Capitolul 1 Comunicarea Definite > Comunicarea est un proces prin ear se schimb infor ‘mai ine indivi prin sistem eomun de imbo- un, seme sau atti > Conunicares ete un proces de tramitere a informa tllor (opin, redig, sentiments, ie’) pri miloace (cuvine,gestur semi, sbolur) x camale restr (Glscapi in grup me serio, telefon) sa git (ado, ‘TV, mince atistce), de lw person > Comnicarea inseam totaitateaproceselr prin care minte poate so influenoze pe alt. > Comunicaea umn’ reprezints modu fundamental de imerctune psbo-socialapersoaneloy,realiat prin imvermecilsemnificapilor reali, im vedere stabill- ‘ay sam modifi comportasentul a nivel indii- dal sau de grup. Filosofia comunicarii Cuwvintal de origne ain’, comunicare, seaman, semnifie, legitu", conte” yeretoare de comniune gi comnitte” ‘Connsnicatea urna conteaa mai malt pe elaia care ia natc~ ‘Inte comunieator, det pe infers ransmis nie e Relaia ‘erumani domind conjincta infoemasional— 1 tan carn inde Mea Enipor be eck Maar de omni: Context Emihtor [Mea] ——» Receptor Cod Becadaee Moda cman mane = Reverie ior CComuniaea uma mo ponte exis aia it ni sock naira comunicii — Conunicara este un proces dinaic care duce a akcuiea mor ante de comuniate cle schmbla neon stata ennicaonal. “ = Api emai peso med Scopul comunicirii, ‘Comunicares este necenrk pentrs satsiceres ncesitijlor ‘primate ale individalui, exprimarea sentimentelr, dezvoltars si ‘reaea inl coleciviii, cregteren eficienfs activitilor umane Prin comsnicare x urmejeextensia calitilor wane, gsrea de solu pent ransformares moduli de gine, viiunes une so- ‘et accesible tween Cale ume cre por ats pin roel commun i pot reprezentte ate Factort intelectual imagines + adnan + ineligens + sues Factoid persoalitale fect temperamental + tendingele dominatare Factor de titudne—caracter + astdinea posit ft de muncs; * Sncrederea tn frgle prope; *asimudinea de combatee rutine; + refering pentru now complex, teste la rasta, ctor apitadinall: special *apttuinisolare, aeademice; 15+ apie’ sportive 6) de explorare * de cunoasere, + de amorealzae; + de independent: + de curoztte; * de sprain actortobletot 2)soial * fail + seul + organic. Dbpbiaogst + vats + sare desinttate. )culeura general ‘eutturk profesional Mijloace de comunicare Comunicate umant operant cu tei catego de lime 1. imbajul verbal ross seit 2. lmbajul paraverbal ton, voce, volum, die, puze pln, spin, oft gram, bab 5 finbaja nonverbal — nba trupului mimics, gsi, 16 Api’ mas paie et ede postur,privt, hain, acesor, dist intra pilor ‘rapt dur, ceatricpalore, (Covdntl indica dei, noyiun, concep ‘Voce i trupal incl emogi, sentiment, asin. Jn comunicarea umana, lite au pondere diferit 1 limmbajulvsbal =i gta + limbajul paraverbal 38% = Hib analog + limbajl nonverbal 55% = limbs analogs ati Vorbirea este cea mai complesd actvtt angel umane, Inca participa cori weal, lavinge, gue, bane, malar, nas, ef, mihi facial) Morbitcaanteencaed mise complexe ~ pine migeare di- alraamna, plums, cute eoricic, abdomen, mugchi gi ose. Across participa orchestral este drat de doi cent nervog, unl | ‘cup dle coordonare gia doilea flat fn ensfra cereal sting ste sedi al memorieicuvintelor~ aia Broct | Ocompoucutimsjorta comic cee arcultarea.Ascutarea prtsupanc tei nivele de activitate mental: 1-nivelalascultri—In care pegsoana carey a adrest ni seul deloc; ¢ 2 nivel atin acest ca, cel cares areteazs iy ami texte cuvintl ce au fast spuse ie poste rept, dar nit ‘ist absorbpie eal a elo, ”ryt an Carmen Dindegan, 3. nivel gin —asculcoral gindeste la cele spuse ret cresei mental informa, ocamparicuatcera analizeara ‘caus prezie conscinel probabil gino deci Capactatea de tnjlegere a este se fn civintele pase cit Injeleaul dat or de cite vorbito, dar gh de receptoe +°70% din tips acivestit net persoane este ocupat de ‘onunicii verbal. + 16% exe flonit pentru cee + 30% pentravorbire 1+ 45% pontrascuare— dae 8 o peg special, eficienp sculls doar de 25% pent o perso “Are asculri autentic rb ava Area acu nu este simpli. Este frexe pent indi mai repede doce vorbim, vorim ea oath de 125 cuvints pe mint, dar gindim de 4 or mai reped, Modal in care o pesoand foosest fares dip th plus ice dia el, fe un ascultor bun, le unul hb. ‘bun atctlare ati a rezlvarea mutual a problemelor si duce lt ‘© mai bund cooperareInreoament. Axiomele comunicisii 1 Comuniare, la nivel interpersonal, de grup say organiai- ‘onal este nu o necestate, co permanent, dei cominicar ‘east inevitabil, noncomunicarea est imposbils. 2. cena face muzica” tt-o comunicare— acca evn ot comianicslucrar difsee dort elemenelor meeanici esprit, In special tonal cuvinteor. 3. Comanicarea este um proces continu; 4. Comunicarea se bazeat st pe informa tn form digital cit pe informapia analog, 5, Comunicaren este ireversibil, Oda ce aavutlo, mest~ Ae decomp enh meio Julbun ou ri, oat emis i ecepionat, i msi ponte ‘lat toapoi.reversibilitate comanict ate insplicapi majoe ctiiene: + periolul dea spune cuvinte pe care le regret ulterior © + ind sunt mesaje cae angaesesprofnd, trbuie clntite txt atengi cap limped; + comunicaea public eu de siguran speciale, 6, Comnicareaimplict port’ de pore inte partner, lar shimburile care au oe re oi pot fi simetrice sa come plementae. Rell simetcice st cele care pater ‘yireflecl comporamentee tn oping, siaindi-se pe posi simewce de elite, ambianys este patpatv yi democratic es simul creatiitatea sunt eliminate inhibi. Rela eomplementare~ tu eal partenerlor x pitereinegal,satutierarhie dferite. Sut lai care inhib creaivitateag generese tensiuni mocnite 7. Comunicarea implies procese de acomodare gi de justare a comportamentlot, torn numeros, obliga mans Stiluri de comunicare Sal de comunicare tnseumnd flat personal de exprimare s1 cet pote fi 1. Sill sinifc—realizeae communicaresm donnie Sitchnici. Cuprinde aricole wine, cr, erect de specie ee. Acestea sun serie de pertane cedabile fn domenil ine urmfrese si exploreze,skexplice, sf angumenteze, 2. Still oficial, juridic, administrate ~ ndeplinese funeya de comunicare fn fer telailor oficial, fm administra, jut- tie diplomatic. »{ho Came Dine, ———— 3. Stilo juralnic, publicise asigurs fancfia de mediatizare, deinformare asupraevenimenslor polite, sociale, econo ce, sporive gi de in luenze 3 opine public. Sill belewiae seis acyoneaat tn fra belts ar- Visti cuprinde opereIteare ese, jurmae, memori 5. Siu colo, famiia— erect fast sfera reapilor paricuare, eotdiene 6, Sil epistolar = seam combi expedite destinas- ‘ul pein dfrite modalii precum cure, posts e-mal, folosind bile, serisoare, telegram. 7. Sul orstori sane comenicsidestinte 2 frost fn pu- bili, fafa unl aun, sub forma slocuunior,interven- silos, dicursoilor,cuvinee toast ‘Tipuri de comunicare pall diverse enallo coduse, sturgeon reduce un fenomen de comuniar dceebit de comples ese neces ‘templicarea posi de comnicie dp anamieerei. Tn fsneyc de parteneri comunicaes poate * intapersomld monolog ineror; * interpersonal tre dou persane: * in grup mie ~ fh as * publics — auditors larg, fu rele diectt~ confering sav Indirect 2a, TW {nfunctiedestatutul interlocutorlor ese comuniate: + vertall~ inte partenei cu state nega profeor ley, roldst~ oer, + crizontlt~ nie partner ou statue eae fn functie de eodul fotos: vert, + parnerbal + onverial Apt cman po wad ups fnattates comuntetell: + aecideneal, : Dupi eapacitaten autoregliti: + laterallzaty,unidirecionals, fr eedback ln, "V3 + lateralizat~cu feedback, Dupi natura eonpinutula: 1 referent ~vizea un anu deve, + metodolopicivizeeSinflegerenadeiruloi,cescifareali * attadial ~valorizeai cele eransmise,stwaiacomuniciit partner, Comunicarea want se resize cu sans de resid ack tn slegerea metodelr se vane cont i de pile de personalise ale ¢elor