Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 07 Desen Tehnic Si Organe de Masini PDF

    Uploaded by

    Dumitru Micsoniu
    12 views58 pages

    Original Title

    364351091 07 Desen Tehnic Si Organe de Masini PDF

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    12 views58 pages

    07 Desen Tehnic Si Organe de Masini PDF

    Uploaded by

    Dumitru Micsoniu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 58
    DESEN TEHNIC SI ORGANE DE MASINI 7.1. Norme generale ale desenului tehnic 7.1.1. Linii utilizate in desenul tehnic. Tipurile de lini precum si grosimea liniilor sunt stabilite prin STAS 103- Tabelu! 7.1. Tipuri de tinki Tinie punet subjire A Linie continud gros ‘contururi reale gi muchii vizibile reale, — ee B | Unie contaur aibare Tavehifitve vib, Ini de com, Wn jutsioare, inl de indicape, bepu, feephint supeapuse, in} de ack scr, Baie fund fete ©] ite conan Unie de ruprorh ondulata Faia as Linke condnul subjire Tinie de rapturl’ penta delirailarea A — _| vedeslor gi sectunilor peu desenele filenatui Ja filetele exterioare cu iesire reprezentate fn sectiune. linie de axd, trasee plane de simeltic, tuaiectocis, uprafete de rostogotire ‘waseul urmei planului de seejionaré, | Cine punet mie T__ | Linie punct groash indicarea suprafetelor eu prescaipil peciale (watamente termice). K | Linie doua puncte ccontur plese invecinale, _ pozij subtire intermediate i extreme ale pieselar mobile, contur piese Inainte de fasonare Observotie: La liniile punet si Intrerupte se cere mentinerea uniformitdis mrienii segmentelor gi spafiilor dintre | urmate de dimensiunile formatului, in mm. Formatele preferengiale sunt: A0(841x1189); is pas AM(594x841); A2(420x594); A3(297X420) gi Ad f+ (210x297). yy? sdb Sunt folosite $i formate alungite speciale sau ie ae excepfionale. Notarea formatelor alungite se face ca = pentru exemplele; A3x3(420x891) sau A4x7 : [,] @s7x1470. Elementele grafice ale formatului (fig.7.2) a) sum: frame *| 1 chenar linie contims groast la-10 mm. Matta distang’: oa Ps 2 - fAsia de: indosaricre 20x297, linic continu’: subfire: Desen tehnic si organe de masini 101 3 gradatie nugneric’ de refering’; 4 - reper de orientare: 5 - zon neutra cu simboluri literale si numerice pe formate mai mari decdt A3; 6 - rejea de coordonate; 7 - indicator; 8 - reper de centrare; 9 - unghiuri de thiere, innegrite sau nu. 7.1.4, impaturirea desenelor Plierea desenelor se face conform STAS 7454994 inthi pe — directii perpendiculare pe baza formatului, apoi pe direcfii paralele cu aceasta, astfel inc&t s& ajungi la dimensiunea formatului A4, cu indicatorul deasupra, in pozitia de citire, iar fasia de indosariere neacoperiti (fig.7.3). 7.1.5. Indicatorul Scopul indicatorului este de a identifica desenul si modific&rile operate pe acesta gi se aplicd pe fiecare desen de execusie, de ansamblu si respectiv pe fiecare din plangele ce-1 alcatuiesc. Dimensiunile si forma indicatorului sunt stabilite prin SRASQ #SF3si SR ISO 7200: 1994. Informatiile cuprinse in indicator trebuie grupate in mai multe zone dreptunghiulare alaturate: -zona de identificare, amplasati in unghiul inferior dreapta al desenului, trasatS cu aceeasi linie ca si linia chenarului; are o lungime maximé de170 mm (fig.7.4) si cuprinde urmatoarele informafii obligatorii: a) numfrul de inregistrare sau identificare a desenului; b) denumirea desenului; c) numele proprietarului legal al desenului; -una sau mai multe zone de informatii suplimentare; acestea cuprind informafii indicative, informafii tehnice si informafii de ordin administrativ 102 Manualul ofiferului mecanic 7.1.6. Scari