You are on page 1of 73
MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE Cabinet Ministra ‘ORDIN pentru modliiearea yi completareaordinuul minstrulul educa erecta m 36177200 privnd alicarea generalizat a Sistemulul European de Credite Transferablle fn conformiate eu prevedeie: st 147, 148, 149 din Legea edvcatict nationale ar. 1/2011, cu moificaile gi ‘complete ukeroae; far 15 alin. (1) dia Legea ne. 288/2004 privind organizarea studilor universe, ot ‘modifi compktsileuterioare, = Hotiirit Guvernuhi oe. 3562011 privind organiarea, stuctwa gi fonconarea Autor Nationale pentru Calif, eu modifiers complete ltrioare;, = art 12,aln, 3) din Hovirivea Gaver ne. 262017 privindorpanizaen fone onarea ‘Ministrlui Educa Nationale, rectifica, cu modifies complete ulterioare, MINISTRUL EDUCATIEI NATIONALE ‘mie prezentl ori: Articl une (Ordinal minis educate gi cect nx 3617/2005 privind aplicaren generalzats Sistemului European de Create Transferable, s¢ modified si se completeazi, dupd cum 1 Duplin, (5) de a an. 2, se inoue patra noi alinate,alineatle (6), (7), (8) i cu mitral euprins ‘= (6) Seacord un credit pests voluml de munes care fi revine unui student eu fesven a2 ‘entra seshivala 25 ore de regi pens dobindienrezulttelor nv, di care 4) pregitie univestar,fommath din 10-12 oe didatce ce sunt ales per fecventares cursuloepelegeor, semnaeor, apical de lborato,relizarea proectelor, diet, fxamene, pacts, viet de hens gi ale activi care sh asigure pregitien universtara 3 ‘student se reeomands cvoluml oeoraplicaive sie cel pun eal cu cele de cus, 1) pregtrsudiy individ, restl de ore pi a cale 25, se vor considera ioc din Ssiune siprctea; (7) Se recomanda ca fect discpline sis aloce un num de 46 rede transferable penta putea conduce pre ecunestere european (8) Nurul oa de oe duactice studi individual se ncadteaz in 8 ore (©) Universite pot cord rede penta atvitate practi dupa metodologia propre” 2. Dupb an 3s intodeeun now ato, aieoll 3, cu urmatoal cups: 3") Fiecare insayie de invijimint superior, prin hotrire a Senatului university, Subilege: 8) un cooedonstor al ECTS la nivel insti de nvm superior; ') ewe un coordonaor al ECTS la nivelulfaulitlor componente, de refering din ead abordare din ase astepta la asemdnare aproape exacl a califiirilr ste cu cele frit cfr lor de jurisdic, laa pune acentul pe ,reeunoapere” prin acceparea diferenslor ne-substanfiale” Nota Bene Difercafee substan eprerintsciterenfele dine calificarce arti cea nafionala car unt de semnifiatve, inet ar utes foarte probabil s& impiedice aplicantul s8 reuseasca in actviutea doit, cum ar fi continuareastdilr,atvitii de ceretare sau angajare ‘Sarcinadovedii dferenflorsubstanfalerevineautoritaitcompetente de recunoatere din fara ‘gad iar prinipile diectoae aferene sunt dupa cum urmeaza: ‘+ -urce diferent trebuie consderath af, substanils"; ‘+ existonja une diferenge substaniale nu atrage upd sine obigajia de a respinge reeunoasterescalificrstrine; | diferenja rebuie st fe substanyal tn rapor cu funeti cafes sev seopul pens care se solicit ecunoasterea. ‘Ase idea E, Stephen Hunt Sur Bergan (2010) pentra mai multe informati despre ifeenile substniale, Nota Bene Recunoasteren caificirlor profesionale Directiva EU 2013/SS/EU modified Directiva 2005/36/EC cu privie a recunoasterea califiirilor profesionale. Permite ECTS s8 fie flosit ea o modaitate suplimentrs de exprimare a durateicursuilor cu program integral in exzul celor sapte profes ,sctoiale”. Obligatia de a exprima durata ‘ursurilor tn ani de studi si nude total de ore va riméne in vigoare pentru medi ‘medical generals, stomatologi gi moage. Pentru chirugi vetrnari,farmacit cobligaja se aplicdnumai pentru ani de studi cu feevent§ inteags Similar, ECTS post fi folosit gi pent nivelurile () i (e) alegre de ealificare foloit in Sistemul General, care acopert toate coelale profesi eplementate pe baz de calfcii in UE SiSEE. ‘Nowa Directvi si-aextins domeniul de aplicare la recunoastereestaglor profesional care sunt necesare pentru aves acces Ia‘ proesierelementa, Acestea po urate fn orcare stat membra UEISEE, indiferent de locul in care este acordatscalifcarea, si se bucurh de recunoasteredepling, Atcoll 27 dn preambul prevede 8 "recunoaserea stagiull profesional ‘inalzat intr-un alt Sat Membr ar trebui si se fe8 pe baza une descrer clare fn seis @ @ {bien de via asain abe, carte bit & nda sia) 4in starul membr gazd." Aricolul 8 prevede cd Autoritaile Competente ,publicdorentri cuprivire Ia orgaizars si ecunoastera stagilorprofesionale