antrenaf fn acta comunicr ‘Personaliaea eee un element stabi al condi une persoa- ne, ceea ceo caracterizeazi go diferenfia’ de o alt persound(dic- fionar de palclgi). Personaiater ete express socio-cultumlé + individualist umane (dicionar de scioogi) ‘Sant cunoscte ral multe spur de personae: 8) organizator “poste administra cfcen saci foarte gle, abil organizafionale foarte bune; clit de lider 1) donator : este todeauns dortor saute pe cil: este ones sneer: ae ability sociale, a— tas Caren Dinka, ———— ‘oj avonturier realprec mai mule schimbis este creti abi, Sedna i api 4) ginaitor re abil uae une: “poste dezvlta acum complexe: ee profnd gem fi see) comuniciei¢ bine sf Be comoscutecaacteristisle persoaelor ci intigente mull: «olga velvet cde comin pit a eclne,ie, eerste 1) elena login materi alin de neg > incl ge de rena probleme strc, pion) neta ie bitte lege r= sa mae (ri cst es) «tna corpora nests litte a iia ee ge ine concn pin sees empore Tarde sins ante ocean de nae: ile in pepe res api rin sin be, eigen nna —abianca de ene wae inners pent ar cia mes, ose) pnts apron bine dea tele posi sa acme prop Gonkpenen Se eect es - Api decom ys esi med 1 inelgeng interpersonals~sitatea de a stabil relat ‘vali dea nota dispazgile, motvaile’s semtimentele for (activites social, nvdfare prin coopeare, munca mecha) CComuniatea presupuneiteratune soils pris intermedi sodurlor de comportamen innisete sau dabndite, ‘Se pot dents 2 dimensiun al procesolulcomtaicate 4. Dimensianesreafional >> mie reds de connicare determin o tee st- pectic formal: > ocomanicre ecient determin ea pofind 2.Dimensiunea comonitard > tayeoa, grup, oe de nes amie ‘orice xtudine pe care osbordim comunies ceva despre molt determin, congient sas incongent, 0 reacie de eispuns din por (erclorhigs putind fi factor declnsator qi swsyinitor constants al Frocerl de evolu soil Important fenomenulia desermi- Pe clabocaea not regal cate formeart Decalogul comunicii ‘eka = tee, loposscuvkat 2»— tan Canin Diner — Decalogul comanic 41, Nu pot simu comunicis 2. Acomunica presupune cumoastere si stim’ de sine; 3. Acomunica presupune congtientizatea nevoior ‘eluiale 4.Acomunica presupune si sis ascultis 5. Acomunics inseamnainfelege mesajeley 6.Acomuics presupune ada feedbackeuris "ecm espa ce personal 8, Acomumicstnscarnd at s-j exprimi sentimentele; 9, Acomumica presupune a acceptaconflctle; 10. A comunica presupune asumarea rezolvirit conticteloe. Ap econ pnm ite reo Capitolul I Surse de informatii interne gi externe in procesul comunicirii ‘Comuicaresinterummant poate f ‘Comnicareinernd~areseopl dea trimite etre categoit de pbli intern mejle pouivite pe care organizaia dors se d- Fieze. Prin comunicate intern se bine perforin ceri a- fat lar un program de counicare ban poate creo echipt bine Inchegat. ‘Comunicareexterad — se refer a suaregia de gestionare a co- _muaicii pe care orice onganizaie aplii scopal de comnica Inesje public! larg, Formas st din surse externie devine tiloe de comnicare. Suse externe pot forniza font tule = puri de informai, incising fpte, reali, adevarai, exemple, ‘pi, ei i sentiment iseutlnd conginstal de Ale li att a elrifcarea gine orilor, of noi prince de vedere permite destigoarea ile net | Cae) + Raspune Pate) [nine] ——> Feedback ‘eae comanieapone Scheme oman blir 28ean Caren Diab —— Surse de informasii ‘Buletin informatie este o tiptoe periods avind infore mati dineetn domenscarscae Colocviu ~ Inseam convosbir, dsc singe, examin re sa conto al cunogtinglo eit fac pe hes ne confanti iret Ina profesor clei, student. Comunicare in grup'~ schieb de mesaje cave cnet tte ‘runtor i reepenr im care se utlizesed un co, un Limb 9) Avantaje: informia est mal rps solu gisice sune mai mules productiviate mai mare b) Dezavantaj; ~ deci neante,amsnares lo; = imp mai malt meeesar petra Inarea nor deci ~ presiuneagrupului poate duce la luarea dcialor mediocre. Apia decom ea iy ads Comunicat esto tngtingare ofc, specials, diteat prin presi ratio, TY, despre eveniment important din acivitate, Dezbater~ sun¢ de mule form, aia coma ipa tema leabitud este Ficti din dou perspective ditnetal opuse (hh Tocrederea~ motive emeinice pentra aspune pot” vet eu > Voinj~ este functia public ce ne oienteaed content ppentrfndepiniresseoprilor Ea poate feSsex > Auditorial ese obigroris sf cunost pubes - i ‘curs rebuie constr i rosit pe gostl pblicul > Pregitirea~ din mp, ast se conct” > Emoile~sunt normale cnd i dicurs, i le rit Jems cle umanizeses orator gt apropie pail > Odiins~ mergi odie in fa auditor, Obosala plissee,vguist gi adoarme, > Masa frugalt— nic fal nici limind. Dact minénct _ravn fiat, ingle fag din ecier fy tome per ‘ua aja cgetin. Dac et init de foame, te rezemi de preg te ii de mass. » Locayia~ microclimatconfortabil, all avis, 8 Apia de comune pos sigh wail > Timpul alge bine suas momenta. > Pobliul compact suditril sf nu i disperse, ae. > Miscrea ~evitt migcareaeelor din fa sau spaele wu. (Cayorbicr ins il se mig, penta ada vag prezeatii » Empatia—trebuie sm ce sire public > lnfygre,tmbriciminea —adecyat evenimentulal gi publicula! pentru spotreapropriull respect de sine. act eyti mat asin dct anton mbracl ceva t= eres, dace mai ni, ceva sabre, decent > doea de bani — tema conta a diacursul si Be me- seu prezent a mint, > fecal de tng uli ~ pregateye cu gi inept stig. Replcle de inzpa Bry eomtea mat ‘mult dect orice secveny din dtcurs. > Zimbeje, privet, gstculeard natural, sponta, a= pla, malestios, > Ritmal modula —e nevoie de contrast snore, sul- si cobordgur. > Respirgia—pauzele actce se ie fsine dup idle > Pasiuncs energia, participareasfectvs > Pleacuricecontear — verifict yinut, ul, proporiiscurte. »es Carmen Dinan iscufit—schimm de piteri, de vederi, convesatie,convorbite ‘imabil sa contaditorie Th carl dscupilor prin telefon, tebe respeeate cltevs reg Documentatie stintfieg ~ folosrealuaailr'sigice, locumentelor 1 matcilelorscoperite de een ilopedie -locrteleicografcS cx tata stematic si En su dicta deta ermeni de bai, nopiunt dit toate domes ‘amimit domeniu al cuncagter Lexicgyai st diciplina ligt care tailesteprinipil si metodele de tneocmire «dicyonsrelor pind le cmap snl mel ——— Interviul~ urmiest obineres, chifiete gi transmiteres de intormai Sune inverviuri de aie, devalue, de angyare, con siete, consulting, indica det Sune de cunascu elses eg pent un intervis rept * punctual, sind chase, adecras, renga [a fan, rmestest gud + sigurana in disco, modest fp reais, zimbiq genta pcs ta nomnental Inher + sana politicos. Masemedia ~ cuprinde toulittea miloszelor tence de omunicare tm mast 2 informagilor ~ radio, TV, press scrst 9 sudionvinuas, discrete, cnematograte 48) Milloace vizwale: 4 plangete fixe ~ abl al, meng crete; + plangexe mile — oli de carton pring gezte pe suport, porters, + tsporitive de aia pangs magnetice; * aparate de proictie de diverse purl i complesie aBae Caen Dido ) Mijloace miiosiaae: + ideo fle, eleviiune Publica material cu studi, recent atcole dir doment variate sau de sid speciale Proces-verbal este actoficial prin care se cous un fe cate se red in seri discupile i hottie nate Raport- este un document de ani, diagno prognoa. Recenize - este o sures analis en coments apreciri a ‘oor Incr err, since saw dea, Senninar~ este forma deactivate didactic de insite 2 ele- vilor gt studenfilor pe ba de dialog, lurii, ore destuiu practi, ‘onganinae pe gripe gi ofectteaub condicerea asisteatulti,pro- fesori Poste fun core de stu organiat pe lings ost. Statition — studied aspectele cattatve ale determina ‘aliacive obyinae pein sone. pint ec psi ee ed Capitolul I, Metode de comunicare adeevate ‘Comunicarea este prez in tot efacem In via este eet« fal pentr a mc ei, Fore important exe carn ft se ‘omncs, dar tal les cit le ficken: 175% dintio at de mie orb gt een, + 75% din ce autim, avai imprecis; 4 7Stidinceamimenacurae sta armour Seip 1. Motode de comunicare scrise Serna atmbricatla cept form pico cu timp -4pot- ‘conus ransforat ulterior ta see ca tere de alibee. Lintajul ‘ers consti una din cele tai importante nal evn cce= ‘i debit de cami, a procestl mn coc in socket ‘e-Eljoact un ol desebit a pasrareasiopndirea singel prelate alas feel porta intrasane rin comtunicare srs se inelege: cigarette dos at ah multe persoans, ports legiturt ie fp, Isc, enone ‘ica. Ente procedeul de comunicare fate caren pti serio, Ingingirl sa comunicti serie, Comunicares feuth ht seri de creo peroats Sil sas juriicseepesinel un at de corespon— deat, care are diet denumia: oer, adres, emp, cere te, tekgtama, eclamaie, proces verbal, lig conierta Commis ie cn dep rte messi Sas nao ef a pe 3na Caen Dd CCorespondent respect im anwmitprotocl gt ea presupane | confident, find prrsjatl de prvederle legal, vilarea €o- ‘espondenye’ este un ct abu legal "Tehnologs comunicr serie respec anus regal preci: 1 falosiresfazclor co lungime medi, 15-20 cavints; * paragafe centrateasupra ne singure ie + evirea exprimiricomene, a cuintlor inutile: * alegeres cavintelor fncieate de afectviate optim’ i cexpesilraiemative; + pas sunt similar celor din structures unui dscur: 1. faa de pregitire subilea objets, rlulu, andientl, 2 faa de redactare~ ide prineipale so serie de tibu= te precum clrtat,eredibiltae, coaciri; 3 Aryl comunisei, puncrarea ii debs, nel + dese exis tenteia de nso oscrisoare cu elemente umo- Fistce, del simple glume la observa ionice sarcastie CComunicareascrist este efciett pentru tansmiterea unui material lung i detalia precum rapoate, digrane, buletine, pi bla inerme ete (© form spare, ncitati de sentiment, de morals ere= _ ngé 0 eansteue prodsele popular lice pressne fn fleoral rominese, sub forma scurtelor poezi pe care ciner le eprint tn saris, In earl une pistol sau pefilele una album, pe for oat, pe eoperta unor ci sa in ete de suveninursacamintn. Aces stro, de cite 4 versuri, au intat fp patrimonil mnonimatalu tera, ca produsefolclorice. Din serioare fn seroare, din album fm album, din generafie m generac acertecominicct serie a parcurs drumal lung gi nesfrgt al ckeuiiiepiituale popular, lnventarate find in ezaurl prio a folelorlui mondial Selectareacuvinelor pote este component major aadp- tril mesa I caracteristilecttorali- Cele mai potivtecu- vine eservesc eomunicinisrise sunt cele familare, cele foosite 4 Anti de manta psten ten mois ———— ‘tn discoile covidiene, i Pentru cresera ficacitil coms etie este util hdl sugert de specail american Keith Davis, ‘Recomanlati pentru alcdtuiroa mesajclorscrise 1. Polosrea cuvintelor 5 fazelor simple; 2 Poosireaeuvinelor acurte fail; 3. Aletuiteafazelor si paragrfslorw fl eure; 4, Utara proramel persona, a persoata lt; 5 Foosireatustrailor,gafcelor,exemplelor; 6 Uslizarea verbelor active; 7. Beonomisre adjectivelor 8 Eliminarea euyintelor een sunt ncceste; 9 Bxprimarea idellor se logic i diret, 2. Metode de conmmnicare verbal Sunt comuniciri ce neces waducere elaborate, pent a 4 tneleast de audienté eu orient diferte 91 vorbiter! de limbi erie: Comuniearea oraé ext principals forms de comuriare interuman’, 5% cin schimbul de informa se realise veal Forme obignite de comanieare orl interpersonal 3) Invi — indi (68 5); ) Tefooul ©) Sein: 1d) Prezentara (xpunere) 8) Comunicarea individ — individ este forma potivi pen tru informare, instruire,dlegara sarin, dervolea tient ete reli interumae, by Telefon ~fice post un rapid schimb de informati pin coniomisieatimpulni necear deplairi. Maele deztvany ete 64 telefonul ae defineste ea vorba fi chip" (faut ee in 38ans Caren Diagn, portant este tnftare, mimica, geste ictal busedor). Un al Sezavantj~ probleme dpice cre po apira tn azul dfeciunilor tehnice ini ocupat, brane ee "Repu de wrmat in east decpillor prin teen + bg policcos; + calm, * iu face acrobat simpul de eine, hii ete), + vorbi mat ens i amabil, ingen, binevito, + fou formule de polite; + InsGyieatopai sh nu Inchideyelfonul deci dup ce aft Ingees sgt convorbir Important telefon este oglind agin le evizute ©) Sedinga ~ este forma de comunieare direct de © mare vrctate, Pot 5 gedinge sour a informe, cu 2-3 pesoane. ‘Obiectivele sont * coordonare activi; + solufionares confitelor; * schimbl de informagis + derolare nglegeri i relailoriterusane 4) Expunerea, prezentarea — scstea sunt cominitr female. aapele une pune + preptiesconyinutulai mej, colctarea informapior, Tnwroducere~ mjloace de eee a interesulo asulitri- lego seul poveste,aneedad gluml, proverb cc, conginstul exponen sl pezentii, vs organiza: din timp, {in pi comparable. EI depinde de cimpal diponibil, de locaja prezentirit si mural de probleme ce urmeath a fispuse; Incheorea prezentiii—urmeact citva psi sinterapunctlor chee concluzia gt mesael acini (Galante, eaurare 36 Metoda de expunere post fi > bers cu naturale sisponancitate; > memorare~ midis, rat ule pose seul > citrea. Inaportant ~ pe parcarsulexpuneri a prerenii se fice an liza auditovinlui prin feedback, pen ase corecta sau modifica sneyoie expuneres. La fel de important este prezenf imagines personal a expozantul, 3) Metode de comunieare austio ‘Undele radio - 2 rol de infrmare, educa, divertsment Cala radio ete un procedew dna. tori fe informa onal consinut Ese snot inl lsingunesi tun priten de ‘ce pnt penaele ca handicap (vdeo, mobilize). Prim emisitne radio a avut loc in Ronni fst noire 1928, end s-au ransmisbuletine de sir, informal mete 0px so confrigt si mies. "Teleconferinja ~ ealizeaxi tlefonic leyituri inte divers parcipang. Benzi maggetice sub forms de dischee, CD, magneton, nai poi DVD, TV, satel de TV digi, ealeulator, stl de o- municare internet, ‘aternetul ~apsre fn anu 1960, El permite si comunicares ao, prin apelare computerulu personal eu care se doret lega- ‘ura Prin interne, - jms la conergena medio, ont canaele de comunicare pot st se consopesss in unl sigur Mesjele sunt video, audio, tpt si complete de igi. ai Carmen Diego — 4) Metode de comunicare computerizatd $ prods nuke est o scare tn seal dene trod 3 ample eae inrmap ee pros clea preca, j iess “tid autoire, nfr- rata dares nia a caller ehncloges erect st bm mol de ee de clu inter cone, coe tlesneeseviil de comtiene ada, waned {tjere pore elton grupo ede “cl incre esd potioes esd ees tute yet cupival Joba Aa ue! pot i opus inti p ep fone na on ane Eprepeinstaenyoe totes dimen cera in ‘Eerie, pone fe eer pneu oerst he ain, poate ‘eda camp cls ms, pose vis pi de at ge {Sn publiatlctone convene ine cone cones tauatlamte jr depestonpo ce permed peat ‘eles. Navid ener earn yer ail Pura omntnia univeral prin war macind ean eau et Sales conatll worr a t ret n 1985 a Ei Pots electron ermal perme dere une ee sivas ce oa a eit “Chat forum fru! de dsc, neyo van sem ebuletneinfomatve pend malmalo rcp on inestse angus nae dp hea coresi pin sae ed ine the i oe el alco chiar caret sie compas io uate mitt Fe ene tcl ma meen ht de wire eco nice en flat de mone depen din ps Hi de fo ncwal lord dc, Roms ie primal, jungind etl demembr ey Api ecomtn poet melialh. ————~ Capitol IV, Metode de verificare a eficientei comunicarii Comnicaes are du ctape 1. Receprarca mesyuli cella 2. Transmiterea mess, =ficiena procesuli de comuniear est nigra de: > ascutrea aca capactate dea surprinde contin ‘mesajului ct emote interlocutor, >» ceansmitere asertvs« mesa ~comunicare de chs direct once cae Gliese reolvaren rior tensionate; > identfcarea suselor de conflict — ulizareasrategiloe de rezolvareaconflitlor; > liareaacestor abit tn dirt contexte decom care dec sn imei 1. Reguli minimale