numerice Scara unui desen reprezinti raportul dintre dimensiunile miisurate pe desen si dimmensiumile reale ale obiectului reprezentat Tabelul 7.2. Sciri numerice, conform STAS 2-82 Scara ‘Seari de mirire ‘Sell de micgorare (lag 72 So 201 SO 2,5); 3) 1:50, 1160, 1 200, 01 25 Scara se noteazii in indicator, ftir cuvantul “scari”, urmatit intre paranteze de valorile setrilor diferite de cea principala. Cuvantul scart" sc inscrie pe desen preeedind valoarea sciidi, mumai sub notarea unei proiectii exccutati la scari diferiti de cea a proiectiei principale. 7.1.7. Tabelul de component Tabelul de componenji este de forma si dimensiunile din fig.7.5 si folosegte la identificarea elementelor componente ale ansamblului reprezentat in desen, Pozifionarea sa fap de indicator; conform SR ISO 7200: 1994, nu mai este conditionatt. 50. Fig. 7.5 7.2, Reprezentarea vederilor, sectiunilor, rupturilor Regulile de reprezentare a vederilor, sectiunilor si rupturilor sunt stabilite de STAS 105-87. Desem tehnie $i organe de masini 103 7.21. Definit Vederea este reprezentarea in proicctie ortogonall, pe un plan, a obiectului (piest, ansamblu) nesectionat. Ea confine conturul aparent precum si muchiile gi liniile de interseetie ale suprafetelor vizibile (fig.7.6).. Muchia este linia care separa formele geometrice simple ce intrd in componenta unei piese, Ea este reald (m,), atunei cand piesele sunt prelucrate prin agchiere sau fictivd (m) cand eprezinti intersecfia imaginari a suprafejelor piesei racordate prin rotunjire cu ajutorul altei suprafeye. Fig.7.6 7.2.4.4. Reguli de reprezentare a vederilor Conturul aparent, muchiile reale vizibile se traseazi cu linie continu’ groas&, tip A; muchiile acoperite sé traseazA cu linie intrerupta, tip E sau tip F; muchiile si liniile fietive se traseaz cu linie subjire, tip B, astfel incat acestea si nu atinga conturul piesei sau muchiile reale (fig. 7.6) Daca o pies de rotafie prezint& gi suprafeye plane (prisme, wunchiuri de piramidi, cilindri tesifi de-a lungul axei, etc.) se recomand’ reprezentarea in proiectia respectiva a diagonalelor suprafejei plane trasate cu linie continua subfire (vezi exemplul din tabelul7.3). Toate liniile de axi cu dimensiuni pe desen mai mici de 10mm se traseaz4 cu linie subfire. Elementele de ordin inferior care se repet pe aceiagi proiectie (giuri, danturi, striatii, suruburi, ete.) pot fi reprezentate dupi eaz: o singuri dati; in pozitii extreme (fig.7.7) sau pe o mic porjiune (fig.7.8). Fig. 7.7 Fig. 7.8 1.2. Clasificarea vederilor Clasificarea vederilor se face dupa directia de proiectare, tipurile de vederi fiind cuprinse in tabelul 7.3. 104 Manualul ofiferalui mecanic Tabelul 7.3. Clasificarea vederilor Tipul de vedere Reprezentarea ql dispunerea pe desen ‘Vedere obigmuitt : (STAS 614-76) « ce FA ‘Vedere fnclinnth -u core spondenpi cu forma sgeometsicd (vederes din A) Fouled (vederea din BY 7.2.2, Reprezentarea sectiunilor 7.2.2.1. Defini Sectiunea este reprezentarea in proiectie ortogonala, pe un plan, a unui obiect (pies3, ansamblu) dup% sectionarea lui cu o suprafays fietiva gi indeplrtarea imaginarl a pArtl obiectului situatd fntre suprafaja de sectionare ji observator (in faja suprafejei de sectionare). Traseul de secfionare reprezinti urma suprafefei de seofionare pe un plan perpendicular pe plagul pe care se face reprezentarea sectiunii. Desen tehnic 3i organe de mazini 105 7.2.2.2, Reguli de reprezentare a sectiunilor Traseu) de secfionare se reprezint cu linie punct mixti, tip H; segmentele cu linie continu groasX mu trebuie si intessecteze liniile de contur. Diresjiile de proiectare se reprezint& prin sigefi sprijinkte pe segracntele de cap&t ale trascului si se noteazd cu majuscule cu iniltimea H=1,5...2h (h-dimensiunea nominal a serierii folosii In cotare). Aceleagi litere folosesc si la identificarea sectiunilor, literele sunt insoyite de semnele son QO, dack proiectiile se reprezinta rotit sau desftisurat (vezi tabelu! 