ah Sunturi si divizoare de tensiune Gh. Hortopan + Viorica Hortopan EDITURA TEHNICAProf. dr. ing. Gheorghe Hortopan Conf. dr. ing. Viorica Hortopan Sunturi si divizoare de _ tensiune & Editura tehnicda eee cere ce cede eee@me ce ee ease cEEe: ammaLuerarea prezinta, intr-o manier& original, probleme teoretice, de caleul, proiec- tare si ulilizare referitoare la convertoarele numite sunturi coaxiale si divizoare de tensiune cu largi posibilitati de mésurare si anume : curenfi intensi pin la 500 kA si tensiuni inalte pind la 10 MV, in conditii de conservare a unei benzi largi de freeventa. Constructia si funetionarea acestora este fundamentata din punct de vedere teore- tic, pe baza criteriilor de calitate preluate din tehnica reglajului automat si anume : tim- pul de raspuns, timpul de crestere, banda de freeventd. Este dati o clasificare a acestor convertoare de masurd, data fiind marea varietate a lor, astfel ineit sd ofere cititorulti posibilitatea de a alege pe cel adecvat schemei de incercare sau misurare pe care trebuie so realizeze, In cadrul lucrarif se analizeazi si locul sunturilor coaxiale si al divizoarelor de tensiune in schemele electrice de Incercari si interactiunea cu alte elemente ale sehe- mei. Luerarea cuprinde atit 0 sintezi a experientei actuale pe plan mondial in acest domeniu, eit mai ales contributii originale ale autorilor rezultate din bogata experienta acumulata pe parcursul a multi ani de activitate in domeniul misurarii de curenti intensi si tensiuni Inalte. Aceste contributii originale constau in elaborarea unor noi relatii de caleul, cum ar fi cele pentru determinarea timpului de crestere, compensarea suntului etc., de noi metode de incercare si instalatii de etalonare a acestor convertoare, a numeroase constructii de sunturi si divizoare de tensiune, din care unele sint brevetate si utilizate deja in industria electrotehnied din tara. Lucrarea este utild inginerilor si tebnicienilor care lucreaza in domeniul eleetroteh- nici de curenfi intensi. Control stiinfific : Ing. CHIRTL POPESCU Redactor : Ing. PAULINA DUMITRESCU VALERIU MORARESCU Coperta: SIMONA NICULESCU ‘Tehnoredactor : Bun de tipar: 18 IV 1978, Coli de tipar: 13 Tiraj: 4800 + 70 + 20 exemplare legate G.Z.: 621,317.727.1/3 ce. 1517 — LP. INFORMATIA Str. Brezoianu Nr. 23-25 BucurestiShunts and voltage dividers The authors present the reader with an original, scientifical description of the theory, structural analysis and design, as well as use of certain converters called coaxial shunts and voltage dividers ; these have wide measuring ranges and namely: current intensi uip to and including 500 KA with voltages up to and including 10 MV, within very wide frequency bands. ‘The design and operation of such devices are theoretically based on quality criteria borrowed from the automated control technique, i.e. : response time, rise time, frequency band. With an end at helping the reader making the most adequate choice, the authors kive a classification of these converters, which is most useful seing their very wide variety. ‘They also consider the place taken by coaxial shunts and voltage dividers within wiring diagrams for testing purposes, as well as the interactions between these devices and other components of the electric arrangement under consideration. ‘The work, which is basically a synthesis of the present state-of-the-art at a world- -wide level, includes in addition the original contributions of the authors — i.e. the results ‘of more than 15 years of activity in the field of high-current, high voltage measurements. Such contributions are, for instance : new computing relations applied to find the rise time or to compensate the shunt ; new testing methods and calibration arrangements for such converters ; new shunt and voltage divider