pentrw o comunicare eficienti > Orientarea posit a comuniciril—fapte picts, si- smulatoriyafirmatives > Comnicaea si fie bilateral, permit sehimburi de rmesaje, nteebas > i permits interven celovlali ex mesaje alternative, ‘simulate; > Si ficlitezeveriicarea nelegerii mesa 2°ans Caren Diag, > Ste securzat, nu metiv de abur aft emeoional, > Concordang comunicini verbale en cra smimico-gesualt, > vitaeaambiguitir, subtnpelesuilr, alzilr; > vtateasuprapuinriimterferentelor, a itervenilor peste cella > Constsirea de messje cre, concise oes expres wile Regutade sur tn communi rete const ta expina ses limetel mod neagreay insincere fc cum pndeste ‘cam sinus calle sola pe Baza angumentlee comport ment Bec, Respect repro ganemitecompromistr ce pot nepociats, Gc ea dri nia nu otaveaes va celal, 2, Documentafiiintocmite corect, nwo reaie de comunicae, cl implica tle care le sunt responsabiipile, ngeleg ce tnsearund relajia penta fecare gl ce pote sf agtepte il de I elt. Accs eri sunt esnoseute Sulbnumele de contract. Contract pot fi personae, oie sat neofice, formal, Respectarca preveerior contactelor, srioztate, dicplina,fn- crederea reciproci, sunt esenjale penir pistarea ceil inte- ‘mane. Orie schimbare, modifiae, ntfsiere tn rezslarespro- imisuniloe conteatte, st eapiat ade la cunoytcs eel, entra fonda s pista fncrederea In rela de comuniare nchelerea procesului de conviefuir, tnt-un cleciv de Ing, fre pacent geo ce sigue sisted medic, fice ex trem de sens sitnaia de despiie de ado, Apae ua sentient de pierre, de acees wee hse spun bun rman Dae acest 0 Api coma psi eet belt ‘omunicare va fi bless se va pede vaidarea inaportangi eck proce a clor gaat pentru mai mult timp fnte-o rele assent ‘redial ~ pacint! Rezolare covet in acest siuapi va permite srigurarea ne! modality mature de piv pier nite ‘Motode do verificare a eficiensei comunicdrii 1. Objinerea feedback 2. Document intoemie corer, Redback este mecanismal prin cae o persoand sa un grap primeste informfi despre moduli care demersal sv influenea- Hale persoane sau grup ‘Feedbacks poate ft + constrcty este un proces de tnetfare fer jute: + struct teansmiterea de informa intl, ts mod ‘grosokan indifremt, ese un sentiment neplicu, nu permite inven Pune feedback suns *clarfarenexpunerilo + ajustareadispatii labile ascultorbr; + evaluarea si comunicarea prformante: * recunoaserea munca indiidul * objinerea satisficiei munci bineBe wt, Sunt rcwnoseute tera rea a feedbacks > feedback de recomandare~ transmit o evaluate, o opi nie personal sau instucfiuni ale ssculetorles, > feedback de deviee~ dephseazt stony de a vorbitr Ia ssculdtor fn scop de carieare, ncurajoe gf asgwrarea ‘orbiorl ct exe slide ann a‘ons Carmen Dingo > feedback probativ punerea de ee aja pe at clio ncleag apo il indrums pe vobitor; > fedac reflectat~parafraraeag clarcarea mesaju- Jui vorbitorlui sub forma de ispons al asculettoruli Este util tn indrumnare i sftuire, condce lao comuni- care procs ia buna iplegre Inte cl ce comin. Comunicarea deficitars ‘Motive care impli o commnicar aera: 1. Fobiade conflicts, 2 Perlecionisintl emotions 53. Team de desaprobaregrespingere: 4 Agresiviates pasivd a8 retrage in cee asin, 5 Lips de speran 6. Nivel sce al ate de snes 7, Spontaneitaes~credinga ek poate pune orc, oictnd 8 Citirea gindurilor~ erede ci cela simt ed doves cel, 9. Nevoia dea rezolvaproblemele nlc de Impirapira des- chi tentimentclor. Bariere de comunicare A. Bariere care jin domed: + competiie; + timp insticiens + nivel mpl in ears organisational + seul gputerea deine, + folosicea terminologiet nefsitae 2.Bariere personal + credings, valor, prejudec + percepic selectins, 1 cadrul de tefering lcci perscane 2 Anti de oman eg mis 3. Barere oe a eit + fok mu loots necrespanatcr» oul expe + Gls libaut cerespunon eigen sng + tipi moi, * sigan opt cnn 4: Bariore ce fin de recep: ‘tereoipie, percep alkcat + Semone: informa inc de descend; a zt are pot farts pin deavlarea uno aie TIncurgjarea comic se bazeat pe: * respect posi necondiiona; eee * sinceritte fi considera opersoani care spune ee pandegt, ‘Comportamente gresite care pot interveni {in eyuarea comuniedvii > "ein de ajuda, depo dean de snd cx pecker > Recurring, adipic ec de fens, pate ape: > Folic senior > Mores =a ecb, ar Bo mare regal, cons > yiae bod problenlor importa — deve abatere; e oS > Impanereagynntlr pop conde rts > Bticheturea negativi; oo : > Lande asin on > Gi. 4Consecinge ale esuirii comunicieii + Seade mplicara inactivates + Sead sentimental de cred in sin; * Duce litical de cliionare; Duce ta confi: * end dous sau mal multe persoane au imtese diferi= ten aceasta; + cand Sune vzbileimtereselecontradien>= ie jung ures omnis ropa Comunicarea ascitivi, pasiva si agresivt Avertvitatea — comunicarea Aeschish, direct si ones, are ne permite aver Ineedere Ih nok SE clgigim respect pietenilor $1 colegio. a fase abies de ‘eprimarea emopilor sia gindurlor ———— Ain de cine pet i mais ‘run mod in care ne satstacem nevoile gi dorntle le espe tdi pe cele ale interlocutrului. Ea fcliteae fezolvaesstwailor inmerpersonae tensionate Pashinea she [ nl peace ae Eee cnt conu tie confi dorete Goat hameasd femal fara fir fine cone do Src sa donee pecmae Este mone thes uns penoane ere ime tn lies or npn pene wa fn Agresivitatea ~ o reactc comporamental prin care fl bla- medi acuzi pe cba, nese regulileimpuse, eg neem la sentimentle clo, nu yi vespeci clei, consider ta a n= totdeauna drepae, rezolv problemele prin vilen, consider cl ci din jr sun nedepgi cu inePr We ons Caen Ding Solugii de rezolvare a conflictelor j | ¥ Gompromia ~ wivedine conjoncnls de armoizae cs | sentiments, pie adverse imine, Comsenod~accopare unr solid renal de Steele dl pi | 7 Uilicreseworiiit terre ~ de pire conicle plata reducers confess j ~ Reiners nei in pi dinere se dete ote prsana “Negus pin conflate — pers dimicuarea diver gentelor churn presen unl mediator "Resse nfl pr indgrne srl cop cO- suun pir, econeliereaurndtndpromvate obec co- ron sor do pa ners j ‘m uc discusilor cu fecae Ain dem peste mati Capitolul V Strategii de ascultare Ascularea est na dine cele mi importante abil cae ‘vengeast apactatea personal i caitatesrelilor interumane. ‘Ascultim pent + obyine informa, pent a taflege, penta inva gin plier, [xs mai multe ipari de ascltare tn Euncie de sat, ocx 2, sublet, vorbitor: *Y pasivi vorbitorl funcjioneai can fl de fal sono, lar reepmoral nu se concenteazi fa comleare deci tunel clad {ste ara de unee frmafi sas cuvinte; *Y atentd ~ receptorul se concentessSasupra mesa dar iu se pune problema interven fn comunicares Y interactivd ~ vorbiorul se asteapl [a seme de in plcare, verbale sau non-verbale din partes receptorula gl Incervegi arcultiorul activi ~impichnjlegereacongnucalsicvauara Jo, n- felgore sl empati din partes intefocttorulu, tsar a injcegeil fi ncursjrea vorbitorul st contin; lips de interes ~receptoral au est inereat de cele spe de vorbitor sa de oameni ce manifesto lene intelectual ¥ ascultare selectiva receptorl este pst sat poste n= ‘Mucnja deel tre rtm de worbine (120 ~ 150 euvine pe ‘minut stn de ginine (500 cuvine pe mini); ¥ prejudecisl# prezumgit se cede: Xeste un neajutorat, YY rede cl tie majoritatea problemelor expuse de comunicator mu poate mal acute, Y lupta verbali ~ tnrerupefea fai vorbtorla dace la Incetareatansmitei gia receperii menor; Y asertivitatenexagoratd— ni prim opie cu mals insisteny i siguranl levine grew scale pe si. ”ea Caren Dine Ascoltres este caractersica fundamentals comic care vizearexprimares ella Ascutaea atv pert instrumen- tare excepionald entra Inelege dincolo de cuvinte,pentra a fice ‘cunescut modal nest dea Inelege experientle, comporamente- le, emogia, sentimentele clit sores fh