efectstefntr-un at Stat Membru ‘sau into far te, in special cu privce la roll supraveghetoruui sugiuli profesional” In cele din rma, noua Ditectiva introduce cadre de formare comune bazate pe ,setur comune de cunostine, abilita gi competes” cere in sistemele de educate si formare apical in cel Putin oteime din Statele Membre, Aceste eurcicule po fi propuse de organismeleprofesionale Feprezentative care activeazh in UE sau la nivel najonal, sau de tre Autoritjile Competente Teebuie create cu Cadral European al Calificailor si sun bere st floseast integral sistem ECTS. “42 Mobilitates creditelor ECTS a fost crest penru a fcilita mobiltatea indir ine institut pentru periosdeseurte de stadia gnobilitateacrditelor). Asa cum claific acest Ghd ECTS s- dezvoltat a fost adopt Jn scopul acumulari de crete dar inc joaca un rol vital in mobilitateastudnjilor ~feciltind Aranafera i reeunoasterearezulstlorstdentullaflat in mobile fn ECTS, urmatoarele documente suport ajutt la facilitatea reeunossteilereditelor tn scopul mobil ‘+ Catalogu eursurtor + Contracal de stit + Fosia maricols + Central de stapiude practic! profesional Aceste documente ofeet informatii eu privite la rezuttele invari obyinute, pe baza eBrora insttjia care acordd calificarea poate Tus decizi In lepitur cu recunoatere si tansferul creditlor. A se vedea Capitol 7 din Manualsl European pentru Reeuroasterea Diplomelor penta Institue de fnvatamant Superior (2014) pentru detalii. Aceast seqiune include un grafe wil, privind rcunoasteea prioadelor de studi i staintate ‘Nota Bene Regula de aur a recunoayterit moblliay credielor tn cudru comtractelor inter- institutionale ‘Toate crediteleobjinute in periada de studi i steinstate sau fn tinpul mobili viele — ssa cum sa convent prin Contracul de studi sa fost confirmat pris Fosia maticls~ rebut ‘wansferate fh intirzire si luate in ealeu pentru diploma stuentuli fd ald activitate suplimentar sau evaluareo student 421. Tnsinte de perionda de mobilitate a ereitelor Pentru a facilita organizarea mobili creditor gi a recuncateritacestora, cele tei pt implicete~ student, institia de origine sinsitutia sou organiztia/compania gazda~tebuie sk convin asupeaprogremulu de studi din strtndtte. Acordulacestatebuleformalizat sub forma ‘unui Contract de studi e urmeazi a fi semnat de cele rei pi nante de incepereapeiondel de robiltate. Contactl de studi urmdreste sii ofere studentulul confirmarea cd acele crete bjinute in perioada de mobiiatea vor fi recunoscute. Programul Erasmus oferd modele de CContracte de studi petra studi i stagi de practica pentru institute participante la program. De ssemenea, ofera consullans pentn institut ex privire la modul de folosie = modeelr, gi stabilesetermene limit specifice pe care trebue s le respect instil CComponentele educational care trebuiefinalzate pe prcursulperiodei de mobiltate nu ar trebui {in mod normal slectate pe baza echivalnfe cu componenteleedcationale individual oferite de institu de origne. Rezlttee Invi aferente intreglui program de studi din sttindtate a {cebu sh fe compatibile sau complementare cu ezutatele Invafricorespunzitoae programe din fara de origne, pentru care se aord8 reeunoayerea dup perioada de studi din strinaac ‘Aceasta face mai ugoar inlocures in mod flexibilacreditelr obinte dela institute gazda cu un ‘numa echvalent de cedite in cadrul programuluiofeitdeinsttufadeorigine. De asemenea, este posibil inrgistrareaperioade de stuiu ca ntreg, in loc de iregistrara iecdrei componente In pare, Contract de studi trebue sf identifice un set de componente educational potivite pent af tunmate in cadrulinstiii gazda si cum vor & integrate in programul insti de origine "Numaral de cediteobfinute la insta gazdatrebuies ie proportional cutimpulpetecut pent studiu in sndae, Stadentul va alege componente educaionale care insumeszA 60 de crete ECTS penirs wn an de studi cu fesvengs inteage Instuyia gad se angajcazA s8inregistree studentul flat in mobiltate pentra componenele ‘educationaleplanifeate, verifind ca acestea sunt disponibile pentru perioada de mobiiateavut Inveder, ‘dats cu semnarea de cdtre toate cee tri pei, Contract de studi poate f ulterior modifica, ‘prin acordsemnat de toate cele tel pt implicate | Noi moduri de invaar prin metode TIC permit stseioracesuls urmarea cursurilr in afara institute lo (mobilitate virtual), Acestiatrebuie st primeasc consultant academicd clara sun Contact de studi trebuiesemnat de cire,insttuyia de origine” i student, {n cazul programelor comune, sshemele