dor 10! Facaltates de Medicina Dentara Catedra de Psihiarie si Psihologie medical Carsul de'psinopedagoaie ‘Sef Catedri: Prof Univde. Mirela Maen Cursul ne. M6 : PRINCIPHLE PROCESULUI DE iNVATAMANT Ecducatia consttuie o activitateintentionat, orienta fer mod congtlent cltro conoretizaren unor Aoalitittstabilte, Acest caracter al educaei este asigurat de corelarea actinilor ee se desflyoara go 6 serie de reguli si nonne cunoscute si apicate de oitre cadrele didactiee : Som 1 Nonmele. didusice se. pot stax ta mal molt niveluri: émtiutionale, asigurate prin eadsal legislativ existent, conttolate i mare.misuri do factorul poll; flfionale, de ordin. didectio, deontalogio, care tin de competenta cadrelordidactice, acestea aviind venta BING Tergi‘de combinare sa de accentuare‘a unor nome in raport de activtiite organizate, Definirea conceptulul de principlu didactic Privipite didactic se refer Ia cele notme arientaiv, te generale care au caracter direstor, carepok imprima procesutui ua sens functional (cadrele didactice dispun de. Posibilititi de combinare @ unor norme in acord cu actvitititerealizate), prin aceasta, asigurand o premis'a succasului ta eingerea oblostvctes Bropuse, Princpiulexprima constants procedural, elemeatul de contnusis tn siufile de podere + Tavare. El este o expres a leptii (raporturieseoiale, necesare, generale, relativconstante)proceaulat csdueatT care trebuiecunoscte de profesor Ble au apirt tn urna acumularit une expecienitn tay ¢ + au decantat anunte reguli procedurale care si-au dovedit ficacitaten si pot f preluate, exting 4 Betws datice au etodald menitea deal insrumentlia po profesor eu un sistem nonati petty SO TERE wash vite destisurarea inimplétoare, bazail pe improviatio a activa ‘ In activitatea specified prncipitedidacticeindeplinese rai multe funei ~ orienteai procesuleducativ spre abiectivele propuse de profesor, : = notmeazi activates educativi prin aceea cd impunerespectatea uno regu states, pathologce, padigogice, deonalgie: vs = prescrie moder de lucru side relationsre epeciice ta raport cusituatite de ivatares = roglectacvsteneductivs atin! edad rena perfommanae le cree afege nu su exe propuse. Ereda (1995) graté of principiile coiponenile proces de predate (conffutur, mefods, Torii dE organizare etc). Caracterul diame ste dat de fuotul principio ou sunt date o data pent totdeauna: ele au o isto; nuntdvul lor eng “Tabi In inated etd aba eae Psihologiel si pedagogil, de experienta cadrulu didactic; pot avea 0 anumitvarsbilitate de fa un autor Ia altly pot eunoage-mulita restructufari (de exempla, astizi se poate vorbi de. principiul prediit interdciplinare, edveatsi intercultural, edutatie’axologice ete). Oprescu (1988) dlasifics i 1.” Princip care au caracter gen + integrti organize a tore cu practca; ~ ln tn consteraies paroularitailor de vrai gi indvicuale; + asigurtrii conexiunii inverse fn procesul de frivifimént; [2 Princiicare se imu eu dominant acura continual tamu Ly | =. Accésibiltgiconogintcor, priceporiior,deprindeilor, ; ~ sistematice si continatg tn imvitar;. 3. Principii care acfioneacit asupra’ metodologiet didactice sia formelor de orgeni ects sa © gorelatieidintre senzorial i rations, dintre concretsf abstract ta predare-invifare (intuiei); +, insusiri congtione gi active;= tasusiri temeinicea’cunostinjelor fi abiteior. % ‘ ‘Toate acesteprincipiiformeactun sistem, ele actioned in mod simulfan ji corel. '4. © Caractérizares principillor didactice eee ese 7 » Pincipiulintegravit orgatice a teoriel c practica Prineipiul formulenxa cerinja ca. procesul de tavitimént 38 offre ‘Sanostin{stor teoretice sta capacitijilor invifate fn activitatea practi’, Acest principiu indict faptul ed fot czea'ce se Tnsugest Th activitatea didacticd se cere a ft valorifcat tn” Practice, experienla ou dversele ei forme, apar-ca elemente necesare in insugicea cunotigelor gi to construicea eunoastri personale, cai in preveniea teoretiiri invapimntului. Annei cad eleri auoue “Jovi ssi valorfice im mod practic cunoginee,xparerscul manifestiri formalismulu ta hand 6 didacties, noyunca de cori se refré In ansamblul eunostinsfor, notiunior, legilor, principlilr te. o> urmeazi a fi predate gi iwvlfate, Nofiunea de rated exprnds wate formele de activist, de natu sk Macaforme, ftrun fl oarcare, reaiatea. fnvatimdatu.modemn cauti. sf sprijie apicarea tn famme tatiate-« cunostinflorteoretice tn’ actvtaten practicd sis coasideré:practca dept un erie peatna <*+ injelegerea teot x oe * * ‘Activittte practice mijlocese 0 percepers is, ati a obitclor"sftehchibuctir ality dauiitee a ’ “eprezsntirl care ujureazl procesul i(elegeri al generalsiri-stal-consoitci eunogtingelon,aeigurd : + Heansferul tvits (eplicabilttew eunogtintelor) in-contee, noi; dezvoltécuticztare, imaginaa 91 :) cteativitatea Inelevi + fn provesulaplcii practice a cunognetor are loc imbogirenexperiensi de eunoagtre side wad ale clevilor: ei reujese sisi formeze gi consolideze deprinderi de muncd independents, deprinden practice De aseinenes, se deol spirtu de discpling, de respec pentasmuned gi produsele acestoia; elev ave ch descopere Tnsermnitatea practica a cunogtinfelor teortice, vai E Continuturite predate vor fi dimeasionate de profesor astfel neat si asiparé posibiltaten raportii lor ia expriente posibile sau Ia inteiorizare de citre elev Acestia trebuie pugi in situatia: de a-cunoaste fi ibortanfa nc cunstnt ts conte dif, chiar dace alitates fav na est constcntiattinmndj’ direct, in invatéeaént, aplicativtatea poate avea doua sensuri, telativ distinete, dar’ ‘complementare: - folosirea datelor asimilate 12 un moment dat ca modele pentru rézolvares:unor sarcin teoretiod, ulterioare (de exemplu; utlizarea'unor formule seu-algoritmi in rezolvarea de probleme; aplicarea unr ‘eguli in contexte diferite), Acest Iucru se poste asigura prin realizarca permanenté de conexiutt intre e unostinje (Specifice sau nespecifice, intradisciptinare, interdisciplinare), Intte descoperirile lige si realizirile tehnice; : ~ ralizarea procesului de insugire a unor cunostinfe sau a unor deprindeée prin recursul la achat | materiale, concrete, mottiee. Aceste sarcini ss pot mstefiatiza prin punerea elevilot tn situa faptice, prin cxperimentarea unor aciunireale sau posbile, prin tliea unor stiri, prin tezalvarea tnor probleme cere fin de aspecte practice (implicarea in activtii de cereetare, Iucriri de labofator, lucrdri de aston, shfecjiont de obiecte ete.) ‘ : ' : Principiul respectarit particularttyilor de vérstd gi tndividuale 3 Potrivit acestui principio, organizarea si desfigurarea progesului de invitimant trebuie s¥ so realize pe misura posibilitiflor reale ale elevilor, finindu-se-searha de particularitajilé de vist, sex, nivelol Progitiri anterioare, precum si de deosebirie individuale, de potentialul intelectual si fic al feeteui elev. Aceste cerinfe se referi atit le obiectivele, cointinutul si volumu! celor studiate in scoala, eft gi la modalitigic de predare/invijare. Avast principiu isi giseste. fimdamentarea psiholégick in relofa,-care’ Se instituie intre iavéjare gi eavoltare, Trecerea dela structuri cognitive superioare se vealigeged sub impulsuf exerS&ri $i