7.5). Traseul de sectionare nu se reprezintl in cazul sectiunilor propiu-zise intercalace, suprapuse, deplasate sau fn cazul reprezentirilor combinate; acestea se reprezintii in proiectie in stanga cau de sus. ‘Conturul secflunilor se reprezint cu Jinie continu’ groasi, cu exceptia sectiunilor suprapuse care se reprezini& cu linie continua subtire, ‘Suprafcjele rezultate prin sectionare s¢ hagureazi, ip funcfie de material, cu hugurile prevazule in STAS 104-80 (tabelul 7.4). Tabelul 7.4. Haguri folosite ta desenul tehnic Reprezentarea grafich | Natura caterlalutui | Repreventarea grafich | Natura materfalulut WY, Metale Materiale nemeulice ‘Stil si alte rasteriale Wranepareate (gacnituci, eliaghesit ec.) ‘Lema, sectiune ‘rnasversald pe fibs3, ‘Lema, sechiune fn luagul fibeei fn tabelul 7.5 sunt exemplificate regulile de hagurare Tobelul 7.5. Folosirea hagurilor tn desenul tebnic Sitwatii de folosire a basurilor a Aceeapi piesitin proiecti diferite 106 Manualut ofifenclui meeanic ices allturate: Tabelud 7.5 {eomtinuare} BLES OT a a JN ate ee ISN | KYA | 774 SN Desen tehnic fi organe de mapini 107 Dack planal de sectionare trece prin axa longitudinal a nervurilor, spigelor, penelor, arborilor gi in general a pieselor pline, acesten se reprezinti in vedere, chiar dact planul se. sectioncazil (vezi tabelul 7.6), Conturel pieselor fnvecinate, pozifiile extreme ale unei piese mobile se reprezintii cu Tinie douk puncte subfice gi acestea nu se hagurea2¥, chiar dac& sunt traversate de planul de seotionare. 7.2.2.3. Clasificarea sectiunilor Ciitertile de clasificare precum gi modul de reprezentare gi dispunere al sectiunilor sant prezentate in tabelul 7.6, Tabelul 7.6. Clasificarea sectiunilor Exemple de reprezentare in desen 108 Monnolst cfifenstal meconlc Tabet 7.6 (comiinnare) == e 4 19 Desen tehine si organe de azas 7.2.3.2. Regull de reprezentare a rupturilor Ruptura se ceprezinté cu linie continu subtire ondulati (tip. C) atunci cind se efectueazi ia scopul reducerii spajiului peatru reprezentarea nei piese san pentra evidentierea unor detalii interioare acoperite in vedere (vezi tabelv] 7.6) sau cw wn cere san un drepronghi, trasat cu linie subjire gi marcat cu o miajusculd, atunci c&nd are ca scop detalierea woei parti a obiectul 7.3. Cotarea desenelor tehnice Cotarea desenclor tehnice este regtementati de SR ISO 129:1994. 7.3.1. Definitti Cotarea unei piese este operatia dé Tnscriere pe desen a dimensiunilor formelor geometrice simple din care este aleStitS piesa, preciim §1 4 color care stabilesc pozijia reciproc’ a acestora. Cotarea tebuie si ofere tonte datele necesare intelegerii si executied obiectului reprezentat, Cota teprezintt valoarea numeric a dimensiunii elementului cotat, exprimatd ta unitigi de misuri corespunzScoare, inscrisi direct pe desen sau printrum simbol literal, in: cazul desenelor ce cuprind un tabel de dimensiuni. Cotele sunt diferite tipuri: -cotd funcjionald: cot esentiald pentru functionarea unei piese (fig, 7. cold nefunctionald: cov care mu este esenfialii pentru fimejionarea unei piese day care are un rol important in definirea farmed piesei, -coid auxiliard: covi dati mumai informativ: nu are rol hotirdtor in execugia piesei gi decurge din alte valori date pe desen; se inscrie intre paranteze. ‘Adesea cotele sunt insofite de toleranfe, cu excepfia colelor auxifiare pentru care mu se indicd toleranye. 