“Comal Seperate pean pete ‘art 13 an 1 Cwatt ‘ern CONSILIUL SUPERIOR Al MAGISTRATURIL PLENUL, HOTARAREA ar. 23 11 februari 2021 Analizind proiectul de Lege privind desfiinarea Sectiipeniru Investigarea Infractiunilor din Justitie. transmis spre avizare de Ministeral Sustifes. fn temeiut dispozitilor art. 38 lin, (3) din Legea nr, 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturi. republicat, eu modificdrile si completirle ulterioare, cu majoritatea voturitor men rilor prezenti (IL voturi pentru .avizare nnegativa". 7 voturi pentru .avizarefavorabila”. 1 vot pent .avizare favorabilt cu observa"), PLENUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURIT HOTARASTE: Avizeara negativ proicctul de Lege privind destin(area Ades: Bucur, Calea Povms, Nir 1418, Sector 6 Te 31169 00; Fay 311 6901 "Te6: eur 1909.0“Coli Superior of Magan ‘at geraunlndependea sa ‘art 133 ate ar Coma pentru Investignrea Infractunilor din Juste, pentru considerentele prezentate in ‘Anexa care face pate integrant din prezenta hota ‘Art, 2. Prezenta hotirire se comuniea Ministerulai Justi, potivit eet Dat in Bucuresti, ta 11 Februari 2021, on ee dese: Bucur, Clea lene, 1410, Sector 6 ‘Tel 311 69 0; Fay 311 6801 (eb: ws 1909.0‘tego oem ti Tart 131 Cons a Hotes Pend Conlin Spero af Mairi 23 da 1 AVIZ, referitor Ia proiectul de Lege privind desflinjarea Seciei pentrw Investigarea Infractiunilor din Justitie In urma examina preci de Lege privnd desfiarea Sect pentru Anvestigerea Inractinnilor din Justi. transmis spre avieare de Miniter Seat CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURIL in temeiul dispozititor art. 38 alin. (3) din Legea ne. 317/2004 privind Consiiut Superior al Magisiraturi. republieat, cu moxie ulterioare: in baza Hotéirit nr. 23 din 11 februarie 2021 @ Plenului Consiliuk Superior al Magistratur si complete Avizenzit negativ proiectul de Lege privind desfiinfarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunitor din Justitie, penieu urmitoarele eonsiderente: Proiectul de lege analizat ar conduce. fn esemd, a schimbarea competent de efzctuare a urmriri penale in cauze privind infactiuni sivargite de matistrali. reverindu-se Ja solufia anterioara Legit ne. 2072018 pentru. modilicarea $i completarea Legit nt. 34/2004 privind organizarea judiiard. in eare compotena de efzctuare a urmariii penale revenea. dupa caz. prchetelor de pe ling’ eurtl e apel. Parchetului de pe Langa Inalta Cunte de Casalie si Juste. Ditectci Nationale Anticonupfe si Directei de Investigate a Infratiunilor de Criminalitate Organizati si Terris. Soluta normativa propusd mu este. ins. insoft de insttuirea unor garang ‘menite si dea eficien(d principiului independentei juste. prin asigurarea unei Drotesti adewvate a judecdtorilor si procurorilor impotriva unor eventuale presiuni exeritate asupra lor. Asifel de garanjii se repascau in forma anterioari © proicetului de act hormativ: sar fi pulut constitui o baz pentru initerea une analize consistente care si ofere soluile porvite penicu protearea independents juste. In mod Ades: Bucur, Cala Pevne Nr 1418, Sector ‘Tel 311 6900; ax:311 49 05 ‘Webs wren) 99.10“Cosi Sper o ghratrt ie panna dependent el (et 13 ala Ida Conti ‘ngubics) nex ks Hots Plena ComiielSaprio ol Mayra 33 dcr 2021 regrelabil insi,acestegaranji au fos cafificatedreptsuperimuniti in unele tua ‘de pozitic publice, inclusv ale unoe reprezentant ai eeloralte puter in stat. (© astfel