NIVEL C1 COMPREHENSIUNE DE LECTURA. COMPETENTA cea 25 de punt LINTELEGEREA UNUI TEXT SCRIS i Fe] 15 puncte A. Cititi textul de mai jos si alegeti varianta core Praga - istorie si prezent Praga este, fara indoiald, una dintre cele mai cochete si atractive capitale europene — dovada pentru acest fapt stau cei nu mai putin de 4,1 milioane de turisti care o viziteazé anual. Care este secretul Pragai? Ce are acest strivechi oras regal, in egal masura al cehilor, dar si al germanilor gi evreilor, in plus fata de Budapesta, Viena sau Miinchen? La intrebarile de mai sus, un cAlitor rafinat, cu eventuale afinitéti antropologice, istorice gi culturale. ar stramba din nas. Poate, pe bun dreptate, Cu toate acestea, este absolut natural sa le indragostesti de la prima vedere de unele locuri atat de tare inca doresti cu ardoare sé vezi, si atingi si sa simti cét mai mult din spiritul si savoarea lor, fra a te satura in cele céteva zile de excursie sau vacanfa si si te intorci iar $i iar in locurile care te-au fermecat. Dupa gustul meu, un astfel de loc este Praga, un oras ale cArui origini se pierd, la propriu, in legenda, Istorie, nucleu! din jurul maiestuosului Castel Praga, este atestat drept urbe din 870, devenind resedinta predilect a ducilor si regilor Boemiei. in jurul anului 1000, gratie pozitie’ geografice extrem de avantajoase, Praga ajunge unul dintre cele mai mari centre comerciale ale Europei, statut care-i asiguri bunistare si prosperitate, plus o dezvoltare galopanta. in acelasi an, este oragul cu cele mai multe castele si catedrale de pe continent si aga urma sa fie ined secole la rand, (dupa www.descopera.ro, noiembrie 2009) 1, Praga este a, la fel de frumoasa ca Budapesta, Viena sau Munchen, , mai frumoasa ca Budapesta, Viena sau Miinchen. . mai putin frumoasd ca Budapesta, Viena sau Miinchen. 2. Un calator rafinat a. ar fi mullumit de o comparatie intre aceste orase. b. s-ar simti provocat de 0 comparatie intre aceste orase. ¢. ar fi nemultumit de o comparatie intre aceste orage. 3. De un oras ca Praga te indr a. de la ineeput. b. dupa cdteva zile de excursii sau vacanta. . dupa ce mergi de multe ori acolo, stesti 4, Din anul 870 a. exist orasul Praga. b, exist primele informatii despre oragul Praga. ¢, a inceput construirea Pragai. 5. in jurul anului 1000, a, dezvoltarea Pragii este acceleratd. b, Praga dobandeste o pozitie geograficd avantajoasa in Europa, ¢. incepe in Praga construirea multor castele si catedrale.B. Cititi deserierile unor stadioane si potrivi propozitiile de mai jos. Folositi fiecare fragment de doua ori fragmentele din text (a, b, ¢, d, e) cu Stadioane faimoase din Europa Legile nescrise ale turismului spun ca exista o categorie de “pelerini” pentru fiecare tip de obiectiv: exista turisti pentru muzee, turisti pentru cafenele, turisti pentru arhitectura si desigur... turiste pentru cumpératuri. in toata aceasta “fauna” se mai remared o categorie: turistii stadioanelor. Monumente de athitectur& moderna, arenele sportive ale Europei au intrat intr-o lupti acerb& pentru frumusete si grandoare. Nu e de mirare, deci, cd mai nou ele se regisesc pe listele cu obiectivele turistice cele mai interesante de pe batranul continent. a. Camp Nou, Barcelona Stadionul Camp Nou a fost inaugurat in 1957. A fost cunoscut la vremea respectiva sub numele de Stadionul FC Barcelona si a adoptat denumirea actual in 2001, Avand o capacitate de 98 847 de