LUCRAREA CS 2 REDRESORUL MONOFAZAT BIALTERNANTA IN PUNTE COMANDATA 1. Obiectut tucrarii In cadrul lucravi se studiaza un redresor monofazat bialtemaan{a in punte eu tristoare, deci comandatA. Schema sectiuni de fort a redresorului este prezentatA in fig, 1. s po Tr Fig. I, Schema de fort a redresorilui monoufeat bialternanta in punte comandata Schema confine vritourele 7 (k=L+4) siguranfele ultrarapide S, elemeniele de protectieimportiva supratensiunilor (RC, RC.) si tansformatoarele de impuls Th si Try care fumizeazA tensunile de comands ce determin’ amorsarea tiristoareor. Figcare transformator de impuls are 2 secundare, deci sunt comandate simultan 7; si, respectiv 7 91 T la interval de 180" elecrie. Diodele conectate in secundarele ransformatoarelor de impuls au rolul dea impiedica aplicareasemualelor negative pe porte tristoarelor. In fiecare semiperioada a ensiuni de alimentare up conduc cite 2 tiristoare, gi amume. cle aflate in brajele opuse ale punsi (7, cu 7, respectiv 13 cu Ty) In fig, 2 este prezentatd forma de und a tensiuniredresae uy Ia iesiea redresoruui pentra valori mici ale sarcini rezistive, respect rezsiv-inductve gi un unghi de comands oa ristoarelor. Fig, 2. Tensiunea redresata ta curenti mici (in gol) si tensiunile de comanda 1. Inircerea 1a impulsurlor de comands u, este reglabila fata de revere» rin ze 8 tensinideslimentareu ite O gi 180 grade electric, dar defaajul dite impulsuriecelor 2 ramuti se menjine mereu 180 grade elecrie. Modificarea ineziert impulsurlor de omandA, desi a unghiuloi de comands (regla) al redresoruli se face dint-un potentometre flat pe panoul frontal al redresorului ; “Tensiunea redresata in gol pentru unghiul de comanda ct, se calculeaza cu relaile: Gay = Day entra sarcina rezistiva w Tyq = Tyocose. pentru sarcina rezistiv-inductiva, Q onde Oyo= wit, Uy find vaoara efectiva a tesini de limentare (seeundare).Pesformanjele redresorului se Tae = SO, consi? SETI de curent altematv. CCaractristcile pe partea de curent ltemativ sunt caractersicieredresorulu privt ca sarcind alimentta dela rea. Tensiunes de alimentae a redresorului este sinusoidal, dar curentul absorbit este nesinusoidal. Infienja redresorali asuprarefelei gi caracerizarea regimului deformant care apare se face prin urmatori parametri:, ~ pterea aarenta absorb de redresor: ccaracteristicile de reglaj si caracteristicile pe partea S2Uh ° - factoral de putere al redresorului: P cons “ ccomponenta activa a curentului absorbit o m= dla ) randamentul redresorulu: = U ns o Calitateatensiuniiredresate se apreciaza cu ajtorulfactorului de ondulatie: nF =1 (8) unde f, este factorul de forma S70, Blocul de comanda care’ furizenz4 tensiunite-v, transtormatoarelor de impuls Ty yi Thy este tealizat cu tranzistoare. Schema lui functionald este prezentata in fig. 3, iar formele de unda in diverse puncte ale schemei functionale in fig. 4 BSTC stcx]srca Ly Ce pa ww GTLv si formator up dimpulsur fe prep} tate 2 Fig. 3. Schema functionala a blocului de comand, Blocul de comand’ contine blocul surselor de tensiune continua (BSTC) cu sursele STCI si STC2, un generator de tensiune liniar variabila GTLV care produce la iesire 0 tensiune liniar crescatoare (fig. 4a) sincrond cu tensiunea alternativa de alimentare up, un ‘comparator COMP, un separator gi formator de impulsuri gi dout circuite de detivare CD. Modificarea unghiului de comand’ a se face modificind valoarea tensiunii de referinja U, a comparatorulu tensiune furhizata de STC1. Potentiometrul respectiv se afla pe ppanoul frontal al redresorului. ab Sntre 9-10) | intre 5-10) fntre 6-10 [ fine K si P| iat! ed «he se ot intre K si P) Ts | St capmenect aos APRA Rr a t ot Fig. 4. Forme de unda caracteristice functionarit blocului de comand Compsratorul livreazd un semnal la iesire ori de cite ori nivelul tensiunié liniar vvariabile depayeste nivetul tensiunii de referina U, (fig. 4c). Separatorul si formatorul de impulsuri furnizeazs la iesirile sale separat impulsurile corespunzatoare semialternanjetor pozitive (fig. 44) si semialternanjelor negative (Iig. 4e) ale lensiunié wp. Circuitele de derivare CD prelucreaza semnalele inaime ca ele s& fie transmise ‘pre primaraltransformatoarelor de impuls Th §i Tr (Fig. 4f sig) 2, Deserierea montajulut Se va executa montajul din fig. 5Fig. 5. Schema de montaj pentru studiul redresorului monofazat bialternanta in punte ‘comandata. {n cadrul montajului sau ficut nota ‘Ay, Ay ~ ampermette feromagnetice: 4s - ampermetru magnetoclectric; 1, V2. "4 voltmetre feromagnetice: V5 - volimetru magnetoelectic; 1” - wattmetnu electrodinamic; DI’ - divizor de tensiune; OSC - osciloscop catodic. 