designs (of which some are patented and already industrially used in the romanian electrical engineering. From the contents: Criteria to estimate the quality of measuring deviees (stepped excitation, sloped excitation, sinewave excitation). Shunts for high-current measurements (Lwo-wire and coaxial shunts). Examples of coaxial shunt designs. Voltage deviders (simple structure of voltage deviders, complex structure of voltage deviders with due consideration given to the propagation phenomenon within the devider). Examples of voltage devider designs. Frequency spectra (stepped, exponential, straight pulse, sloped pulse, voltage standard pulse, post-are-discharge-current). Arrangements for asse- ysing the performances. Applications to power transformer, circuit-breaker, mutator (esting, Interferences in measuring networks. Computations (Appendixes). The book is useful to all engineers and technicians concerned with high-current eletrical engincering.Shunts et diviseurs de tension Les auteurs abordent d’une facon nouvelle et originale les problémes théoriques soulevés par le calcul, ’étude et Yemploi des convertisseurs désignés sous le nom de shunts coaxiaux et diviseurs de tension & larges possibilités de mesure : courants forts, jusqu’é- 500 KA ; et hautes tensions, jusqu’ 10 MV, al’intérieur d’une large bande de fréquenees. Le fondement théorique de la construction et fonctionnement de ces dispositifs est constitué par des critéres qualitatifs empruntés A la technique de la régulation auto- matique, a savoir : le temps de croissance, le temps de réponse et la bande des fréquences. Le lecteur peut trouver une classification claire de ces convetisseurs de mesure laquelle, com pte tenu de leur grande diversité, lui est trés utile pour choisir l'appareil qui répond Je mieux aux conditions requises par le montage de mesure ou d’essai qu'il veut réa- liser. Dans le méme ordre didées et aux mémes fins, il trouvera une analyse servant A déterminer la place que les shunts coaxiaux et les diviseurs de tension doivent occuper dans les montages électriques destinés aux essais, ainsi que interaction entre ceux-ci et les autres éléments du montage. Extraits du contenu : Critéres servant a aprecier la qualité des dispositifs de mesure (excitation échelon, excitation en rampe, excitation sinusoidale). Shunts & mesurer les courants forts (shunt bifilaire, shunt coaxial). Exemples pratiques de shunts coaxiaux. Diviseurs de tension (structure simple des diviseurs de tension, structure complexe des diviseurs de tension, compte tenu du phénoméne de propagation a Vintérieur du di- viseur). Exemples de realisations pratiques de diviseurs de tension. Spectres de fréquence (échelon, exponentiel, impulsion droite, impulsion en rampe, impulsion normalisée de tension, courant sinusoidal coupé, courant post-arc), Installations servant aux essais de performances. Applications a essai des transformateurs de puissnace, des interrupteurs, des mutateurs. L’interférence, dans les montages de mesure. Annexes servant aux. caleuls mathématigues. L’ouvrage est un travail de synthése, fruit de Fexpérience gagnée au niveau de la technique mondiale dans ce domaine, et surtout des contributions originales apportées par les auteurs comme suite & leur activité de plus de 15 ans dans la branche des cou- rants forts et des hautes tensions. Ces contributions originales consistent notamment en: nouvelles relations mathématiques pour calculer, par exemple, le temps de croissan- ce, la compensation du shunt etc. ; nouvelles méthodes et_ montages d’essai et calibrage de ces convertisseurs ; un grand nombre de constructions de shunts et diviseurs de ten- sion, dont certaines sont brevetées et déja largement utilisées & Véchelon industriel en Roumanie. Louvrage est destin aux ingénicurs et