spectatori, a devenit stadionul cu cele mai multe locuri din Europa si al unsprezecelea in topul celor mai mari stadioane ale lumii, A fost construit in timpul mandatului_pregedintelui FC Barcelona, Francese Miro-Sans, El a sustinut acest proiect, impulsionat, printre altele, de vechea rivalitate dintre FC Barcelona si Real Madrid, echip& care tocmai igi ridicase un nou stadion, actualul Santiago Bernabeu. Constructia, inceputa cu un buget de 67 de milioane de pesetas, a costat, in final, 288 de milioane. in mare parte din cauza problemelor pe care le-a pus fundatia. in anul 2007, oficialii clubului FC Barcelona au anunfat ci noi lucrari de renovare si marire ale stadionului vor incepe in 2009. Finalizarea uetiiilor este programata pentru 2011, insa in acest timp stadionul poate gzdui in continuare meciuri b. Wembley, Londra Al doilea stadion ca marime din Europa, Wembley, este situat in cartierul Brent din nord-vestul Londrei. Datorita marimii sale, este ideal pentru desfigurarea concertelor de mare amploare. Numai in cursul anului trecut, melomanii au avut ocazia de a-i asculta aici pe Madona, Foo Fighters, Muse, Metallica sau George Michael. Cu 0 capacitate de 90 000 de locuri, stadionul este cel mai mare din lume cu toate scaunele acoperite. Imediat dupa relansarea sa, a primit denumirea de Nou! Stadion Wembley, pentru a se face o distinctie clara fai de constructia originala. Un alt record “personal” este faptul cé Wembley este cel mai scump stadion construit vreodata, ridicarea sa ajungand pana la 798 de milioane de lire sterline. Actuala constructie continu o traditie deja glorioasa. Stadionul original a fost unul dintre cele mai faimoase si mai populare din lume, apartinind echipei nationale a Angliei, care |-a supranumit “Casa fotbalului”. in 2003, constructia original a fost demolata, arena rendscnd, pe acelasi amplasament, patru ani mai tarzit. ¢, Allianz Arena, Miinchen Construit in nordul orasului Mainchen din Germania, stadionul Allianz Arena reprezinté o curiozitate in sine datorita structurii modeme, care nu aduce un plus numai prin forma, ci si prin sistemul inovator de iluminare a fatadei. Alliantz Arena este primul stadion din lume a carui fatada igi poate schimba culorile, Stadionul include si centre de ingrijire, $50 de toalete, 190 de monitoare si doud magazine pentru fani, Pentru cd stadionul este impartit de doud echipe, a fost prevazut cu patru vestiare: doud pentru formafiile gazda si dowd pentru oponentele lor. Parcarea stadionului este cea mai mare din Europa, cu 9 800 de locuri. Pe ling acestea, alte 350 de locuri sunt rezervate autobuzelor, iar 130 sunt destinate persoanelor cu handicap locomotor.4, Ataturk, Istanbul Stadionul Olimpic Ataturk este una dintre mandriile nationale ale turcilor, obsedati dupa cum se stie, de fotbal. Ridicarea lui a inceput in 1999 si s-a terminat in 2002, iar costurile totale s-au ridicat la aproximativ 135 de milioane de dolari. Capacitatea oficiala este de 75 145 de locuri, insi stadionul poate primi pana la 81 000 de oameni. Constructorii lui nu s-au oprit la a proiecta un simplu stadion. Amplasamentul are in dotare 6 lifturi, 558 de toalete, camere de prim ajutor gi chiar un mic spital, 98 de detectoare de metal, 38 de camere de securitate, camere VIP, teren de antrenament, amfiteatre, sali de conferinga si zone speciale rezervate politiei si pompierilor. Stadionul Olimpic Ataturk gizduicste atat meciurile echipei nafionale, cat si alte evenimente sportive oficiale, printre care si curse de atletism. in mai 2005, pe acest stadion s-a desfisurat finala Champions League, care s-a jucat intre Milan si Liverpool ¢. Arena Romani, Bucuresti in anul 2007, autoritatile romane au hotardt demolarea vechiului stadion national ridicat in 1953, care a trecut de sub administrarea Autoritatii Nationale a Sportului in domeniul public al municipiului Bucuresti. 