BECEEEEEEEEEEEEEEH osferd se transforms in pcdturi de plosi wesferé condenseaz& datorité tempera : Voi lua ipoteze de la fecare grup si le 2artelor: Dupa expirarea ti 1p de dows minute, itd pierce Is care a ajuns gr i de cuvs fecare de cuvint prezi in grupurite lor sau se expunerea, moderatorul Bat sau de schimibat proba ipotezele, * Actvitae pe gr rapoartelor se poate ace in diverse forme Aiseutai in grip eum po Sinteza purtitorlor de ewvin: Coowdoneinyt anupurilor di ~ Un grup face urmit Geasupra unei sure de cdldurd pun un vas cu apd. paricpant, iettaeeeh si motven aceanh Se primesc mesaje de In ce Parnesnellies ael pun deasupa vali un eapas rece Pe ores letioard a capscului se Participant. Prin aceasth procedurt re A cea mai bund idee mish dapd ort formeazApicituri mici de ap cate cad broseesitt $2 Spine major. Diseuia oats orpanizath conform tebini srup face th de broascé-tectoasé, poi sterg sticla. Sud apoi un jet de aer le ap8 care “aburese” stcla, x sintea realizatd de moderator: Acesta face un ‘eaumat sau 0 clasificare a ideilor / pro {nformatii de la care pot pom sau fapte Be cate le pot reproduce (picdturile de pe eapacul ferestrelor caselor sau masinilor ‘8 objind rispur ,leme despre care stu subgry inte. Activitatea se fi ontald: Fiecare grup va descrie sau experimenta CREAT, imulazd imag m (Personne, timp de m minute), elaborat de profesor tara ideilor, devel Universiata dn Michigan, permite freconarea eeaa roe Batley jineea nor sl I, parton de. cua punerle acesiora. $2 consump fn jectivelor vet te pentru expineiea de 25 de elev cotmpun din levi deser i aja colegilor si vs Donald Phi ‘grup de 30-60 persoan: discutarea unui anumi CREM (6 persoane, Aru grup de cit a dure ierre Verone din gase persoane si timp ‘ase minute pentru diati foai ttece pe la toate grupurile. i iteriorulsubgrupurilor: Fiecare grup discut timp de cinci minute, Actvitate frontal Citi ce au seri pa i pe foi $i discutati eu el ecide impreunt care’ sit. re elevi pind cénd ideit ‘iecare grup oferd profesorului figele de ificd $i le cuar lor este di In up s& serie numai procedeu numai un elev din Prin aceste procedet la celalal, ins& prin aces 8rup scric la un moment dat idel originale sau woductia de idei se mai tit figele cu ideile produse de cétre to te de cltre grupuri ‘A dows idee ‘A trein idee ; dezvolti capacitatea de a reform Incurajeaz& spiitul de echips, sgl “pereutari” §— (SOM, ere, descris de Pere de lucru: Format gry inci minute despre am lin partea fiecsrui grup destinatar, Dup& primirea rispunsurilor, $3 ‘Autorii propun doua proceduti = ‘ Comunicarea rotati Comunicarea ro cu tehnica pereutéri * Conunicarea sarcir discuta timp de cine na Niculescu (2000, p. 197) se aseamina i multe erape. Srupuri de céte patru, In fiecare grup veti le de conservare a resurselor biosfere! Voastte vor fi trimise fn cere un grup la urmatorul lor primite spre alt grup destinatar. in fiecare grup elevi analizeaza gi compar continutul acestor tre Vor fi expediate mai depart * Diseutia front n fiecare grup va prezenta céte 0 concluzie la care a ajuns grupul siu. Dacé fiecare grup abordeara ediate grupurilor cuprind eoneluzile Continutl mesajulai compas schimb de mesaje ping cand sub anumit fiagm lor a fost ereaté primul grup sinectic la Univer- metodei Gordon pentru ci © problema. Termenul de 4 undamental al metodei: agocierea unor ine din greceseul syn su "di férd legdturd aparenta intre ele, Meni fie din care echilibrata, ‘excesiv pentru recomnenc® «iBEER REREREEEREE EEE Es tear: capacitaten meta desfisurarea une activititi fn gr ul emotional; cape : nonconformism si nonconvention lspre cooperarea din grup are a acesteitehni le abordare a pro- blemei. In aceasté etapa la sfargtul sedi forma adecvata rea jorarea unui mod 4 de autoculpabilizare sau de prociamare a unve sey aceast strategie se efectucaz& o analizi profundd a unei S comport fess, “rd mascd”, eu simul one bare a acesteia. Prin exercitiul de 7 in dezvoltare, 7 ara ee superioari a atmosferci tmosferd existé multi vapori de api? de comun acord gi rimane constant pe o perioada indelungatd (se. Fiecare discuje parcurge mai multe etape, sub conducerea unui moderator, inainte de cdtre grup. Activitatea GAP se desfigoara in mai multe eta nerea jm elev expune pe se de exemplu), 0 problema cu care se contra Jeg cum aname, out woposes este mal cad sau mai rece det propierea suprafefei terestre? "Shae ~Mal rece = Daca este mai rece, ce crezi c& se va in superioari a troposfer ~ Daca este sufici ‘tuatilor conflictuale, moderatorul va intrerupe rapid, cu jude ideitor GAT-ulu pe o foaie sau pe trei for puneri: Moderatorul propune iz ‘hu cad spre plmant. Ce tree 7 QyPutes sf se uneascs mai mule ca sicantzeased mal mult. ~ Ce anume le-ar putea determina si se uneasoa? 