techniciens qui s’oceupent des courants forts et de leurs applications.Wyte! w genutenu HanpaMeHna B kuure opurnuasbuo mpeseranaers Teopernyeckne mpoOsiemst pacera, Mpoek- TUPORAHMA H HcMOMbOBANHA KotMepTOPOR HASMBACNDIX KOAICCHATEHEIME IIYHTAMM MW ACAUTETANK HANpAKERNA ¢ OOMIMpHEIMH BOSMOFKHOCTAM HaMepeHHs: TOK KO 500 Ka unanpamena qo 10 Mp, B YeTOBHAX cOXpaHeHUA WMpOKOM moMOCE YaCTor, Ux Koxerpy Kua u paGora oGoctonaMti TeopeTmeckm Ra OcHOBe KayeCTBeHABX Kpntepues, SaNMCTROBAHMIX M3 TeXHUKH ABTOMATHYeCKOM peryaMpOBKM: pews orvera, ckopocru pocra, nosoca yacrorsl. Jana fcwam Kaaccnuxania oTaXx HsMe- pureabRbIx KoRepropon, BenexcrBUM Ux Goad! pasHooSpasHocrH, ¢ uedabIO oGxerunTe BEIGop HanGosree cooTBeTCTRYIUero MEMLITHIBAeMON CXeMe HIM UBMepeHHIO Koropoe oso Mponsnonnrca. B KHMre paccMarpuBaeTCA K MeCTO KOAKCHATHHBIX myrton M jeanrenell Hanpsikenta a oneKrpHYeCKIX cKeMaX MCTTBIraHIs M HX BaAHMO- Aelierane ¢ ApYruMM onemeHTaMH cXeMBl ‘Kuna conepakut evtrres coppementoro Muponoro onsita n 970i obsactH, TaKaKe kak 4 OpHTMHaIBHLI BAA AaBTOpoB Ha OcHORe GoraToro OnBITa WaKOTMBMerocs aa MHOTHE TOs paGoTH B OGrACTK HaMepCHHIA WHTeNCHANHX TOKOB M BICOKMX nanpaxerni. Brag aaxmouaercn v paspaborKe HoBKIX pacieTHHXx orMomreHnit, ‘raKIX Kak WaNpHMep JGIA OMperenenus BpeMeHH pocra, KOMMeHcaNMM HIYHTA H 7.71.5 ORB MeTOHOD MCHEFTaHHA, YeTaHOBKM AXA aTaTOHRpoRAHMA oTMX KOHBepTepoD, MHOTOWNCHEHHLG KONCTpYKUMK WYHTOR Mm jeTHTeTe NANpAAeHBA, WeKOTOpEIE ua KOTOpHX aanareHTOBAHEI KB HACTOAMIee BPEMA, McTOMbAyIOTCA B amTeXTPOTeXHH- aeckolt npombninersocrn Pywanmn. COHEPIRAHWE: Kpurepun ouewxu Katecrba mameputempeix yerpoticrs (cryneHs poabyxzeuua, uHeftHoe noabyanenne, cuaYcoMaTbHOe DoadyAenue). lilyurst yam uamepenua cHIbHEXx TOKOR (ABYXMPOROAAMe IMYHT, KOAKCHAABITEE mynrat). Tpumepst ocylecrsieHua KoaKcnatsHEx uyaTos. Jeunes HanpaKenis (upocran etpyKrypa eure HanpAmKEHKA, CHomHAN cTpYKTYpa AenMTeTelt WanpA- IMeHUA, HPMIMMAA BO BHUMAHMe ABIeHMe pacnpocrpaneHMA, B pesuTexe). I[puMepHt veyilecraaeHMA geamrenei nanpaatenta. Cnexrpsl sacrorH (CTyTIeHb, @KCHoHeH- "Was, MpAMOf MMMYTe, craHaprHMi: HMNYubc HANpmMKeAUA, NpepuiBaHHUtt cHHY- coumHDt TOR, MocmeAyrosot paapAAunil. TOK). VcTaHoBKn AA oMpemereHHA Bos- mowinocretl. IipaMeneana K Membiranm TpanchopMaropos MOMROCTH, BEKMO¥a- ‘reneit, Kommyratopon. Murepdepeaiut 8 namepuretpuux cxemax. Pacterauie mput- sorkenns, Kuwra mpequasnavaeres qua mimkenepon 1 TeXHUMKOB padoraxuMX B oOmacTH AMCKTPOTEXHUKM TOKOD BMCOKOO HaNpAKEHIA,In origineller. Weise werden theoretische Fragen, Probleme im Zusammenhang mit der Berechnung, der Projektierung und der Nutzung von Wandlern — Messwi- derstande und Spannungsteilern — mit weitgehenden Méglichkeiten zur Messung von Starkstréinen bis zu 500 kA und Hochspannungen bis zu 10 MV ber einen breiten Frequenzbereich behandelt. Der Bau und die Arbeitsweise dieser Gerite werden theoretisch fundamentiert, und zwar auf Grund der Qualitatskriterien der automatischen Regeltechnik: Ant- wortzeit, Anstiegszeit, Frequenzband. Angesichts der groGen Mannigfalt dieser MeOwan- dler wird eine klare Einteilung derselben vorgenommen, die dem Leser die Méglichkeit gibt, das fir eine bestimmte Versuchs- oder Me@schaltung geeig-netste Gerat auszu- wahlen. Ferner wird die Rolle der Messwiderstiinde und Spannungsteiler in den elektrischen Versuchsschaltungen und ihr Zusammenwitken mit anderen Teilen der Schaltung beschrieben. Das Buch faBt die bisherigen weltweiten Ergebnisse auf diesem Gebiet zusammen und enthalt vor allem die Originalbeitrage der Autoren, die sich auf deren mehr als fiinfeehnjahrige Tatigkeit im Bereich der Messung von Starkstrémen und Hochspan- nungen stiitzen. Diese Beitrage betreffen die Aufstellung neuer Rechenbeziehungen fir die Anstiegszeit, den Ausgleich des. Messwiderstande