100 de milioane de euro au fost alocate pentru refacerea stadionului care va purta numele de Arena Romand, dar se pare c& intreaga construcji¢ va ajunge la peste 150 de milioane. Firma de arhitectura Berger Devine Yaeger. care se ocupa de partea de proiectare, are in portofoliu stadionul Wembley din Marea Britanie. in Arena Romand se vor putea organiza, pe lng competitiile sportive, concerte si spectacole de opera. Stadionul in sine va avea o capacitate de circa 50 000 de locuri, ins’ este prevazuta si construcfia unui stadion de atletism, cu 15 000 de locuri, in imediata vecinatate, Data finalizarii constructiei a fost stabilita pentru 2011 (dupa www.descopera.ro, februarie 2009) 6. Acest stadion are acum un alt nume decat cel initial Acest stadion se va ridica pe locul unui vechi stadion. 8. Acest stadion a fost ridicat exact pe locul unui vechi stadion. 9, Acest stadion este in reparatii, dar se foloseste in continuare pentru evenimente sportive. 10, Pentru construirea niciunui alt stadion din lume nu s-au platit mai multi bani. 11, Acest stadion are 0 particularitate de design care priveste exteriorul sau, 12. Acest stadion poate gazdui mai multe persoane decat se declara oficial. Constructia acestui stadion va costa, probabil, mai mult decat se estimase initi 14. Acest stadion nu a fost construit pentru o singura echipa de fotbal. 15, Acest stadion a fost construit nu doar pentru fotbal, ci si pentru alte competitii sportive.IL. GRAMATICA SI VOCABULAR 10 punete A. Completati spatiile libere eu un cuyaint potr Peste 110 anticari din ara si din strainatate vor 1. parte, in perioada 30 aprilie - 2 mai, la 2. de-a [1-a edifie 3... tirgului din Bucuresti care le este dedicat, organizat in Parcul Obor. Anunful a f08t 4. .....:ne de reprezentantii Primarici sectorului 2. Pe vechiul amplasament al Targului Mosilor, pasionatii obiectelor vechi vor gsi mobilier, monede i bancnote din timpul Regelui Carol, bijuterii vechi gi tablouri din casele boieresti 5. odinioar’, fotografi gi MUMLE 6. -eonenn Obiecte de arti. Organizat de edilii sectorului 2, targul va fi deschis 7. orele 9:00 gi 18:00. B. Completati spatiile bere cu forma potriviti a euvant i din parantezi: Fiiatent la culorit Culoarea este elementul principal in interiorul unei case, Perefii, mobila, draperiile si? tapiteria, totul (a coordona) 8. ...nsnnnmunnnnne Pe baza culorii gi a designului, Peretii sunt eci mai importanti, Cand alegi perdelele, pernele si mobila, (a se gandi) 9. .. ch acestea trebuie (a fi) 10. armonie cu peretele. Asa e&, prinul lueru de care trebuie sa {ii seama atunei c&nd te apuci (a decora) 11. . © casi sunt perefii, mai exact culoarea lor. in plus, (a-i vopsi) 12... periodic, le vei mentine stralucirea si le vei impiedica uzura. Culoarea poate modifica perceptia asupra unei case in diferite moduri. © poate face (a prea) 13. seo OGihnitoare, dramatic sau intimd, Culoarea este cea mai putin costisitoare cale de (a transforma) 14, ° camera