19BEREE capac rece deasupra, flerbe apa fntr-un vas. Punem un iar cind sunt foarte multi se unese sicad, pact eram jn locl tu nu a§ fi njeles de ce este mai rece In panea superioars a ‘woposferei cind de f sursa de c&ldurd Speed eram inlocu thu edutam raspunsul fn eatea defied sau pe Internet + Lecturarea mesajelor de cétre moderator si narator, * Discujie cu colegi Naratorul: Nu am atmosfera zn atmosferi exist panicle de pra, ir picdturle de apt se unese tn jurul acestora, ‘Aceste particule sunt numite nuclee de condensare, Se unese in jurul acestor nuctee de condensare? Sunt mai reci? rem ajuto ‘Tehnica GAT prezint& mai multe despre aspectele pe care nu le —* mulerea intrebirilor si rispunsur ‘supra unor strategii eficiente de: auzei care determink unirea picéturilor de apa in !" Partenerul de sprijin ii) © pentru elevi poate si trebuie 84 fle convingi pentru amandoi si cd este firese si cerem ‘ver nevoie. Dac& profesorul va proceda cu ei aceastl procedurd va aven succes. Pentru ca ele le furizeaza unele indi luala: Glevii rezolva problema si formuleazd anu '¢ in perechi: Verificayi rezul ‘eu colegul de baned, timp de cinei minute 152 BEEREEREREERER EEE EE * Aci rupurt de patra: Cte dou perch form Inpreund-un singurrdopune foe eroversate pe bazaintrebrlsforslo, * Actitate frontal’: Un representa a aspunruile penn» finale 8 picaide ligat sh Strategia ¢ individuals fiecere (UT gist formuteze ince espe eee Confrunté in mod repetat opi ia cella. Prin ‘tapele anterioare, idile se clarified, cont ? Citi miatiee®"ScRematicd a unui subiect din mai Saleen Explorarea interdiss Aceastl strategie permit multe unghiuri de vedere sau pe mai multe plan lizele pot fi realizate din diverse perspec ihologied, sociologica dou pro- elevii care abordeaza’ subject de vedere formeazé un singurt 8rup; se formeazd grupuri in care fi subi in alt perspectiva, In primul caz elevii coopereaza pentn ‘mai fat in mod individual tn grupur. Aboilea Ml prezinté doar in cadrul subgrupu Cor in al doilea elevii luereaz rimul caz elevii prezinté frontal rezultatl, iar tn al fea nu este vechi. Medicul arab ile sal izatd sub form’ de licoare, i Pictrei negre din Kaaba numai dupa ce igi par toate regiunile ocu} farmean sau grec. Jn 1660, Marsilia, In 1720 existauZBEEREEEEEREEERERERER ER ERE itd suecesiune a fenomenclor. Dact anu . dar profesorul sau elevii corecteazs ime cesentiaie ale planetelor. pentru cele absente. © cunostinfe sunt empirice, ei argu eroarea, Spiro, 2001) se utiizeazd pentrs ne. Cawza este un fenomen sau un Rece Mare Mick Solid Gazoast Viata re preced: fenomen, denumit efect, cAruia fevenimente sau stiri de Iueruri, (cealalta). Cauza poate fi permane trea exterioard a fenomenelor sau proveselor, cauzele sunt ascunse. Bfectele (conseci ‘mod necesar dintr-o anumité cauzs, legaturd indestructibilé cu aceasta, f n efect constituie o cauz& pentru alt fenomen, Pentru realizarea unui organizator grafic de tip cauzB-efect se parcurg mai Canunicarea. sa din manual si orgeni Tropicale umede, dupa modelul de pe tabla | Uranus Neptun | Pluto ecupayiiin ag Speereessie Tt ca dimensiune); foarte rapid i proprietate. In modul , Temple, 1998) este formatk din dous cercuri care se uprapun cele dou cercuri se grupesza asemanirile, iar dowd aspecte, idei sau concepte. Diagrama se Unele efesie const lant eare poate fi organi © Comunicarea sa “Topirea aghsiaiorEEEEEREREERER REE Rees ea liberd (Elbow, 1987) este o strategie care im; Videilor despre un subiect cu seopul de a gandi gi a , Fezolvarea de probleme, re de evaluare cumosti nt testarea capacitiii de expri peo temé data modalitate de ex Este important ca elevi s& serie tot ce le vine in chiar dact este corect sau gresit P stiu despre un subject, iar cunostinjele em respectiv, cred oh suprafays oferind 51 reorganizate in for acumulate re, in scris, @ unor Rolheiser & Stevahn, 1991) este un organizator grafic care poa in grupuri. Un grup primeste un subiecvo intreba ‘Brup at subiect/ Dac& sunt patru srupuri se dau patru subiecte diferte sau douf, grupuri ae te. Graffiti poate cuprinde mai multe exape: primit o fonie care are seri in centrul despre subiect pe ace este necesard schimbarea ati ifestarea faptick a at singuri neresat de subiect. de geografic se preferi ca subiectele propuse pentru seriere sf fe unice leoarece se vizea2i BrP pentru le. DupS un alt interval de timp, foaia eu ideile grup. in grupuri. Dupa ce membrii grupului analizeazs ce a sevisflecare, se ajunge lao singura concluzie care este scrisd pe foaie, * Afisarea posiereior si prezentarea lor, Posterul este afigt si prezentat de edtre un rece fiecare membmu al celor doua grupuri contsibuie ‘omentul productiei de idei si se faca flecare sunt la fel de nevoie st fie propuse spre rezolvare si despre ceea ce gindese, au cexprimare biti gi fin a fel de importante ea ale orien Serierea pentru public are anumi cuiva la Fe pentru Este afectat ds Produce cei mai mu F autorului de care pul tudierea produselor scrise co te cru: Obse Pe fiecare foaie este scris& o intrebare. = Prin ee elemente specifice este cunoseuth Japo ~ Care sunt trisiturile specifice japonezilor di {itil lor? Japoniei? > & Timp de lucru. Elevi se plimbi in voie prin sal, citese gi spund I Prin aceasti tehnic, elevii au posi 2TERETE EEEREREEEE EERE EEE NDA oe le mici si specificati numel Dact nu doriti st des pentru eadranul respectiv. lorifice pote ‘cunogtinfele. ‘Ducl_salecieiDupi studierea tururor tarilor, desprindei filele jumslului grafic si lc pe un panow pentru ca fiecare elev s8 le analizeze. Dacd organizati “tural galeries” 1 [1 rovts scogranes vor sere observaile pe marginea reprezentarilorgrafice. Ele- : analizeaz&: flecare element inseris in pArat sA fle ment fara se distinge fat cia stat, in cadranul cal (sau in perechi) nciral deta cause suai Trsali perpendsilarele pe tbld specifcind in fearecadran Pentru fara aleas8. Spre_deos a © singurd tard, nu mai fac compara ‘supra cdreia se centreazi aten tanta per pentru cf sunt evocare din memorie cunt lor, le compara ea de reflectie se suprapun si se completeaz’ re vitfritor deoarece mintea elevilor constituie permanent un in . 