u.a., neue Versuchsmethoden und Eichanlagen fir diese Wandler, den Bau zahlreicher Messwidersténde und Span- nungsteiler, die teilweise den Gegenstand von Patenten bilden und in der rumanischen Elektroindustrie angewendet werden. Aus dem Inhalt: Qualitatskriterien fiir MeSeinrichtungen (Rechteckerregung, Rat- Penerregung, Sinuserregung), Messwiderstdnde zur Messung von Starkstrémen (Bifilar- messwiderstand, Koaxialmesswiderstand). Beispiele fir den Bau von Koaxialmesswi- derstande. Spannungsteiler (einfacher Bau und complexer Bau von Spannungsteilern unter Beriicksichtigung der Verbreitung im Teiler). Beispiele fr den Bau von Span- nungsteilern. Frequenzspektren (Stufen-, Exponential-, Rampen, Standarstoss, Nach- strom, geschnittener Sinusstrom). Anlagen zur Ermittlung der Leistungen. Profung der Leistungstransformatoren, Abstellschalter und Stromrichter. Interferenz in den Mefschaltungen. Berechnungsanweisungen. Das Buch ist fdr Ingenieure und Techniker trie tatig sind. lich, die in der Starkstromindus-Prefatztéa Calitatea echipamentului electrotchnic constituie wn factor ho- tdritor in procesul eresterii industriale. In acest sens verificarea performantelor acestui echipament apare ca o necesitate de prim ordin. Este de la sine tnteles cd, prin testarea echipamentului electrotehnic, in faza de elaborare a unui produs now, de perfectionare a unui produs ewistent sau de verificare periodicd a unui produs asimilat, se urméreste garantarea bunei functiondri in exploatare. In faza de testare a echipamentului electrotehnic, tnregistrarea regimurilor tranzitorii, ce presupun variafii rapide de tensiuni gi curenti, este necesard. Pentru mdsurarea acestor mérimi electrice, convertoarele de uz general, de tipul reductoarelor de curent gi de tensiune, nu oferd o solutie satisfacdtoare in ce priveste banda de frec- venja, timpul de rdspuns, timpul de cregtere gi deci tn ce privegte comportarea in regim tranzitoriu. De aceea autorii gi-au propus sé pund la dispozitia specialigtilor care proiecteazd, fabricd sau exploateazd echipament electrotehnic, ca gi studenfilor din facultafile de profil electric, cunogtinfe despre con- vertoarele numite sunturi gi divizoare de tensiune. Aceste convertoare, care posedd proprietati de naturd a le face apie la mésurarea curentilor gi tensiunilor in regim tranzitoriu, sint utilizate pe seara din ce in ce mai mare la tncercarea echipamentului electrotehnic (tntreruptoare, transformatoare, mutatoare, g. a.), in la~ boratoare uzinale, tn cercetare gi in exploatare. Aulorii au considerat cd este util, cape ltngd aspectele teoretice necesare justificdrii performanjelor gunturilor gi divizoarelor de ten- 7siune, sé introduct pe cititor tn constructia, tehnologia si utilizarea acestor tipuri de convertoare. In mare misur& relaziile teoretice, solufiile constructive gi me- todele experimentale, din care unele brevetate, reprezinté reeultatele activitdpii directe a autorilor in domeniul dezvoltdrii de instrumente necesare testirii echipamentului electrotehnic. Autorii3. 2.2. Execitajia rampé . . - 2.3. 24. Relatia de dependenta..... . ~ : a 3.4. Suntul bifilar, . 3.2. Suntul coaxial... cuprins Introducere Griterii de apreciere a calitatii dispozitivetor de miisurare. : 2.1, Exeitatia treapti. 6. ee ae 7 21.1, Timpul de rispuns. 2 2. ee 2.1.2. Un exemplu simpla . . ees 2.1.3. Semmificatia fizied a timpului de raspuns . 2... 21.4. Excitatia treapta reprezinté o idealizare . . . 2.1.5. Timpul de crestere ee ee 7 2.1.6. Alte criterit de calitate bavate pe raspunstil la exeitatia treapti xcitatia sinusoidala 23.1. Metoda functiei de variabils complex . - 2.3.2, Metoda functiei de transfer... 2. 2. ss 24.1. Relatie Intre timpul de rispuns si functia de transfer « 2.4.2, Timpnl de r&spuns la sistemele eu defazaj minimal 24.3. Timpul de raspuns al cuadripolilor in lant 5 244. Relatia intre timpul de erestere si banda de freeventa . 