dintr-una banala intr-una de vis. Ca si nu dai gres, (a fine) 15, cont de schema clasica a culorilor — primare (albastru, rogu si galben) gi secundare (verde, portocaliu gi violet). Acestea din urma sunt luminoase si vibrante, in vreme ce pastelurile gi culorile neutre (a-{i crea) 16... impresia de caldura si liniste, Culoarea poate (a folosi) 17. atdt pentru a masea, cAt gi pentru a reliefa anumite lucruri, De exemplu, daca vopsesti 0 teava aceeasi nuanta cu peretele, aceasta va fi abia vizibila. (dupa Gandul, iulie 2008) C. Citigi textul de mai jos si alegeti varianta coreeta de raspuns: Somnul si problemele de zi cu zi Somnul dup& acumularea unor informatii noi SAU 18, csr expunerii unei probleme poate stimula o memorare mai eficientd, dar si identificarea mai facila a unor soluti, 19. vreme gi visim in timp ce dormim, sunt de prere oamenii de stiintd americani, Cercetatorii 20. de pairere c& visele reprezinta un semn al faptului c& regiunile | inconstiente din creier functioneazd intens pentru a procesa informafia 21. la anumite insarcinari, Ei cred despre vise c& ar putea fi un instrument cu ajutorul 22. creierul gestioneazi_o problema la mai multe niveluri, Visele ar putea reflecta incercarea | creierului de a identifica asocieri cu elemente din trecut ce se 23. face utile in viitor. Exist sugestii conform cirora, la nivel subconstient, ereierul uman se concentreazi asupra ucrurilor pe care le crede cele mai importante.18, a.inurma b. in urma e.peurma — d. de pe urma 1, acatita bin cca de dy 20. a.au b. sunt e.cred d. emit 21, a, referitoare b. referire e.referirea — d. referitor 22. a. careia b. ciruia c.cirora di. care 23. a. putea b. putind e.poate pot D, Formati cuvinte noi pornind de Ia cele date in caseta din dreapta pentru a completa spatiile libere din textul de mai jos. Seriefi cuvintele la forma gramaticali corespunziitoare: S-a dovedit c& unele animale manifest 24. 0... 24, a prefera clare pentru 25. membrelor de pe o parte sau alta a | | 25. a folosi corpului, Un studiu realizat in Marea Britanie a aratat c8, in cazul pisicilor, femelele sunt predominant 26. in timp ce | | 26, drept motanii sunt, de obicei, 27. sco. La fel se intampla si in | | 27, sting cazul edinilor, iar papagalii, de asemenea, utilizeaza adesea un anumit picior pentru a apuca obiectele care ii intereseaza. Papagalii care au un astfel de "picior 28. " s-au dovedit a avea un grad mai | | 28, a domina mare de 29, decat cei care isi folosese in mod egal | | 29. inteligent ambele membre inferioare. in lumea pestilor, carasii aurii manifest si ei o anumita tendinta de a se deplasa spre dreapta sau spre sténga, lucru vizibil atunci cand incearca si scape de un 30. Jesseey de pilda. 30. a priida E, Completati textul de mai jos cu sinoni ate: ne ale cuvintelor sau expresiilor subl Calatorul care ajunge in Cuba, mai ales/ 3 . in Havana, se simte teleportat in urmi cu o jumatate de secol, intr-un oras adormit. Timpul pare si se fi oprit in loe prin anii © sf judecdm dupa data de fabricajie a masinilor (de regula’ 32. . americane) cu care circulé localnicii. Nimeni nu se graibeste la muned/ 33. . iar majoritatea magazinelor nu se deschid inainte de ora 10.00. Cuba este o fara a contrastelor, Arhitectura uluitoare/ 34. ce tree! 38... . punet de pornire oareeum obli . se degradeaza pe zi . dar muzica risund oriunde. Pentru turisti, Havana este un satorit, miear/ 36. .. pentru mostrele superbe de arhitecturi coloniala, viata de noapte si faimoasele/ 37. fabrici de trabucuri. Marca de rom Havana Club, cu aroma sa distinetii) 38, de caramel si mirodenii, este una dintre atractiile turistice principale! 