| a Testul 10 70 yuncte oeepunde cerintelor formulate. yEXTUL a £ oumilé $i nestiuta ulifé de margine de térg. Nu rasfata ochiul cu mladieri Jatite-n salturi de verdeata $i nici nu ispiteste pasul cu caldaram sonor. E ae rou Foal numai pamént si pietre. Dau navalé celelalte ulti, inghesuite una favs 9 “Gol la cot, S-ajunga mai degraba la ulifa cea mare, cu pantec de piata, ine a duclarma gramédita pe tavi de piatrd. Ea e pusinicd. A stréns plos tdcores Cirata de celoalte uli si s-a dat lao parte de ele. Nazuia poate sa inea din targ, {se indrume deperte, spre munt: s8 fie acolo o poteca prin bradet. Dar au parasit-o puterle fa marginea térgului si s-a lungit la pamant in dreptul biserici, cétorva casut lnistite, aléturi de casuta bunicilor $i a noastra, Acolo a ramas... Odinioard, pemeleagurile acestea, stapanea un sat gospodar. Pe-atunci,ultele de asteizi erau ale pamantului $i se numeau brazde $i frafeste viefuiau, rodind. In satul acela ¢ bars térgului, in acele brazde © obérsia ulijelor — obérsii uitate si nesocotite. » cum, ultele instrainate de pamant s-au invréjbit: se sfadesc intre ele, , gura cérulelor $i a trasurilor si se hartuiesc, smulgandu- cold cérunt, a Ulta mea’e pasnicd, taut. Rareori o tulburd navala térgului. Prin ea strabat < carele cu boi venind de Ja tara. Convoiul tui tihnit e 0 rugaciune murmurata cu ‘uzele ei, si colbul care le-nsofeste e un surés blajin. Ulitele de capetenie ale * térgului au slujitorit lor: maturatori care le piaptana, Stropitori care le spala, mesteri care le sulimenese cu smoalé si asfalt. Ea se slujeste singura. [si toarna apa de Blosie prin uluce; isi potriveste parul cu vrabii; $i chipul ei firesc 8. Trufaso de numele lor, celelalte uliti au silt portile caselor sa l-l invefe $i sa lil rosteasca siatomic, $i portile, cu guri de tabla sau de lemn, il au in toata clipa pe buze. Ea a sontt doar casei noastre numele ei. Ploile |-au sters; poarta I-a uilat; si ea I-a vitat. Eo.umila si nestiuta ulita de margine de targ. ct Ie lasé si una alteia smocuri de \ asa de mic! Casuta lui de-atunci era un leagén alb; palmele mamei erau singura ull prin care putea pasi; ochil mamei — singurele ferestre prin care putea privi “alunci stia doar s& scénceasca si se numea Scdncea-voievod. A trecut vreme én cénd, cu mainile si cu picioarele, a prins sé mearga de-a busele prin molatica 'mpératie a covorului. Acolo a hoinarit, in voie, in tovarasia unui mielusel de lemn Petcouit cu rotite, bucdilat si fumuriu la trup, ca un strugur de lana. [I purta prin luncile I fesdturi, si parcé mai degraba mieluselul era pastorul, caci el privea doar, iar “nilasul pastea covorul, mozolind. Acolo s-a ratacit prin codrul picioarelor de paline Si de mésute, salas al ursilor, al upior, al tigrilor $i al altor salbticiuni de {Pasta sau carton. Acolo a privit cele dintai pasari si a ascultat cele dintai ciripiri: fustele cu bézaitul lor. Acolo s-a trudit zadarnic sa treaca dealurile taburetelor, pe Sub care motanul isi croia tunel. De cate ori coada motanului, fum alb, n-a incercat Po!nitea méniei lui de floare! Acolo i s-au minunat ochii, privind vantoasa padure Teste 195 —de aur a flacérilor din sob4 potolindu-se, prefacuté in toamnd arémis, moti scuturata in rodii de rubin adormind cenusé. : Copilaria, iscoditoare ca un copil in fafa usii care ascunde pomul de Crag se indlta, in trupul ui, in vérful picioarclor; crestea. Putes unl un sodu inh&éméndu-si toaté puterea prin brate: era intaiul avant. Putea, urcandu-se. scdunel, sé-si moaie degetele in gavanosul cu dulceala de pe masuts, ca mai a dupa ce $i a supt el, s#- Intindé si mamet: era intaia démicie. Putea pasi si prin cerdac: era intaia pribegie. In curand, pasil privea Induiogata pe sub poart, facdndu-i semne cu portta: il chema la ea. El utes ajunge pana acolo. Supérarea curcanului il speria ca o furlun8: Se-nn curcanul in pene — el fugea in cerdac. (lone! Teodoreanu, Ulta copil TEXTUL 2 ‘A fost odata... $8 vorbesti despre copilérie inseamna 84 vorbesti despre varsta bucurilor, a imaginatiei, despre taramul povestilor, despre o lume unde totul este posibil, 0 lume deschisé spre iubire si frumos. O lume mirificd unde rne pierdem in jocuri pe dealuri inverzite, pe cémpuni cu mac: o lume a inconstientel purpurii, printre lanuri cu spice auril, frumoase care te face sa simti bucuria din plin, fara 2 simti teama de vitor. O lume in care te regasesti aléturi de Fafi-Frumosi si llene-Cosénzene, o lume in care te transformi in print sau prinfesd, te lupfi cu balaur fiorosi, te intdinesti cu