cfvarea nor solu- fil Este ascultarea entra pe wile celui, asculea empatic, ‘on-directs, unde domneste respect de sie gi respectal pen celal Esc un ansamblu de atc detec, dr mai presus deacestea ete un mod deaf ‘Ascultarea activ pote fi practic atl 1. Si ascall inseam sk priveyt - privtea dachide cans- lee de comnicare; prin privie we recunosse prez cella, se ‘manifest dorinta de communicate, interes, respects 2. Ss ascul ea adeviert insestmni a8 Bi empatiecs gindorile ssensmentele cess. Exupatin st arcade ate pn foal ferlocutorulascultindo- atent pentru ai putea To.elege mai bine petal de vedere, motvaji, teres penta vedet umen prin | 5 ascul activ Inseam sh dopo attudinetayelegh- | tare: si imerpreten tm acr, ¥ a ei stu Seva | 2 stu denies sna insulins schimbioubice, st dak Str cre nua ost cert, fe eoncetuat supra obit “4. Asculares atv perp injeleglsemaleata inter | lect afeett a fapteor penn ietrocuay, pet oo oui ects anumtoreuvint, gent pri 5. Oascultare activ est nsf permanent de elemente de comsunicare non-verbal ~ plezare taint, eltinis ware in ‘ps menyerea como vzl, ne, "Teren este praia procedt de ssultare activ SE ys | tac petru sperm vorbtorulu st vorbeasc see ee, emul or ce mal bund emp realize na 7 Asculsrea activ head flores Interogtll og sh pi irbailesdecate, pean on cal bn, pene sa permite © Inteslocutorull st vorbeasct Mbe, pent a afl informa ect, “6 = Aptis psi ee ais nevoile gi preocupstil, dficulle ganic celui; '. Un efeetbenefic fn comtnicare are teinies reformulrit spuselo etilak: Confira cf Fal nels verifier prin parse fsa, aie reformlare,Paafazirea duce la ispunsl: ag ot” ‘Ascultrea activa implies efor. Nu ents scien te concen= twee supra fapteor,ciftelr sas ier, trebuie a abvorbiceen ce sa, sf stables lege ew propria experenp, 8 transplan Informa use la care se post ecorge terior. ‘Carl Rogers, co care rllat pentre prima dat terme de secure activ 4 spus ursitoaele: Cin am fost seul i age= les am devenitcapabil &privese eal och humea mea interna 4151 pot merge mai departe. Este surprinzitor sf const ed sent- -neate care le am dea drepeullnopiniitdroare devin suporaile de inde ce ne nical cineva, ste stupefiant si vei cf probleme care plreau imposiil de rezalvat, ig glsese soluiaatuncl end ce eva tele.” entra af asculas, rebuie ogi in primi rl ase peapm aceasta se fine con de uemdtoarce: Pune tn yaloat capaciates de sstocontral cease sipdnesi punsinduee chiar i ipostara cei secu 8 prejudectile deo parte mute grabs cific din start ‘an missed nsigaiin, locate wansps in persoana interlocitorl sa ‘waivers ieilor sale, Uncor, amie dei sa cuvinte pot produce stare de irtabiltate gi dezaprobare. Nu isa emo fins interind tte tine i celal, pentru car putes diana ra comumicii Qe dores spi ture dup cea asculat, mu 0 face ‘mod oxtentati, tind put trie potvite, la mo- ‘mental potrivt est o caltatepentra uli dite ”‘ns Caren Dinko ‘Seopul seul active ete sides celui puere pent: ‘asi ezalasingur problems; 4 tec la capa urmtoare a comunicaris + ae desires emotional Etapele ascultirii active 1. LA neutral vorbeas * nu tntorupet | + uv ofeifsjuoral sau sugesie; + vorbi despee sentiments su alte probleme. 2. Pande dec nip: * Gt empatc | + amex inal inglege pees ce worbeste; + ponef-v in locul vorbiorulu pentru atinglege, | 5. Pane ate pon tele ~ refermulayi cele mat i= porante gindurs st sentiments fir + exprima acondul sau | ‘eracordl dumnestoustr | 4 ria daa te treba dc ms ste ceva de spo 5. nmin a eds Geir gee ” ew ade ——— Aptis ip mei Decalogul asculeiri- 1. Na vorbi Fi atone 2. Thatezi-l pe vorbitr tn mod frese, nf gocat de cele spuse 5: Indepirtead toe ear putea dstrage tena (cara resin) 4 i preps ves! punctal de vedere al cela, ms inte ‘pe sefinete si pl diagnostic. 5. Ascult ca 8 jeley ns da repli, mada aftr, nit sola isu Sspunsuri pres rapide 6. Filing, ne inererape pros des, Ai rbdre! 7. Pisrexai call, accept persoana aga cum este Teoma wjor ew ees, pln de act 9, Pane frei care arate inert, 10. Nu vorb din no, Auscom moscuraion A fit obo grip de bros “resco sea tree, ‘Pore ang fel ont ool Seatimae ie mal pater, ost wr cn enc pe bas Gana op. inept a og in bong oe gn fd a tess relat Sg 20M, sat Nu sor ede eg al” eytn Caen Dingan, ——————~ } | ‘Brose ahndonece Cue sagan a ie ake ml dae Spec cia ie Et pre hit oe per ies gg “Tier mie bese nan bonne i earn sna iis wooed eae. [Nona wn ip abandon! ‘nfl oma to, ea ed bse ca era abe "sn ea hg ing fal mr | pl, tc bse 9 prt a at acim rgb om ah ace totals sn nee oan cal ‘a npc ve dase re ce ce a 3 fa ft te are ng ‘ma Apes Brose tingoae ra SURDA Mona? [Niven nada de some aon pol bi Sf ene ete ‘pean. finde igen vine prance ‘po ina! inde ee ptrs cai ed tc a ph nfl et fal ace pr sing SURD cd cn pe tm pf rae vie 2 | L Api de coma psn aie ab Capitotul VI Sustinerea comunicarii orale Regul ale comuniciel orale. A vorb bine fnseamnt a tl 1 multiple competene i plan prbosocial i presipane expects- reaa te regll de baz 1 Alte pregit s vorbeyt (prin detchidere, avr 2..\f preg st vorbegt (pin continua gi preci ea- ‘intlor insite de rst); 9. Ati eh asuli prin recuncasere,tjlegee) {n impal unei expuneri orale rust se urmaresc: 1 Sinaia atu exprino ~ nrinceriatea se obser ‘vin rigdiatea a disci stings gesticulaie, Foose ‘uni oa prictenos jut Ja cdinatnca mesaul. + Acute davies exrimdrior ~ conmunicaes 6 se fed ‘Simpl i ear ~auditornal uebuie si poset aa x diicul- ‘ati mesajel care ese transmis ~flosirs propriv limba + Enpatia~ est nplegerea nedisismlat ceil. ‘Exprimares oral este aptitudinea Rest om de a comnica leit, ca mee ampreatt personals, Osiatea presi un sistem propriy de regal sh norms, care se sensbiizcart gi se imbogiese continu fr context onieayiona ‘Comniarts prin avant se relizeaaS cu nol fngne gc oxi ia ju; en afeteaet regia iterpefsonal, die inter telaional. CCuvintle sunt sensu vii comusiestde o prsoant ara, Situsia ddecomunicare este aletuité da rebilede ro, cadral i moment iterateam Core inden — Comunicarea vertali esate eh mtn wht i | at ram erases eee ores eee eas See ce Spe eee eon oy eats Comunicarea para-verbali CComunicarea este tani prin elemente proznlic (ever siieai, itm) gi voeale ce tnsojese eval i vorbirea in general "Aces glemente sunt carscteritclle voc 5 i ——— Aga de mans ete aie’ —— + icbae— femmes + Urban rural: + Heit lint * Interstates ros tml debit intonsil, aus ‘cela mes, idenic verbal poate medica sens in ine de intrvenapaa-verball it devia leva. Limbajl pare tal seamod ce transpare dncolo de euvint, fm satel of, tn st texts in fate manifest voce, postural gel, legate tin de promunyare au seit cuvitelor Voces, tol, il voi, ssl cir, pauza dite euyine, bili, brea liptil = ‘or sunt sim incorporat car provost dieite reac aleve "Ticerea ae gi ca valoare communica. Teele pot ives d= fere nuanje pentru el exprima difrte sentiments. Exists cer edumer eer vino, er ~ protest, tier aprobi, ‘seri indiferene, ceri ~ condamnnd, cer pedeup, Giada Rain‘on Caen Dineen Comunicarea nonverbal Seealzeant pe mai multe cane 2) Paralimbyj ton, volum, rie; ' Migcarea corp, posura gests, mimica + emblemes + lusts + regulator + expositoris + adipotori «6 Atactiviate,mpodabirea comput mbrSctminte, 64) Spat i disanya tne interlocutor ©) Atingote, seringeres min, le pile din coms 9 Timpul i | | [Empat are un rol doosebit de important in fngeegres mesic | Jelor nonverbal, prceperca moduli de comunies in ese ‘ase a comutiate, i DDout sfee de comunicare, vorbires si geste, fc parte din volun coisa 56 | L Ain de crane ecg ni Limbajl constitu ex mai mare putere a omelu asupes me io sf la expat a org, om nfs dee gest, apo ssnetle au tnsoit aceste geste, evluind apo spre comunicare. CCereettori au descoperit i toaitates gaerrilor nossire scr ese direct