2.4.5. Timpul de crestere si banda de freeventa Ia un lant de masu- fareheees aes ee 2.4.6. Carneteristica de freeventa s! rispunsil ind Sunturi pentru masurarea curengilor cu variagii rapide... SU espa conmeceoriles ellncate Blin ta erate tecapta ae carent . 2: 3.1.2. Supratensiuni pe rezistenfele antiindunctive - . =» 3.2.1. Solufia aproximativa a raspunsului la exeitatia treapta de curent a conductorului tubular... . 13 16 17 17 19 20 24 22 23 26 26 27 28 29 30. 31 32 36 AL 44 42 47 48.4. 10 3.2.2, Solutia exact& a rlispunsului la excitajia treaptd de curent a conduetorului tubular. 2... ee . Comportarea Instalatiel de masurare tn ansamblu . Compensarea schemei de masurare care inchude un sunt cu pereti aie 3.2.5. Compensarea schemel de misurare eare inelude un sunt eu pereti Ol 3.26. Elemente de proectare |. sos eee ee Divizoare de tensiune. eee 4.1, Structura simpla a divizoarelor de tensiune . . : i Divaonlcapaalive 4.1.2. Divizorul mixt, sere, RE. ee 4.1.3. Divizorul mixt, paralel, RO. ee alias Divizoral renativa eee eee 4.2. Structura complexd a divizoarelor de tensitne . 2... 2. ae Diviesral mixt serie RG 4.2.2. Divizorul mixt, serie RC, simplifieat 2... 2.2... aaa Divison) terete ee eee 4.24, Divizoral rezistiv, simplifieat . 2... 2. ee ee 4.2.5. Divizorul universal 6 6. ee 4.3. Divizorul de tensiune in Jan{ul de misurare 4.3.1. Unda refleetaté. . . oe 4.3.2. Raspunsul indicial al lantului de masurare |. 2). 4.3.3, Timpul de raspuns .. 2... Boe e eg eee -4. Un model de ealeul pentru timpal de *rispuns, pee eas 4.3.5. Cablul coaxial... . ‘i poo e e888 4.4, Exemple de construclii o 2. 0... ee 4.4.1. Divizor de tensiune rezistiv pentru 1,6 MV tensiune de impale - 4.4.2. Divizor mixt, serie RC pentru tensiunea alternativi de 20 kV,y 4.4.3. Date suplimentare privind constructia divizoarelor de_ten- Re sieve de treevend Instalagit pentru determinaren periormanjelor 2... 2. 6.1. Producerea excitaliei treapta la Incerearea sunturilor coaxiale. . . . 6.2. Producerea excitatiei treaptd la Incerearca divizoarelor de tensiune . 6.3, Determinarea caracteristicei de freevent& a divizoarelor de tensiune 64. Determinarea timpului de crestere 2 2. 52 58 66 68 73 83 84 Bi 86 98 99 100 102 103 104 106 108 110 411 114 116 120 123 124 133 136 38 146 146 149 150 152Chteva_aplicatii 7.1. Incercarea la impuls de tensiune a transformatoarelor . .. .. . + 7.2. Mésurarea tensiunii de arc electric, a tensiunii de restabilire si a curen- till potter ee 7.3. Masurarea curentilor in circuitele mutatoarelor Interferenje in eircuitul de masurare . . . . . . 8.1. Detectarea unei interferente ... 2... 8.2. Ffectul trecerii unui curent de interferenta prin eeranal cablulut coaxial 8.3. Metode pentru eliminarea interferenfei .. 2... 1 ee ee Amexe .. 2... Bibliografie . ... 154 154 156 159 161 161. 162 164 166 203Notatii principale valori instantanee ue 1, U, EB — vyalori elective 1, 6,8 = valori de virt LU,E ~ fazori H_ ~ — intensitatea cimpului magnetic, vector J — densitatea de curent, vector E — — intensitatea eimpului electric, vector = U eX+9)_ peprezentare in complex nesimplificat impedanta, modul pedanja complexa — impedanja operational (p) — transformate Laplace (imagine) £74[8(p)] — transformata inversi Laplace (original) Mp) — functia de transfer G(p) — functia de transfer normati G(j@) ~ raspunsul in treeventa Re [G (jo)] — partea reala Im [G()} — partea imaginari wNNIE {{Q — — raspunsul indicial 1) — funcfia pondere T, — timpul de rispuns Te, — timpul de crestere1. Introducere in tehnica m&suririlor exist’ numeroase situatii in care este ne- cesar a se masura mirimi electrice cu variatii rapide in timp. De multe ori aceste marimi au caracter