3. Chestiuni de studiat Se vor stadia: 3.1 Modul de functionare al schemei de comand 3.2 Caacterisicile de reg) ale redresorulul Jya = /(0)) gy entra sacind rezisiva Rg. pentru sarcind rezistv-induciva RL. Datele objinute din. masurttod gt feautaele calculate se vor rece in tabelu 1 3 Caractrisicile exteme y= S(Talgiyy PERE Sarcind rezitvd 9 pena sarcind recs induotva RL Jt Caraceriaicile redresorulat pe partea de curentaltematiy si tegimul deformant Dateleabjinute din masurston lo punctcle 3.2, 3.3 413.43 ezutatele calculelor se vor wece intabell 2 4, Modul de experimentare 4.1. Avid in vedere cele expuse 1a punctul 1, se vor misura semnalele in diverse puncte ale blocului de comanda cu ajutorul osciloscopului catodic. Punciele de misura sunt ‘onectate la borne pe panoul frontal al redresorului, numerele de ordine ale bomelor tre ‘care trebuiesc efectuate masurdtori find aratae in fig. 4 ‘Se va reprezenta grafic pe hinie milimetric& trenul de impulsuri de comanda aplicat tiristorului 7), evidentiindu-se amplitudinea, durata si frecventa impulsurilor de comands. ‘Schema electricd detaliata a blocului de comanda gi modul ei de functionare sunt prezentate in anexa 1 4.2. Caracteristicile de reglaj Tag = se vor ridica, att pentru sarcina recisiv8, cit si pemeusarcindrezsiv -inductva la un curent de sarcind edt mai mi postil pentru a avea in redresor cideri de tensiune cit mai mici, Curent de sarina se mentine Eonstant pentni toate valorile unghiulei de comand «Ia care se riies caracersicile Unghial & se masoara pe ecranulosciloscopul in momentul cind se vizwalizeazhtensiunea tg facindu-seapoi conversiunea ms-9grade elecrice, avind in vedere cf frecventstensiuni tn este SOM. Datele se tec in tabell 1. Penira sarcing rezstivs inductivitateaL este scurcircitata. Pentru diverse valor ale unghiolui de comand’ ot (reglabil cu ajtorsd poteniometului de pe panoul frontal al redresoruli) cuprinse ire O° si 180" elecrce se citesc indiatile volmetteor V3. F3. Fs ampermetruli As, Datle sete tt in tabelul 1. Tensiunea redresaté in gol penira unghiul de comands ot. Ujq, se calculeaza in funetie de natura sarcini cu reatile (1) sau 2), Valorile obyinate se tee tot abel 1 sis compara cu cele masurate.Caracteristicile de eglaj se repreznta grafic. De asemenes, Yor reprezenta grafic pentru 2 valot ale unghiulii de comanda ot, tensinea redresth ny si tensiunea la borele tirstoruui 7, misurate cu ajutoal oxiloscopului. Se vor explica formele de unda abinute 4.3, Caractritcile exteme Ui = SUL) yg Tidicd reghind curentul de sarcins Ty si mentinind constant unghiul de comanda . Ele se vor ridiea pentru 2 valori ale nghivlui de comanda 0, inti pentru sarcina rezistiva gi apoi pentru sarcina rezistv- vductivd. Reglajul curentului Jy se realizeaza modificind valoarea rezstenji reostatului R is se va depasi curentul maxim admis de reosiat (de obicei 4A cu ramurile conectate in patalel). Datele se tec in tabelul 2, Se reprezinia grafic earacterstcteextere. 444. Penira a evidentia in plus caracerstiile redresoruui pe patea dec. $i puterea reaciva absorbit, fata de rezultatele objinute in urma calculelor {acute pe baza datelor de ta punctul 4.3 se mentine constants puterea continua Py =Uiylg pentru 4 valor ale unghivui modificind curentul de sarcina 7 cu ajutorul reostatului R. Masuritorile se vor face pentru sarcind rezstva si rezisti-inductiva, Datele se tee in tabell 2. Caleulele se fae eu ajutorul relatilor Q)+(8) Se reprezinia grafic variaia casg = f(a) si formele de und ale tensiui: corentlui pe parea de c.. a redresorul 5, Intrebai recapitulative 5.1. Explicati modul de functionare al redresorului monofwat bialtemanta in purte abi si formele de unda din fig. 2. 