0 Merualul ofiperstul mecanic 7.3.2, Elemente de cotare Bicmente folosite tn operatia de eotare sunt: Linia ajutitoare, Hinia de cotk, extremitijile linied de cot, extremitiile Hniei de coti si penctul de origine, linin de indicapie gi cota propin-zisi (tabelul 7.7). Tabelul 7.7. Elementele cotirti Desen tehnic si organe de riagini ul Tabelu! 7.7 (continware) o 2 init de indieagie. Por i Tolosese a precivarca ‘eneinate: elementcior In care se refer 0 a) cu sigeti; ‘Presctippie, 8 none by cuunpunet; ‘convenfianald su o cot. ©) spsijinite pe linit de cou. = pe acelagl deren oe foloveqie © singurk metod§ de cotre, 4) 7.3.3. Cotarea unor elemente specifice Tabelul 7.8. Exemple de cotare « unor elemente specifice Elementele cotale Exemple m2 Manualul ofiferului mecanic Tabelul 7.8 (continuare) Tepiea 4) eu secnjunghiul de vif de 457; % Se ) cu semiunghiel de vir difert de 45° ae as » Biemenie diopuse mete 2 ‘abort fa wepie Elemente repetitive Blemente echidistante ee 77 Desen tehnic si organe de masini 13 Tabelul 7.8 (continuare) Hlemente cu secfiune constant Simboluri utilizate la inscrierea cotelor. Pentru precizarea pe desen a elementului cotat se folosesc urmitoarele simboluri: @ - diametru; R - raz; 0 - latura pitratului; SR - sferi cu raz&i de...; Se- sferi cu diametrul de.... ‘Simbolurile @ si 0 se pot omite: atunci cfind forma elementului este evident&. 7.3.4, Siteme de cotare Tabelul 7.9. Sisteme de dispunere a cotelor Sistemul de cotare Exempla Observatil ‘Covarea fa serie Sees aad cial ore ‘cumularea toleranjelor nu influenjeazi ccalitates functionall piesei. Courea fay de un element Baza de refedinid webule sf fie: pe cit (acceasi pposibil preluerath, plank, perpendiculari refecinit) ‘Colarca commbinall Fa ‘Cupcinde gi cote Tnscrise fa secie ct gi (= cote fapf de ua element comin. ‘Cotarea abelack ‘Se utilizeazi in carl plesclor similare ca form, dar executate fm mai multe Variante dimensionale. a4 Manualul ofiterului mecanic 7.3.5. Metodologia de cotare ‘Tnainte de cotare se recomandi si se studieze piesa din punct de vedere al rolului functional, al formelor geomtrice simple care o alcituiesc si a posibilititilor de realizare a piesei astfel incat si se aleaga sistemmul de cotare cel mai potrivit. La inscrierea cotelor este necesar si se respecte o serie de reguli $i anume: -cotele se fnscrity, de regul§, pe proiectia ce prezint& cele mai multe detalii de forma. ji pozifie (de obicei proiectia principalA reprezentati in secfiune); -cotele s¢ inscriu, pentru un element, pe proiectia in care acesta este reprezentat in adevirata marime; -mu se recomand’ cotarea elementelor pe proiectia in care acestea sunt reprezentate cu line intrerupex; -se reprezint4 toate cotele ce definesc formele geometrice ce alc&tuiesc piesa (cotele de formé ) precum si pozifiile reciproce ale acestora (cotele de pozitie); cotele functionale se inserin direct pe desen; ~se fnseriu toate cotele ce determin’ dimensiunile paralelipipedului in care se inserie piesa (cotele de gabarit); cotele se inscriu din interior clitre exterior pentru a evita intersectia liniilor de coth si a liniilor ajutitoare; -cotele elementelor exterioare se inscriu pe cft posibil de o parte a descnului (in reprezentirile combinate pe partea reprezentatd in vedere), iar cele ale elementelor interioare pe cealaltd parte (in reprezentarile combinate pe partea reprezentatd in secjiune); -langurile de cote de obicei nu se inchid; -nu se recomanda fnscrierea unei cote intre o suprafaji plan gi una cilindrick sau sferic&. 