dor 10! Facaltates de Medicina Dentara Catedra de Psihiarie si Psihologie medical Carsul de'psinopedagoaie ‘Sef Catedri: Prof Univde. Mirela Maen Cursul ne. M6 : PRINCIPHLE PROCESULUI DE iNVATAMANT Ecducatia consttuie o activitateintentionat, orienta fer mod congtlent cltro conoretizaren unor Aoalitittstabilte, Acest caracter al educaei este asigurat de corelarea actinilor ee se desflyoara go 6 serie de reguli si nonne cunoscute si apicate de oitre cadrele didactiee : Som 1 Nonmele. didusice se. pot stax ta mal molt niveluri: émtiutionale, asigurate prin eadsal legislativ existent, conttolate i mare.misuri do factorul poll; flfionale, de ordin. didectio, deontalogio, care tin de competenta cadrelordidactice, acestea aviind venta BING Tergi‘de combinare sa de accentuare‘a unor nome in raport de activtiite organizate, Definirea conceptulul de principlu didactic Privipite didactic se refer Ia cele notme arientaiv, te generale care au caracter direstor, carepok imprima procesutui ua sens functional (cadrele didactice dispun de. Posibilititi de combinare @ unor norme in acord cu actvitititerealizate), prin aceasta, asigurand o premis'a succasului ta eingerea oblostvctes Bropuse, Princpiulexprima constants procedural, elemeatul de contnusis tn siufile de podere + Tavare. El este o expres a leptii (raporturieseoiale, necesare, generale, relativconstante)proceaulat csdueatT care trebuiecunoscte de profesor Ble au apirt tn urna acumularit une expecienitn tay ¢ + au decantat anunte reguli procedurale care si-au dovedit ficacitaten si pot f preluate, exting 4 Betws datice au etodald menitea deal insrumentlia po profesor eu un sistem nonati petty SO TERE wash vite destisurarea inimplétoare, bazail pe improviatio a activa ‘ In activitatea specified prncipitedidacticeindeplinese rai multe funei ~ orienteai procesuleducativ spre abiectivele propuse de profesor, : = notmeazi activates educativi prin aceea cd impunerespectatea uno regu states, pathologce, padigogice, deonalgie: vs = prescrie moder de lucru side relationsre epeciice ta raport cusituatite de ivatares = roglectacvsteneductivs atin! edad rena perfommanae le cree afege nu su exe propuse. Ereda (1995) graté of principiile coiponenile proces de predate (conffutur, mefods, Torii dE organizare etc). Caracterul diame ste dat de fuotul principio ou sunt date o data pent totdeauna: ele au o isto; nuntdvul lor eng “Tabi In inated etd aba eae Psihologiel si pedagogil, de experienta cadrulu didactic; pot avea 0 anumitvarsbilitate de fa un autor Ia altly pot eunoage-mulita restructufari (de exempla, astizi se poate vorbi de. principiul prediit interdciplinare, edveatsi intercultural, edutatie’axologice ete). Oprescu (1988) dlasifics i 1.” Princip care au caracter gen + integrti organize a tore cu practca; ~ ln tn consteraies paroularitailor de vrai gi indvicuale; + asigurtrii conexiunii inverse fn procesul de frivifimént; [2 Princiicare se imu eu dominant acura continual tamu Ly | =. Accésibiltgiconogintcor, priceporiior,deprindeilor, ; ~ sistematice si continatg tn imvitar;. 3. Principii care acfioneacit asupra’ metodologiet didactice sia formelor de orgeni ects sa © gorelatieidintre senzorial i rations, dintre concretsf abstract ta predare-invifare (intuiei); +, insusiri congtione gi active;= tasusiri temeinicea’cunostinjelor fi abiteior. % ‘ ‘Toate acesteprincipiiformeactun sistem, ele actioned in mod simulfan ji corel. '4. © Caractérizares principillor didactice eee ese 7 » Pincipiulintegravit orgatice a teoriel c practica Prineipiul formulenxa cerinja ca. procesul de tavitimént 38 offre ‘Sanostin{stor teoretice sta capacitijilor