exprimici sentimentelor. Fiecae mieate a corpalul proicetnes on men cre lames exteriors, determin expat {en oast de comniare: “87% din comanicti se expima pri limba comporal + Pintonape + 6b cavinte ‘Onl poate reeunoaste 100.000 de semmate fice diet Fxg mnt produce 250.000 de expres disse. Mina poste fre 5.000 de gestu. iecare dint gesture note completeastcomnicarea ver= tl oarcentuead gto urmeael. Gesziile ant pent corp m= bac demented epinie neal dorayor CCorpul se mie tot mpl fn aes feneintrenupt de mig imervinSenzaile. Mints t connie inminetv coral cee ce ‘al pubis + alemoties # Slseneimental : Palsunes~exprimaintengia ings omenesti care se mani 1 mol nonverbal. Pulsionea are sursa In poduseleslmgurior precum: sune, tos, gust, pips, mopia~ dures2i' mai mult decStpulsianes, ea imbrack di- Gerve forme cum ar fis sare de bine, sisi, destindere, fis, eeunogig Sentimental ~areo dimensiune personal mai durabils deci ‘moi are nvoiedemmaimult timp pentrase defini Sentimentele sntamprent ale personal orci individ ~ poate flit, neste, fndrigost, since ets aas Carmen Digan — Pozitia miinitor, corpulai si mesajul transmi ‘O mind pe gurk—obiceti licens ‘Mainile t ea — vii, disperares ‘nile gold — mnie, atitdine defers; Dit idcte fn afr -tnconestar netncredere, suspciune ‘Min tmeruijte— inchs comomicii ‘Actor iting ~auoritate,neplcere; Prin sau, drep, olin agar lect Une vidieai~ indrent, necunossters orate, neplicere, inti domenica pei sng ial Capitolul VIL Argumentarea comunicai orale _Abiftsi verbalo perwuasive ~ folositecainsrumenteprag- ‘patie de pemvesiae ginfiuenar, caviniele nu au xt oll de Thames informafi, et acela de a ranspune asculicoral fs te emofonall care serves cel ai bine scopul comnicatoali ‘Gavdnta exte el mai puteric instrument de cae ne pte serv entra atingercascopai, Cuvintele sant adviatle ert ale ‘rnbajlut eman. Denotaia cuvintull tnsearnd sensu! iu con- ‘eatlonal aa en o isin i dcfonar. Conoxaia Insane an gurte,comextae, colateral, Sensul conotati exe clit pe react aecive,sublctive i persoaale "Foose elo clave, precise penta neura ambigsitatcn. Ambigitte incor exe omen gelr de sinonnie, meni, polemic) ‘Modclal SMART tnseasn’ cbiecve Sn termeni de proces st pide orm aman 2) Specific, «) Aceepail 6) Realiabl (cu resus disponibile) ¢) Temporal (programat i img). Iaflucnjreecomportmentlor~ prin cunt se po tea relat ‘among sat por dstuge. Cuvincle imbirbiteaz, ave sperank {au ficogeac i deprimd aductnd suring. Thence, cintcle provoackeficte biochice specific, wrms- tede rea fisolgice (plier entreare);tesiune aerial, respt- Fat se pate toda bras In eae de inj “Atladinesprogmaticd to Vib sear x miza pe cuvdstal ‘arc meg directa fint servind perfect scopolvorbtorul »a Caen Dien Pragmatics (pragma (a -atiadine, fate) est preocupt de eficactate baju asupracomportamentulut aan, Comuniearea persusiv este proce pri ear stlio~ ful tina dente conve cule sya enittora, dar 1 accept, Far care concur I succes ne ate coe ‘nuns se refer cali emforull (experienced: (2 eimopoele, modl de expnere, conn msl lt ‘argument slide), call de comniar in georal ain) Scotter aleet (ee oun gre de convo penoant {fate mare reer ni). Ssierencomunien ore se buen pe elt wole ale emigre ‘olumal vel depnde lea unde se eae de acs- fea cvinteor, mrimea grupuls, 2gomne de ond Dictia fi accomul” ~" foarte importante pneu lntaten cir ‘Viteza vital expuneti~ se schinb 9se apa tn fancied porte celor spe Tolosiren pauzelor face la facie de importing cninte- loc tor impor “Timbrol voc inden su modes jos ale voc sual rerpinses mes Flucnfa vorbirt caster continu, crestor, den Fingn exprimare un ona neuropaie dedi, adit, mano Ye fsa cu fers postive tn comune Te neega comuniciliervin gi tort nega et tori, recum brie de limbs, arr pilose, socal, nite seneic,2gome. Aces pote disorsona sa dtrage ei - ul ora. Ain coma pews mba COMUNICAREA PASIVA Carscteristiet: ‘Se evi abordareaproblemelor care apar fn proces de pro= movare personal (cite, conics). Sunt ignorate depeil personae fo comnicare(drepul de a Si asculat de afi cxpionapiteres) ‘Drepiusile clonal! snt considerate ca find mal importante eettdrepurile prop ‘pure noinerederea fn prope ore gm ficken promovseit persone fice pe trmen sear: ‘scadeamuetate * exit sentiment de vino + sufering; * neni Bf pe termen tung: stk devine cat ‘+ tensa’ interoure care dca eres, fri, depresie; + afectrea sii de sina; * irares clot * Tips de respect din parte clara (COMUNICAREA ASERTIVA Caracteristii: Se dscut i se clarified problemele ate apar tn proces de promovare personal (ri, confi), ‘Sunt respecate gf sunite active dreprurile personae fa = smunicae (drepl deaf ascultat,deptul dea expr prec), Fatereunoscti att importa deptror propia celoe, Se dezvole incredere In forse propel gin eens promo- ‘isi personae, oans Caren Dingo, ect Accrtvtate ent tlie ones si it dine sci ( persantasetv cee cevace does cc t deschis + adeors,respectind prorile opin sl drepeuis ageptind aici fc acl) luc; + cx ncredere,fidamaette, 0 permund wert: ‘incl deepeile celta 1 in vaagepe ca oc sf ghiceasel een oe dorese: + va fiamsoast i v evi staple dif Beneficl major ee cetera! Increderita sie respect pl de cial buns alge de area dato espouse, ‘ovoaressistipoe de nmagementconfictelr. COMUNICAREA AGRESIVA Carctristic Smrabrdate nso mani rs inci iiesie de promorae persona. ‘repre personal in comune st saint ir He seama depo report pera st conierte mai importante deck depen stay. Sr deco comporamene de onli, Bima pacer cel “Rf pe termes arts *ebibeatea tensions + sentimental de putere. Bf petermen tang * sentimental de vinoviie ruin + ceili sunt responsbil pentru propria comportament, + seadestima de sine; «resentments jurul persoaneiagresve @ Apo ecm pt se wel. Posibilityi de comunicare oral adaptate textulu si interlocutorilor in facto 1 Parteners * comunicate intrapersonall sie, -monolog interior: + comunicate interpersonal, inte dol persoane; * comianicare in grap mic ~ fai tn fas + comunicarepublick direct eonfvins, mit Alecia, TV; 2. Inerlocstor: ‘+ comunicate vertical ttre parteneri eu statute ine- tie profesorelev, + comuniate orzontls~ itr parteneri cx sate cle, clev-olx prafesr-profesor, 5. Cada fost * comunicare verbal + comunicare paraverbals; * comminiate nonverbal + comaniate mix 4. Finlitaesactul comuaicatis: * accidentals, + subieciva; + insrumental Sconce bunds magnetics; 7 ‘by aamunicae nelaterlizne ~ cm feedback concomic tent discuiydiscurs,confering. iirectonal km, TV,tans Gamer Diner — 6, Natur compas + comunicare rien, ini + comunicare metodologic, de descifare a mesajui * commicareatiudinal ~valorizcae cele transmise (Ont echipat cu limbyjul si pentra a putea dep situs eprevisute de wa aga cum seule de va se repo im rept tu tora, tn acca timp nou x vee, tery _eator,propri i impropri sas jung lela de comunicae specific mand, Abt de cmnian p en mated ———— Capitolul VI, Facilitarea comunicarii eficiente Comunicateaefcients este tmplinitate, tanobilead vs, © ‘optimizcar. Comuniare are dond eae: A roceprares mesyjlu celui (tabilre comactu- Jui view, atemteconcentrats pe ce spane, reflec {area sentimentelor ecu, eves stron 3 a lnveraperior: 2. ansmiterea mess mod ela, cons, vitae confusion, Specilgtit ssn ck cel mai eficent si de comunieare cate still congruent. Congrueni ete tun st de comuiicar et sin model de fal persone. Se spre ef o peteonntofrd com dicare congruent atunci eind comunis onest, dec, dar sve roi legate de conginstl mesa, Congraena ep waa ¥ea cuvintelor ce se potrivese cu sntientele petsoane gi exper nfs. O persoan congruent este ecilbra,vglents yur de resursel sale personae, Pentru cas ecient, comunicarea rebuieindeplineascl urmtoarele condi *) Consstenga consuls mesyjelor dat de cant