de mobilitate ageate sunt adoptate de insttile parenere, care inlud gi regulile pentru recunoasteea creditor. in acest caz nu sunt neaparat faloste Contactele de studi creitele objinte fn eadeul une insti partenere sunt automat recunoscut,dacireulileagreate sunt respectate toate conde Indplinite, Cu toate acestea, calea de Invatareplanificatétrebue s fe clara pentru student iar Contactele de studi sunt © praticd buna 422. Dupi perioada de mobilitae a ereditelor Institut guzda ve furmiza institute de origine si studenulut Foals maticolt tro peroads rezonabil de seur (Stabilité tne institu) dup8 anunjaea rezultatelorstudenulu la institute ‘acd, a La absolvreasctului de componente eduefionleincuse in Contractul de studi i contemarea prin Fosiamatrcola timiss de instiuiagazd,insttufa de originetrebule st recunoasctnumarul Convenit de credte ECTS, si le transfre in program studentului sisi le floseased pens a Indepin ernfle pentru obinereacalfcdi, Insttuia de rignetrbuies8spcifice car fell in ‘are componentleparcurse in sttinae a fost integrte in programul de sti loal.Acolo unde fest cxzul, notele Sunt converte (a se vedea sectunea 4:3). Toate acest informafit tebuie consemnae in Fosia matrcol seu Tnt-un documentbazi de date echivalenv) care va fi pust a Aispezifia studenuli Procedurile institionae rebuie definite pentru evaluarea componentlor educational, tn azul fn carestudoni nu l-aufinalizat cu succes tn cadrl institute! gazd8. Acest procedui tebuie ‘comunicate studentlu dinainte Suplimentul la diplomd este gindit pentru a of absolvenilor un report transparent asupra rezultatcor lr. Aste, componentele educationaleabsolite cu succes in trindtate vor ftineluse {in Fooiamatrcoltatagaa la Suplimentul la diploma eu denumire lor original (gi cu taducerea ‘i imba Cimbile in care este eliberat Supimentl la dplom), cu spcifcarea instil unde au fost urmate yi erediteles notele acordate. In cazulsagilr de practic profesionale In srndat, transferul de credite va fi consemnat in Certificatal de stagiu de pratca! profesional gi tn Supimenta la diplomé sau Documental de mobiitate Europass. In eazul stagilor recente ete recomandats folosrea Documentului de mobilitate Europass intrucit stagiul profesional se esfsoara dupa absolvire gate documente mentionate anterior ou sunt relevant 42.3. Regis Experinta 2 aritat ci bunele practci mentionate in continuare faciiteazd managementl ‘mobili i ecunoasteri creditor. ispoziiinstitationale Angsjarea institutional Regul instiutonale specitice rebuie dezvoltte pentru aactona in legaturd eu ecunoasterea ator cexperiene de invatare, pentru a permite scumulare de crete gi transfeul acestora prin dferite ‘pur de mobiltaiinlasi penta fee movers"), experient n mune invaare vitwala, invajare anterioad gi informala Insttuia webuie si defineasca in mod clar responsbiltiile pentru implementarea_gi rmonitrizaea mobili ereditelr gs se asigue ct procedurile de aplicare si crterile de selestie ‘entra mobiltatea ereditelor sunt transparent i corete gc exist. un mecanism de contestare in fimeiune.Pencu ficare departament sav dome de studi tebuienumit i autorizat formal un rmembru al personalului penta discutaea programului de stud tn stdintate cu studentl Penirssprobarca i semnarea Contractului de studi in numele institute de orgie, Tnuinte de Inceperea perioadei de mobiltten gia Foit matricole dup incheierea perioadei, Persoanlor fizice ou tebe st Ii se solicit si negocieze pentru recunoastere academic cu, membri “Progamal Eras preven moll de Contract desi, unde cern pen pesca responsibil su ‘Pana report incr ide origin: un ca ac ne resort es sprobe pore ‘noite poy stn sae (Contac Se sai), le odie cindex neem, pes xa ‘eeancares compet a csr powane In uel fas aedeme esponsab Pesouna spond carl sta gua un cara dat exe re nora de a proba progam de ‘te pn seni ae anger te ofl spot ele pe drat slr ncaa nse = i SETIDN personal didactic care mu sunt autorzai fn acest sens sau cu un comite,fnnte seu dup pecioada lor de studi in strndate, gi nieistudentului nu se va cere si se supundaltor examina Sau si depund efor suplimentar dupa ces ito Selecta insitutilor partenere ‘Sesugereazh as incheia contracte de schimb de experienc insti ‘+ careoferadesrier wansparene al programelor,Inclustv u privre a rezliarele Ivar, tredite,ebordripivindprocesul de invatae side predare si metode de evaluare; ‘+ sle ctor procedur de invitee, predare si evaluare pot fi acceptate de instiuia de origine ‘irda cere studentulul st lucreze suplimentar sau si se supund