176PEEEEEEEEEEEEE EEE EES Modelul de diagnozs SWOT (duph Kulesar L., Training SAPARD, ctat de Vincze Maria, 2000) tile exteme pozitive posi lucra in grupuri de cite pa Analéa SWOT pentu Unga complet pera)” ; Panes ta Puncie sabe | Oportat otis | = sears Burpel | ares Sronrfch | atti Comportament verbal si | respectat, Cuantificarea timpului de | non-verbal asertiv util, interventie Exprimarea satisfactiel | Increzator, Inteles Se formuleaza pareri pentru modul in care se Plan cognitiv > diferite poate sustine eficient un eficient, Nu se judeca celala't punct de vedere productiv, Neimixtiunea in timpul organizat, interventiilor acceptat, Se emit pareri noi, nu se ‘egal in dreptur, repeta cele ale celorialti irtener In relatie, Tabelul II, Asigurarea ci nu se divagheazit de la sarcina ‘ > Cum ne face 8a ne Cum arata? Cum suné? cunea? Vizualizarea prin Verbalizarea situatiel Important Capabil mimica, gesticaé Prezenta paraverbalul.i Responsabil Valoros Posturd a cliseutul Comunicare subiectiva | Egal cu ceilalt Seriozitatea indicatiilor Util Prieten De ajutor Liber (securizat) Necenzurat _ Recunoscut Incurajat Bun partener Cei noua pasi sau cele nov’-secvente constituie un algoritm care asiguré corectitudinea demersurilor de predare - invatare gi tmpiedicd divagarea si utilizarea nerafionald a resurselor temporale, impunind o unitate strategicé de actiune, Pasii S,6,7 asiguri realizarea sensului (elevii / studenfii ascultd parerile colegilor, cAntiresc sensurile care se reliefeazi in legiturd cu problemele discutate, important fiind s& se aud cft mai multe voci cu privire la subiectul abordat) Pasul 8 este considerat cel mai important pentru c& oferi membrilor grupu- lui de experfi ocazia si posibilitatea de a-si schimba punctul de vedere asupra problemei si a face acest lucru public. Participantii trebuie si infeleagi aceasta schimbare ca pe ceva normal pentru demersul de gAndire critica, ca pe un rezultat al unei gandiri autentice in cadrul cireia si-au articulat cu claritate ideile si le-au comunicat celorlalti astfel fncdt si nu raména doar la nivelul impartisirii cu alfii, ci si fie infelese de toi. Ca activitate de reflectie, pasul 9 implic rezumarea pozifiei si a argumente- lor grupului si redactarea unei lucrati individuale care, chiar dac& se bazeaz’ pe menacingCap. 2. Tehnic! $i motode de Invajare prin colaborare 93 reflectille gi inteligenfa altora, le vor exprima utiliz4nd propriul vocabular gi propria sensi tate. Si profesorul si elevii / studentii trebuie s& se simt& responsabili pentru opiniile si convingerile exprimate, dar mai ales sA si le poatd susine cu claritate, pertinent si argumente solide. 2.4.11. Varianta a Il-a Mozaicului (Slavin, 1990) Presupune o activitate de predare — fnvdfare mult mai dirijat& care parcurge tofi cei 9 pasi cu diferenta c& grupurile de ,exper}i" utilizeaz un set de intrebairi care le dirijeazA lectura si infelegerea adecvat a textului, intrebari similare ghidurilor de studiu / favatare. Condifia esentialé este ca la dezbateri /discufii si participe toti membrii grupului, iar deciziile ce urmeazi a fi luate sé fie rezultatul consultdtii $i colabordrii intregului grup. 2.4.12. Variania a Ill-a Mozaicului - Mana oarba (Blind hand) (Kagan, 1992) Desfaiguraté tn grupuri de 3-4 elevi/studenfi, mana oarbi are urmitoarele specificititi: imparfirea materialului ce trebuie studiat sau stabilirea textului din manual: * citirea de cétre o persoand a nu mai mult de 3 pagini din textul aflat la dispozitie in succesiunea logicd (fiecare primeste o parte, cel mult doud din text); textul este discutat de profesor impreund cu elevii. Fiecare grup isi desemneazi reprezentantul care : prezinta concluziile sau solufiile; maniera in care au ajuns la aceste concluzii; descrierea cu detalii a structurii planului de investigare dacd exista solicitari. {fn grup, participantii lucreaza impreun’ stabilind ordinea in care pot fi prezentate informafile, tsi descriu continurul si fsi pun intrebari, pot lua gi notite, dar nu au voie si se uite la textul celorlalfi, discutnd despre el ca despre un intreg, cdutand solutia problemei si implicatile ei, ceea ce-i va face capabili si rearanjeze informatiile sau s& gaseasc& o variant’ mai eficienti. Membrii grupului isi pot impartisi ideile, certitudinile, informatiile sau pot primi informafii pentru prelucrarea c&rora pot utiliza o multitudine de operatii: identificarea Gatelor si elementelor contrastante, compararea, descrierea, stabilirea esenfialului gi sistematizarea datelor acumnulate si pentru care pot pune oricdte intrebari clarificatoare doresc. Fiecare-si pregiteste bucata