u_dioxi IASURA A | | yorescen ta Stimularea moleculelor de SO, la un nivel electronic mai inalt, utilizind © sursa adecvata de lumina (lampi de zinc sau cadmiu), urmand a se masura intensitatea radiatiei emise prin dezactivarea moleculelor. Dispozitivul ut izeazi o sursa ultraviolet pulsatorie care radiaz esantionul de gaz ce curge continuu printr-o celula optica. Dispozitivul electronic de procesare a semnalului, transforma intensitatea luminoasa intr- © tensiune, care este direct, proportionala cu concentratia SO, din esantionul analizat; limita inferioara detectabila este de i 0,002. ppm., iar timpul de raspuns este de 4 min. ELOR UZUALE DEM TILOR MAJORI Al AERULL » Exista sio alta metoda de detectare a SQ, din aer, a imicA al carei rezultat final se tr metric in laborator (AAS). analizeaza spec PRINCIPIILE METOD | POLUANPentru dioxidul de azot (NO,) detectarea luminii produse de energia eliminata din reactia dintre NO si O3. O este produs de un generator - 0 componenta interna a instrumentului. Aerul continand NO este introdus in analizor, unde este amestecat cu exces de O3. Produsul reactiei dintre NO gi O3, este NO*, stimulat, care emite lumina. Produsul se relaxeaza prin iar intensitatea luminii emise este proportionala cu concentratia NO din esantion. Numai NO este detectat direct prin tei. NO, este monitorizat prin convertirea in NO, cu ajutorul unui convertor cu molibden, la 200 °C (componenta interna a dispozitivului); limita inferioara detectabila: 0,002 ppm., iar timpul de raspuns este de 3 min. Printr-o reactie chimica se produce o substanta de culoare roz, a crei intensitate poate fi cititi de un spectrofotometru. Principiul este utilizat uzual in metodele chimice umede gi este recomandat de Organizatia International pentru Standardizare (ISO, 1991); limita inferioara detectabila este de 0,005 ppmPRINCIPIILE METODELOR UZUALE DE MASURA A | POLUANTILOR MAJO _ Pentru_ozon (O,) __ Absorbfia ultravioleta (analizor) Tntr-un instrument cu o singura celula aerul este condus direct catre o celula de esantionare (primul mod) si printr-un convertor catalitic (al doilea mod), ce descompune O;, fara a determina pierderea altor constituenti atmosferici. Ciclul dual elimina interferenta altor specii absorbante de radiatii (de exemplu hidrocarburile aromatice), in timp ce diferenta citirilor intre cele doua moduri (cicluri) depinde de continutul de O, prezent. Lumina ultravioleta de la o lampa de mercur, trece prin celula si este dirijata catre o fotocelula detectoare unde intensitatea luminii este masurata in fiecare mod de operare. Partea electronica a aparatului calculeaza concentratia de O,, utilizind legea de absorbtie Lamber-Beer; a limita inferioarA detectabila este de 0,002 ppm, iar timpul de raspuns este de | min._ Pentru monoxidul de carbon (CO) Spectroscopie nedistructiva in infrarogu (GC-FTIR) Radiatia de la o sursa in infrarosu este dirijata citre o roati ce se invarte si care contine doua celule filtrate in infrarosu ale gazului. Una dintre celule contine o concentratie mare de CO (filtru CO), care absoarbe toate frecventele spectrului CO din radiatia incidenta, iar cealalta celula contine N, (filtru N)), care nu absoarbe radiatia. Diferenta dintre intensitatea fasciculelor este proportionala cu concentratia de CO din esantion; limita inferioara detectabila este de 0,1 ppm, timpul de raspuns este de 30 sec. "PRINCIPIILE ME | POLUANTILOR MAJO rcPentru _totalul particulelor in suspensie (PM10) Gravimetrie Un ventilator de debit mare conduce esantionul de aer intr-o cavitate paralelipipedicd prevazuta cu filtre din fibre de s Masa particulelor colectate pe filtru este obginuta prin cAntarirea acesteia inainte si dupa experiment. e Metoda fumului negru Procedeul colecteaza particulele in suspensie pe un filtru de hartie. innegrirea harti rului este estimata u reflectometru. Acest instrument const dintr-o sursa de lumina si un element fotosensibil montat impreuna pe un cap de masura. Lumina reflectata de hartia de filtru cade pe elementul sensibil si este masurat curentul generat. Cu cat este mai neagra hartia de filtru cu atat mai mic este intensitatea lumi reflectate. Acest rezultat poate fi convertit in concentratii de fum prin utilizarea unei curbe de calibrare., y _-. =e e BeMETODE UTILIZATE PENTRU ANALIZA CHIMICA A PROBELOR DE APA $1 SOL a Ses Sete — Colorimetrie’.tiMETODELE UTILIZATE PENTRU ANALIZA CHIMICA A PROBELOR DE