de abordare denotd o neinfelegere a sennificatici reale 9 prineipiului independen(si justi. cate, in esenfa Tui, este menit s8 protejeze in primul rind cerdfeanu, fr na judeedtoral sau procurorul. Judedtoral este ultima eduta in sprijinul cetifeanului, in demersul frese al acestuia de valoificare gi pina» ireptutilor si interesclor sale legtime. Or. numai_un judecdtor independent, care beneficial de garangii adcevate. poate rispunde, acest dezerat al cetdjeanului si in ogald- mAsurB, al statului de drept. Judecdtorol tnebuie 50 aefioneze in conformitate ct lege. fir aM afectat de vreo temere 8 ar putea fi supus unor proceduri deslangate de unul dintre particpangi din eauza pe {are insirumenteaza, in scop de imtimidare. ‘Alifel spus, mecanismele conerete prin care se previn eventuale masuri inadecvate din. perspectiva leyalitait impotriva judecdtorter, nu consttuie un privilepiu pent acestia, cio garantie a independent lor, absolut necesaré pena protsjare ceteanuli int-un sat de dre ot asfel. si procuroriitebuie si igi desfisoare activitatea in conditi de independen protejati de orice forma de presiune nejustifcat Definits de documentele intemayionale ca .premisa a situ de drept si garanfe fundamental procesuluiechtabi” (Principle de la Bangalore privind conduit judiciard, din 2002) ori ca clement inerent al stawlui de drept fndispensabil peatru.imparilitatea judecHtorlor si func;fonarea sistermila jusiciar” (Recomandarea (2010) 12 a Comitecului Miniyritor cdire stele menrbre cu privire la judecivori independenya, eficienta si resporasabilaaite, care 1 inlocuit Recomandarea (94) 12 a Comitetului Ministrilor privind independent, hielenta si roll judecitorilor), independenta justifit gorantcaza pentru toate fpesouncle dreptl Ta un proces ccitabil, nefind. deci. un privilegiy pentru fudecitori. cio garantie a respectirii drepturior omului si Tibertilor fundamentale si a aplicirii impartiale a legi care fundamenteaza inerederea oriedrei persoane in sistemul de juste até find importana sa intt-un stat de drept, independenta juste’ si a judeedtorilor nu doar c8 irebuie consfingth Ja cel ma inal nivel, ei trebuie st Fromovali si proteat prin Iuarea tuuror msurllor necssare in acest sens (Recomandarea (2010) 12 par. 7313) ‘inatveu! nr. 1 (2001) al Consiludn) Consultan al Judeeatorior Europent (CCIE) in atentia Comietulud de Minigr’ al Consiiniui Europet refertor (a Vaardele privind independenta puterii judecétoresti si inamovibiliatea jdeedtrior se arta ch independent judeehtoreasc este o conde obbgatorie Mea exstenfa satului de drept si garanfia fundamental a unui proses Nadir: Bucur, Coes Meet Ne 1428, Sector 6 HE 311 698 Fag 690 "Web: wre 1909.0“Cows Superior of Mara, grea penne a ‘oi Coa Conia Spero al Mositrribur 23 din ai 2021 ~aul sarcina deciziei finale asupra viet. Hberajilor. obligailor si proprictatiicetijenilor” Independenta acestora nu este Drerogativa sau un prvilegiy in propriul lor interes >in interes statu de dept sial celor care eautd $i doreseinfiptuirea justi Reafirmindu-se ci puterea judecitoreascd este unul dintre ect tei pik Fundamentali. egali ca importan. ai statului democratic modern, s¢ aratd, puterea judecdtoreased trebuie si fie independents fafa de celelalte autoriii Astfl. independenja serveste ca o garantie impatialitai. Acest Iueru are, in special, implicatit cu privire la aproape toate aspectele legate de cari unt judeeitor: de la pregitite la