unor examintst suplimentare; + care sunt acreditate din punt de vedere al sigur cali, potivitsistemelornajonale respective. CContractele de sta s po ncheia mu doar eu institu care ofr programe similar, dari cu ei care ofr programe complementae Integrarea mobilitii ereditelor tn programe Structurares mobili ereitelor in curcul faced recunoatere acestora. Institue pr: ‘identifica semestrul sau anul in care perioada de sui ar fi mai potivitt pens program (fereastra de mobilitate); ‘+ programa in cadrlaceluisemestra/an componenteleeducafionalecurezulat ale Tava are pot f usorobfinute tn stendate (ex cursur interafionale sau comparative, cursut suplimentae fculativ, prepiiea dizetje,cursri de limbs, agi); ‘© dentifica instile partners, compaibilecomplemsentate Nota Bene cadrul elrora se pot objine rezultate ale Invatiit fn cadrl programului Erasmus, mai multe document, cum ar fi Carta Erasmus pentru fnvaimantl “Superior (angsjament insitujiona), Carta Europeand de Calitate pentru Mobiitte, Carta Studentul Erasmus (Codul european de bute practich pet stun | Erasmus) ofer carul pentru orgaizarea mobili si recunoasteri reir. 43: Repartizarea notlor atria diferitetor adi cultura g academic, sistemele europene de educajc au dezvotat nu oar dferiteseae de notare najionate dar modur diferite de ale utiliza n aceeai arn domeni de studia sau istni dferite. In timp de est esnyal 8 recunoastem acestediferene, este de asemenea important si le facem transparente tn raport cu Spaiul European al Invagiméntuli Superior, astfelIneét notele acordate in toate firile, domenii say insttujile st fe infelese corespunitor i comparatecorect ‘Student fai in mobilitate av rept a tratament corect sl transparengs cu privire Ja note stunc cénd le sunt transferate creditele de lao institaie la ata, intucd acesul in continare la studi, burse sau la alte beneficit poate depinde de nivelul lor de performan. Transpareta 2 iveulul de performanya este la fl de imporan percu absent ane cd apliepenrw un le de mune in ara lor de origine sau ina ar, Pentre asigura informati transparente i cocrente cu privire la performantastudetilor,fecare inttaje de iavajimane superior tebuie s8furizeze’~ pe ling® scala ce notre national! a insttaje io explicate a acesteia~un abel de repartizare statistic «note or de trecerescordate jn cadrl programului sau domenilui de sti urmat de student (belul de repartiare a notelox) care araté cum este folosita in realitate scala de notae in programl rspectiv. Tabelul de ‘epartzare enter a fost intros prima datt in Ghidul ECTS din 2008, in bul scalelor de notare anterioare (A,B, C,D, F), care nu se mal folosesc (Chiari in cazur in cae transferlnotelor nu este necast in tradifa acadenie® local institut sgazda, clcularea unui tabel de repatizare a otcor va uguratratamentl corect al studegior Sin a fntoarcereaacestorain nstiuia de orgine. Trebuie observat cies de asemenea o bund practicd furnizarea dstelorstasice dealiate cu prvie la notarea exanindei comisilor de ‘examinareinteme pentru face procesul mai transparent fa indica orice nconcordante care pot india probleme de Iuat in considerare in vitor. Parteneri din programe comune trebuie si agreeze In vans, in eadrul onsorjilul, cum vor roceda cu notata gi tansferulnatelor. “Tabelele de epatizare a noteloraat fell in cre scale naionale sau institutional sunt foosite in cadrul insite ~ fe prin sisteme ox acces direct stu selectv ~ gi permit compararea cu repatzaresstatistict a notefor in paralel eu grupul de referinil din ld instuje. Acestea reprezina epatizarea satistica a noteor poziive (de trecere gi mai mai cordate pent fecare ‘materi int-oanumit insu. Est important ase furizainformari suplimentareasupra ratlor de suces Ia acelas nivel de medie, dar acestea nu tebui floste pentru wansfer. “Tabeele de repartzare a notelr tebuie dezvoltate int-un format standardzat pentru grup de sefernjd a studenlorinserig in programe de studi care apartn de acelai domeniu de studi ‘Acestegrupur tebuies fede dimeasiuni reprezentatve in cea ce pivege numarul de student ‘dean unin considerre. CCaloulares tabelelor de repartizare a notelor est osacind care va fi ndepinit in multe nai lanivelcentraizat. Producers de tabele de reparizare nu ar trebui st cauzeediiculii exagerate ‘cade instiuiloeIntrcdtdatele certe sunt in geneal disponibile in sisemele informative ale institfe gi caleularea procentelor este ug de cut uv ajutorul unui simp sof. Nu necesita. leet wmblol pag |. entiicares grapurior de refering in cadru insite’ prinaplicaea de criti obective si transparent cae rebuie ssocete tabelelor de repartizare a notece elaborate In dbsenta loner metode bazate pe reullate ale inviii comparable, se recomand® utlizarea clasificrt ISCED-F care afer o clasiicare standardaats 9 erachizaté a domenilor de studi, Pentru aavea grupur de referint cares fie sufcient de mari pentu o comparare Statistica relevant, se recomanda utlizarea coduilor ISCED la nvelul rests” sau ~detaliat Instn de Statistics UNESCO 2014). 