sa, o prezint& grupului nou format apoi incearcd sd pund cap la cap materialul. La Mozaic tot materialul se cunoaste, dar in acest caz unii cunosc numai o parte.94 INVATAREA PRIN COLABORARE, ASPECTE METODOLOGICE 2.4.13. Lista de 20 de intrebari Puse in legatur& cu un fragment sau capitol - 5 pentru fiecare din cele 4 grupe constituite prin numirare. lista de 20 de intrebari este asemindtoare ca utilizare mozaicului. Ca si pind acum, se pastreazA grupele de experfi care vor reveni la grupa casi, mami, bastini” dupa ce au discutat nu numai raspunsurile dar si modalititile prin care ar putea si-si ajute grupul. dati refntorgi la grup se vor cunoaste toate cele 20 de intrebari si rspunsuri si se poate face o evaluare a cunostinfelor fiecdruia, Principiul cheie al invatérii prin cooperare este c& grupul isi asumi responsa- bilitatea pentru modul fn care fiecare isi insugeste confinutul, réspunde pentru celalalt dar evaluarea se realizeaz individual. Variatiunile pe tema mozaicului pe care Johnson, D. W., Johnson, R.T. & Holubee, E.J. (1990) le prezinta in lucrarea Circles of Learning Cooperation in the Classroom tin in special de sarcinile gi numdrul membrilor din grupuri. 2.4.14. Structuri mozaic cooperative (Aronson, 1980, Johnson, Johnson&Holubec, 1990, Kagan, 1990) ‘Sunt speciale prin faptul ci intr-un grup cooperativ, fiecare dintre membrii devine expert in anumite aspecte ale subiectului studiat. Dac de exemplu se studiaza ,,Cultura daco-romana” unul din membrii este expert in valori traditionale, altul in sisteme de aprare. scoal, fenomenul religios etc. Cand fiecare devine expert in problema atribuiti, ii invaté pe ceilalfi, scopul grupului cooperativ fiind ca fiecare membru s& stipdneasc& bine toate aspectele subiectului general pus in discufie. fnainte de predarea in fata grupului cooperativ, experfii intr-un subdomeniu vor studia informafiile, vor discuta metodele cele mai eficiente de a preda cunostintele in grupul cooperativ. sia nivelului de insusire a cunostinfelor se face individual prin intrebari adresate intregii clase, fie examen scris sau prin analiza ,harfilor conceptelor” pe care acestia le deseneaza. Schema procesului mozaic ar putea avea urmitoarea diagram’: « Grupuri cooperative (distribuirea materialelor); © Grupuri expert (invitare si pregitire); * Grupuri cooperative (predare, verificare). Grupurile cooperative — repariizeaza fiecdrui membru subiecte diferite de tnvatat Perechile de pregatire ~ sunt constituite din elevi/ studenti care au aceleasi sub- domenii de realizat ca sarcina si care se intdlnesc gi se pregatesc impreuna. Perechile de repetitie - so formeaza pentru repetiti si finalizarea prezentérilor de subdomenii si schimb suplimentar de idei. Grupurile cooperative - se reintainesc si mempbrii isi prezinta pe rnd domeniul In fata grupului.tabla/fip ngului, ror cunoaster= néina tuturor § si a blocajelor utiilor dorite: cru in echip& lab s-ar cred i doar aparent i si mai ales + aplicativ, si in lectile pectaculoase: fermen de © r, prea pi rentie sporitt | inutil dupa re sinonime, spunsurile in de folosire : Metode gi procedee utiizate Th studierea limbi si Iiteraturii romane | 99 Nu trebuie sf ignordm nici posibilitatea utilizirii brainstormingului in tectii de Ssematizare a cunostinjelor, de studiere aprofundatt a textelor literare, deoarece ‘Setoda poate si clarifice unele aspecte sau si aduc4 implicafi/interpretiri profunde ale Sor subiecte complexe legate de operele in discutie ori de motive in jurul c&rora se ‘ss chiar intriga. S-ar putea astfel aborda : * Clasa a VIll-a: ~ semnificatia unei scene-cheie/unui simbol din romamul studiat la clasé (Baltagul/ Morometi) ; ~ conotaiile unei metafore-simbol dominante fn lirica lui Eminescu/Blaga/Nichita Stanescu ete. * Clasa a IX-a: ~ implicatile pe plan psihologicisocial/cultural ale problematicit abordate in unitati de tnvajare precum ,Joc $i joaca”, ,Adolescenta”,,Aventurt. Calltorie”, »Confruntiri civice si etice”; ~ rolul familiei, at scolii sau al modetului in formarea copilului/adolescen- tului ete. * Clasa a X- = morivul paternitafii sau cel al mostenirii in Enigma Otilie =. semnificaria salcémului din Morometii etc. * Clase a XIka = semnificatia titlului unei poezit bacoviene (Cuptor)/argheziene (Melancolie)/ blagiene (Goran): = rolul unui curent/unei grupdrifideologit lirerare (gdndirism, modernism, avan- garda) etc. Pentru a spori eficienta brainstormingului in lectia de limba si literatur% roman’, as recomanda imbinarea lui cu metode precum ciorchinele sau hatta conceptual, prin care Si se fixeze, la sfarsitul dezbaterii, cele mai interesante si mai productive dintre ic cemise de participan. 