invifate fn activitatea practi’, Acest principiu indict faptul ed fot czea'ce se Tnsugest Th activitatea didacticd se cere a ft valorifcat tn” Practice, experienla ou dversele ei forme, apar-ca elemente necesare in insugicea cunotigelor gi to construicea eunoastri personale, cai in preveniea teoretiiri invapimntului. Annei cad eleri auoue “Jovi ssi valorfice im mod practic cunoginee,xparerscul manifestiri formalismulu ta hand 6 didacties, noyunca de cori se refré In ansamblul eunostinsfor, notiunior, legilor, principlilr te. o> urmeazi a fi predate gi iwvlfate, Nofiunea de rated exprnds wate formele de activist, de natu sk Macaforme, ftrun fl oarcare, reaiatea. fnvatimdatu.modemn cauti. sf sprijie apicarea tn famme tatiate-« cunostinflorteoretice tn’ actvtaten practicd sis coasideré:practca dept un erie peatna <*+ injelegerea teot x oe * * ‘Activittte practice mijlocese 0 percepers is, ati a obitclor"sftehchibuctir ality dauiitee a ’ “eprezsntirl care ujureazl procesul i(elegeri al generalsiri-stal-consoitci eunogtingelon,aeigurd : + Heansferul tvits (eplicabilttew eunogtintelor) in-contee, noi; dezvoltécuticztare, imaginaa 91 :) cteativitatea Inelevi + fn provesulaplcii practice a cunognetor are loc imbogirenexperiensi de eunoagtre side wad ale clevilor: ei reujese sisi formeze gi consolideze deprinderi de muncd independents, deprinden practice De aseinenes, se deol spirtu de discpling, de respec pentasmuned gi produsele acestoia; elev ave ch descopere Tnsermnitatea practica a cunogtinfelor teortice, vai E Continuturite predate vor fi dimeasionate de profesor astfel neat si asiparé posibiltaten raportii lor ia expriente posibile sau Ia inteiorizare de citre elev Acestia trebuie pugi in situatia: de a-cunoaste fi ibortanfa nc cunstnt ts conte dif, chiar dace alitates fav na est constcntiattinmndj’ direct, in invatéeaént, aplicativtatea poate avea doua sensuri, telativ distinete, dar’ ‘complementare: - folosirea datelor asimilate 12 un moment dat ca modele pentru rézolvares:unor sarcin teoretiod, ulterioare (de exemplu; utlizarea'unor formule seu-algoritmi in rezolvarea de probleme; aplicarea unr ‘eguli in contexte diferite), Acest Iucru se poste asigura prin realizarca permanenté de conexiutt intre e unostinje (Specifice sau nespecifice, intradisciptinare, interdisciplinare), Intte descoperirile lige si realizirile tehnice; : ~ ralizarea procesului de insugire a unor cunostinfe sau a unor deprindeée prin recursul la achat | materiale, concrete, mottiee. Aceste sarcini ss pot mstefiatiza prin punerea elevilot tn situa faptice, prin cxperimentarea unor aciunireale sau posbile, prin tliea unor stiri, prin tezalvarea tnor probleme cere fin de aspecte practice (implicarea in activtii de cereetare, Iucriri de labofator, lucrdri de aston, shfecjiont de obiecte ete.) ‘ : ' : Principiul respectarit particularttyilor de vérstd gi tndividuale 3 Potrivit acestui principio, organizarea si desfigurarea progesului de invitimant trebuie s¥ so realize pe misura posibilitiflor reale ale elevilor, finindu-se-searha de particularitajilé de vist, sex, nivelol Progitiri anterioare, precum si de deosebirie individuale, de potentialul intelectual si fic al feeteui elev. Aceste cerinfe se referi atit le obiectivele, cointinutul si volumu! celor studiate in scoala, eft gi la modalitigic de predare/invijare. Avast principiu isi giseste. fimdamentarea psiholégick in relofa,-care’ Se instituie intre iavéjare gi eavoltare, Trecerea dela structuri cognitive superioare se vealigeged sub impulsuf exerS&ri $i mvari,Realiteten este asinilats prin intermediul structurllor de ounoastere deja