2. Calcularea numéralu absolut de note de trecereacordate pent fcare grup de refering ‘etfs in cel putin ulmi doi ari. Teli mintee& informatile eu pivire la ratele de sucoes pot fi Funzate fa temeni general dar nu in acest calcul um 5, Calcularea repaizri notelor interme de pracente de note de ecere acordategrupului ‘de refering si cezvolarea de procente cumulative. Dreptrezultt, va regi un tabel de ‘epanizare a noelor cu procete i procente cumulative pentru fecare grup de refernit ‘Mentos. ‘Urmtoraltabel este un exempl ilustratv al unui tabel de repartzare a notlor: Note olositein Numrulde notede Procentul pentrn Procental enna Erica ee wiser et [reer mmr re 3 ac st 7 ee si 6 ne ee ions Taal a *Sstonlinole denoae pt sitel eaona La includerea in Foaia matricols si in Suplimentu la diplom® al studentulul, abel va fciita interpretarea fiecrei note acordate gnu vs necestaealeule suplimentare, Proictl in curs al Sistemului European de Converse a Notelor (EGRACONS) dezvolts exemple petty prezentares viawall a tabelului de repatzae a ntelr. 44. Conversia notelor Atuncicnd institute hots tranafrulnotelorstenjilor afl in mobilitate, earl didactic responsabil cu transfrulcrditelor trebuie s compare tabelul de reparizare a ntelr din grpul ‘hu de reerng8 eu eel generat de celal instituyie pentru grupul de refernia parlel. Pot Fiecrei note din cele dou table poste compara i pe bazaacesei compara se convertse. notle individual, De bic, inervalele de variate a procenelornotelor se suprapun partial. Obiestivl acestu exersifv este tansparena.Asadar, institut gaz rebuie sa decida in evans daca vaaccepta nota ‘comparabild minim, medie sau maxima din intervalle cae se suprapn. ‘Anexs nr? include exemple de cum se poate pune in practic conversa nteor. 2s 5. ECTS $LINVATAREA PE TOT PARCURSUL VIETIL Aceasd seeslunetrateazdrolul ECTS in folltarea insti pe tot parcursu viet. n oportanita ‘de ivdjaredeschisa (open learning) 9 recunoaserea vd experiene anteroare S: Invitare pe tot parcursl viet oportunitiideiviare desist Ara de invijare a educafet superoare este In schimbare rapida oda cu dezvolurea de ‘oportunitai mai diverse gi Mexbile de inv&jare inlusv invatare mist (blended learning), noi forme de tnvdjare deschist online, Cursuri Online Deschise (Massive Open Online Courses ~ MOOCS), Resurse educational deschise (Open Educational Resources ~ OER), invatare la locul ‘de muncd,invitare autodidacts (self-directed learning), efi de invitee individals,dezvolare profesional continu (se veda capitolul3)-Un numar din ce in ce mal mare de cursnyi umeaza teri eau uniati eddcafionale yo sine siitone”, eka uri o calfcare anume. Institue {de Tnvajtmlnt superior se confrnta cu nevoia de a satisfac un grup de student diversiiat 8 fumniea eportnitji pent tide invijare individuals gi dierite moduri de invajre. In ‘consecin, multe institai diversified gi oferd componente educaonale cs moduriinovaive de invdjare st predare pentru tof, prin intermedil nolortehnologi i al resurseloreducajionale deschise Atwal ECTS consi in faptul e8 poate fost in toate aeste contexte de fnvar pe tot parcusul Vif, prin_aplicarea accloasiprincpii penu alocarea,acordarea, aeimularea i tansfeul ceditelor. fn acelagi fel in care sunt alocate creditele parlor componente ale programelor, cediteleacolate pentru invaare deschis i pontuale modalitatideinvatar:pe tot parcursul vei ‘se bazeazd in mod earaceristic pe volumul de mune necesar pentru a oye rezulatele nvr. Furnizori de toate formele,formale” (ie. in acca el gi care respect aseleasistandarde c 51 instal de invajamant superior de educaiesuperioar care respect asigurareacaliii,cum ar fi invdlareadeschist, sunt tncuajtis8folaseasca ECTS cu aceleagi mecensme transparente ca. cele deserise in acest hid. Acesta ucr va facta foarte mult tranzitia dite difete moduri de Fnvatare,recunoaser gi tansfer, in inp ceva eee inerederea cursanilo ia ptiloriteresate In ezultaele invatri deschise. Nota Bene Dezvoltarea profesionalé contin (DPC) este din ee Tn ce mai mult recunoscutd ca find ‘scald