39. ale orasului. Dar s& nu refuzafi nici mojitos, cocktailul najional cubanez: rom, zahiir, sue de Amiie, menta, sifon si gheafa, cici mojitos merge! 40. foarte bine cu trabueuri si cu muzica populara,ELABORAREA UNUI TEXT 20 de puncte A. Ati folosit de eurfind un produs pe care lati cumparat dupa ce ati citi anuntul publicitar de mai jos. Scrieti o serisoare cditre compania producatoare in care si semnalati faptul ei produsul oferit nu a avut rezultatele promise in reclama, Spuneti care a fost seopul principal pentru care ati dorit si folositi produsul, ce probleme at avut din cauza lui si ce compensatii doriti, (150 de cuvinte) MEDICAMENTUL MINUNE incerei de mult timp s macar pentru sarcinile cele ma recapeti energia pierduta? Ai senzatia ci nu te poti mobiliza nici portante de la serviciu? Ai testat toate vitaminele de pe 4 ffird niciun rezultat pia ri preserij de pe ambalaj. Nu depagiti doza z ied recomandat: B. Serieti un articol despre rolul lecturii in Iumea contemporand. Referiti-va la avantajele si dezavantajele lecturii in comparatie cu alte activititi, la situatin din tara Voastri, in ce priveste adullii, dar si copiii. (200 de cuvinte) INTELEGERE $1 EXPRIMARE ORALA DISCUTIL PE MARGINEA UNUL TEXT AUDIAT 50 de puncte LINTELEGERE DUPA AUZ 20 de puncte A, Ascultati o relatare despre primele zile de scoala si decideti dac: le de mai jos sunt adevarate (A) sau false (F). 1, Pregatirea pentru inceputul scolii se face cu o zi inainte. 2. Pentru copii, prima zi de scoala reprezinté ceva cu totul now. 3. Petrecind mai mult timp singur, copilul se va simti liber si in siguranta, —_[ 4, Problemele de adaptare ale copilului in primele zile de scoala se pot manifesta i fizic. $. Noul program al copilului va fi 0 povara pentru el LI 6B. Ascultati o relatare despre influenta anumitor produse asupra sinititii si completati casetele de mai jos. Serie 6. "Lista neagra" contine produse care se presupune ca eee | Eee ||P 8. S-a crezut despre cofeina ca produce| cardiace. intre unu si trei cuvinte in ficcare caseti, 7. Ciocolata neagra si vinul rogu sunt bune pentru noi, dar nu 9. Cercetatorii chinezi cred ca riscul este diminuat de consumul de cofeina, 10. Doua - trei cesti de cafea pe zi scad riscul cardiovascular euf 11. E posibil ca 0 usoara supraponderabilitate sa-ti [— __ | 12, Trebuie sd facem o diferent clara intre supraponderabilitate gi 13. Vinul rosu este 14, Vinul alb nu e mai ra decat cel rosu. 15, de vin e extrem de benefic pentru sinatate. CC. Ascultati un interyi cu artistul Dan Perjoyschi gi alegeti varianta corecta: 16. in general, Dan Perjovschi a desenat in muzee a, numai pe perefi b. pe pereti, pe ferestre gi pe jo: ©. pe pereti, pe ferestre gi pe tavane, 17. Dan Perjovschi a. isi improvizeaza desenele. b, are nevoie de mult timp pentru a desena, ¢. are nevoie de mult timp atunei e”ind cauté idei pentru desenele lui 18. Dan Perjovschi are acum nevoie de mai putin timp pentru un desen pentru c& a. luereaza mai bine si repeta unele desene b. lucreazé mai bine si foloseste toate desenele din carnetele de schite. ¢, repetii unele desene gi nu mai foloseste carnete de schite. 