7.4, Reprezentarea si cotarea flanselor Flanyele sunt organe de masini care permit asamblarea demontabili a dou tronsoane de conducte sau dow’ piese ale unei masini sau Tipurile de flange precum gi normele de reprezentare sunt prezentate in tabelul 7.10. Tabelut 7.10, Reprezentarea sl cotarea Cangelor Tipul de Reprezentare gi cotare flansa 0 Desen tehnic si organe de magini 1s Tabelud 7.10 (eontinuare) Flange pitrate Flange ovale 7.5. Reprezentarea, cotarea si notarea filetelor Filetul este o nervuri elicoidald executati pe o suprafati cilindricl sau conic, exterioar& sau interioard. El este cel mai utilizat mijloc pentru asamblarea demontabila a douad sau mai multe piese, 7.5.1. Elementele geometrice ale filetului (STAS 3872-83) Profilul filetului este contural spirei si al golulvi filetului, in plan axial. fn figura 7.10 sunt prezentate elementele geometrice ale filetelor interioare si exterioare, pentru un filet cu profil triunghiular, fn care: 116 Manali fferutsl mecenie H- indlfimea triunghiului generator; h, - indlfimea filetalui; a unghiul filemlui; p= pasul filetahai; d sau D - diametrul exterior; d, sau D; - diarnetral interior, d, sau D, - diametrul mediu. 7.5.2. Clasificarea filetelor Tipurile de filete sunt prezentate in tabelul 7.11. Tabelut 7.11. Clasificarea filetelor Criterful de Tipuri de flete clasificare 0 i Forma Cilindric exterior Cilindric interior ‘Conic exterior ‘Conic interior FO HO ome mes 6 ‘Modul de Cu iegire (Cu degajare aa moe Ge =e ‘Forma profilului ‘Triunghiulac ‘Trapezaidal: Tr en aT apes ‘Forma inclinicii = Desen tehnic ¢i organe de masini nT Tabelut 7.11 (eontinuare) o i ‘Sistemul de Filet metic mésurare =| | Numiral de ‘Cawelfoceputud — Cu patra ineeputun Tceputacd Tilet fa jolt normal in tabelul 7.12 sunt date dimensiunile filetului metric ISO de-uz general, cu pas normal, iar in tabelul 7.13 sunt date, partial, valorile dimensiunilor filetelor pentru tevi. Tabetut 7.12. Fllete metrice ISO de uz general, 1, mm Diametrele filetulul Pasul Diametrele filetului Pasul Diamarilexiecior | Dianetulintecor | letulul p | Dismewulextenor | Dismetl interno | fletulul p 4y=D, d= 4D, 070 20 17,294 S fa 20,752 3 30 26,211 35 31,670 4 37,129 4 42 587 $ 30,086 35 Tabelul 7.13. Filete pentru fevi Simbolul | Diametrele Diametrele Gletulul Pasul filetuiul | Raza de Mietului | nominale ale 1h planul de misurare P racordare evilor R | fitingurilor ("sim 3 Tas 1337 oie G38 10, 14,950 1337 18 (“cin 15 18,631 Tas 0.25 G34 20 24,117 1818 028 GI 25 30,291 2,309 0,32 ei" 32 38,952 2,309) 058 Gm 40 41, 44345 2,309 0,32 G2 $0 39,614 36,656 2:309 033 G2 65 73.184 72.236 2,309, 0.32 Gs $0 87,884 31.975 | 2309 | 032] 118 Manualul ofijerului mecanic 7.5.3. Reprezentarea, cotarea si notarea filetelor Reprezentarea in desen a filetelor se face pe baza regulilor stabjlite de STAS 700-81. Colarea filetelor se face prin inserierea pe desen a elementelor principale ale filetului: diametrul nominal al filetului si lungimea de ingurubare (lungimea utili a filetului) Masurarea filetului se face masurind diametral mai accesibil, celelalte dimensiuni c&utfindu- se in standardele dimensionale respective, sau cu ajutorul sabloanelor pentru filete. Notarea filetelor se face in urmitoarea ordine: simbolul profilului filetului, diametrul nominal - in mm sau foli, pasul - in mam sau fractiuni de fol (pasul nu se noteazX pentru filetul metric normal, filetul Whitworth $i filetul pentru tevi Gaz), numirul de inceputuri - pentru filetele cu mai multe inceputuri, precizia filetului - prin simbolurile / (clasa find) si g (clasa grosolani), sensu! filetului - pentra filetul stinga - prin simbolul sig. Exemple de reprezentare, cotare si notare a filetelor sunt prezentate in tabelul 7.11. 