existente, care suports 0 acomodare permanenté in raport ou datele noi, interioriznte de elev. {nvifarea se va realiza To raport cu zona celei mai aproplate dezvoltir’, in seasul ok se va da elevului maximum din ceea ce el poate si asimileze la un moment dat. {n,cazul in care conginuturile $i sarcinile depagesc nivelul de deavoltare general & elevului se objine o Invitare mecanicf, bazaté,preponderent pe merorare sau pot si apAr& attudini de dezinteres gi pliciscald, atunel cand sarcinile sunt inferioare nivelului de pregitire atin de elev. 4 Respectarea partioulaitatilor individuate, a doua dimenshune « principiului analiza, este fn consens cu un invatimant modern si democratic, Ficcaro tinir este o' individvalitate irepetabild care necesiti. un ‘ratament particularizat. Procascle psihioe individuale (perceptia, gandirea, limbaju, inteligenta, atenia, niemoria, emotivitatea ete.) eaptt contururi diverse de le un individ Ia altul. Individualizarea instruiry Porneste de la ideca ef reflectarea realitité oblectve, in congtina elevlor, are un caractorsubicctiv: nu ‘off elevii percep obiectivele i fenomencle fn acelasi mod; nu refin aceleagi aspecte; mu sunt atragi de aceleasi aspecte; cunostingele nu trezese aceleagi impresit, agelesecou; elevii mu gandése fu acelag rtm; fu au acecasiiniaginaie; fecSruia tl sunt propri anumite tipuri de invatare eto. Tratarea individuald este necesaré pentru a favoriza deavoltarea optim’ a aptitudinilor $i capacititilor ficou eley, pentru a intervent in imprejurtri nefavorabite (de boul, diminuri de aus, de vedere et.) folosindu-se de procedee adecvate pentru ajutorare si prevenire a eventualelor réméneri in uemk sau cesecuri La inviitur8, Individualizarea priveste diferentierea satcinilor didactice gia cfilor de tndeplinire a lor, a normelor de efort sia procedeelor de reglare a acestora potrvit paricularitifilor olevlor. ‘Tratamentul individualizat se realizeaz§ prin intermedful mai multor procedee (Nicola, 1994): ~ pe fordul actvittilor frontale se desfsoara actiuni individualizate (fn anunite momente, profesorul are in atentie doar wil sau eftiva elev, tn timp ce ceilalticontinud realizarea sarcnilor prescrse); ~ aofiuni individuaizate sugerate9i impuse de procesul de fnvafimdat, dar care se realizeazi in afara ul, prin-preserierea ditesenyata a temefor pentru acasi,recomandarea uni bibliografi suplimentare ee. pe grupe de nivel, prin tinpirfices clasei t grupe relativ apropiate sub aspectul > intelectuale si prescrierea unor sarcini diferites ~ activitati pe clase speciale, fie pentru elevii cu posiblitti deoscbite, fie pentru clevii cu handicapuri ote. Principiul accesibilitdpt cunostinelor, priceperilor yl deprinderilor Acest principiu so centreszi pe dimensionarea alent a confinutulul favaimAntului tn consens cu posibilittile psibice de varstt si individuale ale cursantilor. Cunostinjele gi deprinderile stablite prin planuri, programe, aetivititi vor fi astfel selectate, integrate gi expuse, incdt acestea s& poalé fi tasusite, valorificate optimal de clire elevi Granifele accesibilitifi so Larges pe misura dezvoltirii fizice gi intoloctuale, implicind modificarea corintolor ce se impun posibiitfilor cursanfilor (nivelul de dificultate maximum accesibilt), in aga fel inca si permit mobilizarea forielor pentru a depisi cu succes groutifle gi dezvolterea lor continu si fe stimulati in permanen{i. Momentul principal cind sc realizeazd accesibilizarea cunostingslor este lectia prowatitd si sustinuti de profesor. Il este agentul cel mai important al expunerii unui confinut astfel incat cesta si fie infees, interpretat, acceptat. Cunostinfele