19. Oamenii se recunose in desenele Jui Dan Perjovschi atunei eéind a. ei discuta cu el b, artistul poate identifica specificul locului, ¢. artistul deseneaza intotdeauna exact locul in care este. 20, Felul de a desena al lui Dan Perjovschi si citeasca literatura. b, sa luereze pentru un ziar, ¢. si introdued text in desenele lui a schimbat cand el a inceputIL. DISCUTH PE MARGINEA UNUI TEXT AUDIAT. 30 de puncte D. Ascult: anuntat egistrarea yi exprimafi-va punctul de vedere in legiturd cu stireaTELEGERE DUPA AUZ Primele zile de seoali Primele zile de scoala reprezinta o etapa importanta in dezvoltarea copilului si un moment emofionant pentru intreaga familie. Pregatirea pentru prima zi de scoal’i incepe cu mult inainte ca ea s4 se intimple, prin modul in care copilul isi construieste in imaginatia sa scoala, prin povestirile celor mai mari despre cum e la scoaki, prin experientele de la gradinita, prin cuvintele parinjilor sau amintirile bunicilor. Astfel, scoala devine ceva familiar, asteptat cu interes, cu bucurie, dar si cu emotii, intrebari sau teama. in noua etapa din viata sa. copilul va petrece un timp singur, fara parintii sai, un timp care fi va apartine gi pe care va trebui si il gestioneze si s4 il integreze in viata sa. Prezenta constant a mamei sau a cuiva din familie asigura protectie, siguranta. Separarea inseamna neliniste, intrebari, indoieli, uneori refuz. Pentru unii copii, va fi mai usor de integrat aceasta experienf nou’, pentru alti, va fi extrem de dificil, Plansul, febra, voma, tacerea, agresivitatea, toate acestea pot fi reflexe ale suferinfei copilului in fata separari Schimbarea va fi resimtita din plin in viata copilului si a familiei. Programul lejer de acasi se va transforma intr-un program ordonat care va trebui asimilat de copil. Ora de trezire, orele de la scoala, timpul dedicat temelor gi preocuparilor fat de scoala pot fi integrate intr- un ritm specific copilului si agezate in aga fel incat sa devina firesti si si nu prezinte multe dificultaji pentru el (dupa "Avantaje") B nu ¢, totusi, rau pentru sinatate... ist tot timpul o "lista neagra” a produselor despre care se spune ci diuneaza sfnatatii. Continutul acestei liste se schimba mereu si ce era bun ieti, ne poate afecta astizi, sau invers, Pand nu demult, vinul rosu si ciocolata erau si ele pe aceasta lista. Azi, alaturi de ele, se pregatesc si pardseasca lista neagrd si alte produse sau situafii de care pana mai ieri ne temeam, Stim deja cA vinul rogu si ciocolata neagra ne adue unele beneficii dack nu sunt consumate in exces. Ciocolata este un aliment care ne confer nu doar o stare de bine, ci si \atate. Dar ce se intampla cu celelalte tabuuri alimentare? S-a presupus pan nu demult c& varianta decofeinizata a cafelei este mai sindtoas’, pentru c& despre cofeina se credea cA da palpitatii cardiace si creste riscul cancerului. Cereetatorii chinezi de la Universitatea din Yat-Sen spun ci, de fapt, cofeina poate si reducd riscul bolilor de inima. Alte studii recente, realizate la Universitatea din Madrid, sustin femeile care beau 2-3 cesti de cafea pe zi au un rise cardiovascular cu 25% mai mic decat cele care nu beau deloc. Atentie! Nu depisi masura, pentru 4 vei avea probleme cu somnul. Medici ne recomanda sa nu bem mai mutt de patru cesti de cafea solubila pe zi Supraponderabilitatea este Jegata de un rise crescut al aparitiei bolilor cardiovasculare si mai multor tipuri de cancer. De fapt, cateva kilograme in plus s-ar putea si-fi prelungeasca