mvari,Realiteten este asinilats prin intermediul structurllor de ounoastere deja existente, care suports 0 acomodare permanenté in raport ou datele noi, interioriznte de elev. {nvifarea se va realiza To raport cu zona celei mai aproplate dezvoltir’, in seasul ok se va da elevului maximum din ceea ce el poate si asimileze la un moment dat. {n,cazul in care conginuturile $i sarcinile depagesc nivelul de deavoltare general & elevului se objine o Invitare mecanicf, bazaté,preponderent pe merorare sau pot si apAr& attudini de dezinteres gi pliciscald, atunel cand sarcinile sunt inferioare nivelului de pregitire atin de elev. 4 Respectarea partioulaitatilor individuate, a doua dimenshune « principiului analiza, este fn consens cu un invatimant modern si democratic, Ficcaro tinir este o' individvalitate irepetabild care necesiti. un ‘ratament particularizat. Procascle psihioe individuale (perceptia, gandirea, limbaju, inteligenta, atenia, niemoria, emotivitatea ete.) eaptt contururi diverse de le un individ Ia altul. Individualizarea instruiry Porneste de la ideca ef reflectarea realitité oblectve, in congtina elevlor, are un caractorsubicctiv: nu ‘off elevii percep obiectivele i fenomencle fn acelasi mod; nu refin aceleagi aspecte; mu sunt atragi de aceleasi aspecte; cunostingele nu trezese aceleagi impresit, agelesecou; elevii mu gandése fu acelag rtm; fu au acecasiiniaginaie; fecSruia tl sunt propri anumite tipuri de invatare eto. Tratarea individuald este necesaré pentru a favoriza deavoltarea optim’ a aptitudinilor $i capacititilor ficou eley, pentru a intervent in imprejurtri nefavorabite (de boul, diminuri de aus, de vedere et.) folosindu-se de procedee adecvate pentru ajutorare si prevenire a eventualelor réméneri in uemk sau cesecuri La inviitur8, Individualizarea priveste diferentierea satcinilor didactice gia cfilor de tndeplinire a lor, a normelor de efort sia procedeelor de reglare a acestora potrvit paricularitifilor olevlor. ‘Tratamentul individualizat se realizeaz§ prin intermedful mai multor procedee (Nicola, 1994): ~ pe fordul actvittilor frontale se desfsoara actiuni individualizate (fn anunite momente, profesorul are in atentie doar wil sau eftiva elev, tn timp ce ceilalticontinud realizarea sarcnilor prescrse); ~ aofiuni individuaizate sugerate9i impuse de procesul de fnvafimdat, dar care se realizeazi in afara ul, prin-preserierea ditesenyata a temefor pentru acasi,recomandarea uni bibliografi suplimentare ee. pe grupe de nivel, prin tinpirfices clasei t grupe relativ apropiate sub aspectul > intelectuale si prescrierea unor sarcini diferites ~ activitati pe clase speciale, fie pentru elevii cu posiblitti deoscbite, fie pentru clevii cu handicapuri ote. Principiul accesibilitdpt cunostinelor, priceperilor yl deprinderilor Acest principiu so centreszi pe dimensionarea alent a confinutulul favaimAntului tn consens cu posibilittile psibice de varstt si individuale ale cursantilor. Cunostinjele gi deprinderile stablite prin planuri, programe, aetivititi vor fi astfel selectate, integrate gi expuse, incdt acestea s& poalé fi tasusite, valorificate optimal de clire elevi Granifele accesibilitifi so Larges pe misura dezvoltirii fizice gi intoloctuale, implicind modificarea corintolor ce se impun posibiitfilor cursanfilor (nivelul de dificultate maximum accesibilt), in aga fel inca si permit mobilizarea forielor pentru a depisi cu succes groutifle gi dezvolterea lor continu si fe stimulati in permanen{i. Momentul principal cind sc realizeazd accesibilizarea cunostingslor este lectia prowatitd si sustinuti de profesor. Il este agentul cel mai important al expunerii unui confinut astfel incat cesta si fie infees, interpretat, acceptat. Cunostinfele expuse fa cadrul lecfiilor vor suporta o prelucrare, interpretare din perspectiva situatiei concrete de tnvigare si a posibilitailor gi nivelului de expectanfe ale elpvilor, at Accesibilitatea cunostintelor ma va duce tnsi la renunfarea la un anumit fort, Is implicarea activa a Ccursanfilor in activitatea de invafare. Profesorul va crea acele contradictii dintre cunoscut si necunoscut, intre ugor $i greu, dintre concret si abstract, astiel Incat str incite pe elevi la injelegere si cercetare. Se ipune o solicitare maxim si realistéa elevilor, care si se inscrie in limitele posibilulé gl necesarului, Se sie ef @ sarcind prea usoard provoacd manifestarea inactivitti, dup cum o sarcin& prea dificilé conduce la blocaj si abandonares activitatit in aita ordine de idei, principiul discutat impune necesitatea ca procesul de favafimnt si se desgoare pe bbaza respectirit unor reguli didactice, cum sunt: teverea de la cunoscut la aecunoscut, de la apropiat la indepartat, de la usor la grea, de la simnplu la complex, de la conoret la abstract, de la particular Ja general (siinvers). E1 Principiul sistematizari gi contindtafi tn rmdjare Principiul are tn vedere dous laturi: realizarea sistematiziri si asigurarea continuitii ta fovajare. _ Sistematizarea eunogtisjolor presupine prédaréa intograit a ifomatilor, asigurared unor coordond gi conexii firesti ale acestora, Ceea ce se predii la uri moment dat trebuie sit aibi logiturd cu ceea ce 8 ‘nsusit pana in momentul respectiv. Nofunile si idee se vor integra In mod treptat in sisteme explicaive din ec in ee mat larg si mai complexe. Chiar stuneé efnd realitatea (sau uncle seovente ale acestela) este cterogent i laotiel, explicarea acesteia trebuie s& se supun’ legilor gindirii, congruente! lor constitutive Profesorul va apela la strategii de orgenizare a informatilor, va utiliza scheme, planuci, va aloca leotii de sistematizare a cunostinjlor pentru a esigura tnfolegerea gi &tocarea materialului prezontat. Corelafile intro informetii se pot realiza inttadisiptinar gt interdsciplinar si prin intograrea unoe hofiunt care fin de informafia respectivi. Profesorul trebuic si stabilesscd nucleul de conéepte, acele ,idei ancord” din cadrul disciplinelor, care facilteazA sau asigur’ integrarea unor elemente sau idei suplimentare. O ceriny& importants este pregitirea conditilor psihologice gia fondului_ pentru perceperea gi insusires noilor cunogtinte, Predarea sistematick este asigurat& prin tnsiti logica de organizare sau de constiuire a discipline respective: desfigurarea linesra presupune o predare a cunostinjelor (ira revenirea sau imbogtiirea fondului de informatie primac; destisurarea concentrict vizeseS revenirea la nucleu!inijial de informal 5t atiplficarea acestuia cu date oe vor fi asimilate la virste diferite; ordonarea geneticd se realizear& prin ‘evocarea proceselor si fenomenelor, prin raportarea 1a aparitia istoried, manifestaree, transformarea Sau) isparigia acestora in perspectiva timpului (de exemplu, istocia discipline’). ‘Se va evits transmiterea de.informatii secventialo, zolate, neralafionate cu alte date, cunosedndase fata & informefille nestructurate, sunt ifelese mai greu gi tate mai usor. Continuitatoa in procesul de predare/invijare presupune asigurares nei ttececi i evolu. logice, naturale, de In antecedentul ta descendentul explicativ, Prodarea se va realiza intro vigiune glabal&, prin asigurares unei legituri fa tip a cunostingelor, Acest principiu