5.2.7. Starburst (Explozia stelara)} Provenit din limba englez (star = ,stea”, iar burst = ya exploda”), termenul desemneazi 0 metoda similar brainstormingului, cu care totusi nu se confunda, desi presupune organizarea clasei de elevi intr-un grup gi stimuleazit formarea de intrebari la intrebairi, asa cum brainstormingul dezvolt& constructia de idei pe idei. Are aceleasi ‘vantaje ca si brainstormingul : stimuleaz% ata creativitatea individual, cét si cea de ‘2rup, spiritul de cooperare si cel de competitie etc. (cf, Crenguta-Ltcramioara Oprea etalii). Practic, se scrie ideea sau problema de dezbitut pe o foaie de hirtie sau pe tabla, apoi se insird, in jurul conceptului respectiv, c&t mai multe intrebliri care au legaturd cu el. Se recomand’, pentru inceput, intrebitri uzuale, de tipul: Cine. Unde... ?, Cand...?, Din ce cauzd...?, Care sunt consecingele hastere, ulterior, altor intrebiri, unele chiar surprinzstoare,100 | Didactica limbii si ltereturii remane Metode si procedee u ~ stimuleazi spiritul de competi Cin, ~ creeaz’ posibilitatea contagiun ~ dezvolti spontaneitate si crea ~ pune accentul pe stimularea fi ~ nu necesitf acordarea unei p Intrucdt este foarte usor de in} Ce..? ‘Unde... ~ stimuleaz& crearea de intreb& ‘Termeni-cheié constructia de idei pe idei. In ceea ce priveste didactica d selar8/starburst se poate aplica a moménd, ct gi in orele de familiar Dece...? seceptare a textului narativ sau dr: Aplicarea corecté a metodei presupune respectarea cétorva etape distincte : Céteva sugestii de aplicare : ~ propunerea problemei + Clasa a Vea ~ organizarea clasei in mai multe grupuri,fiecare dintre acestea notind problema pe = Imaginati-vd o serie de int © foaie de harte Inajului-copit din schiga stu ~ elaborarea in fiecare grup a unei liste cu intrebiri diverse care au legtturl cu ~ Enumerati intrebarile de c problema de discutat; stiiniice. = comunicarea rezultatelor muncii de grup ; = Alediuit nerebairi care sin ~ evidensierea cetor mai interesante intrebari i aprecierea muncii in echipa + Clasa a Vi-a: = Imaginat-va 0 serie de int O varianti la fel de eficienti a metodei - preferati att de studenti in act verbului. practice de didactic& a limbii si literaturii romane, cat si de profesori in activitagile ~ Enumerayi intrebéiri care sé didactice curente sau in cele demonstrative (inspectii, lectii deschise etc.) - presupune ~ Lace intrebairi ar putea st notarea problemei/conceptului/termenului-cheie pe tabli sau pe flip chart, apoi acti + ClasaaX-a ‘atea frontal, constind in selectarea celor mai consistente si mai interesante interogail = Care sunt cauzele suferinei care s contin conceptul/termenul respectiv. Pentru fiecare interogatie propust de cate Imaginati-le sub forma uno un elev, profesorul poate numi un alt elev, care si dea si rispunsul cel mai potrivit. in = Procedati la fel in cazul pe acest caz, explozia stelard se poate transforma intr-o metoda evaluativa/de consolidare! ~ Ce intrebeiri credeti c& ars mai relaxant decat formele clasice de evaluare/consolidare a cunostintelor. Gralla ? * Clasa a Xil-a . Tat avantajele metodei, in viziunea specialistilor : — Psalmii lui Arghezi sunt rod ~ explozia stelard (starburst) este una dintre cele mai relaxante si mai plicutenietode principal de inconsistent didactice, iar eficienta orei, cum bine se stie, depinde si de plicerea elevilor de a ‘psalmilor, care credeti cd st participa la demersul didactic ; (cadarnic) un réspuns ? ~ ca sibrainstormingul, este usor de aplicat orictirui tip de colectiv de elevi, indiferent = Ce interogagit ar exprima de varsta sau caracteristicile individuale ale componentilor acestuia ; carcerale ? ~ Enumerati intrebarile ale ct 1. Tnstaiul ,0 metodsintractivi pentru intercomprehensiunealimbilr romanice: Starburst ~ Imaginazi-va o serie de in publica it Galapro sau despre inercomprehenstane tn limb romance, coord. Doina Sp rocesului poetic. ‘i Claudia Tarnuccanu, Editura Universitat ,AL. Cuza", Iasi, 2010, pp. 113-120, am ardtat & metoda se poate utiliza si in procesul de invatare, ulterior fixare a rican introgati-tip, privite/rationalizate serial, legate de realitai familial ori sociale fundamentale (Ge la familie, grup social, guvern sau parlament pana la sportul prefera) heirMetode gi procedee utiizate Th studierea limb si teraturii roméne | 101 stimuleaza spiritul de competitie, dar si cel de cooperare ; crecazii posibilitatea contagiunii ideilor ; dezvolti spontaneitatea si creativitatea de grup, dar si ablitiile de lucru in echipa; pune accentul pe stimularea fiecirui participant la discutie ; nu necesita acordarea unej perioade prea mari de timp explicatiilor prealabile, Intrucdt este foarte usor de infeles de citre toti participant; stimuleaz& crearea de intrebiri la intrebiri, aja cum brainstormingul stimuleazi constructia de idei pe idei, in ceea ce priveste didactica discipline’ noastre, este usor de constatat ci explozia stelara/ starburst se poate aplica atat in lectile de verificare a cunostingelor de limb& ‘coméng, cit si in orele de familiarizare a elevului cu tristturile unui curent literar, de ‘eceptare a textului narativ sau dramatic. Céteva sugestii de aplicare : Clasa a V-a ~ Imaginati-vd o serie de intrebairi care sé aibét legcturd cu obrizniciile perso- najului-copit din schita studiata. ~ Enumeragi increbatrite de care ar trebui sé find seama autora unei descrieri suingfice = Aledtuti tnorebari care si includd substantive proprii cu diferite functi simactice. Clasa a Via: ~ Imaginati-vd o serie de tnurebari care ss ilustreze diferite functt simactice ale verbulu = Enumerasi inrrebari care si congina pronume de diferite tipuri. = Lace intrebairi ar putea st tsi raspundé