viata, susfin cercetitorii americani! Un studiu realizat pe durata a doi ani a dovedit ca persoanele usor supraponderale tind s@ traiascé mai mult decdt cei considerati in limitele de greutate normala. Cateva kilograme in plus sunt acceptabile, lucru care nu se poate spune si despre obezitate. Toti medicii sunt de acord cu faptul c& obezitatea creste cu mult riscul bolilor de inima, al diabetului si cancerului Se credea ci vinul alb nu aduce beneficiile variantei rogii, care este un puternic antioxidant, Un studiu recent, realizat la Universitatea de Medicina din Connecticut, a ajuns la concluzia ca vinul alb ar putea fi la fel de bun pentru inima ca si cel rosu. $i asta pentru cd i 9coaja si pulpa strugurilor albi s-au descoperit dou substanfe similare cu cele prezente in strugurii negri, Atentie! in timp ce consumul moderat de vin face minuni, excesele sunt extrem de déundtoare. (dupa *Avantaj’ Interviu cu artistul Dan Perjoyschi A desenat in marile muzee ale lumii, acoperind pereti intregi (sau ferestre si podele, depinde...) cu povesti despre lumea in care trim, Dan Perjovschi este martorul istoriei Prezente: nu iarté nimic, de la incalzirea globali la problema minoritatilor si obsesia consumerismului, Acum stim de vorba despre rolul artei si despre cum a devenit el artist. ELLE: fn ultimit ani, tt esti cunoscut la noi drept ,,tipul care deseneazd pe un zid intr-un muzen” Nu prea se tie ce se intdmpla in spatele acestui proces Dan Perjovschi: Execuia e spontana si rapida, dar gisirea desenelor se face in timp gi cu eforturi mari. pentru e& sunt perfectionist, Proiectul meu standard este cam aga: ma duc intr- un loc din lumea asta si colectez idei citind ziare, uitandu-ma la televizor, discuténd cu paznicii muzeului, trigdnd cu urechea si cu ochiul pe strada. inainte imi trebuiau trei luni, acum mi-ajunge © sAptiména, pentru ci mi-am perfectionat tactica, dar i pentru ca am un corp de desene pe care le rulez de pe un perete pe altul. Am, mai nou, nigte carnete de schite in care coleetezdesene. Din dou ute, treizeci| ajung pe zi. ELLE: Unde iti umpli_—carnetele? Pe stradé, —la—cafenea, —_acasii? D.P.; Peste tot si tot timpul! Pe strada, in autobuz, in pat, la cafenea, in somn (visez destul de des desene), acum cdnd discut cu tine... Totul este desen si totul poate fi desen. Sunt impresi, lucruri care apartin unui loc si, daci esti in stare si le , Prinzi caracterul locului - !umea le recunoaste si se recunoaste. Desenez locul in care sunt, dar si timpul in care sunt. ELLE: Ai fost intotdeauna atent la tot ce se intémpla in jurul tau saw asta a venit odatd cu desenul? D.P.: A venit citind si ilustrand literatura, Desenul meu era la inceput mai poetic, mai lucrat, ‘mai rafinat, dar, din cauza muneii saptiménale la gazeta a devenit mai direet, mai rapid, Totul s-a simplificat si a devenit tot mai precis si, in timp, ce a continuat, dar s-a amplificat, a fost cantitatea de text din desene. Textul e parte din imagine si viceversa. Am ,desene” care sunt, de apt, un text, un fel de slogan. Explic istoria lumii asa: From Big Bang to Bic Mac. Ce pot s8 spun e cA sunt sigur c& mi-am gasit, cu aceste desene, calea in viata. Sunt multumit si fericit cu ce fac. ELLE: Dan Perjovschi, ifi mulfuunio si ipi dorim mult succes st in viitor. (dupa Elle)DISCUTH PE MARGINEA UNUL TEXT AUDIAT Autoritajile de la Beijing au declarat c& sunt in posesia unei tehnologii care poate