5.2. De ce pentru o sarcina rezisiv-inductiva tensiunea redresata poate lua si valor instamanee negative? 5.3. Care sunt cauzele care determina o caraterisica de sarcina sazatoare? ‘5.4, Cum se explicafaptul ea pe masura ce se creste unghiul de comanda, Factoru de pete scade? 5.5. Cum poate ft imbunauaji factorul de putere al unui redresor comandsil? 5.6, Poate functiona un redresor comandabil cu diod de regim lier in regim de invertor? 5.7. Explicaliprneipiul de functionare al biocului de comanda.Mirimi calculate S=Uyh VA 4 Oe h PU: A lala Cag Yad fa A Miarimi masurate K on [Cr ms] V| V| Vv A Tabelul 1 we) © 10; Tabelul 2 Nr. Anexi Schema electric a blocului de comands este dat in fig. 6. Pentru urmirirea funetiontsii ei, in fig. 7 sunt date variagile potentialelor in diferite puncte de interes ale scheme, Transformatorul de alimentare Tr furnizeaza in secundar dov8 tensiuni alternative de 11,5V 4 23V gi, print-un redresor tnsiunile continue de +22V gi -9V. Th punetal (a) in bazatranzistorului Z, se aplic& alternanjele negative ale tens referin(a(11,5V). Emitorl lui este lega la -9V. In Funct de cum este potengilul bazei fata tie 9V, J se blocheazA sau se satureazA. In momentul f,e€nd potenfialul bazei lui 7; devine mai mie decat celal emitorlu, acesta se blocheaza gi condensatorl C, se ineare prin Ry cu 1 constant de timp 1) = RC; = 0,046s. In momental fy, 7; se satureaz gi Cy se descarct prin 7 cu 0 constanta de timp 1) = RC, = 681s. In momentol £5, cictl se reia. In lipsa restubi ‘montajuli, la bore lui Cs-ar obine @ tensiune in dinte de ferdstrau (linia punctata din fig. 7b). Prin intermediul diodei D, se compara potenjatul punctului (b) cu un potential continuy care poate fi reglat eu ajutorl potentiomeirului R. in momentul in care potential ppunctului (b) este mai mare dectt potenialul cursorului lui R, dioda D; se deschide prove saturarea lui T (acest moment este mareat cu A in fig. 7b. In continuare, potential Jui (b) Famine constant pind in momentul , cfind devine nul. Acest moment coincide 2 blocarea Mui 7, Rezultd e& momentul saturarié ui 7 poate f reglat im intrvalul unei semiperioade, cu ajutorul potenfiometrului R. In colectorul lui 73 (punctul (c)) tensiunea este ddreptunghiulard, avind faza frontului posterior variabila (fig. 7c). Cu T, se produce o inversare, aca i () se obfine o tensiune dreptunghivlara cu faza frontului anterior variabil De remarcat c& unghiu! dintre doud (ronturi este constant si egal cu 180 grade electrice, Perechile de diode Ds, Ds si Dg, Dy separa teenul de impulsuri. Daca in (e) potentialu este niegaiv, Dy se deschide transmitind potentialul negativ tn (e)). In acest interval de timp (oproximativ 180 grade electrice) 0 blocare a Tui J; duce la transmiterea potentialului pozitiv (422V) in baza lui J (in (i), cate se satureazA. Pe durata celelalte semaltemanje blocarea Jui 7 transmite potentalul poztiv in (g) ductind la saturatea iui 7. Potentiaele in punctele (@) 34.0), (Gig. Te i fig. 7h) sunt deja doud trenuri de semnale dreptunghivlare avand {tonturile anterioare eu fazd variabla si defazate intre ele constant cu 180 grade electric. In punctele 5 si 6 se vor masura potentialele din (h) si (g) (fig. 7). Tranzistorul 7 se satureaza ‘lind se saturcazd Tg, iat Ty end se saureaza 7). Ca atare, colectoarele tranzistoarelor 7% si 7 vor avea potenfialeidentice cu eele din punctele 6, respect 5. Unneazd apoi derivarea tensiunilor dreptunghiulare. De exemph, pe ramura Tui 7: {hse biochearA, condensatoral Cy se incarca prin Rj si dioda Dy. La bore storului de impuls se va apliea numai caderea de tensiune de pe Dy, deei un semnal a Apo, end se satureazd, Cp se descarc prin 7% si transformatorul de impuls Curentul are forma de impuls, la fel si tensiunea la bomele secundarelor. In mod identic se 14 pe ramura hi To ‘Se observa cé loco de comands produce trenuri de impulsuri variable ca fara faa We lensianea de alimentare, defazaju dintre impulsurilecelor doua ramuri find de 180 grade tlectice.Inueruploral K (ig. 6) poate introduce 0 rezistena fixa in cireuitul Ii R. Cu fjotorul lui se limiteaza reglajul unghiului de comanda in regim de invertor inre 90 grade 1180 grade electrce.