se poste realiza {a dow’ nivelur: al politciigcolare prin stricturarea unui sistem de ‘nvatimént-coerent si deschis,-prin, laborares unor documente.goolare, care st. indice 4n.mod. explicit novoia.coordonirii Tutre disciptinele care se predau la diferiteetape ale invafiméntului, al. proceselor lidactice propriv-2se, prin predarea in mod coerent si continuu de efi profesor, Continitatea, de reguli, este asigurati prin succesiunes disciplinelor stabifita tn planal de invahiméat sau prin Logica interna a discipline! respective, Uneori tnsi, profesorul va fi nevoit s& intervink pentra @ evita unele iscontinuitii, rupturi tn materia predati, nerespectarea acestei ceringe putind antrena apariia ‘un goluri in invifare i manifestarea unor cazuri de insucses scolar. Hsalonarea riguroesd a activitii didactice se realizeazi prin intermediul proiectiri didactice (elaborarea planifictrilor trimestriale sau ale lecfillor), Consesinfote respectirii acestui principiu constau in formarea deprinderilor de munck sistematicd, a congtiinciozitii, perseverenfi, a spiritului de disciplind in gtndire gi actiune, a unui stil de munot eficienté si cocrenti- Principtal corelafie dintre senzorial si rafional, dintre concret si abstract (principtulintuie) Principiul intuitiel exprims ceringa de a se asigura o baza pereeptiva, concret senzorialé invari, sp pe astivitatea directa a clevuli, pe teri acestuia, legate de manipularea diferitelor obiecte, materiale, ‘modele, instrumentelor si aparaturli de laborator eto, Aceasta faseannnic& procesul de Invétimdnt trebuie 3X se organi aofiunile si deprinderite pe care si Te formeazA elevii si so intemeicze pe perveperca ncmijlocith sau nijlosité a objectelor sau fenomenelor studiate;faptule8 invicarea ttebuie sd se spriine in mod permanent pe senzatil, percep, reprezentini precise si clare; pe selecfa gi preluerarea activa a impresillor obfinute pe calea intuitii, Cu eft vor participa mai multe organe de sim (vz, az, piptit etc) la acest proces, cu stat mai rapid si mai ugorse va tnvaja ecient sth Ia baza insur reale a cunogtnfelor, prevenindu-se formalismul, tavajeren mecanics. Prineipiul intuit se aplicé nu pentru a mentite clvi a nivelul cunoasteri coneretul imediet el pont 4 pregiti formarea géndirii abstract a acestora, pentru a-l conduce la descopetirea esenfei obiecelor si fenomenelor. fn asa fel incét reprezentirile,fn psihologie si pedagogic, conceptul de intuit are seusul de cunoaslere directs, prin intermediul analizatorilor, al obiectelor si fenomenclor. Aceasta se manifest. intr-o imagine, cere intotdeauna este ‘concreti, individuatizati. Aspectul conoret poate fi de ordin obiectual (un lucru care poate fi vazut, atins, manipulat otc.), dar gi de ordin logic (cuvintele pot fi mai concrete sau mai abstracte). Cuncasterea umana se realizeaza prin intretineroa unui dialog permanent intre concretul senzoriat gi raportarca rational-iatelectuala Ja. realitate. Psthologie contemporani actediteaz& tez conform cireia cunoasteron sporeste si se amplificd att petraectul inductv, prin simfuri ~ de la concret la abstract, dar si deduotiv, prim intolect ~ dela abstract la concret. Cele dou cai ale cunoasteriis0 cor a. explostate de oltre cadele didacties, Pleofnd dg Is un aniumit material faptic, elevul ajunge {a generalizart s abstractiziri, Ridicares Ia nivelul abstracfiei se face prin desprinderes de date intuitive. 4n practica gcolad exist. diverstate de posbiiti de tnbinare a explicailr profesorull cu elementele intuitive © prima form de inbinare a acestora este acece ft care profesorul conduce observatia elevilor,sjuinds- i s& extragit uncte dato despre aspectul exterior al objestelor sau fenomenclor eorcetate, In acest vez, Principala funciie a elementslor intuitive este acoca de a servi drept icvor el cunostingelor, tar Finca cuvainfului de a orienta procesul observatiei, de a conduce elevii ta desprinderea notslor particulare ale objiottelor si enomenelorIuae ia stud (al forma este aceea i care cuvdntul profesorului serveste ca ijloe de communicare a cunogtntsor to, jae mijfoacele intuitive, vin $8 confieme, sf ilustreze continutal explicaiel vecato. In acest cam, funotia principal « cuvintulu este acca de a servi dreptsursi de cunostnf, iar intuit si confirms cele explicate ‘verbal de profesor. © alti forma poate fi caracterizati prin accea ct profesorul, sprijinindu-se pe observatiile efeoniate de clevirgi pe datele insite deja, prin intermedi cuvéntalui conduce gfinditea acestora spre generalizir Aici; Clementele intuitive sunt folosite ca punct de sprijin pentru sesizarea legiturilor dintre obiectele si feriomenele exarwnate, a caracteristicilor lor esenfale, iar cuvintul conduce gandirea spre generalizare pe bbaza observatiificuteasupra unei seri de obiete gi fenomene. Aplicarea conseoventi a acestui principiu mi presupune inst folositea exageraté x intuifie: ‘supraincércarea tectl cu material inuliv accentueazi caracteral descriptivist al procesulul de Snvifiinant, in defavontea eforturilor do abstrctizare si genevaizare, de stimulare a dezveltrii gindi ‘opusul-acestei tendinje, sricirea lecfilor de ilustrarea intuitivi va fi in defavoarea claritati si fatelogerit Bicinigectepectcitacestuiprincipiu poate maxim, dack profesorul va sctiona in concordarga cu 0 sorié de nome (Bunescu, Giurgea, 1982): folosirea rafionala a materialului dicaetic: seloctares ‘aterialului porivitfimtie pe care o indeplineste initia; dozarea raportulti dintre cuvant gi inti, solicitarea intensi a elevulu in ofectusrea unor activitii variate de observare, selectare, analia, siatez, comparafc, verbalizare;dirijaree atentt a observateielevilor spre ceea ce ests constant fa cunoastere et, PHincipiul participéri active 3 consttente a elevului tn actvitatea de predare, invdjare, evalvare Potrivit acest prinipiu, eficientaactivitiii pedagogice este determinata de atitudines congticnt gi activ 4 celor care tnvafé, Sunt luate In considerajie dow’ aspecte, aflate tn strénst legdturé: partiparca constientl si participarea activi. 4) Partciparea constienta la actal iovifirii presupune injelegerea ct mai claré si profunda a confinuturilor de favitet, Flr infelegere cunostinfee se ttiplresc fn memorie tn mod mecanic, acastea nt stunt durabile si nu pot fl aplicate In practca Ca parte a eunoasterii, tfetegerca intorvine in orice activitate a acestcia. Astfel, tngelegerea este implicsts ‘in actul perceperi (identificare, difeentire), al analizei (Sesizarea elementalor structurale ale obicctlor 41 fenomenelot), al comparatiei (raportarea ta alte obieote gi fenomene), at sintezei (integedrii datelon, al abstractizdrii si_generalizart (sesizaroa aspectolor comune, legitirilor esenficle). De asemenea, Infelegerea favorizeazs descoperirea legiturilor cauzi-efeel, a sensurilor si semmificaillr, rezalvarea de probleme, utilizarea in mod creator a cunostinfelor ev. In constiinta elevilor,infelegerea are sensul unei reflectici active a celor percepute, aceasta pentru of a intelege inscamn’ a face asociati de date gi idei, asociafii tntre dateie noi si cole Vechi, integraroa ‘cunostinjelor noj In structuri mai vechi, restructurarea celor vechi di perspectiva celor no. De