7.6. Notarea pe desen a starii suprafetelor 7.6.1, Definitii Rugozitatea reprezinta ansamblul neregularitajilor suprafejei rezultate din procedeul de fabricagie utilizat, care nu sunt abateri de form’ (SR ISO 4287-1:1993). Suprafata reala a pieselor (2), objinut prin diferite procedee de prelucrare, prezintd neregularititi - proeminente cu goluri adiacente- fati de suprafaja ideal sau geometricd (1). Prin sectionarea suparfefelor cu un plan perpendicular pe o suprafati de referinfi - suprafaja fat de care se estimeaz& parametrii de rugozitate - se ‘obfin: profilul real (4), profilul geometric (3) respectiv linia de referinga (fig. 7.12). Misuritorile pentru caracterizarea profilului se fac pe © lungime a sectiunii 1, (lungime de misurare) ce ‘cuprinde una sau mai multe ungimi de baz I (lungime aleasi pentru definirea mugoziti Exprimarea rugozit&tii se face cu ajutorul unor parametrii de rugozitate ce sunt prezentati in tabelul 7.13. Tabelul 7.13, Parametril de rugozitate Simbol | Denumire Definitie 0 1 2 fe | Abstereamedie acitneicia | Media ariimetck a valodlor | | 3 7 a weescamciapaimsn | Mis timitele langirali de bazk Aes r* Aathemet Sit j f Desen tehnic gi organe de masini 119 Tabelui 7.13 (continuare} 0 1 R Tniifimes maximal sprofiuha | Distanja dintre linia proeminenjelor ti linis gohulor R Teiijines saegulscilor profiad tn zece puncte : mai de jos cinci goburi tn imitle Tungimali de bard os Pail madiu al nereguariiilor | Valourca medic payor neregulasjilor a limitele hungimil de bazi. 3 Punulmediu alproemineajelor | Valoarea medic a paglor locale i ocale fa Hnmitele Tungimii de bard. Valorile numerice preferentiale ale parametrilor, stabilite prin SR ISO 4287-1:1993, sunt date in tabelul 7.14. Tabelul 7.14. Valori recomandate ale parametrilor de rugozitate Parametrul de Valori numerice, rugozitate md 10,012; 0025, 0,050, 0,100, 0,20, 0,40, 0,80, 1,6; 3,2, 6,3, 12,5; 25, 30, 100, 300, 400. 10/025; 0,050; 0,100; 0,20; 0,40; 0,80; 1,6; 3.2; 6,3; 12,5; 25, 50; 100; 200, 400; 800, 1600. 1©,006; 0,0125; 01025; 0,050; 0,100; 0,20; 0,40; 0,80; 1,6; 3,2; 6,3; 12,5. Valorile parametrului R, pot fi indicate pe desen gi prin simbolurile claselor de rugozitate corespunzitoare (tabelul 7.15). Tabelul 1.15, Simbolurile claselor de rugozitate | R oan ‘os [010 | 020 [oso oaoy16 [32763] 15] 2 | 30 | 100 RN [NPN [NPN | Ne LM | LS, 120 Manualul ofiferului mecanic 7.6.2. Notarea starii suprafetelor Tabelul 7.16, Simboluri folosite in notarea stéril suprafefelor ha a seriecii ‘Simbol de baz Simbolurl derivate Supralve preluerate eu ndepirare de medal fn care H=2h; h=dimensiunes nominal, Suprafeje pentru care este interzis& Indepltarca de raterial R=30 Ry=50 _ so ( ro : R,=100 Rae 20, nee a-valoaces patametrului de rugozitate sau clasa de rugozitate; Deprocedeu tehnologic, tratamentul suprafetci, etc. ‘c-valoarea numerici a lungirnii de bazd d-simbolu] orientirii neregularitipilor ( R) e-valoarea numericd a adaosului de prelucrare fevaloarea pumetick a altor paramettii de profi 2m: M: C; 7.6.3. Indicarea pe desen a starii suprafetelor si a tratamentului termic Exemple de dispunere a simbolurilor pentru indicarea rugozitijii suprafeyelor sunt prezentate in tabelul 7.17. Tabelul 7.17. Indicarea pe desen a staril suprafejelor ‘Suprafata la carese refers Q Suprafeja exievioart a pieselor ‘Exemple de dispunere a simbolunilor 1 Suprafeje intcrioare ale giurilor, supaifeje de racordare, tegituri Desen tehnic gi organe de masini 121 o ‘Reseayisoprafaid