tea de informatie principal de venifiia acest ait pentru emifitoe, ets pent receptor 1) Espresivitaten comenice 6) Intligibiitates ctor transises «d)De compatibitate conan [Bficeng comunicfi este asigurat de: * ascultare activa —capacitatea de a surprinde conn ‘ul messjuli, cg ogi interlocutor, * wansmicerea sere a mej, “6= nt Canon Dintge * identifiarea surslor de conflict wiliarea trate lor derezobare a conflitelor, + utlzarea abil de comunicare tn diferitecon- texte de comunicae iret sat media aries complesititcomunicii gl imporange acess, ste nevoie de profesionslisiea apace comunicative» penvaelor strate i commie Pentrno comunicre efit treuie weennosente $i reapectate surmitoare egal: * orietaea portvd a comunicatoilor ‘mative stimulator + comunicarea sie bilateral, st permit schimbl de messi stebari; SK permit imtervengia colori cu mesaje, alernative sisummolente: 5 fltezeverifcareainjelegerit mesajului, fc sccurizant al nu permit abu afectv saw emopional; ‘concordanjacomuniett verbale cu cea mimico-gestal, cvtarea ambiguity, sublnglesuio,alualor ‘trea suprapanertierferejloaimervenilor pst cei ‘onstruirea de mesije clare, concise, expimate cu cuvinte tinal, simple, curate, emipitoral se sgt cS expres cuvimelefo- lositeexprims exact cera ce dort transmi, Fapecle la fare we refed rebuie Fie corete, informatie pe ete le citeazi fe de tncredere; eva evita declares Incrsilor neconforme ex realtates gi ‘ue pot fi contestate fapteplicut,afr- Int-o comunicare ecient, feedback rebates fi > edit cit al apropiat de moment raliziti mela; > coneret preci, > concenia pe sarcina mesa sn pe persoands > pority — un fedback poziti produce efectesuperioare Meomnicar, Ain den pie medal Flic pact Folosirea suportului specific in comunicare Reuss comuniesei dep de adcevaresconginntl for mide expunere amesajl a eapacitate de pererpre i tnfelegere 4 receporuli. Saportur de comunics Cele cunosete si olsen transinitees $i receptarea nesjlor. ‘ne de ape oat milos= Sue comoscute gi utlizate urmitearcle mile: * ‘abel, grafic, scheme, prospects, avzir, reclame, pagins + serison telefon, eles, spate audio-video, interne, conferinge, simporioane, aviier, reclame, trgusi de strait diactce ta tavigiming, metede moderne ses partcitve prec @a ros Dido — 1) Brainstorming-ul~metod de stimula area tin carl mu grup. Metod fosmid A Osborn in 1955 ssa imps pent af respecte ‘urmitoatle regal * simareaeitmai multor ide, porn deb > teat dati * prelucrates acestor deli evdenerea celor Imai ner {evitarea orice rt ta adresa partner * suanifestre bert i consi imaginai Giorchinele» met de predare-nvfare tet ‘ncurjeza pe levis gindeasl liber dacs ‘Acct esto tchnicsdeciutare a clon de aoces Spre propre unos, evidentind mex prope dea ieiege o anurans, un anumiteonginu, ©) Metola mora ~ elizear ransmiterea de noy- ‘ing prin eooperarea nue membri un grup. es Bosnsorming- o Atlin decompo es meds. Capitolul DX Realizarea unui raport formal 4, Complexitates temei~ sun de informapiselectate ‘Complestseamn nrg. ite, alesis din ai mule ele ‘mente care formezei un tot. Sun selectate ferme. informai om plex, pent cunoasterc,argumentarea si transmiterea Ui tes) Import. 2.Relevanta wnei informatil evan team semnificatic,fnsemnitat,ealitatea de a relevant Relevanfaunel informa reprezinté gral de fase test concordant pe care respectiva informatie are fn exe ‘munich. fn mod automat, elevangaficltel informa ete egal < importanga srs eae a ansmie-o, Pri yelecenea inl noe lori ae modified grelevana april especie. 3. Publi pine ~ concumatori de informa sti ei cfiterii_primare ajutoae th conturarea publica yn ‘goqrafic ~ unde se ak public nt, barra, defini tone’ geogratie yd con de barre Fix ces phologice; + demogratc cae ete vests, sex, compoziiani- ici, educaia, wena inaneia, + psihogaic~ care este compartamental still de via- £3 personales, Menificare Obietvte: * Informare despre un evenimen,produs; oten Caen Ding + Moditcateaaitadinior fg de aspects vas, + Modifcaea comportmentul publicufi i Public ~ denier: + Maso-medi: * Autor publice; + Beneficias + Organiza * Lider do opines + Tine, colar, students + Pacienp assent medica Canale decomunicane: + Massomedis; * Diseursuri,eveniment,prezentiis + Pale plane bop fie, eee * Sti, apoars, serio, fotografi + Modal necoavenjionale~cbiectepromofionale,desene, baloae,sutocolnt, reclame Realizarea unui raport formal Educa formal este considera tm mod tadiona ea fers tm goal inet, aero principal misione est educa, “Educafa nonformalé—Inseama activi educative organiate fm mee, bblites,cluburi ‘Educaiainformall se realizes in mod sponta, neorgnizat, ‘in ami, grup de priteni, medi, med dea forall este recanceet pri certificate l nivel insti- ‘oping nao. ‘Edueafia nonformald este atest pin certificate de paripare sl asolite nivel lca icin informal ofr corr. ~ Api coir prte sie meals. ———— Informatiiselectate in functie de publicul yinti Comanicarea intercultural Fiecre cus, etm sicomunitatedisncts are aloe morale, tradi ob rir i rol de eon ti dlferie dea celle, ‘uni cid =o ne rise gi nego, persox fe aparinind noe cular dirt, a comunicaea lor ape ees nou, ceva dei decals Becta grup antenat in wansmiterea de informa mest jeimeramage. Apa ast un spay al comune de rani, © 2m ‘esuprapunere unde xi ragal st orm ciigetr pont nie ‘un dn prs exe am pais vob omni confine cant. ‘Rela interculrals poate f inDaengae posi prin respect ‘ea condutelor specie culerlor afte im dei. Regul de conduits conc Lex locei—legealcului~ dsc un romin etn contac cu un Japonc,rezltaele vor ma fuctusse pe mrt eva canes, ‘preci i rerpecea cultura partenerul i, Surse de neinfelegeri si gafe ~ exist 13 sure concrete de fae de comunicareineereatural. 4. Tabu-uri si simboluri — aja —deorignepolinesian, se refer a inerdicpi cu carater sacra ctor inter ara ‘gesanciuni divine sau sociale severe. Exit, prin extensie, se ebu-uri morale sociale ee priveseoblet, clr, mere, rst, dart leoonporarovne ntan Came Dideegen Exemple 1 To iil arabe sintagnagcare de pore, ,lcoo! este tabu + Culoacebinetui in Afies ete nogrul Fall * ereyeana care ascunde cipal femeitarabe ests bu, * La jponer,cadourle mu se fmpachetecl in he abs i nu se pus ane: + In China gi Tawar mu se dries cess asl find la simboll mong + In Occdent, weckend-ul ewe tabu, ebuie respect cu orice pe, 2. Condiinfemeilor: + Tn ale arabe, ita cs, femelle nu sta la aceasi mast ca Bare bari este exchus ca lun birbat sf seresses ‘femeie, Tn tums arab ita sromi femelle se cum- ln, relfile meilr ‘x stn suneprkibite; * A acordainitte I i, pe euloar, le ug, poste f an gest Samos tn Rominis, dar ican Oxcident 2 ———— Avintin eomnise oe ise et 3. Maniora dea indica respectl ‘Trebuie cunoscut modul in care se manifest respectul fayd de partner, ari tell. {nJaponia, Germania, Austria eto un respect considera pene tru peroanevirsnce, se plsese dst, trebuie respect neco= dligont penta puncte ‘Manicra de asia ~inJaponia sale plecSeiunes din pi cioare, sunt normale dar nu prvege gs stringe mina (atingetes ‘acl este considera vol lint), ‘In fumes arabs, salut este Salaam Alyakumn (pacea fe ea tine) insoitde stngerea de man, 4. Perceperea timpulul sas spatiulut ‘Arabi atin nu fac ee de punctuate, Baleanci sunt char deranjai de punctaltate i pecaie; gee. ‘mani ele, canal, american considera foarte pore respectares dp. ORA PE Cues SOE9B®D {nfumeaarabae nevoe de tmp, ei vin cw tree, peed tm Pol, ca. apo bre suspende dicta, devin Gio, vicki, dupa ‘are fac schimb de drut Vestcuropenit 3! nond-americani disc in termen seu fu grb. Sain: * ents american candina enger,gtmani disuse 9 Joe in spas larg, 8‘a Caren Dineen, ————— + Arbi sta aprospe nas nas" + Anglo-sioni pstea distng do lunge de bn. 5. Bticheta afacrilor nena cular