numire pin la promovare si sanetionare disciplinar, Tot ast. Aviz nr. 12 (2008) al CCIE privnd reltiadintre judecdtor’ gi procurori statueazd cd independen(a procurorilor este indispensabilé pentru a te Permite sisi desfigoare sarinile. Aceasia consolidenzArolul lor in statul de dre Si in societate gi, de asemenea, garanteazA ei sistemul de justtie va funetiona chitabil si eficient si ed toate benefcile independenteijudiciare vor Fi realizate Prin urmare. fiind asemandtoare cu independen(a garantatd judecdtorilo. independenja procurorilor nu este 0 prerogativl sau un privilegiw conferit in ineresul procurorilor, ci o garantie in interest unei, uti echtabile. impartale si eliciente care protejeazd att inteesele publice. cit si pe cele private ale Persoanelor in eau Din aceeasi_perspectivi. Plemul are in vedere si cele reinute in iursprudena Curt Constitutional Asif. in Decizia nr, 8732010. analizind coninutl_princpiuli constuiona al independene juste. Cutea Consituinald a consaat ch at independenia jusiei - componenia istiujonals (concepul independents judecatorilor”nereferindi-se exelusiv Ia judecdtori, cb acoperindsistemul judiciar {in intregime) cits independenia judecdoruli - componenta individual, impli print altel. 5 lipsaimistinicelovalte puter in activitate de judeva. precum Si serie de rani cum arf saul acestora, Tot astfel. in Decizile Curti Constituionale nr. 4/2004 si respectv, nr: 22602008 s-arejnut 8 Independenia justities imped wn statut special. adecva. 4a mogistraitr. ment si imprime ovoloare de necowtesta actu de juste, rin protejarea membrilor corpulul magisratlor inpetriva subiectiviomalt $i a ctunitor nestificae saw abuzve ale organelor de urmdrire penal competent care lear putea afectaeredibiliatea, Jn acceaiordne de ide, in cupinsul Desi ng. 382018, Cute a retmat ¢f.in considerarea unor vatrt si principi consttufonale,apartine competenel legiuitorulul ordinar dreptal de a adopta norme care si dea continut Legii Sandamentate. Sub acest aspect. prin Decisia nr. 20/2000. publicans ed Ades Bucuresti, Cale Peene, Ne, Sector Tel 311 6900 Fais311 69 01 Web: aneces 908.0“Coma Superior a Mohr, tegen epee ie ori di Contin, ‘publica sr Hote Penaes Canli Supra al Magstratrisi 23 din cbr 202 ‘Monitorul Ofietal al Roméniei, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea a retinut cf disposifle art. 124 alin. (3) din Constituie, conform cérora judecatorit Sunt independent si se supun mumai leg, “nw au un caracter decarativ, ci Cconstimienorme “constitwionale obligatorii pentru Parlament. care are ‘ndatorinea dea legifera insttuirea nor mecanisme corespuncitoare de asigurare reald @ independent judecatorilor, rd de care nu se poae concepe txistenfa statu de dept prevazu prin art. 1 alin. (3) din Constitte" Preocuparea referitoare la asigurarea unor garaniii pentru judeestori si procuroitsupusi unor investiga penale tanspare inclusiv din Avizuloreliminar ET Comisie! Europene pentru Democratie prin Drept (Comista de ta Vertis) 1 24/2018 privind propunerile de moditicare a Legit nr. 303/2004 privind statutul, jjudesttorilor si procurorilor, a Legit nr. 304/2004 privind organizare juiciar8 sia Legit_nr. 3172004 privind Consilal Superior la Magistraturil. Astfel. in paragraful 88 din acest avis riicat intrebarea daca .recurgerea lo procurori Timeoruptie specilizal, cu acordarea nor garanit procedwale mai_ solide entra judeedtori sf procurord investiga, {2rd