produce ploi la comand’ in regiunile dorite si in cantitati pluviometrice ideale, China devenind astfel singura tari din lume cu o asemenea capacitate meteorologicd. Agentia Xinhua @ anunfat ¢@ un numar de 1 350 de rachete meteorologice au fost lansate in provincia Yunnan din sud-estul Chinei pentru a produce precipitatii de 25 de litri pe metrul patrat in partea de nord-vest a aceleiasi provineii, ‘Agentia meteorologiea chinezé este de parere c& ploile comandate sunt un ajutor nesperat in cazul incendiilor de padure sau in anii secetosi, Un numar de trei persoane au murit anul trecut in urma incendiilor de padure din apropierea orasului Da Li, 0 destinatie turisticd renumita din provineia Yunnan. (Sursa: RiaNovosti, februarie 2010) ucH A EXERCITHLOR COMPREHENSIUNE DE LECTURA $I COMPETENTA GRAMATICALA INTELEGEREA UNUI TEXT SCRI: A 1b; 2.6;3. 4:4. by S. a: B. 6.4: 7-6; 8.; 9a; 10, b: Hc: 12, di 13.6; 14. 6: 1S. d GRAMATICA $1 VOCABULAR: ‘A. I, lua; 2, cea: 3. a: 4. Ricut; . de; 6. alte; 7. intre: B, 8. se coordoneaza/ este coordonat; 9. eandeste: fie: 11. de decorat! sa decoreci: 12. vopsindw-i; 13. s4 park; 14. a transforma; 15, tine; 16. ifi ereeazi 17. fi folositi; C. 18. a; 19. ¢; 20. bs 21. a; 22. b; 23. d; D. 24, preferinte; 28, folosirea; 26. dreptace; 27. stangaci; 28. dominant; 29, inteligemta: 30. pradator; E. 31. in special’ cu deosebire; 32. in general; 33, serviciu! lueru: 34, uuimitoare! fascinant&; 38. cu fiecare zi’ replat; 36. cel putin; 37. celebrele! cunoscutele: 38. speciald’ aparte caracteristed; 39. cele mai importante: 40, se potriveste. INTELEGERE $1 EXPRIMARE ORALA. DISCUTH PE MARGINEA UNUL TEXT AUDIAT INTELEGERE DUPA AUZ: AI. F;2.F:3.P:4. 4:5. FB. 6, diuneazi 7, in exces; 8. palpitafii 9, bolilor de prelungeasca viafa; 12. obevitate: 13. un puternic antioxidant; 14, pentru inima; 13 17. ¢; 18,2: 19. b; 20. b. imi: 10, 259% 25 la sutty He Consumul moderat: C. 16. 6Barem si eriterii de punetare pentru testele de limba romani elurile C1 si C2 Elaborarea unui eseu pe o tema dati: 25 de puncte A. 10 punete a, Confinut: 2 punete b, Adecvarea si diversitatea lexicului: ¢. Coerenfa textului: 2 puncte 4, Corectitudine gramatica ¢. Stil si registru: 2 puncte puncte 2 punete B. 15 punete a. Conjinut: 3 puncte b, Advevarea si diversitatea lexicului: 3 punete ¢. Coerenta textului: 3 puncte 4. Corectitudine gramaticali: 3 puncte ¢, Stil si registru: 3 puncte Diseutii pe marginea unui text audiat: 30 puncte a. Continut: 6 puncte b. Adecvarea si diversitatea lexicului: 6 puncte ¢. Fluenta: 6 puncte d. Corectitudine gramatical’: 6 puncte ¢. Tehnici de comunicare: 6 puncte Indica Pentru sectiunea Gramaticd si vocabular, se va impargi numrul total de puncte la numarul de poziti si se va obtine punctajul pentru fiecare pozitie. La nivelurile CI si C2 se acorda pentru aceasta sectiune 10 puncte, adica 0.25 puncte pentru fiecare pozitie din exereitii. adresate evaluatorului pentru proba de Gramatica si vocabular: Indicatii adresate evaluatorului pentru proba de inyelegere dupa auc: iecare text se va asculta de cate doud ori Inainte de prima auditie, candidatul va beneficia de un minut pentru a citi cerinja si indicatiile, Dupa prima ascultare, acesta va avea la dispozitie ined 30 de secunde pentru a reciti indicatiile gi a-si formula o prima variantd de rispuns, Dupa a doua ascultare, candidatul va finaliza completarea réspunsurilor in maximum 30 de secunde.