asemenea, Infelegerea prosupune interpretarea critics a informatitor, ceea ce implica posbilitaten de explicare in cuvinte proprii, capacitate de prelucrare gi organizare proprie a cunogtinfelor, capacitate de aplicabilitatepracticl, de imaginare de alternative ete. Toate acestea demonstreazd faptul c& insusirea congtientt este indisolubil legata de dezvoltarea gindiri gi limbajului elevlor. nsusirea constinta se referk sila ttslegerea importantei ideplinieli sarc scopuuilor si obiectivelor ee urmesz a fi atinse b) Activicarea elevitor, corinfé care sti in centrul atentici pedegogici, se referi La feptut ot {nsugirea cunostingelor urmeaz4 s& se facd pe calea aptivititi propria elevlor, a angajirii optime » procescior intelectual. S-a constétat é& umai cunostinjete dobiindlto prin afort personal, care tre prin experienta proprie de elaborare i apartin elevulul sé pot fi aplicate in mod eficent gi creativ. ‘Activizarea se bazeazi pe mecanismele proprii inteligen(el,. operatillor gindivii. Aceste opece functioneaz tn mod efeciv in misura te cars sunt provocate prin sctivtsile ta care efevul este antrent. Asttel, rezoivarea tmor probleme va solicit eleva sl opereze cu material de studiat,s8 efectueze analiza sf stabileesca asemindri si deosebirt, st sesizeze diferenteri s8 stabileasca relatii. Operotile de gindire destégurate si dinamismul prodicerii lor sunt, de fapt, produsul interioriziit acfiunilor externe Activizarea clevitor presupune menfinerea fnt-o stare de veglie-intelectual8, de clutare a solutilor Ia. sepie de probleme provoeste de profesor. La accasti stare so poate ajunge acordind elevilor autonome si ‘tnoredere. Elovul este nu numai obice, ci si subfect al invari, este implicat i intoresat tn a cunoaste gi & @atizmponenti important # activizirii 0 constituie motivafia puternic® pentri invifare. O' serie de celemente, cum sunt anumite t&ielafectve, stiri emofionale, sentiment, impresii puternice, sau anumiti stimuli motivational intern de tpal curioztii intereselor,trebuinfolor, dorinfsi de succes pot dinamize inula efortal elevilor de concentrare gi do tnvafare. Participarea congtienté presupune 0 trezite a voinfei de‘ cunoagte si alimentares continua a acestei necesitifi. Profesorul va face apel le tehnici, metode, procedee active si participative, va orea situaii de autonomie intolectualé si actioralé a elevilor, va stimula si facuraje imaginafa, spiritul ext, eeativiaten for, < lor si temelor de tnvatat, 2 Principiul Insugiri temeinice a cunostinfelor,priceperilor, deprinderilor ‘Memorarea, pistrares, recunoasterea si reproducerea materialului studiat sunt condiii importante tn realizatea unei bune invifiri. Cunostinfele de bazi trebuie insusite in.mod. tersinic i. pAstrate timp ‘ndelungat in memoria etevilor. Principiul enunté cerina fxiri profunde si de ducaté a cunostingolor gi deprinderilor de.baz8estfel incit elevii sé Le utilizaze in activitatea scolar’, procum sn actvitatea practic. Durabilitatea este condifionatd-de aderarea ta un set de valori adeovate, fa standarde explicative care actioneazd ca puncte de reper nu numai fn situatii critics, ci si fn situatii normale, cotidiene. Objinerea Luitor cunostinte stabile sf ugor de utilizat presupune: dimensionarea aient& a volumului de cunogtinte de invtat gi prezentarea lui gradaté cu scopul de a permite fixerea solid&; verficarca imediet& 4 achizijilor, stabilirea corectitudinii rispunsurilor gi intitirea celor adecvate; acordarea unei perioade de timp necesara stabiliztii cunogtinflor si limitirii posibilelorinterferente; desfigurarea de activitati bazate pe structurarca activa a cunostinjelor. Ceca ce este dobindit de elev la un moment dat urmeazi si fie utilizat in perspectiv, fie pontru insugiren ‘unor cunostinfe noi, fie pentru desfigurarea unor activitifi practice. Temeinicia este dath de modalitaca de insugite, de fixare gi de interpretare a achizitiei O importanga mare o are organizarca tnvifirii dup legile memorici (ale fixiti), dezvoltarea capacitii de memorare. Asa se explici accentul pus pe fixarea putemic& si corecti, inci din petioada inifial® « perceperii noului material (prin prezentaree cari, intuitivs, sublinierea escntialului, realizarea do aplicafii practice), sprijinicea pe injelegerea materialulul sl asocierea difertefor forme de memorare (vial, auditivs, motrict, simbolic et.). O conciie esenialé 1 invatérii 0 constituie repetarea, De aici novesitates de a organiza in scoali repetarea curenti, de sistematizare gi de sintezA a contnuturitor predate. Este recomandatl repetarea, atit in ordinea initala de prezentare a informatilor, cit si intr-o succesiune inversi tnsusiritinifale, pentru a se forme legituri suplimentare intre difertele elementele informative. Resernificarea cunostintelor asiguri.eficient® Ansugirii cunostinlor, iar aceasta se poate realiza cu ocazia lecfitor de sintez’ sau de recapitulare Recapitularea este un prilej impoctant de a reanaliza achiztile, de a le sintetiza, de a realiza conexiuni fntre mai melto planuei do importante eunostintclor si abilitiilor. Recapitularca poate fi sclectiva, pyntndu-se accentul pe elementcle sintetice, comparative, integratoare ale cunostinjelor predate. {a acest sens. un rol important este oxersarea (ofectuaroa de excrcifi) gi utilizarea unor procedee practice de aplicare a cetor invatate, ©6 staal de ba28 si finale, oricare ar fi calea pe care a ales-o; dtimitarea stadilor se realizeazé fn report cu matarizarea intelecuali, cu motvatile gi vassta celor eare inva; fazele nu sunt izolate, fecare sprijinindu-se pe precedenta gio progiteste pe urmatoarea; fazele sunt complementare; trecerea de la un stadiu la alta se realizeazk progresiv, irl rupturit intr ele. Principiul integririt verivale are in vedere urmitoarele aspecte: abordatea nondliseipliid a continuturlor alt Ie nivelul programelor, oft ¢ al apliciii lor; integrarea in achizitile cognitive a.nnor objective afective déstinate s¥ creeze atitudinile care fac cunostn(ele operante; repartizarea echilteal activitiifor de invitare, intre cea scoters si cea extrageotard, astfelTnoat cafe ce inva i fle pasat te contexte diferite, apropiate de realitate; asigurarea condor vizAnd contnuitaea activitii de tviare, TEMA . Mentionati si justtieai eu exemple modul de folosie a’principilo? didactice la una dintre diseiplinele specifice pregitirit dvs. profesionale, Ordonati principife respeetive in raport de misura in cere elo sunt folosite pent transmiterea informatilor gi formarea deprinderilor profesionale. Apresati cd sar impure un alt mod de adaptare gi utlizare al principiilor didactice? Care ar fi cel mai optim mod de folosive al lor? Bibliografie Bunesci, V., Giurgoa; Maria (1982), Princ D. Salatle (coord), Didactca, Bucuresti Cucog, C. (1966), Pedagogic, Polirom, Iasi Manea,T, Manca Mirela (2006), Elemente de pedagogic, didactic’ si psihopedagogie, Ed. Univ. Carol Davila Bucuresti, Oprescu, N, (coautor) (1 Preda,-V. (1995), Princ Napoca Nicola, I. (1994), Pedagogie, B.D.P., Bucuresti io organiare gf desflgurare a proceslui de tnvjimén, a: 8), Curs de pedagogic, Universitatea Bucuresti didactice-in viziunea psihologiei educatiei si deavoltiii; Bd. Dacia