expuse fa cadrul lecfiilor vor suporta o prelucrare, interpretare din perspectiva situatiei concrete de tnvigare si a posibilitailor gi nivelului de expectanfe ale elpvilor, at Accesibilitatea cunostintelor ma va duce tnsi la renunfarea la un anumit fort, Is implicarea activa a Ccursanfilor in activitatea de invafare. Profesorul va crea acele contradictii dintre cunoscut si necunoscut, intre ugor $i greu, dintre concret si abstract, astiel Incat str incite pe elevi la injelegere si cercetare. Se ipune o solicitare maxim si realistéa elevilor, care si se inscrie in limitele posibilulé gl necesarului, Se sie ef @ sarcind prea usoard provoacd manifestarea inactivitti, dup cum o sarcin& prea dificilé conduce la blocaj si abandonares activitatit in aita ordine de idei, principiul discutat impune necesitatea ca procesul de favafimnt si se desgoare pe bbaza respectirit unor reguli didactice, cum sunt: teverea de la cunoscut la aecunoscut, de la apropiat la indepartat, de la usor la grea, de la simnplu la complex, de la conoret la abstract, de la particular Ja general (siinvers). E1 Principiul sistematizari gi contindtafi tn rmdjare Principiul are tn vedere dous laturi: realizarea sistematiziri si asigurarea continuitii ta fovajare. _ Sistematizarea eunogtisjolor presupine prédaréa intograit a ifomatilor, asigurared unor coordond gi conexii firesti ale acestora, Ceea ce se predii la uri moment dat trebuie sit aibi logiturd cu ceea ce 8 ‘nsusit pana in momentul respectiv. Nofunile si idee se vor integra In mod treptat in sisteme explicaive din ec in ee mat larg si mai complexe. Chiar stuneé efnd realitatea (sau uncle seovente ale acestela) este cterogent i laotiel, explicarea acesteia trebuie s& se supun’ legilor gindirii, congruente! lor constitutive Profesorul va apela la strategii de orgenizare a informatilor, va utiliza scheme, planuci, va aloca leotii de sistematizare a cunostinjlor pentru a esigura tnfolegerea gi &tocarea materialului prezontat. Corelafile intro informetii se pot realiza inttadisiptinar gt interdsciplinar si prin intograrea unoe hofiunt care fin de informafia respectivi. Profesorul trebuic si stabilesscd nucleul de conéepte, acele ,idei ancord” din cadrul disciplinelor, care facilteazA sau asigur’ integrarea unor elemente sau idei suplimentare. O ceriny& importants este pregitirea conditilor psihologice gia fondului_ pentru perceperea gi insusires noilor cunogtinte, Predarea sistematick este asigurat& prin tnsiti logica de organizare sau de constiuire a discipline respective: desfigurarea linesra presupune o predare a cunostinjelor (ira revenirea sau imbogtiirea fondului de informatie primac; destisurarea concentrict vizeseS revenirea la nucleu!inijial de informal 5t atiplficarea acestuia cu date oe vor fi asimilate la virste diferite; ordonarea geneticd se realizear& prin ‘evocarea proceselor si fenomenelor, prin raportarea 1a aparitia istoried, manifestaree, transformarea Sau) isparigia acestora in perspectiva timpului (de exemplu, istocia discipline’). ‘Se va evits transmiterea de.informatii secventialo, zolate, neralafionate cu alte date, cunosedndase fata & informefille nestructurate, sunt ifelese mai greu gi tate mai usor. Continuitatoa in procesul de predare/invijare presupune asigurares nei ttececi i evolu. logice, naturale, de In antecedentul ta descendentul explicativ, Prodarea se va realiza intro vigiune glabal&, prin asigurares unei legituri fa tip a cunostingelor, Acest principiu se poste realiza {a dow’ nivelur: al politciigcolare prin stricturarea unui sistem de ‘nvatimént-coerent si deschis,-prin, laborares unor