peniru cei cae activeazd in profesireglementate, Aceasa este sdevirat in special in ‘zal profesilr din ingtte, DPC are o dimensiune transfrontaies care ete din de tn ce mai semnificatva. Volunart sau obligatorie, ese perceputh de profesioigi i furizori de Aasemenes, ca o modalitate de inva pe tot parcursul vet. Cuprinde inatarea formal, non- formal 9 informal, Inte ce clement le DPC pot fi converte tn elfcti de cicil dot (uaster) sa in doctorate prfesionale (in funetie de jurisdiia najionalé), DPC ca pacte& pur profesional ae un caracter specific: poate f auto-gestionats i evalua prin revzuiea de etre ‘cole a auto-evalutii Considerentcle cu privir la angaabilitate, dept continu de practca, standarde de siguranl profesional, protects public, si, tn pofesiile din sini, sigurana pacientului in egald misurd, inseamnd ch objineres sa poste i mAswabild,verificabild 51 ‘Cental deo autoritaterecunoscut/autrizat, Cum va feealizat acest luca rane 0 chestune de dezbtere in cadrul comunitait DPC. Atit itemul european de credite pentru educa si formarea profesional (BCVET) i ECTS sunt profesi au cultu gi subculturnatonale diferite, Discufle cu privire la rele eu sister ‘european de credit sunt in derulare ise perc vorconduce lao mai marclritate in foosivea reditlor pentru DPC. ftre inp, fumizori de DPC de la niveluie de lacinci pn la opt ale CEC sunt incurajyi si ‘roditelor ECTS. In scopuri de tranaparens,ecanoastere, acumulare i transfer, folosind metodologia trast tn acest Ghd. CCreitele acordate pentru toate formele de educatie superioarinelsiv edueaia continua gi profesional, pot fi recunoscute si acumolate pent o calificare sau mu, in functe de dornja Sudentului i'sau de cerifele pentru ecordarea calificiri, Unit cureen independent pot f interes doar de urmarea unei componente educetionale fra a dor obtinreauneicalifieari, dar ‘locarea si Inteistearea creditelor le poate permite folsiea aestora invita, daca vor dor ‘Consemnareatutuorreuyjtelor Invi g acordarea numrululcorespuntor de eredite ECTS pentru nivel de inviare face posibil ecunoasteea acesui proces de inv in mod transparent $i contficat,astfelineitcreditele s-siaducd portal lao ealificae viteare. Instrumentele de ‘ada gi ecunoastere din educataformala tebuie a se adapteze la mecul educational din ce incom dversifieat 5 exbil, ecunoseand noi forme de invatare deschis8deveniteposbile prin Jmermediltehnologe,Folosrea corecta a ECTS va imbunaais uguea fare mult acest proces. 532. Recunoasterea invite i experienfl anterioare Inattuile de invajamint superior tebuie SA fle competente pentru a aconda crete penta reaultatele invitiriobinute in afaracontextulu formal de invStare, prin experienf in munct, ‘voluntarit, paicipara stdentului, tui individual, cu condita ea acest rezltate ae inviei “respect cerinfelecalifiedri sau ale componentlor aferente. Resunoasereareultatlorinvici ‘obyinute prin fnvajare non-formal si informeld trebuie automat urmate de scordarea acluini ‘num de eredite ECTS aferent pti corespondente din programal forma ‘Casi incazul educatiiformale acordares de credit este precedats deo evaluae pentru a verifica ‘objinerearezltatlor invari Metodel i crtrile de evaluaretrebuieconcepute pentrua masura ‘obfinerea fezulatlor invari cerute pent nivel corespunzitor, fh refer la activi de Tnvajre sau volum de munca specific. De exemplu,.partciparea la disci in cast” cu peivre la matere nu vor mai flute in eleulpeneu evaluate, fn timp ce rezutsele invari aferente de ‘construire de argumente in timpul inteacjiunil eu gropul” vor devenirelevante, Personal Competent va fi nuit pentru fecaredepartament sau domeni, care va aves autoritatea formal si Dregitiea pentru a acorda eredite pentru rezultatele nvr objnute im alte contexte decit cele formale, pe bara crtrilortranspuentestabilte si publieste de institu. Tebue nes e& acest. vor raporta si eonsemna deizle late prin rapoarteperioice innate comitetulu corespuncitor (ex lanivel de departament,faculate $1 institutional) Nota Bene [Exit 0 gama larg de metede de cvaluare pentru recunoatereainvafari gi experi anterioare. Una dintreacestea este metoda portoflislu. Portofoile conn documente pe care cursani tebuie sf le colecteze pentru a demonstra abiiile individual objinute in diferite ‘modu. n Us porofoia ia is considevareo colecc de materiale care probeazi able wi eunoyigele clstigate prin experienia antericar de invajare non-formal i informal. Un portofli include refering dele angajatori gi superizor, poate include go evaluare a performalclr, CV