ClujCorin stiitati de acest princpit poate f siguraté de verifcarch flocventa gi aprecieres goolat, Lagi perspectiva unui control gi @ unci evaluii fl detormint pe elor'la o insugire temeinied Controlul gi aprecierea performanfelor consttuie ut moment prilnie peat repetares, resemnticarea informatio, stimularea unor interese, fntirirea unor expectante, fortificarea unor motivufii, cresterea capacitifii de atutoevaluare Principiud asigurdré conexiunit imerse (retroacfunt) tn proces te tvdmdnt Cole dou Latur fndamentale ale procesului de tnvitimant ~ predares si favAtarea —, ca gi clementele lor Zomponente, se afl in relate de inflientare reciproet, de interconditionare continu si dinamic’ (i sensub de perfectionabila), Acest intracfiuni au tendin{s si evoluczo in direcfia atingerii obiectivelor usmirite, 2 obfineritrezultatlor apteptate. AcoastA cvolufie poate si indice rezultatele concrete pozitve sau negative inkegistrate ne parcuts, ca'si procesele de predare gi invijare, De aici posibilitatea si nevesitatca de a ft stabilite corespondenfele dintre rezultatels atinse gi rezutetele stabilite prin definirea obiectvetor, dintre cforturile de insiruire depuse (calitatea proceselor de predare-tavitare) si rezultatele instruir (Cut ajutorut unor procedce variate de evaluare (observatie, iiterviu, probe etc.) se pot obfine informa despre efectele procesclor de predare gi tnvitate fn vederea intcrventici (realarea, ajustarea, ameliorate) asupra modului lor de desfisurare. Informatie de acest gen semnalizeazi gradul in care comportamentele de tavitare si predare’se abat de fa modul normal de desfigurare a procesului de invairant. Informafile primite despre efectele sau reaultetole procesului de predare-invatare vor determina aetiumi de refacere saurimbunitifiren acest, Principiul conexiuaii inverse exprimé cerinja controlului si imbunitijirea din mers a rezultatelor si proceselor in funcie de informafia inversa primiti despre calitatea proceselox de predare si favitare, Interventia activa a conexiunit inverse este de fine sub supraveghere permanenté evolutia procesului de Invifimant, menjinind-o pe directia maximizirii fectolor pozitive gi miniinalizirii celor negative. Informatie inverse se asociazi ou operatii de confirmare ({ntitite) si stimulare e invéfirit sau de infiemare si corectare a greselilor sesizate la elev, de depistare sl deptsice a dificultilor apirute, de ameliorare a rezitatelor, precum si provesclor de predaro gi invijare care le-au generat Activitate de predare poate si suprasolicte sau din contr, si subsolicite eforturite de favaare, sarcina conexiunil inverse, in acest situai,fiind aceea de a optimiza modul de desfigurare a procesului do predare-fovijare, 4 Suat~o serie de principil care se manifesti in ulimit ani: interdisciplinaitafii, integra, moduli etiioculturaliziri etc. Actste principii se referi la modalititilo do organizare a confinuturlor invitfimantului, a metodelor gi strategiilor de desfisurarea a activitiit de cunoastare si formare. Detnersurile principiuui intecdsciplinaititit se regisee le nivelul corelailor minimale, obligaterii sugerate de planul de fnvigimént sau de programele disciplinelor. Acest principiu elev necesitatoa analizei cpistemologice « disciplinelor predato pentru identificarea conceptolor gi metodelor comune, posibil de transferat sau extrapolat de lao disciplin la alte. Aplicarea acestui principiu implic& asocierea cu alte strategii de organizare a iuvitamantului, com ar fi modularizcrea sau informatizazea. Modutarizarea actvitil educative conform acestul principiy, asigurd o serie de avantaje: flexi structurilor si programelor de organizare si desfisurarc a activité’; permite articularea educ formale, nonformale si informale; asigura liantul fntre invitare, corectie, specializare; posibilitates trticulatii diferitelor module int-o structur’ optima pentru o anu situalie; asigur’ transpunerea fn Timbaje de programare pe calculator; asigur8 posibilitat de organizare interdisciplinaré si integratd a ctivititi; permite individualizarea’instruiii si favdtirii; so poate integra in toate structure fegAiivanedutonform principiulul tmegrdri? are in vedere unitatea universului 5} a cunoasterii umanc. Conform acestui principiu informatie sunt sintatizate, si organizate didactic din diferite domenii ale cunoasteri. Principiul presupune organizarea activitjit din perspective vertical (ce asigur’ coerenja diferitelor stadii ale educatie! uni individ) si orizontalé (ce determina formerea capacitatii de a transfora ccynostinfele dobnditefn-context scolar la domenii de cunoastere sau de actiune care nu au fost abordate de sooali Principiul integrésii verticale are tn vedere urmatoarcle aspecte: toate fazsle Educstiei converg. spre acelagi ideal de om, indifercut de pregitirea profesionala omul avnd aceeasi valoare, iar ficare om trebuie si-si giseascé locul siu in grupul siu si in socitate; ficcarc fat a educatici constitue o etapa spre toa © realizare mai profindi a ommulal care se educd gi nu o fits ial; orice om trebles poaté parcurge ,o CATEDRA DE PSIHIATRIE SI PSIHOLOGIE MEDICALA I Facultatea de Stoinatologie Sef Catedra: Prof, Dr, Univ. Mirela Manea Cursul de pedagogie Cursul nr, 11-12 METODOLOGIA $I TEHNOLOGIA INSTRUIRIT Definirea conceptelor: tehnologie, metodologie, metodé, procedeu, mod de organizare Concretizarea idealurilor educationate in comportamente nu este posibild daca activitatea de invétare ma ispune de un sistem coerent de cai si mijloace de realizare a lor. Formele si mijloacele strategice de infiptuie a sarcinitor didactice sant cunoscute sub denumitile: tehnologic didactict, metodologie didactics, motodi, procedeu, mod de organizare a favatii Termenul de cehmologie didactid are dout acceptin ~assamblu! mijloacelor audio-vieuale folosite in practica educativa; “ansamblul structurat a metodelor, mijloacelor de tnvatimint, al strategtilor de organizare a prediriifnvatarii, puse in aplicatie fn interaefiunea dintre educator gi educat, intro strinsl corelare @ lor cu obiectivele pedagogice, continuturile transmise, formele de realizare a instruirii, modaltxtile de evaluare, Prima accepfiune, eu un sens mai restrins, este din ce in ce mai putin uilizats Profesorul are responsebilitatea de a realiza racordarea si valotficarea mijloacclor materiale si “@ procedurilor actionale lasituatia de tnvStare, in scopul eficientiziri proceselor didactce. Metodologia didactiva vizewz’ ansamiblul metodelor si ptocedeslor didactice folosite in procesul de Anvigimant Metoda didacticd se referi ta calea care este urmatt, drumul ce conduce Ia atingerea obiectivelor ceducationale, Metoda didactic’ este 0 cale eficienth de organizare gi desfigurare a predarii/invatarli si se coreleazi cu celetaite componente ale instr Metodele de instruite se ascamink cu cele ale cercetiiistintitice, tn sensul cf ambele sunt e8i care condue la identificarea unor fapte, legi, descrieri, interpretari oft mai apropiate de realitate, Deosebirea fandamentala consti tn aceea cf, in timp ce metodele. de cercetare produc, elaboreaz’ cunostinfe, metodele didactie prezint’, vehiculeazs euncasterea existent® la un moment dat. Metoda are un caracter