un cititor de doine populare ? Clasa a Xa: = Care sunt cauzele suferintei personajului masculin din romanul subiectivstudiat ? Imaginari-le sub forma unor interogatii care t-ar apartine in sicuagi-limitd. = Procedati la fel in cazul personajului feminin. ~ Ce insrebatri credeti ct ar sintetiza cel mai bine .procesut” interior al lui Pietro Gralla ? Clasa a XI-a ~ Psalmii lui Arghezi sunt rodul unei profunde suferinte ontologice, determinate in principal de inconsistena raporturitor eului liric cu divinitatea. Dupdi lectura salnilor, care credeti cd sunt interogatile adresate acesteia la care se asteapt (eadarnic) un réspuns ? Ce interogasii ar exprima indoielile lui Victor Petrini in urma experiengei carcerale ? Enumerati nerebarile ale cairor réspunsuri sd ateste cunoasterea iluminismului Imaginazi-va 0 serie de interogatit care conduc instanfa auctoriala in timpul rocesului poetic.102 | Didactica limbii gi iteraturiiramane 5.2.8. Tehnica 6/3/5 Aceasti tehnicd seaménd cu ultimele dou forme ale dezbaterii amimtite mai sus. Presupune, ca gi acestea, impirtirea clasei in grupe de cate 6 membri. Spre deosebire de brainstorming si dezbaterea Philips 6/6, in cazul tehnicii 6/3/5, participangii noteazi pe © foaie de hartie céte trei solutii fiecare la o problema dats, timp de 5 minute (consemnarea scrist a ideilor noi ale participantilor determink si celdlalt nume al ‘metodei - brainvriting). Totalul objinut poate insuma, agadar, un maximum de 18 ris- ppunsuri in 30 de minute, pentru fiecare grup - in mod evident ins%, cel putin parte & solutiilor vor fi mécar asemandtoare, dac& nu si identice. Ezapele metode ~ implrtirea clasei in grupe a céte 6 membri: = formularea problemei si explicarea modalititii de Iucru (elevii primese céte 0 foaie de hartie, imparytt in trei coloane, pe care vor trebui si noteze solutile) : = desfisurarea activitati propriu-zise: pentru problema dati, fiecare dintre cei 6 parti cipanti are de notat raspunsuri posibile, in tabelul cu trei coloane, in maximum ‘5 minute, Foil trec dela stanga spre dreapta, pana ajung iarisi la primul participant. Cel ce primeste foaia din sténga citeste solutiile notate de colegi si le modifica, le adapteazi, le amelioreaza ; = analiza solutilor si retinerea celor mai bune dintre ele. Nici in acest caz nu sunt de neglijat avantajele si dezavantajele metodei = tehnica 6/3/5 ofera, chiar si celor mai putin comunicativi dintre elevi, posibilitates de a se exprima in seris; = stimuleazi constructia ,idei pe idei” = incurajeaza spiritul de competite si cel de cooperare in grup ; = imbind activitatea individuala cu cea de grup ; ~ deavoltt gindirea cu toate operatiile ei (sinteza, comparatia, analiza, generalizaree si abstractizarea) ~ dezyoltt imaginatia, creativitatea, aentia etc. ; = riscurile utilizariitehnicii deriva din timpul limitat, care poate determina elevii s& ea, din grabi, rAspunsuri gresite; exist si posibilitatea blocajului creati, dar mai ales al contagiunii negative intre rispunsuri ‘Metoda se poate utiliza cu succes si in cazul disciplinei noastre, atét in gimnaziu, cet $i im liceu: in orele de consolidare sau evaluare a cunostinfelor de limb& roman’, in lectile de analiza si imerpretare a unor texte lirce, in cele de evaluare a unei unit regi (povestirea, nuvela sau romanul) etc. Exemple: © Clasaa V-a: = La ce solupii de transformare a micului rasfatat din schita studiatd afi apela, dactt agi fi implicati in educaria lui ? = Aleéwuiti trei propoziti care si congina substantive proprit in cazuri diferite. Metode gi procedee uti * Chsaa Vila: = In care alte situatii watt studiata ? = Aledtuii trei propozitii care * Clasa a Villa: = Ce alt titty ati da pentru text ~ Ce replicé a personajulu pri ~ Aledituti tei propozti cares * Clasa a X-a: = Dac afi fi fost in tocul pers ~ Dacé ati putea reserie finalu 5.2.9. Tehnica ,acvariuk ica acvariului (of. engl. Fishbo Spirtirea clasei in grupuri de elev, ranta descrist pentru prima data ¢ 1998), tehica presupune o anumit? fi justified si denumirea: ele su serctr incluzdndu-l pe celalalt, ina cereull interior primese un timp 6 sersati, anunjaté dinainte. in acest privind felul in care se relationear erticipanti a dialog pentru a-si su usita dezbateri etc. Urmeaz’ expun schimbarea locurilor: cei din cercul continual cu un alt subiect controve x5 au fost observatori, urménd ca in varianta propus’ de Maria E practicd, elevii asezati in cercul i ‘similat intr-un interval dat, in timp ‘ntrebari pe care le vor adresa ulter La incheierea activitéti, .pescarii” ‘a decide daca le trece sau nu in ca In cazul acestei tehnici, o atentic fer: — este important ca scaunele si fie ca profesorul si observe preferin el nu trebuie si le sugereze locu scaumul ales ; — de asemenea, este necesar ca pa de dezbiitut, pentru a avea timp {n jurnalele de activitate rispuns ‘Maria Eliza Dulam&, op. cit, p. 18Metode si procedee utiizate in studierea limbii si lteraturii roméne | 108 * Clasaa VIl-a: = In care alte situatii v-ati imagina personajul preferat din povestirea/nuvela studiatt ? = Alcdituii trei propoztii care sa conting locusiuni verbale cu functi diferite. * Clasa a Villa: = Ce alt titu afi da peneru textul tric... ? = Co replicé a personajului principal din romanul studiat tt ilustreazt caracterul ? = Alcdtuiti trei propozitit care sét contind paranime. * Clasa a Xa: = Dace ati f fost locul personajuli..., cum afi fi procedat tn situatia.. ? = Dacé ati putea rescrie finalul textului..., cum ar ardta acesta ? 