si alte documents Prin folosirea unui portfolu, evalustorlanlizea o gama larg de informati pe car le-a furnzatcursanfi, Cursanfi pot avea nevoie de autor gi consiiee pentru prepatirea portofoluhi Institue tebue st devote polit de recunoestee pet inves non-formal sa informal. ‘Acet polit rbul s inlad clement cum a fi consulta, feedback pent cursanasupra ‘eater evalu posi de a depune conta. Insule webu st creee eerte consul conse st reeunoaere a ivr ronfomnale gt infomale.Aceste pt lua forme difertetn faneiede practi njonle tinsttufonale ex potest tcaral une singe intuit de invajmdnt superior sau ea centre comune pens mai mute insti). Poles practi isi uebue publi speciale stews aeexora. Recunoastre inti nonformalesinformale aut insttuile de invfimnt supetirs devin. tna incase din punct de vedere social Lgiteaoportunitior de acces pene cusani dia ‘nia profesional nico gant de medi de vile noorionla aj inven e tot areal vit s8 devind realise, Tnstiuile webuie se deschise mai ales im pvina Fesunoasei educate forma profesional Nota Bene Procesul de acordare a ereditelor pent invfarea nenformalA sau informal8 are paru eape principale 1. Consultanta $i indrumareainijiald (ce presupune pentru eursant acest proces, limitele de cedite pens invfres non-formal informal; care sunt costril,rlurile i esponsabilitile ‘ursanulu ia tutorelui/consultantlu;sdifeitele ate de invatare eae o calificare) 2, Suport (proces reflectiv nelegerearezltatlor ivi; identifcarea proprilorezutate ale ‘vain; colectare si selectare a dovezion. 3. Recunossere! evaluare (evaluarea dovezilor obizri rezulttclor invitii i crtrile de evalua). 4 Acordareacreditlor (creditleacordate prin aces proces au aceeas valoare ca cee obinute prin invatares formal). ‘Nota Bene ECVET Sistemul european de crete pent educafa si formarea profesionla (ECVE a fost stilt prin Recomandares Parlamentului European sa Consiluli European Tn 2009 (2009/C 155/02). ECVET ar a scp fcitewearanseruli, scumulisi si recunoasteri ezlatlor evaluate ale fnvajai le persoaneoy cae umaesc obinerea unc\calfet In educa $i formarea protesionala (EFP/ Eng. VEN), 8 "Cai BCTS, ECVET aju gi spina tudeapitaeveare propie cl deInvjare pin aeumularea, sde crete fein cadrul unei anit institafi, de lao institute a alta, de la fad la at, gi Sine diferitale contexte si subsstome de invjare (formal, non-formal, informal) gi ju si. _aprofucdeze experenfele si stilurile de InvBare individuale. ‘Ca si ECTS, ECVET se bazeaz’ pe notiunea de 60 de crete, dar alocare credicelor este fei. Adesea ECVET este folosit pentru a inegisra gi acumula rezultate evaluate ale Invari,fr& conversa in puncte de credit. Asada, recunoasere inviirit din EFP trebuie “Gaza ezltate ae invari in Toe de conversa ereditelor 2 6, ECTS $1 ASIGURAREA CALITATH Aceastseziume aratd fell in care ECTS contibuie la imbunétyrea cali in inside lnadmein superior safer exemple pentru evaluarea implementrii ECTS. Responsabitateaprincpala pentru asiguraea cali evineficirt institut, asa cum a fast great de etre Minsterele Educate dn pile implicate tn Procesul Bologna (Comunicatl e la Berlin, 2003). Asigurarea inter cali impliedtoste procedurileasumate de insituile de “vlan superioe pentru a sigurarespectares de cite calitatea programeloe§califictilor lr a specfiator proprit precum i ale ator organe relevante cum at fi agenfile de asigurare. Analizele exteme de caltate efectuate de agenile de asigurare a calitipiofert feedback instinilor 5 informati pio intereste. Principles procesele privind asigurarea cali se aplica tutor modulelor de invitae si predare (formal, non-formal informal, noi moduri de “nvijre,predae gi evaluate). Standardele $1 Uinle drectoare pena asigerarea cali in Spajul Eucopean al Invajaméntlui Superior ENQA, 2005) spijndasigrarea intra i extern acaliii Nota Bene “Standardele stn diestoae pentru aigurareacalitaii(ESG) sunt un set destandarde iestoare pentru asgurarea intemasiextera a alti in invatiménal super. ESG nu sunt Sandarde de calitat, nici nv prevld cum se face implementarea procesclcr de asigurere a cali, ca fer sein, acoperind zonelecare sunt vitae pentru asigurrea cu succes a alitaii 5 pentru mole de invajare din initial superior. ESG trebuie considera ine-sun context {nt larg conindnd, de asemenes,cadrle de calificare, ECTS gi Suplimentul a diploma, eae contribui, de asemenea, la promovarea tanspareaci§iinrederireiproce in invajamantl superior in SEIS.” Standardele 1.2, 13, 1.4 gi line directoareasoviate fae referte la ECTS aferent (in special crearea