polifinctional, in sensu! c& poate participa simultan sau suecesiv la realizatea mai multor obieétive instructiv-educative, De exemplu, conversatia poate servi simultan sau succesiv la realizarea mai tultor abiective: la descoperirea unor cunostinge noi (ub forma de coneluaii, generaliziri) “obtinute pe baza prelucriri datelor existente deja in mintea elevilor (conversatia eursticd); ls fixarca sau la sisternatizarea gi verificarea cunostin{etor thsusite; la dirijarea tavatari et. Metodologia are un caracter dinamic, se distinge prin flexibilitate, suplete, permanent deschidere [a fnnoite, preocupare de racordare la cernfele actuale ale fevatamntul Optiuwes profesorului pentru 0 anumiti metod8 de Invagimant constituie o decizie de mare complenitat, ‘Alegerea Unei metode se face tindnd cont de finalitatile educatiei, de continutul procesului instructiv, de particulavitatile de virsta si de cele individuale ale elevilor, de psitosociologia grupurilor scolare, de natura tnijloecelor de tnvamant, de experienf gi competenfa didactic a profesoruli, didacticd are mai multe fimetii(Cerghit, 1980) co cagnifed (mnetoca conatituie pera clev o cale de acces spre cumoasteren adevaruilor si a ior de actin, spre susitea stiiiei si tenli @ culturii gi a compottariestelor uivane; metoda devine pentru elev un mod dea afla, de a cerceta, de a deseoper’): functia formativ-echucativa (Inetodele supun exersacii i elaborérii diverse procese psihice gi fizice clevilor, prin formarea unor deprinderi intelectuale si structuri cognitive, a unor atitudini, sentimente, captcititi, comportamente; metoda de predare este att calca de transmitere a unor cunostinte, c@t gi un proces educativ): functia instrumental (sau operafionala, tn tmijiocing atingetea obiectivelor instructiv-educativ jimmetia normaiivs (san de orgaaizare a aetiunil, prin aceea c& metoda arati cum trebuie si se -ze, cutn sa se predea gi cum sso invete astfel incat sa se objina cele mai bune rezatate), sensul ef metada serveste drept tehniea de executie, proceProvedeul didactic, reprezinté 0 secvengi a metode, o tehnict mai limitata de acfiune, © components sau o particalaritate a metodsi, O metodi apare ca ansamblu corelat de procedee considerate a fi cele mai ‘oportune pentru o situatie dati-de favajare. Metoda se aplick printr-o suit& de operatii concrete, de procedee. Valoarea gi eficienta pragmaticti a unei motode sunt conditionate de calitatea, adecvarea gi congtuenta procedeelor cate o compun, Procedeele ce compun 0 metadi se pot reotdona, tn functie de exigento exterioare, cosa ce face ca una si aceéasi metoda s& poatd dob trsituri gi dimensiuni practice noi, date de combinatoriea procedeetor. Mutatile intervenite pot fi atit de mai, inet, la limite metoda poate deveni ea tnsisi uu procedcu, in contextul’alel metode, dupa cum un procedeu igi poate deveni ‘etoda la vn moment dat. ‘Modul de organizare a ieidptrli, reprezint® combinarea metodelor sau procedeclor cu elemente organizatorice si mijloace de favitimént inr-o situate de invatare. De exeinplu, folosirea unui grupaj de ‘metode sau procedee pentru realizarea unei acivitii de fnvajace: gruparea elevilor din mai multe clase, ore duble sau succesive, asocierea cu tnvatarea asistat& de calculator, fnvéjarea bazati pe manuale etc. Este un concept subordonat celui de metoda gi procedeu didactic. Este apreciat faptul of acest termen prozinté 0 mare valoare pentru cb ajull la circumserierea diferitelor aspecte ale metodologiei care, frecvent, sunt asimilate procedeclor sau metodelor simple. fn planul metodologiei didactice se struetureaz’ 0 ana ierathie, datt de combinatia diferitelor seevente procedurale; in anumite situafii, metodologia este atat de ‘mult impregnata de specificul mijlocului de invitimant (de exernplu, favltarea asistat de calculator), tacét en greu se poate stabili metoda tn raport cu alte componente ale strategiei didactice. Sistemul metodelor de tnystimant Metodologia didacticd formeaza un sistem realizat prin stratificarea si cumularea mai mltor metode care se coreleazt, se interferexzi unele in altele gi se completeaza reciproc. Modul de clasificare al metodelor didactice este 0 problema conteoversata, atat privind stabilicea criteriflor folosite, cét si in report cu aparienenta metodelor la anumite clase, Prezentim céteva considerati privind aceast& problems: + coexistent simultand a mai multor clasificti; ~criterifle de clasificare nu sunt absolute, iat ineadrarea unei metode fntt-o anuimit clas& este relativs = caracteristcile de definire a unei metode se pot transforma’ astfel incft aceasta s& treacd int-o alts clas complementard sau chiar contrart (de exemple, 0 metodl traditionala poate evolua prin modemizare, sau secvente constitutive ale unei metode tracifionae pot s fe cuprinse tu cadrul celor moderne). in literatura de specialitate exist o multitudine de criterii vizind clasificarea metodelor de fnvagiendnt Pentru realizarea unei sinteze a acestor clasificdri vom avea in vedere scopul mietodelor, mijlocul de vehiculare al continuturilor, eradul de pacticipare al elevulu gi eriteriulistocic: 8) Metode de predare-asimilare + traditionale: expunerea didactic’ conversatin didacticd; demonstati mmanvaiuk; exercitiu: ~ moderne: algoritmizarea; modelarea; problematizarea; instruirea programalé; studiul de caz; simulares; b). Metode de evaluare; = ‘waditionale: verificarea oral curenta; verificarea scrisa curentt; verificarea practic Curent; varificarea periodic& (prin tezi sau practic’); verificarea globala (examenul) tn forma scrisd, oralé sau practic’; = moderne: verificare la sférsit de capitol (scrisf seu oral); verificarea prin teste docimologice (curente sau periodice); ©) Metode we apeciere: apreciere verbal apre ‘ee grin nota D. Ausubel, Fl, Robinson (1981) au ordonat metocele dupa un eriteriu bazat pe opozita dintre invaparca prin receptare si prin descopere. Dupa autor, elevul se poate afla &nsituatia de receptor sau de investigator, tn cagru! fiec&tei metode in proportiivariabile. Rediim, in mod schematic, modul de clasificare a autorilor smentionati cobservarea; Iucrut etWietode de invitare prin] Zona de” compromis dine | Metode de tavitare prin | receptare rmetadele de favatare prin | descoperire receptare gi prin descop: a Texpuneréa verbal ~ conversafiaeuristicd ~ obvervarea independenta ~demonstratiafirésoliiterea | -lucraldiijat eu manuatat ~ sual de caz elevalui = demonstratia cu participarea | independent oe Lee elovalui - ~rezolvarea-de-probleme: ~ observarea dirjata ~rezolvarea creativade | « ~ instuirea programats probleme ete ~exercitul di ~ studiul de caz dirijat Clasificarea autorilor mentionati fnecarcd s& impund ideea de continuum dintre metodele de mv&tare prin receptare si prin descopetize. Ea indict in mod precis expuneres pentru invifarea prin receptare gi rezolvarea creativi de probleme pentru invatarea prin descoperire. Zona dinte cele dou extreme este until de compromis ttre elementele apartindnd receptati si cele apartndind descoperir crmité misuratea si evaluarea nivelului de realizare. Operationalizarea obiectivelor are avantajul c& oferd profesorului siguranfi in desfijurarea activité, permite 0 