2.9. Tehnica ,acvariului” (Fishbowl) ‘Telinica acvariului (¢. engl. Fishbow) este tot o forma de dezbatere, deoarece implici ‘Splirtrea clasei in grupuri de elevi, si astfel se pot isca discuti aprinse intre acestia, In “srianta descrist pentru prima dat& de Lynda A. Baloche in The Cooperative Classroom 1998), tehnica presupune o anumit§ asezare a scaunelor pe care stau participant, ceea li justified si denumirea: ele sunt dispuse in dout cereuri concentrice, unul dintre nauod upqanuy nw un ep dy anuna un 3p da pedi sop jnsoo wy esuaysoune uy ‘nul un ap dust apundsps io, DUDS D2UD>IUMUOD « ‘ ‘apurdno eoquyoy, ley no solo% vodse voseayejo nutuog “ypne ps 1raqo Ho) eo ja} WE Wj axeoy ad axeoa1) suds v 20 a18] as0n oHu 9 aifona jaosajoud nes 1aajaaziuyp trun ‘injndusn eovezind ydnq “oponuouf apnianoy « ‘219 pIesoOUIIg BIUEULIaT no BostUn Rap INzvDOp ‘yungus somnus vounus wud jjonzap ‘oquiouoss a19pan ap round urp ueadouno ves yerjonz9p re Jo9 0199 mpd mda wy 219ura}qo3d yzeasofotut 26 “89 tHspu0 uy loud no aueduroo 2} ys 18 yepuoge ynisoiqas ay adizodsip w lony -eusuusp aidsay a ¥ aqwoay e] ad pups ad a00n 30a jnuojoio Hao zobe va 08 dru asvoata “ase$ aigo ap 210 area 18 W 1Waase.U ayeod ‘injndnu® rapes wy asi 10 Iruosayoud 8B] 2430 un 191 no ad audsap 20} 1 sundsy ‘uuyy seop pquind 25 un ale IMBLIEA 0 218 BOIUYDY,“In|rUOWULIN yp 0 18 29p1 0 wis2oy 4 ad 29p! 0 yzeajou mnyndnud ye ruquiow up) “on dru idan 2189 ases0qBI00 ‘9p aifarens o-nuud sundspu eiuazaud soa drud axeoayy 1uea90-ye1aduioy puso axe — “anyee ap p]o2ys ‘you “preo0s ‘npi8 129 918 no ayeseduso> ¥ 1oA axe oyeuossed juido s0un ¥ase|nuHsO} nuuod PrOGe Y wa aye9 eUIo|qo1d no HA9Io WURyOD s9a1e0Rp pALELLOdk {smug um 2p fanuapy axezyn “pstoUCD yULIO} O-nUy aU "+ 8| unos sundsys un pides aineo gs sia2ja w8ligo Sumwiowsureiq op yoluyar wiseooy woxewioung o1dsop axe COLYN Ut Fo1uguIOY rR ajafuisosu09 ys 218; :eozeqasi v] sundsps ezote va 26 dru8 areooig Im oprgy 0 ad otos wa Aaja aseooy inujus un ap dusty “maony 2p ynuasns wasooyumuo.y » ndru8 app ezvar0U 1Baqoo anu dnp wavawowoo nu jnun 191N “¥Bupps aids eideaup v] op tor © ako ad caps o aga aunds ea inyndnud ye raquious arvoaty “eset 0 TaN 919 9p tndnuB yfeuog “an oy guyd slempwny :nzom 2p ‘adh 9p tnsas0id wip gre 2010 4) ‘ideaup e] 2p ‘snewmisis pou ‘eigsny alunsouno ayumue eooq9 e nnusd nes azeqany 0 2; spundsysv najuod vituoye Sas wrote wumoiap (z661 ‘weBey) (12doy agmuyy-aug) minum “qe od 40} vasaz95 8 sojopy © gesuoy easenjord smyndna8 yo sun sTeo0y tnr> ‘sinunas enop 9p dany “nated argo ap unca ea =" SF REFS SRE RE RE ERE REE EEE 112 INVATAREA PRIN COLABORARE. ASPECTE METODOLOGICE 2.5. Tehnici de predare-invatare 2.5.1. Tehnica Focus Grup Utilizind potenfialul de invatare si productie de idei in cadrul grupurilor, ea presupune o discutie focalizata care tinde sd furnizeze un complex informational calitativ (membrii grupelor/echipelor neemiténd doar idei in manierd abstract, ci dezvoltand, bazat pe interactiunea gi influenja reciprocd a fiecdruia dintre ei, 0 constructie de grup). ‘Tebnica formeaza si amplificd potenfialul de interactiune a participangilor in cadrul grupurilor didactice (conformarea, coeziunea, devianta). Dezvoltarea consensului nu este una din priorititile Focus grupului, ea propuniindu-si de multe ori chiar contrariul. Daci tehnicile de genul brainstorming-ului se directioneaza spre rezolvarea de probleme particulare, tehnica Focus grupului pune accent mai mult pe colectarea de idei, opinii gi date si pe analiza procesului complex de influentare a opiniilor fn cadrul grupului. Fenomen deosebit de interesant, parcurge un drum sinuos de la constituirea opiniei de grup ideatificabil& in cea mai mare parte in actiunile latente sau manifeste ale membrilor grupului si pand la modificarea pozifiei fata de o anume emisie de idei si la schimbarea total a parerilor in finalul discutiilor. Acest fapt reliefeazi importanta armoniz&rii si optimizarii relafiei dintre obiectivele propuse gi modul de integrare a acestei tehnici cu altele de acelagi fel, fn vederea realizarii unei structuri completative, dar nu complementare, a unei maniere integratoare de a pune in discufie invajarea ca activitate uman’. Se resimte necesitatea utilizérii unui numar suficient de mare de grupuri (este posibil s& fim pusi in situaia de a ne confrunta cu multe nuanfe pornind de Ia ideea grupurilor pasionale sau, dimpotriva, inerte in manifestare); ele pot fi pistrate in scop didactic sau folosite concomitent cu spargerea lor $i utilizarea membrilor componenti in structura unor alte grupuri. Similitudinile cu Reuniunea Phillips 66 sunt evidente, tn cadrul ei utilizarea unei discutii in plen va realiza o echilibrare prin dinamizarea grupurilor mai neimplicative sau ponderarea celorlalte. Desfésurarea Focus grupului se face fn conformitate cu o planificare a studiului ce include stabilirea