inflimarea anet structart speciale Inacestscop, nn ar fa solupie mai porriviti (.). Prin urmare, Plenul a retinut A este dincolo de orice discutie rccesitatea prevederii unor garanfii adeevate pentru asigurarea une reale independene a justjiel st obligatia legiuitorului de a reglementa astfel de garanti ‘in sivinsé lepiturd eu obioctul de reglementare al proievtului de lege transmis spre aviate. nu poate fi omis fptul ea, In reglementarea actuala a Legit mr. 3032004 privind stautul juecdorilor si procurorilor. republicati, cu tnodifiearle si gcmpletirfe uterioare ~ at. 62 alin, (1) Tit. a) ~ judecitorul saw rocurorul este suspendat din functic cind fost wimis in judeeai pentru Pivdrsien une inactiuni, dupa contirmarea judecatorului de eamerd preliminar. "Agadar, se jung. potrivi leg. Ia suspendarea din funeye 0 unui judecitor sou procuror doa prin fectul aprecierii exclusive procurorului care dispune irimiterea in judeeata. confirmarea judecatorului de eamerd prelimina-d nepatind ‘ign chestiuni legate de temeinicia acuzatiei, ci doar chestiuni de netegaitate texelusiv de ordin procedural 1D asifel Ge posbiltate este cu ait mai criticabilé cu cét, in eazul altor ategori profesianate care nu se bucurd de garan(i de independents consfintite Conatityjional nu este instiuit un sistem de suspendare din funetie in acleasi condi de severiat. in aceste condi ‘mpotrivajudectorior si proc pentru se asigura premisele evitirii orictrei forme de lor. apare evidenta necesitatea unci presi "Aas Bucur, Cala Peon, Ni 1410, Sector "Te 311 690 Fay311 6801 ‘Web: wre. 1908.0“Cows Superior al Magara ‘te germane ie (are 3 aan Contin, rut nex la Hotnivea Plenull Cnid Sapo l Meginmani.ms 23 in beri 302) analize pentru ientifiearea unor garanii suplimentae, care si vizere moduli ‘care acestia pol fi urmarfi penal sau trimisi in judecala de clire organle de urmarire penal. ‘Aga cum 2 staat gi Curtea Constitutionalé (Decizia nt 4/1995)... mds de protectie mu poate avea semnificatia nici @ unui prvilegin, nied a net discrimingr, ea fiind destinaid rocmai asigurdri, in anumite situa specifce, ce egalitti cetajerlor. care a fi afectard in lisa ei © astfel de analiza este cu alit mai necesara in condijile in care au fost semnalate, att in recut, edt gin prezent uncle deficiene in astivitatea de urmrine penal in eauze vizind judecdtorii si procurori in acest sens. prezinti relevanga aspectele rlinule de Plenul Consililsi Superior al Magistraturi, in Hotarirca ne. 225 din 15.10.2019. prin care a fost aprobat RaportulInspectiei Judiciare nr, 88/1/25 10/DU/1365/D1P 2018 privind -respectarea principiilor generale care guvemes7 aetvitatea Autortii Judecitoresti in cauzele de competenta Direclici Nationale Anticoruptic vizind ‘magisrai sau in egdtura cu acestea Astfl, in urma examindsi acestuiraport, Plenul @ conehirionat in sensul 3. din perspectiva respectirii garanjilor prevazule de lege pentra magistrai implicati in cauzele aflate pe rolul Direcici Nationale Anicorupfic. se poate constata existenga unor deficienfeinsemnate in ceca ee priveye efeetuarea actelor de urmarire pend into serie de caure Pe de até parte $i sub actuala reglementare au exsttserioase ingrijoriei. lunele confirmate de instanja suprems. in legiturd cu modul ia eare Sectia pent Investigarea Infractiunilor din Justije a instrumentat uncle cauze penale privindy- Pe magisiraj. generate de insemnate neregularitti procedurle side