evaluare obicctiva a rezultatelor cursanfilor sia eficientel activi 8) Analiza resurselor Proiectarea actiyitii instructiv educative nu poate fi realizathficand abstractie de condifile tn care acaasta se desfigoar&. in acest sens, trebuie s se realizeze o analizh cuprinzatoare a principalelor categorii de resurse posible de implicst in desfigurarea activititi: + resurse wmane: referitoaré la cursant (nivelul dezvoltritintelectuale, nivelul de cunostinf; tsituri de personalitate, interese, trebuinfe de avéfare, capacititi de invlfare tc.); referitoare Ia’ profesor (pregatires stinfifca si pedagogicd, trésituri de personalitate etc); = resurse de confinyt: ansamblul velorilor educafionale (cunostinfe, valori, priceperi, deprinder, capacitiqi,atitudini) ce fac cbiectal procesului de predarefinvijare. Aceasta presupune: analiza logico- didactio8 si fimctional& a confinuturlor; selecfie confinuturilor in raport de obiective, pe baza plasului de {invitimant, a programelor de invitimént, a manualelor si a altor materiale informative cu orientare didactios. Rolul acestor operatii asupra confinuturior este do realiza:sisternatizarea lui prin delimitarea si cordonarea unititilor informationale (capitole subcapitole, teme ete.) identificarea elementelor esentiale pentru fiecare unitate de instruire; organizarea continutului pe sisteme de lecfi gi loot; ordonarea logic a continutuli,ierarhizarea nofiunilor, accesiilitatea continutului pentru cal insirulti + resurse de natura material: spaiu, mijloace tehnice si materiale didactice care pot contribu Ia buna desfgurare « nctivitiis ~Tocul desfisurdrit activi (clas, laborator, atelier, bibl = timpul disponibil pentra desfiguratea eotivitti didactce, o) Blaborarea strategitor didactice optime Aceasta urmeazi si ie conceputd pe baza analizei modalititilor de cru posibile de aplicat, a alternativelor si ndoptarea cele considerate optime tn fiecare situate data. Condit principalt a une actvitatireupte este ca procesele de predare-invijare sé fie adecvate obiectvelor si confinuturilr. Stabilirea proceselor-de predare-invajare presupune precizarea:tipuilor de invajare ce urmeaza af realizate; modalitfilor de lucru cu elevii; provedeclor, metodelor si mijloacelor de favijimént utilizate; sctului de exerciii,« temelor de Iucra, @activtafilor practice realizate de elevi.Tipurile de tnvijare sunt direst dependente de obicctvele pedagogice. Acestea se obiectivizeuck fn natura solicitor, fa exersarea diverselor comportamente, care sunt, im esenfi, un element de confiut ot Droceselor de predate/invatare. Acestea trebuie sk asigure manifesatea si exersatea comportamnentelor ‘izate de obicetive, de clementele de confit. De aseinenea, sant anticipate modaltile de lueru cu elev, prin spurile de tnteracfiune didactic. Formele de actune ou clei relevi un aspect metodologic al sctvtii, le sum actun ale profesorufu in lepird ou prezentarea conginutilu instru, cu onganizarea si indrumareaactivitai de tnvijare a elevler, Din acest punct de vedere, profesonl posts optapentra unul dine tipurileinteractionale: expcty (utile stunet clnd se intnjioneazA prezentaea de informa); dialog (tip co asigurd un grad mal ridfeat de activisare a clevlor tm favitate si favorizeazd formarea unor capacitii intelctuale: analiza, sinteza comparajia, clasiticare ete) bazat pe astivitatea persona elvilor Gnticatt pent formarea unor abit pent Insuptea temeinioé a unor informa. Dupt adapta inodritr de fuer cu levi, decizia privind metodele i pmoadcele In care ce va face apel este usuratl, acestea find logic, dependente de modul de Iueru stilt. Tipurile de interactune indwo folosirea anumitor metode si procedes dilactice: opunca pentru o interacjune dialogaté face posbid folosirea metodei conversafiei, dezbaterii, problemalizrii ete; proiectara’ unor secvente de avinie Personalt a elevitor face posibilt folosirea metodei observaiiei, exercifuli, experimentaui, lrdst ractice,actvitatea cu manualul ete. _lectie de evaluare cu ajutorl programelor computerizat, ©) Lectia de formare de priceperi yi deprinderi este specifica unor domenii de activitate; desen, muzicd, educate fiz’, literatur, tehnic& divers to, ‘Structura orientatva a acestu tip de lectie: = momentul organizatoric; ~ _precizarea temei si obiectiveloractivitifis ~ _actualizarea sau insusirea unor cunostinje necesare desfiguriti actvitii > demonsiajia sau executia-model, ealizaté de profesor, = antrenarea elevilor in realizarea activitatit cu ajutorul profesorului; + reilizarea independent a luerari de cdtre elev, > aprecierea performantelor elevilor si preciziri privind modul de continuare a activi desfigurate, {In functic de specifcul domeniulul de activitate gi locul de desfigurare a activ ‘variante ale acestui tip de lecte ~ lectia de formarea de deprindert de activitate intelectual: anatiza unwi document sinftic: analiza graotiala, analiza literar, rezolvarea de exerci si probleme; « lecfia de labovator, vizeuza realizarea unor experienje in diverse domenii ale cunoasterii: chimie, fizied, biologie ets; + lecfia practic-aplicati, realizata in ateliere special amenajate; i se cunose mai multe ut= lecja de formare a unor deprinderi tehnic, realist in spait special amenjate prin uslizarea ‘wor instrument, aparatotohniee, eomputere ete; + lecfa de formare a unor deprinderi motrice, speific8 discipline! educate fick. cc. Projectal de lectie trebuie si deserie solute oplime care vor conduce situtia de fnvafare, find un instrument intermediar intr prefiguritile tmntale gi concretizarea practic a actiunilorinstruciv-educetive, ‘Un proiect de lectieeficient so carnctetizeacd prin: + adecvare le situaile didactice concrete; + opetefionalitates(posibilitatea de a se descompune in seovente si operafi distinct; - Aoxibilitate (adapabiltate I strategi not de organiare gi destisuraro, + ficacitate (realizarea obiectivelor tn urmatoarsle condi: termen scurt, costuri materiale ‘minime, efor minim, atmosferd plicutt); Project lecfei cuprinde o articulae idestci a mai multor elemente componente ce sunt repatizate in out pi introductva gi desfisurarea propiu-2is# a mamentelor de pareurs. Inmod schemati, un project de leoic se prezint astel (model orientativ): Discipline: ‘Anu! de studi: Data: Suibicotu leetei: Tipal de leo ‘Scop leofiei: Obiectivele lect Desfigurares lecfici: Metode, mijloace, | Activittea | Activiatea | Timp materiale profesorului | elevilor Nu exist un model unio, absolut pentru desfisurarca lecfiel. in raport de. pred fa referingei Ia biective, confinuturi, acivtti, Locuri de desfisurare, modul de organizare (grupe, individual, s¢ pot structura modele specifice de realizare a leciei. Succesul unei lectii éste garantat de buna pregitire si anticipare a secventelor instruciv educative de cltre profesor. Prin proiectarea unei leofii profesorul probeazi buna pregitire de specialitate, metodies, pedagogicd si expericnti fn activitatea de predare. Conetuzii Proiéctarea reprezinti procesul de fxare pe plan minal activititil instructiv-educative pentru a obfine o eficiengi ridicatl. fn acest sens, proiectarea activi 1un demets de anticipare a scopului, a objectivelor, continuturilor, metodetor, mijloscelor