APA $1 SOL serps ieee rite metunui standard echivalent si pentru alte autoritati sau institutii publice in cadrul respectivei regiuni de dezvoltare tatele anal . verificd A.P.M.J. din ‘lor efectuate gi tehnicile utilizate de laboratoarele adrul respectivei regiuni de dezvoltare + coordoneazé procedurile de colectare si raportare a datelor ta nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare si furnizeaza datele obtinute la nivel regional catre Agentia National pentru Protectia Mediului S.M.LR. ~ se bazeazi pe investigatii realizate in teren, in laborator si pe managementul informatiilor la imburi_ cu. programele vel intern si pentru se internationale. in cadrul S.M.LR. (Fig, 2) functioneaza urmatoarele subsisteme 1) subsistemul national de supraveghere a calitatii apelor (ape curgatoare si statatoare (balti, lacuri, ape marine, ape subterane, ape uzate) 2) reteaua de fond si cea de imisie pentru supravegherea calitatii aerului 3) reteaua pentru studiul ploilor acide 4) reteaua pentru studiul radioaetivitatii 5) reteaua pentru supravegherea calitatit solului 6) reteaua pentru studiul vegetatiei forestiere 7) reteaua pentru studiul sServiciul de monitorizare integrati a factorilor de mediu Este existent la fiecare nivel de organizare a ierarhiei si are urmatoarele atributii principale 1) Organizeaza si opereaza in profil teritorial monitorizarea integratd a start mediulut potrivit competentelor ce revin autoritdii centrale pentru protectia mediulut in ceea ce priveste + starea de calitate a atmosferei si a precipitatiilor + starea de calitate a apelor de suprafata si subterane + starea de calitate a solurilor sub aspectul poluarii chimice + nivelul de zgomot + regimul deseurilor, al depozitelor de deseuri si al produselor chimice peric loase + nivelul radioactivitatii 2) Organizeaza yi opereazd baza de date atasaté sistemului de monitorizare integratd prin. © realizarea si actualizarea periodic a inventarului surselor de poluare a mediului, pe baza metodologiilor aprobate: © realizarea inventarului de emisii poluante in atmostera, ape si sol + realizarea inventarului obiectivelor cu impact negatiy asupra mediului 3) Prelucrarea si interpretarea datelor obtinute din sistemul de moniorizare a stdrii mediului, si le introduc in baza de date si in flucul rapid yi, lent pentru iransmiterea acestora autoritéilor locale si centrale cu atribujit in domeniul i protectici mediului si al sandtaitii umane. In cazul urgentelor de mediu alertea imediat ministerul, si toate autoritenile centrale si locale cu competente in domenin 4) Participa la programele zonale, sub regionale, regionale si globale de monitorizare a starii mediului, potrivit specificului, acestora $i in conformitate cu procedurile stabilite de minister.(00% ic ~O ‘UedIOID) WLW'S MEP ap NNN UL“ Wea'V BS Wea WV eoveapesuy 7 Bry axeyaqdinos ap opens ewcieny Cy werdard uoemsey arexoqejoo wad aezmuny yeq = ~~ aLWUALLOY -o1aval miVudiorad ayer « awexaiqas + oupreut + uunget + areoreSma + wav Vasa [Ti vas amviyays [|G ToGtoog aivasox | T L - wky 0? ag? “aor “ao fapiso7ouain cuan ava [> (aries fe [s1ve901 oud f Lf a _.[ miniiiswr is RULSINTN ATV ‘NRIO.UNOW, avaaaasid AWNOLLYN Ivadodasia SNTIO.UNOW ‘Ad 40014 ION PYVINSAG TANT { WZON9ONd avi | } anrvoava | deerme : a IWIS 4 aviaDas LY WIGIN TRACLLSINEN5) Prelucreo are a stdrti 1 ordoneaze datele obtinute prin sistemul de monito mediului in vederea publicarit rapoartelor privind starea mediului, in vederea imtegrawit acestora in rapoartele anuale ale ministerului privind starea mediului pe teritoriul (arti, in conformitate cu metodologiile de raportare stabilite de minister 6) Coopereaza cu serviciile teritoriale ale Comisiei Nationale pentru Statistica in privinta transmiterii datelor stabilite prin sistemul informational statistic de medi. in Romania functioneaza 3 subsisteme de baza: pentru apa eT $I SO in ceea ce priveste poluarea radioactiva a factorilor de mediu: apa, aer, sol, monitoringul se realizeaza prin .Refeaua Nationala de Supraveghere a alize beta Radioactivitatii Mediului", prin masuratori beta globale si spectrometrice. Mai putin dezvoltat este monitoringul de fond. Aceste subsisteme sunt astfel concepute incat sa raspunda domeniilor mentionate in cadrul capitolului wSistemul international de monitoring al mediului”: clima, poluare facerea resurselor naturale terestre, oceane (mari) si poluarca transfrontaliera, re mediului