documente.goolare, care st. indice 4n.mod. explicit novoia.coordonirii Tutre disciptinele care se predau la diferiteetape ale invafiméntului, al. proceselor lidactice propriv-2se, prin predarea in mod coerent si continuu de efi profesor, Continitatea, de reguli, este asigurati prin succesiunes disciplinelor stabifita tn planal de invahiméat sau prin Logica interna a discipline! respective, Uneori tnsi, profesorul va fi nevoit s& intervink pentra @ evita unele iscontinuitii, rupturi tn materia predati, nerespectarea acestei ceringe putind antrena apariia ‘un goluri in invifare i manifestarea unor cazuri de insucses scolar. Hsalonarea riguroesd a activitii didactice se realizeazi prin intermediul proiectiri didactice (elaborarea planifictrilor trimestriale sau ale lecfillor), Consesinfote respectirii acestui principiu constau in formarea deprinderilor de munck sistematicd, a congtiinciozitii, perseverenfi, a spiritului de disciplind in gtndire gi actiune, a unui stil de munot eficienté si cocrenti- Principtal corelafie dintre senzorial si rafional, dintre concret si abstract (principtulintuie) Principiul intuitiel exprims ceringa de a se asigura o baza pereeptiva, concret senzorialé invari, sp pe astivitatea directa a clevuli, pe teri acestuia, legate de manipularea diferitelor obiecte, materiale, ‘modele, instrumentelor si aparaturli de laborator eto, Aceasta faseannnic& procesul de Invétimdnt trebuie 3X se organi aofiunile si deprinderite pe care si Te formeazA elevii si so intemeicze pe perveperca ncmijlocith sau nijlosité a objectelor sau fenomenelor studiate;faptule8 invicarea ttebuie sd se spriine in mod permanent pe senzatil, percep, reprezentini precise si clare; pe selecfa gi preluerarea activa a impresillor obfinute pe calea intuitii, Cu eft vor participa mai multe organe de sim (vz, az, piptit etc) la acest proces, cu stat mai rapid si mai ugorse va tnvaja ecient sth Ia baza insur reale a cunogtnfelor, prevenindu-se formalismul, tavajeren mecanics. Prineipiul intuit se aplicé nu pentru a mentite clvi a nivelul cunoasteri coneretul imediet el pont 4 pregiti formarea géndirii abstract a acestora, pentru a-l conduce la descopetirea esenfei obiecelor si fenomenelor. fn asa fel incét reprezentirile,fn psihologie si pedagogic, conceptul de intuit are seusul de cunoaslere directs, prin intermediul analizatorilor, al obiectelor si fenomenclor. Aceasta se manifest. intr-o imagine, cere intotdeauna este ‘concreti, individuatizati. Aspectul conoret poate fi de ordin obiectual (un lucru care poate fi vazut, atins, manipulat otc.), dar gi de ordin logic (cuvintele pot fi mai concrete sau mai abstracte). Cuncasterea umana se realizeaza prin intretineroa unui dialog permanent intre concretul senzoriat gi raportarca rational-iatelectuala Ja. realitate. Psthologie contemporani actediteaz& tez conform cireia cunoasteron sporeste si se amplificd att petraectul inductv, prin simfuri ~ de la concret la abstract, dar si deduotiv, prim intolect ~ dela abstract la concret. Cele dou cai ale cunoasteriis0 cor a. explostate de oltre cadele didacties, Pleofnd dg Is un aniumit material faptic, elevul ajunge {a generalizart s abstractiziri, Ridicares Ia nivelul abstracfiei se face prin desprinderes de date intuitive. 