de invifare, a instramentelor de evaluare sia relafilor ce se stabilese intre sceste elomente in contextul unei modalit specifice de organizare a ativitii didactice: lecfe, curs, seminar, lurare de Ieborator etc. Proiectarea didactick, Ia dferte niveluri de organizare a procesului instructiv-educativ, presupune definirea aspectelor cu rol important pentru calitatea activititi co urmeazi a fi desfiguratd, precizarea ordinii operatilor sia interactiunilor dint ee. Proiectarea optim, dreofionstié de principle didactice exprima cerinele interne gi externe ale procesului dle invitace, Asa se explicd faptul cd sistemele taxonomice, privind obiectivele pedegogice, sunt insotite de considerafi privind natura proveselor de invétace pe oars le reclemé, Modotul educational se proiectcaza si se realizeaz tn cacrul instcupitor de invdtimnt, de diferitetipuai si ade. Idealul vizea28 finaltatea activititit edvestive in ansarnbl, la nivelulintregti sovieaf, tn timp 2 Seopurile si obioctivele orientcazs desfigurares unor activitati educative determinate gi concrete, Idealul determina scopurile si obiectivele, iar acesten se concretizeaza prin prescrpflle generale ale ideal educational, pe diverse planar ila difeitenivelui si etape ale activitii educative. Lecfia rémane principala modalitate de organizare si desfisurare a activititt didactice, Ba a cunoscut un proces evolutiv gi este fn continu’ modemizare, adapta Ia exigentelerealitifi gi Ia nivelul metodelor si cetapelot ce vor fi parcurse tn desfisurarea 12 }mijlozcelor de invajimént. Proiectarea unei leo este operat de identificare a seeventelor procesului de instruire ce se desfagoari fn cadral unui timp determina. Bxemple de proiectare a activitifii didactice: Project orientativ al cursului de pedagogie Facultatea de Stomatologie Catedra: Psihiatric si psihologio Disciplina: Pedagogie Anul de studii: I Nr. ore de curs: 30 SCOPUL CURSULUE: ~ sf prezinteo imagine cvfevant® asupra problematic educafiei si pedagogies + 88 asigure injelegerea adecvatt a problemelor complexe privind fenomenul adaptivi gi activieit instructiv-educative, + si asigure formarea unei viziuni globale si realise privind moulin earetrebuie conceput si realizat procesul educational; + si favorizeze Tnsusirea aparatului conceptual pedagogic care Amdamentenza sti formare gi insteuire; + si familiarizeze studenii cu aspecteleaplicative ale metodelor, tehncilor si mijloacelor de instruire; 84 faciliteze orientarea in alegerea celor mat adeovate strate si forme de evaluat si notare. fic activitatea de OBJECTIVELE OPERA TIONALE ALE CURSULUI: ‘Dupe vor termina acest curs, studentit vor ficapabili si: = eunoasc terminologia specifict domeniului pedagogic; nnalizeze documentele didactice: plenul de tnvatimdnt; programele; manualele cte.; = proiecteze activitatea pedagogica specifick unei disciplines + opereze cu principii, crterii, metode, milloace si procedse pedagogice; + transpund in miod didactic informagi, subiecte din literatura de specialitate ~ adopte 0 conduits adecvaté fff de carsanfi si de perfecfionare proprie continu, = opereze cu tehnicile de evaluare, apreciere, misurare, docimologic. Proieet orientativ Facultatea de Stomatologic Catedra: Psihiatie si psihologi Disciplina: Pedagogie ‘Tema cursului: Proicctarea actvitiiididactice Nr. ore de curs: 2 : Anul de studi: IL Scopul cursului: = identificarea modelelor pro‘ectiii didactice; = analiza lectici ca microsistom pedagogic si cunoasterea Tocului ci in ansamblul modalitiilor de desfigurare a activtati didactice Obicetive operationale Dupa ce vor studia acest curs, studentii vor putea si + defineascd proiectarea didactic gi s& identifice formele eis = descrie sistemul de organizare gi desfigurare a activitiii didactice; + anslizeze principalele modalititi de organizare a activttyi didactice; = elaboreze un project didactic = defineascd lecfia ca microsistem pedagogio, ~ _ precizeze tipurile fundamentale de lecfi, structura orientativi a va 3Bibliograsie Tonesca, M, (1995), Strategi si demersurltipice in predare gi favitare, tn: Tonescu, M., Radu, 1. (coord), Didactica moderna, Ed, Dacie, Cluj-Napoce. Cerghit, 1. (1983), Proiectarea (design~al) lecic, in: Cerghit, I. (coord), Perfectionarea lecfiei in scoala modern, B.D.P., Bucuresti, Cucos, C. (1996), Pedagogie, Ed. Polirom, lei Nicola, I. (1993), Pedagogie, EDP, Bucuresti Potolea, D. (1988), Teoria si metodologia obiectivetor educational, in Curs de pedagogic, Universitatea Bucuresti Radu 1. T, Cozma, M. (1988), Modele si forme de orgsnizare a procesului de tnvétimént, in: Cerghit, I, ‘Viasceanu, L. (coord), Curs de pedagogie, Bucuresti 4PEDAGOGIE PROWKCT TEMATIC NOTA: = Temele realizate vor avea specificate datele personale de identificare: numele si prenumele; data asters facultatea; anul de studi; grupa; data realizatii; profesta parinilor, mediul de provenien{& (rural, urban); situatia civilé (casétort, necasttorit) ; ~ Este importants asigurarea caracterului individual al moduli de realizare a proiectului: subieotul, modtul de realizare, de prezentare, caracterul personal et. 1, Exemplificafi cum se realizeazd Iturile educafiei im procesul de tnvitimant universitar, specific facultifii dumneavoastrt: specifica latura educatiei,disciplina de invatimant, mijloacele foloste (metodo, activist, confinuturi et.), Prezentafi datelefnt-o forma tabelar’, ca mi jos: “Mijtoaceie, tehnicile folosite | 2. Bxemplificali situatii do tnvifare specifice domeniulai dvs. profesional pentru ficcare dintre teoriile ivatarii descrise in carsul de pedagogie. “ “Teoria invatirit ‘Situafil de invilfare specifice unor discipline (exemple) “3, Specificati care sunt factor principali care tau la baza procesulul de invafare eficientt in eazul ‘dvs. Ordonati acest factori fn ordinea importante pe care le-o acordaf 4, Ficcare dintre noi are o anumita strategie de a invita. Descrefi strategia de invStare specific dumneavoastra. Incercafi si justificti strategia acoeptate si factorii care contribuie la adoptarea acestora. 5. Flecare dintre noi are o anumits strategie de a tnvafa, Descriei strategia de tnvatare speciick damneavoastr3, Incercati si justificati strategia acceptate si factorii care contribuie la adoptarea acostora, 6 Blaborati obiectivele operationale ale unui curs pentru o disciplind specifica activitai dvs. Diseiplina sau tema ‘Gbiective operafionale 7. Pe baza tehnicli de elaborare a obiectivelor operationale a lui R. F. Mager (vezi cursul Proiectarea-finalitatea procesului de fnvijimfnt); identificai comportamentele finale observabile si ‘misurabile ale uneiteme Gubiect) specifice une discipline studiate fn cadrul faculti, Diseiplina ‘Comportamente Deserierea comportamentelor finale observabile 8, Dati exemple de organizare modulard a tnvifiméintului specific domeniului dvs, reelizats la nivelul Facultifi (demumirea modulelor, modul lor d6 organizare, scopal, durata etc). 9. a) Mentionati si justificafl-cu exemple modul do folosire a principiilor didactice la una dintte disciplinete specifice pregitirii dvs, profesionale, Folosifi un tebel pentru prezentarea datelor, ca in exeanplul de mai jo: Disciptina Principle olosite ‘Ketvititnetode, mijoace