impérati care au castelul in muni de diamante, cu vidjitoarea cea rea si cu zéna padurilor, ii faci scard Sintr'o creanga de copac si ajungi pana in inaltul cerului, acolo unde (rae mos cu barba de clestar, care de mii de ani ciopleste stole, sili va umple pur ci lumina, pe care te Intorci s& o déruiesti cu dragoste $i bucurie aici pe pal erg! in impératia vanturilor $a ploilor, vorbesti cu florile si animalele. $i tarie ca este adevérat. (Anca Cheaito, Despre copilarie, www.orientromane’ |A. Scrie raspunsul pentru cerintele de mai jos cu privire la textele date. 4, Noteazé un motiv pentru care ulita copilariei este specialé pentru naratorul textului lit Wn anal pnb oe wlta pili whe yards gsm aka Dinar ite fos oz hia gi, toate 5h mint da file es, 2. Textul lterar este: a. narativ b. descriptv. @©narativ-descriptiv d. discontinuu, Litera corespunzétoare raspunsului corect este 196 Evaluarea Nationala - Limba gi literatura romanla ita prezentatd in fext so afl: 3 ja marginea satulu ba iegirea din orag, tin centrul oraulul 4 la pesferia targului. Litere corespunzatoare réspunsului corect este @ i lntextul al dolea, copilaria este prezentaté ca find: 2. varsla [a care copilultrebuie educat. b.o lume magica, a fericii ‘c.una dintre etapele viet. .0 varstd a temerilor profunde. Litera corespunzéitoare réspunsului corect este 2 puncte 2 puncte 5, Noteaza .X" In dreptul fiecrui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea nesta, bazandu-te pe informatie din cele doua texte 6 puncte CoRECT | INCORECT 6.Mentioneazé, in céte un enunt, tiparul textual din flecare dintre fragmentele de mai jos: 6 puncte . £0 umila gi nestiuta ulité de margine de térg. Nu rasfaja ochiul cu mladieri de rau silte-n salturi de verdeala gi nici nu ispiteste pasul cu caldarém sonor. Efirava $i goala: numa pamént gi pietre.” ». Putea, urcandu-se pe scdunel, sé-si moaie degetele in gavanosul cu dulceata de pe mmasut, ca mai apoi, dupa ce gi La supt el, $&-1 intinda gi mame.” 1 Pre in cel pun 30 de cuinte, 0 egatura care se poate stabil la nivel conn ine cele dous texte date. 6 puncte£8. Consider cd locurile copii aman speciale de-a lungut intregi vet? Justin | in 50 ~ 80 de cuvinte, valonficand textele date oT ‘9, Asociaza fragmentul din opera lterara scrisa de lonel Teodoreanu cu un alt text lterar stu sau citit ca lectura suplimentard, in 50 — 80 de cuvinte, prezenténd o asemanare si 0 deosehing dintre ele. 6 puncte |, B. Scrie réspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos. 1, Incercuieste silaba accentuata din cuvintele: ,ulifa’, ,statornic’. »@-t-ta* 2. Sunt derivate toate cuvintele din seria: ‘a. nestiuté, inghesuite, intr-alta, stropitori b. nesocotite, instrainate, maturatori, desi. ©. nesocotite, rotite, casuta, portfa. 4d. scdunel, dulceata, odata, portita, 2 2 ponct! Litera corespunzatoare raspunsulul corect este 198 Evaluarea Nationala - Limba gi literatura roman& EN 3 Formulesz8 ous snuntur penty a deme if nstra polisemia ve yerbului sBereste’. 4 puncte 4, Transctie doua adjective din seoventa urma mreloagurilo acestea, stépénea un sat ne mentionand cazul lor: ,Odinioara, pe «5, Precizeazai un tip ge raport sintactic carg se stabileste ji : Se rau ale pamantululs)se aa, brazae atete vite rohan eee : : puncte el gt ia al Le sates. 6. Alcatuleste un enunt asertiv in care substantivul ula" s8 indeplineasca functia sintactic& de complement prepozitional si un enunt interogativ in care un pronume relativ s& jndeplineasca functia sintactic de complement indirect. 6 puncte 1. Completeaza spate ibere din textul urmator cu forma corects a cuvintclor scrise ine paranteze. 6 puncte Ele reusit in viata clattule(datorit8/ din cauza) educate! t.x. (care — ‘cazul acuzativ) 2 primit-o ine& din copie. ubiectul al II-le 20 de puncte de cel putin 150 de cuvinte, In care sa prezinti Alcituieste un text narativ-descriptiv, .d principal de expunere. locul natal, folosind descrierea ca mo: Punctajul pentru compunere se acorda astfel: *continutul compunerii — 12 puncte ‘tedactarea compunerii — 8 puncte (arcarea corecté a paragrafelor — 1 punct: coerenta textului- 1 punct; proprietatea termenilor flosij— 1 punct; corectitudine gramaticala ~ 1 punct ‘laritatea exprimari idellor — 1 punct; Droprietatea termenilor folositi — 1 punct; respectare® sone de ortografie - 1 punct; ‘espectarea normelor de punctuatie ~ 1 punet; lizibilitate ~ punet). Nota! Punctajul pentru redactare S¢ ‘acorda doar in cazul jn care compunerea are minimum 150 de cuvinte si dezvolta subiectul propus. Teste 199