pogramelor,invijareacentat pe student, predare i evaluare ji admiterea, progres recunoaserea si certicarea student) Buna proce in folosirea ECTS va ajuainsiuile st mbundtafeasacaltaea programelor si A mobilitai de invatare pe are le ofr Ast, tlizarea ECTS trebue resect prinepile de ‘sigurare cali prin procesle de evaluar potevite (ex. monitorizare,analize interne gexterne decaitatesi feedback din partea studio) prin imbuntairea continu a cata. fn evauares ‘ficienfei enui program (inelusv eu pivire la ezultatee inv, volumul de mune si metodele {de evaluate) s¢ vor folosi mai multe mésur. Acestea pot include rate de abandon sau de eee ridjcate sau timpi mai Tungi de finalizare. Un program poate fi consderat ecient atuni cind Sscopurile sale sunt atnse Ia timp, adie8atuncicind studeni objin rezulaee invari definite, acumuleazdereditele necesare si objin calificare aga cum a fst planifict tn earal programului (Cu toate vcesea, trebuieavut ri in cadal analizei la diereyiresesenyia inte elements, Intruct acwstea pot, de asemenea, 8 indice planifcae su ivare a programe inefiient& sau ‘dsr neadocvate pentru sprijnteastudentlr. Urmatorit indicator pot fi flost pent evaluates calli implementa ECTS: "+ Componentele educafonale sunt exprimate in termeni de rezutste le Invi corespunzatoare i informai clare sunt disponibile eu privice la nvelul, credit, livrarea ee (PX 0 ‘Studie pot fi finalizat in timpul alocat in mod oficial penta acestea (ex. volumal de munca aloeat pentru un an de stoi un semesiry, rimesiru sau 0 singurd component & ccursuli este reals), ‘+ Moritoriares anual examines orice varia ale tparului de reui, rezultteleobjinute continu en reviuii eorespunzitoae; ‘+ Student primese informatildetalate si sfaturiastfel int st postd urma regulile de progresic,valrfica optiuni pentru cli flexibil g selecta componentele educsionale la nivel powivit eu clifiaie lr. + Student sunt informaicu promptiudine cu privire a rezulatleobjinute in mobiltate, aceasta nseamnd ci: 1+ Procesele de transfer a creditclor sunt incluse in procedurile de monitorizare, analiza gi validare; ‘+ Este desemnat personalul potivit ca responsabil pentru recunoasteea creditelor si hestunile legate de transfer, Pentru recunoastre si student afl "+ Contractele de studi ee inchele pentr toate cazurile; derulreaacestora orice modifica uterioae se vor supune proceselor de aprobare precise dar solide; ‘+ Sedeni flat tn mobiltateurmeazd componenteleeducaionale din Ctalogul eursuilor existent, sunt evalua nota ca gi studeni local + Sunt furizare eaoare dtalite care inregisrea crediele i notlescordate; + Toate creitleasocate cu finlizarea cu succes a componentelor educatonale urate ca pare a Contactului de sui aprobat invariant fnald sunt ecunoscute; rezultatele sunt ‘liberate i tansmise cu promptiudine; ‘Exist taele de notare pentru interpretaresnotloracordate, este incdtnotele— mu doar profil programului as vedes capitol despre concepereaprogramelo) ‘+ rezulatcle invitri afeenteprogramalui “+ diagrama stucturitprogramului cuprinzindcreitele (60 de credite ECTS pent un 4e studi echvalent, cu freevegaintreags) * modalitates de sud (cu treevens,freevenareduss, -leaming et) + regulamentl de exsminare i sela de notre = ferestrele de mobiitate obligton sau opionale (dae este cazul) = stgile de practical! profsionale (doch cat cra!) ‘© tovajrea la local de munca ‘+ direetorl de program sau echivalent ‘proflul ocupational al absolvetior “+ acces la continuareastudilor ena programele comune, sun recomandatectevaclemente suplimentare ‘+ informa despre forma diplomei si Suplimentul a diploma (comund/dublamutips) ‘+ membriconsortilu gi rolul aestora + stractura de mobilitate a programului Informatit cu priire la componentele educational individuae: + cod + ity + tip (obligatri/opjional) ‘ilu de studi (scurd primol al dole’ al eles) ‘© anul de studi in care se livreaztcomponenta (acest cazul) ‘+ semestrl/trimestrl in cares lvreaz componenta ‘© numirul de eredite ECTS alocate ‘+ umele profesor profesorilor ‘+ rezulttele invari ‘+ odalttes de tvrare (fin fat! vitae la distant ete) ‘+ cursurle peliminae gi paralele (dae este cazul) ‘© continu eursuui + Lecture recomandate sau obligatori alte resurse) instrumente de invaare ‘+ sctivitile de invita planiicate si metodele de predare M 2 aetodsle yi rterile de evaluare limba de insure 112 ECTS si documentele suport pentru mobilitateaereditlor Contractl de studi ofert un angajament oficial su caracter obligatoru inure student, institute

You might also like