4n practica gcolad exist. diverstate de posbiiti de tnbinare a explicailr profesorull cu elementele intuitive © prima form de inbinare a acestora este acece ft care profesorul conduce observatia elevilor,sjuinds- i s& extragit uncte dato despre aspectul exterior al objestelor sau fenomenclor eorcetate, In acest vez, Principala funciie a elementslor intuitive este acoca de a servi drept icvor el cunostingelor, tar Finca cuvainfului de a orienta procesul observatiei, de a conduce elevii ta desprinderea notslor particulare ale objiottelor si enomenelorIuae ia stud (al forma este aceea i care cuvdntul profesorului serveste ca ijloe de communicare a cunogtntsor to, jae mijfoacele intuitive, vin $8 confieme, sf ilustreze continutal explicaiel vecato. In acest cam, funotia principal « cuvintulu este acca de a servi dreptsursi de cunostnf, iar intuit si confirms cele explicate ‘verbal de profesor. © alti forma poate fi caracterizati prin accea ct profesorul, sprijinindu-se pe observatiile efeoniate de clevirgi pe datele insite deja, prin intermedi cuvéntalui conduce gfinditea acestora spre generalizir Aici; Clementele intuitive sunt folosite ca punct de sprijin pentru sesizarea legiturilor dintre obiectele si feriomenele exarwnate, a caracteristicilor lor esenfale, iar cuvintul conduce gandirea spre generalizare pe bbaza observatiificuteasupra unei seri de obiete gi fenomene. Aplicarea conseoventi a acestui principiu mi presupune inst folositea exageraté x intuifie: ‘supraincércarea tectl cu material inuliv accentueazi caracteral descriptivist al procesulul de Snvifiinant, in defavontea eforturilor do abstrctizare si genevaizare, de stimulare a dezveltrii gindi ‘opusul-acestei tendinje, sricirea lecfilor de ilustrarea intuitivi va fi in defavoarea claritati si fatelogerit Bicinigectepectcitacestuiprincipiu poate maxim, dack profesorul va sctiona in concordarga cu 0 sorié de nome (Bunescu, Giurgea, 1982): folosirea rafionala a materialului dicaetic: seloctares ‘aterialului porivitfimtie pe care o indeplineste initia; dozarea raportulti dintre cuvant gi inti, solicitarea intensi a elevulu in ofectusrea unor activitii variate de observare, selectare, analia, siatez, comparafc, verbalizare;dirijaree atentt a observateielevilor spre ceea ce ests constant fa cunoastere et, PHincipiul participéri active 3 consttente a elevului tn actvitatea de predare, invdjare, evalvare Potrivit acest prinipiu, eficientaactivitiii pedagogice este determinata de atitudines congticnt gi activ 4 celor care tnvafé, Sunt luate In considerajie dow’ aspecte, aflate tn strénst legdturé: partiparca constientl si participarea activi. 4) Partciparea constienta la actal iovifirii presupune injelegerea ct mai claré si profunda a confinuturilor de favitet, Flr infelegere cunostinfee se ttiplresc fn memorie tn mod mecanic, acastea nt stunt durabile si nu pot fl aplicate In practca Ca parte a eunoasterii, tfetegerca intorvine in orice activitate a acestcia. Astfel, tngelegerea este implicsts ‘in actul perceperi (identificare, difeentire), al analizei (Sesizarea elementalor structurale ale obicctlor 41 fenomenelot), al comparatiei (raportarea ta alte obieote gi fenomene), at sintezei (integedrii datelon, al abstractizdrii si_generalizart (sesizaroa aspectolor comune, legitirilor esenficle). De asemenea, Infelegerea favorizeazs descoperirea legiturilor cauzi-efeel, a sensurilor si semmificaillr, rezalvarea de probleme, utilizarea in mod creator a cunostinfelor ev. In constiinta elevilor,infelegerea are sensul unei reflectici active a celor percepute, aceasta pentru of a intelege inscamn’ a face asociati de date gi idei, asociafii tntre dateie noi si cole Vechi, integraroa ‘cunostinjelor noj In structuri mai vechi, restructurarea celor vechi di perspectiva celor no. De asemenea, Infelegerea prosupune interpretarea critics a informatitor, ceea ce implica posbilitaten de explicare in cuvinte proprii, capacitate de prelucrare gi organizare proprie a cunogtinfelor, capacitate de aplicabilitate