singular, adic& sint nerepetitive. Astfel de marimi electrice sint caracterizate de prezenta unui spectra de frecvent larg, in care frecvente de ordinul MHz sint prezente. in acelasi timp, marimile electrice ce se mAsoar’ ajung la valori extreme. Astfel, este uzual a se mdsura tensiuni de ordinul kV sau MV si intensitdti de curent de ordinul zecilor de kA. Traductoarele de masurare uzuale — transformatoarele de tensiune si de curent — nu pot fi utilizate la m&surarea marimilor electrice in regim tranzitoriu din cauz& c& ele reprezinta, sisteme neliniare, care, in cele din urma, limiteazi banda freeventelor de trecere. Astfel, transformatoarele de curent au neajunsul de a nu transmite componenta de curent continuu a curentului de scurt- circuit si de a limita banda de frecvenfa numai la citeva sute de Hz. Un transformator de.tensiune nu poate fi utilizat la masurarea tensiunii tranzitorii de restabilire a unui intreruptor de putere, iar un transformator de curent nu poate fi folosit la madsurarea capacititii de conectare si de deconectare a intreruptorului. De asemenea, la masurarea curentilor si tensiunilor ce exista in circui- tele de comutatie static’ cu semiconductoare se exclude atit uti- lizarea transformatoarelor de masura, cit gi a sunturilor uzuale de curent continuu. Drept consecinfa, pentru masurarea marimilor electrice cu va- riatii rapide in timp este necesar a se utiliza dispozitive conver- toare care si ofere, la iesire, un semnal de masura cit mai fidel fat de semnalul de intrare. Asemenea dispozitive de masuré sint sunturile coaxiale si divizoarele de tensiune. Pentru aceste dispozitive de misurare, in vederea aprecierii preciziei masuririi, ideea con- 13ventionald a clasei de precizie nu mai are semnificatie; noi cri- terii de apreciere a preciziei mAsurarii trebuie stabilite. Progresele obtinute in domeniul teoriei sistemelor si a regla- jului automat, in ultimul timp, oferd noi posibilititi de apreciere a calitatii dispozitivelor de madsurare. Acestea se considera a fi sis- teme liniare, pasive, iar proprietitile lor decurg din analiza mari- milor de excitare a sistemului si a raspunsului primit la excitatia data&. In consecinti, aprecierea calit&tii unui dispozitiv de msurare se face pe baza timpului de rispuns, a timpului de crestere, in cazul excitatiei treapti si pe baza caracteristicii de freevent’, in cazul excitafiei sinusoidale. In aprecierea rdspunsului, indiferent dac& excitatia este treaptd sau sinusoidal, un rol important il are functia de transfer, care descrie convenabil proprietatile dispozitivului de masurare. La ma&surarea curentilor intensi, in regim tranzitoriu, cu aju- torul suntului coaxial, acesta este solicitat termic si electrodinamic, ceea ce constituie aspecte importante in caleulele de dimensionare. Cu ajutorul unui sunt coaxial compensat se pot ma&sura curentii postare ce apar la deconectarea intreruptoarelor de putere, intr-o banda de frecvent& de ordinul 1 MHz. ste necesar ca performantele unui asemenea sunt s& poati fi calculate teoretic si verificate expe- rimental printr-o metod’, ca de exemplu, a timpului de raspuns. La m&surarea tensiunii oscilante de restabilire, a tensiunii de are electric — fenomene ce apar la incercarea aparatelor de comu- tatie — gsi la incercarea cu impuls de tensiune a echipamentului electric, divizorul de tensiune este solicitat din punct de vedere dielectric, iar unele componente din punct de vedere termic. Si la acest tip de mdsurari, garantia preciziei de mdsurare se asigura, prin incercarea divizorului de tensiune cu ajutorul unor instalatii complexe, capabile si producd fie excitatia treapt’ de tensiune, fie © excitatie sinusoidalé de frecvent& variabili, in scopul determi- nérii caracteristicii de freeventa. Caracteristic tehnicii mAsurdrilor, in