sits, smbian po ima impor- ‘ante det msl verbal, nu cuvintl enters, ral este deci ‘Dackeyt ini mas, nepolticor imi pin a stata rileanibe. In Europ, America enepolitics ple imediat dela mash. 6. Gestica ~ comunicarea nonverbal est specifics, dp sdezloce + La tre capul pe apate x och chi, scamnt NU, La bulga albanen, cpl migatsinga-reapta trea DA, de ssn js tnseamna NU; + Deschidereadegetelr aritior si mijlocis ta ,V"— universal ste yctore" a engl este indecent, Tn Atria se ures suceessrangand pomnul, 7. Limba gtranslatoral~inferent dle cult, oameni fo leees ltaaj verbal, nonverbal, simbolrivauale, acastce, La alegera translator este importants asigrares ck parte- nerul mare obec ff de inteepretal propus. Documenele se Intocmre fm ambele Limb, evental gn alt limb de creulc Se cere seuzepartenruls pentra pul ef nue canosstem limba ‘nite de neinsemnat arf Seas 8. Imbricdmintea — insta protocols stil occidental mo ride probleme nicter i lime, Tinta standard peat ‘cba este costum, cava China Japon, clearea each ete inadecva,denodt dala 9. Etea gi puterea de comumicare {in rela cu fndamectalimal arb este greseai ciel dae se xine n isu argument de ondin religios. ” Api de cmp ster mds ——— Sexu ~ nu ponte fl negoeiator seo femeic i Orient Studie, competenele, descendents aria sunt surse de putere in negocest. 10. Context tshnologe ~ pot spre elneloger act se ‘ignoradtereagee din sferalinologie (snc spatial anc- rican Climate Orbiter prbuse pe Maren 1998 pena ‘echipele de supravepheregdnjaeazborula americans european ~seraportau la stene mete die! amer- ‘an inch, pious, mile: european ~ met, Comenaile ra ‘ease fte-am sistem plete in celia), ‘11, Contextulreligios — dient signs pot 6 insure ‘mont. fp Rornia sunt urmitoarele ele religonse oficiales 4, Biserica Ortadosd Roming 2. Bpiscopia Orodoxt Sibi de Timisoara 3. Blerca Romano-Catolid 4. Biserca Roms Uniti cu Roma, Greco-Catoict 5 Athiepiscopa Bisrici Armene 6 Biseriea Cretind Rs de Ri Veh ta Romfnia. 7, Bserea Reformat din Roma 8 Biserea Evanghelies Lutheran din Romania 9. Biserea Evangheliet de Confesune Augusta Sibin 10. Biserea Uniarand din Tanslvania 11, Dseriea Cregting pa Evangheie din Roma 12, Uniunea Biseicllor Cresine Baptiste din Romina 13. BiserieaBvanghelict Romans 18, Uniones Peticosals 15. Biscriea Crestnd Adventist de Ziv a Sapte din Romina 16. Federatia Comunitjior Evie din Romania 17, Culeal Masulman 18. Organiza Religioass Martti lui ehova12. Prejudecsjile~ se impune demontarea sau corcears irene pe cae alte popoare ln format, posts cron, {ax de celal cde no * romani esteuropenii ne acorda important special aig "ior de cope, devi ice moarte; * occidental percep acest her ca o dovad de inesponsabil- tate insect; ‘+ noi vem prejudecii ff de occidenali si american, pe ‘ares percepem ca mar bfator, uted, juctor (in ls ni) elt aya ~8 din america nu beau et not sont nefamstort 13. Bticheta cavintului cris mesijul cis st fneotdcate ‘ade foarte mate export ide hast n selon Regul importante te asigur ct forma de desire, mi tel adress corect nivel de confident personal, secre, confidential. Teal coect, organiza, conc, cla, amiga Formlee finale de polite dirs de lao cultrt lasts, semniturile por fi uns-low, ct tale de onoar, 16 ——— Apt Sore pent ste eb Capitola X Comunicare terapeutica ~ asistent medical-pacient ‘elie imteumane intervin © mule de fctor, regi, Princip 5 abilti care sunt responsable de ret sa egecul ‘omportamcntelr in socieate Abilitatea sociali ~estecapacitstea de initia intone re~ lai personae, deaf accepai st integray In gpa, de 3 sions ‘amembriaf une echip, dea influenaatitainca, parr gcoun- Poramemtl ator cameni, de a condace oamen ide a preven para conficteor sau, in czul nae at oe de ae ja bn mod corespunaiton, Abiitaes soit cuprnde te clement rinelple: 1, Dezwolares si mengineresrelailor interurane; 2. Comunicares ex ate persoane 3. Mianatimpreunt cu ale persoane, Eeemple de abit sociale: * coopers + egocere + oferirea de suport socials * dervoltarea une rele de firjutorae. GGrupurile antrenate in cai sea int-o stare nants dina rica de grup, unde se ecunoseurtndtorcle aspect * Cocrines grupurilr dora methbrilor de 48 impre- ‘kg de ap desfgura activates Impreunk, Conperaes es ctivitae orientated social, peru atingerea unt el conus * Leadership-l ~ lider ete orice persoand cate tndeplineyte, tm eadrol unui grup fumeyi de condcere, ier ete cea 7an Caren Diego trallatorul comunictlor de grup, La i sune acest cle mai rue mesaje gel ene cel care tanemite messjle et nflenp socials ~ moda care individ fj mais opi- nile corporeal Bit ret dimensiut ale evened sociale: 1-Congormism ~independnta socal fc sels i fucnae, fe scyioneted independent, 2, Compliant, 2sertivitae: fe satisfac cerinple ge plu fe le aspunde ast 3. Obedien,supunere/ sfidae: ese supune ordine- toe ese [ Bahipa aise eat aa Tipe fee ee | parm Cae medals ip ais au on Ts sont Sch ate * La baza reailorasistene medial —pacent, familie S. Pree a nominalizat tre procese minal-comportsmentle care fc pate dit subconsienulasistentuli medial al pacentlu °¥ Transferarea~ un fenonenincongient i care sentiment, asinin gf drine legate niga de pesoane importante din inte sesuneproiectateasupra ltrs (proicetare matern), ¥ Contratransferarea ~ reacic emoyional constiendl su inconstinet a terspewsl fg de pion, determina de nevol- Je inreriare ale wrapeueului (arate ss respingere,amitind un ‘membro al Familie! fare iit sa rep) ¥ Rezistenta ~ opunese consiones ss incongienth fap de zoncle neacoperite ale subconsticntalss Gntersicerea ural aliments hipergleidice la bolnavi diabetic, indiscipling, externan ‘). Ameningareaimaginil de sine detmind y-ul folosesed smecanisme de apa care 38 opin rxisten, °Y Mecanismede apirare ~ negate, dstorsonate, reprim- rea, evitarea,oprimarea.Acesteaproejeatiecilbrul emofional Pacientuli, 88 aces, egoul sha ur putea i coplyit, »ens Caen Diagn -— istent medical ~pacient Linidreetoare pentru jutarea peientilor a adaprarea a sitar ai de boa | Nuexistd moduri coreete dea situ - pute eva pe cele gresite; 2. Oumenii a suse interne de ase ato jis 3. Se ncepe de acolo unde se fete paces sau Insogitor, aeeptai aya cum ete, 4, Fccare fig! umand tebe fe respect shi fie reewe noscut potent de deavolae; 5 Rola nostra nu estes ginem prod sa sf ne impunem valorile nose; 6.Cheta pentru o const de succes este sscultarea nonevaluaoare » Avid dees on efi lt {intdmmpinarea pacientulsi Este foarte important modal de primire ntimpinatea a paci- ‘ental deonrece rispunsul sh la prinren cee Face poate deter- ‘mina ft dedispas este el sf stag a-iimaprtgeasedproblemel ‘Muli peac dup pra vee sg por plerde cul sa poate ck au testi doar cum art nlegeres celui eat prime Ascultarea neoestexoagtre, efort yi fnpegere. De asenc- tea, benefice att vorbitoral ct gaara, Aacitoral ti sigue un conforevorbitorulu, permigini sgt deseare ten- sll sau si worbeast despre seninetele sie, deoatece vorbi- rea este modul eel mai obigaue de exteriviat a sentimentelor ‘Totodat,ascultitoru i asigut vorbitorulltntedere, acordénd timp gate ‘Un bur ascletor ese o combinaie 2 dows ipo prac, i pl ineleetal sa logic, care ase ca mint gf refued propre Sentiments, g ipa emotional sau supra anos cae agit aproape total pin prism propilrsimgimint. Ascultorul bun, avind ambele carscerotc fntro anu proporse siuleaztvorbitoral pentru elestanflositoare, Le ‘pnzeas yi conduce spre in object sdecrat. ‘Sumarul regulilor de asculta 1. Iniieren inp * peietenos, accep, ttémpinar; + recunoasterea seatittentelr, lspunsstor, + fiosires vol pent yutor + rezerate de tmp pent concluzionare 2. Olyneren daar privind sein: *cercetten nat problemel, + ncurajreapersoane sf ie concrets, natal + clutaen dezeplie deviei sa dapostci; a