ou ragoniuih difemte Suprafejele profilulul Glvtelor i we flancuriler danturii ropiler dintate ‘Supralee ce foomenzh ajustaje Toute suprafejcle auaceean rpoutale (8) Majoritatea suprafejelor an acccagi nigozitate cu unele except) SuprafaWtratatd tenmic 7.7. Inscrierea pe desen a tolerantelor Datorité imprecizici imevital a procedeelor de: fabricatie, dimensiunile efective ale Pieselor diferi de dimensiunile indicate pe desen prin cote. Pentra a-si ‘Andeplini rolul 122 Manualei oftferului mecanic functional gi pentru a asigura interschimbabilitatea pieselor s-au stabilit anumite norme si reguli standardizate privind prescripfiile referitoare la precizia de fabricatic. 7.7.1. Definitii Definitiile si denumirile referitoare 1a dimensiuni, abateri si tolerante (fig. 7.13) sunt date de STAS 7385/1-85 $i STAS $100/1-88 gi sunt prezentate in tabelul 7.18. Fig. 7.13 Definitic 2 = insd, dimensiunea exterioard = Piesa cuprinzstoare; dimensiunea jnterioul N Dimensiunea rerultatd din calcul fafa de care se definesc dimensiunile = Limit Dimensiunea realdia piesei objinull dupl prelucrare (misurail), ‘Dimensiunes efectivi Dimension aia Dimensiuni extreme fre care wohule ak w2 giveiscd dinensiinea clecivl, prescrisi de proiectant Dain 3 mm) H7/n6, HB/n7 ajustaje {intermediare cu joc probabil extrem de redus HibipS, Hips, HlpT Ti /p6-ajasiaj stringerimici (pentra D>3mm) H6%p5-sjustj cu stedageri mici H&/p7-ajustaj intermediar “Asamiblari foarte precise fark joc, mek fara stranger prea mari Asamblisi “stranse”. Daci suprafefele in contact sunt lungi, ‘erotile de rectilinitate sau coaxislitate contribuie Ia mirirea siringeril Fixarea pieselor la solicitari reduse sau in cazil unui element suplimentar de fixare (Pene etc.). Montarea gi demontarca fri peticol de deteriorare. Ajustaj tipic cu strangeri obignuite Ia Piese de ojel si fontd sau ofel si alam& (de exemph rofl ‘mpfnate pe arbori sau butuci, cuzineti i lagi). La piese din aliaje ugoare strangerea e prea redusi pentru a asigura fixarea ‘corespunzitoare. Cala H7p6, Insi o executie mai precis& (deci mai scumps) Se foloseste rar Heres, Hile6 ocuri foarte mich ‘Asambliri mobile numai Ia mecanisme de precizie cu solicitari foarte reduse. Asambliri fixe de pozifionare a clementelor (de exemplu stifturi de centrare, surubul capului de bielé) 16 Manwalul ofiferului mecanic Tabelul 7.22 (continuare) 0 1 = i 2 er HONS, H1n6, H8h8, | Joc minim egal cu ‘Asambiici fixe cu pozijionares precisi a elementelor. H9M9, HIV, 22r0, joe probabil ‘Asamblixi mobile co ghidace foarte precisf, cv ajustaje de HI2m12 foatie mic precizia 5-7 (de exemplu supape comandate cu acc, aticulsfi Sa mecanisme finale). Lanuri de dimensiumi la montarea fn gir ‘a mai mmaltor piese (de exemphy, rofi dinjate pe axul cutiel de viteza) G95, H156, HAT ‘Ajusiaje inermediare ‘eu joc probabil foarte mie sau Jateun numir redus de camuti - cu 0 ‘Asamblin fixe cu montare si demoatare usoard a pieselor gi joc limitat (de exemplu, costa meleati pe arbore, capace in ‘corpari, coroane de rofi dinfate fixste cu surubuti pe capal oii, centrares semicuplajelor) slab stringere probabil Se HORS, HTS, HBT | HT/c6-ajustaj cu Fixare “huijlocie” Ia plese din molale feroase wi Gare uyoark stiingeti mijlocii Ja piese din metale neferoase (de exemplu, bucye presate in lagare, ghidaje, capele de bield, fixarea rotorilor de pompa pe aubore) H6/c5-sjustaj cu Ca la H7A6, insé o exccufic mai precisk (deci mai scump§) stringeri mijlocii "H/C7-ajustaj ‘Swingerea minimi extrem de redust, apropiall de zero ‘intermediar pentru ‘DS100mm sam ajustaj cu strangere penta D

    You might also like