scopului, o tipologie a intrebirilor ce trebuie si aiba calitatea de a parea spontane chiar dac sunt indelung gindite si corelate cu gradul de cunoastere al participantilor. Respectarea de citre profesorul moderator a unor reguli ce asigurii calitatea si eficienta metodei este absolut necesaré: salutul participantilor si autoprezentarea, gesturi ce dezvéiluie respectul si consideragia fatt de participangi, dar si fafa de sine; © desenarea unei harji/diagrame a locurilor din sald foarte utild pentru rapiditate si siguranja in acfiune;Cap. 2: Tehnici si metode de invaare prin colaborare 113 « objinerea informatiilor despre participangi si valorizarea oricdrei pozifii exprimate; @ stabilirea unui set de reguli impreund cu participangii; » explicarea obiectului si subiectului intdlnirii (prezentarea temei Focus grupului); © insistarea asupra ideti cd nu exist raspunsuri bune si raspunsuri rele sau gresite si convingerea auditoriului cd o pozitie exprimati nu este o replicd la pozitia exprimatii de altcineva (chiar dacd 0 contrazice pe aceasta), ci este 0 idee nou; © expunerea propriului rol in care nu va aduce contribufii de substantia la desfasurarea Focus grupului, ceea ce fi va conferi legitimitatea de moderator; © sistarea intrebarilor, Implicarea acestei tehnici in procesul de predate - fnvafare presupune cel putin doua maniere de lucru cu elevii / student « maniera cumulativg, care are ca rezultat obtinerea unei palete mai largi informationale. Initial unul din grupuri discuta liber asupra problemei puse in discufie, urmand ca in final sA fie sintetizate, Dupa ce cel de-al doilea grup a epuizat de discutat aspectele esentiale ale problemei, se prezint& concluziile objinute de primul grup. Dezbaterile continu in acelasi mod cu toate grupurile incluse in activitatea de tip Focus grup; : + maniera contradictorie de Focus Grup care are ca scop atragerea persoanelor mai rezervate sau cu tendinfe inhibitorii prin agresiune gi confruntare. Ca atare, © persoand din cadrul grupului va fi desemnata fara tirea participanfilor si aduci contraargumente exact in momentul in care grupul ar ajunge la un consens simplu, bazat pe epuizarea punctelor tematice. fn Focus grup, accentul cade pe cerinjele de interactiune care constituie o garantie pentru calitatea gi frecventa interactiunilor dintre grupuri. Interdependenta dintre grupuri se constituie la nivelul a trei forme importante: « interdependenta comuni; * interdependenta secventiali; interdependenta reciproci. Interdependenta comund oferd grupurilor o formuli de independenfi a unuia in raport cu celilalt, iar dezvoltarea in cadrul clasei/anului/grupei este conceputd astfel ‘finct ea si beneficieze de resurse gi s& se inscrie in sistemul de obiective presupuse si impuse de activitatea didactic’. Gmupurile tsi desfaigoara activitétile in mod separat, fiecare urmirind obiectivele proprii iar interactiunile intergrupuri sunt aleatorii si nespecifice pentru c& adevirata interactiune este cea intragrupala gi tot ea da specificitate activitatii care se desfagoari in interiorul grapului (interdepedent’ Margit); Interdependenta secvenfial oferd o perspectiva utild, pe fondul dezvoltitri totalitate, dar ele pot deveni frecvente), de intersanjabilitate fntre grupuri (nu inclusiv o continuitate actionala; BBBBBBBBBBBBEBSEL,tata ties 144 INVATAREA PRIN COLABORARE. ASPECTE METODOLOGICE Interdependenta reciproci presupune c& grupurile depind fn ceea ce priveste variabilele de pornire in mod direct unele de altele. fn activitatile educationale aceste trei tipuri de interdependent se imbind tn mod permanent. Ca orice tehnic sau metoda, utitizarea ei prezinta unele avantaje deme de luat in seamé ‘« impunerea unui climat pozitiv de discufie, nonconflictual ce da incredere membrilor grupului in fortele lor; + dezvoltarea unei maniere pozitive de focalizare pe o activitate - sarcind si a unor strategii naturale de ocolire sau diminuare a divagajiilor si fenomenelor de perturbare a comunicéirii interpersonale; + dezvoltarea plicerii pentru discusil, chiar si tn momentul fn care participanfii nu se ajla in grupurile in care ele se desfasoara; dezvoltarea unei maniere neinhibitori: de lucru: influenarea reciprocd a ideatiei participantilor; incurajarea schimbiirilor, uneori chiar dramatice, ale opiniilor individuale; apropierea participangilor de lucrul fntr-un grup natural este facilitata de trecerea cu usurinja dintr-un grup in altul; dar si o serie de dificuititi (McKinney): * lipsa de participare a unor membri ai grupului la activitate; + ambiguitatea técerii provocate de necunoasterea cauzelor care au indus-o > timiditate, anxietate asociaté vorbirit, introversie, blocaj emotional. Cénd ea fine de structura personalé, cel implicat in activitate participa putin la interactiunile grupului find considerat ineficient, mai putin competitiv sau competent $i cu prea pufine sanse de a fi lider datoritéé absentei abilitatilor de comunicare. Cand insd tdcerea este sirategicé, cel care o utilizeazd trebuie sd fie foarte atent ca mesajul pe care a vrut si-l transmité sé fie bine infeles de ceilalfi si sé decodeze cat mai corect, exact pe cel primit de la grup. —___ ______1_a