fond. inten. mediatizate, De asemenca, au existat eritiei subsianiale. lit sub imperil teglementirii amerioare, la adresa Directci Nationale Antcorupte. cit si sub imperial reglementrit aetuale. la adresa Seotci pentru Investigarea Infractiunilor din Justfe. vizind seurgeri de informaii in spatiul public din dasare penal, care au fost de naturi si stireascd temeri in rindul magistrailor. generind expunet ‘mediaticd nejusificats a acestora, cu incdlearea manifest a prezumied de nevinovatie, in uma eonsutri instanielor si prchetelor din primivra an fost exprimate opiii diverse. Fie in sensol mentinerit Seti penta Investigae Inacio. én Justi, fein sensul desfinrit acest. ic in. sensul reelemenit uno garani procedure necesare penn asigirarca independ justi. ee As: Queue, Clea Mou, N11, Sector & el 311 6900; Faye311 6901 Web: wweuscen 90% 0“Come Superior l Magiaran cetera epee ail (art Sl in Const, "epics Ink Hated Plu ConsisSerir ol Mayet 23 ng} bari 2021 Desi procurortrespondenti la chestionarul transmis de Consiliul Superior a Magistaturit (aproximativ SO din procurori in funeie au edspuns Ia acest thestiona) s-au pronunfat in mjortate covdrsitoare in favoaren destlingiii Sectici pentru InvestigareaInfractiunior din Justi, ebuieremarcatfaptl cd un procent 4c 68.3% dint respondenti au apreciat cla intrebsrea:, Sueyé de acord ca in ipoteza desfiitarit SU, efeemarea in continuare a urmeriritpenale, punerea in Inigeare a actin penate sew trimiterea in judecard a wer magistrat sé poatd fi dewd mumai in urma unui avis prealabil al Procuroralul General al PICCL. Plenului saw Sectilor CSM?” se impune un Fispuns afimativ. ‘De aveea, se impune @ fi adopiata o reglementare de echilibru, care st fasigure devideratal identificdsi anor garanii_adecvate in vederea respectirit independenfei justitii, dar care si nu consttuie piedii nejustiticate in ancheta penali. Evident, judecdtori si procurors care au sivigit im ralitateinfractuni Trebuie si suporte rigoile legii penale. ca orice alt cetdlean. context in care granite nevesare ar trebui 38 asigure un ccilibeu intre acest deziderat gi nevoin sentiala @ unui stat de drept de protectie a magistrajilr impotriva unor presiuni agjusifcate ‘In mod regretabil,iifatorul proiectulu de lege a exclus de plano rice fe de diseutie despre aceste garan(ii, context in care Consiliul Superior al Magisiraturit nv poate avansa 0 propunere concreti in acest sens. inst. din nou. subliniaza necesitatea subsumiri acestoracclor doua seopuri eseniale: tragerea la faspundere penald a masistailor care incaled legen gi protetia adecvatd, prin mecanismeeficiente, a celoral Fesle fundamental st se injeleagé faptol eX beneliciarul principal ol tarangilor solicitate de sistemul judiciar este cerdjearad, caruia trebuie 38 i se Asigure drepiul la un proces echitabil, drept care ar devent iuzoriu in ipsa unei justi independente, care si devida exelusiv potrivit ogi. in afara cried forme ‘de presiune extrioar, Fai de argumentele mai sus expuse. in lumina rola siu constitutional de ‘garantal independents justi, Plenul apreciazi i, peatra a nu lipsi principiul independent’ justitie de o garantie legal. este absolut necesaré reglementarea tunor mecanisme care s8 asigure protectia adecvata a judeedtrior gi procurritor impotrivaoriedror presun. .TEESCU, )R AL MAGISTRATURIT Judecator) PRESEDINTELE CONS} Ki dese: Bucur, Cala Monet, NE. 141%, Secto8 "Te 311 6900; Fax:311 69 01 ‘Web ewes 1908.10