regim tranzitoriu, eu aju- torul sunturilor si a divizoarelor de tensiune este faptul c& asemenea. masuriri se efectueaz& cu un pol al dispozitivului de masurare conectat la paimint. Dispozitivele de masurare mentionate sint plasate in statii de incercari, laboratoare sau direct in retele de inalta sau joasé tensiune 4Aceast& agezare pune dispozitivele de m&surare sub influenta unor cimpuri electromagnetice, ce cauzeaza interferenta semnalului util cu semnale perturbatoare. Metode si mijloace de a scoate semnalul util de sub interferenta cimpurilor electromagnetice externe sint cu atit mai necesare cu cit aceste cimpuri sint mai intense. Stapinirea tehnicii masurarilor marimilor cu variatii rapide presupune elucidarea teoretici » proceselor tranzitorii ce au loc in dispozitivele de m&surare folosite, ca si cunostinte de tehnologie ce vizeaz& realizarea practic’ a acestor dispozitive. De aceea, in luerare, aldturi de calculatii, care descriu cantitativ fenomene tran- zitorii, se afld si unele date constructive asupra sunturilor coaxiale gi divizoarelor de tensiune, ca si scheme demontaj, utile in tehnica masurarilor.2. Criterii de apreciere a calitat dispozitivelor de mdsurare Dispozitivul de masurare fiind considerat un sistem, aprecierea calitatii lui se face pe baza rdéspunsului la o excitatie data. Raspunsul se mai numeste si semnal de iesire, iar excitatia se mai numeste si semnal de intrare. In fig. 2.1 se prezint& schematic un dispozitiv de m&surare DM privit ca sistem liniar, pasiv cu m&rimile de in- trare a,(t) si iegire a.(t). Comportarea in regimtranzitoriu a unui asemenea sistem me fi descris’ de a generala, ae " [at)) = & Bi ge lal] (2.1) a) 7 in care m0, adicd a(t) = As; (2.3) —factorul de amplificare sau reducere este ee @Ae)| a Gea (2.4) a(t) boc Ay — eroarea de masurare, pentru fiecare valoare a lui t>0, este e(t) =a. — alt), (2.5) adici diferenta dintre valoarea stabilizat’ si cea curent’ a rispun- sului. 21.1. Limpul de réspuns Timpul de réspuns, prin definitie, este integrala eatinsd la in- finit a erorii <(t), raportata la valoarea stabilizataé a mdrimii la iesirea din sistemul de mdsurare, adic& r= 4 {, [a— a,(t)]dt. (2.6) Agco 0 Dispozitivele de masurare practice sint sisteme fizice a cdror mérime de iegire, la timpul infinit de la initierea excitatiei, capata © valoare constanti, adici acco == const. In aceste conditii notind réspunsul indicial, sau functia indicialé cu gy = 2, (2.7) Arco expresia timpului de raspuns se mai poate scrie sub forma 2,= (a — fity)dt. (2.8) . 17Caleulul analitic al raspunsului indicial prezinta importante dificultati in cazul dispozitivelor de madsurare cu o structur&é mai complexé. fn principiu, functia réspuns se caleuleazi prin solu- fionarea ecuatiei (2.1) in raport cu marimea de iegire, utilizind trans- formarea Laplace. Solutia in imagine se obtine fara dificultate, dar adevarata dificultate apare la determinarea functiei original. Se poate ocoli aceast& dificultate observind c& timpul de raspuns se mai poate calcula cu relatia T, = —4(0), (2.9) in care (0) reprezintd derivata functiei de transfer normate (0) = (p)- (2.10) Funetia de transfer normatdé G(p) rezulta din impartirea functiei de transfer %(p) cu factor de amplificare (sau reducere), adic = Mp) _ fact) Gp) = K 7 Kealty (2.11) Factorul K de amplificare (sau reducere) se determin’ cu ex- presia K = X(0) = lim X(p), pd cu conditia ca aceasté limita s& aibi o valoare finita. In adevar, X(p) contine atit caracteristica amplitudine-frec- venta, cit si caracteristica fazi-frecventa. Dac&d p+0 si (o=2nf)>0, deci %(0) reprezint& amplitudinea lui X(p) pentru f>0. In acest caz lim G(p) =1, in acord cu relatia (2.13). 30 2 + La rezultatul dat de relatia (2.9) se ajunge prin scrierea ecuatiei timpului de raspuns (2.6) sub forma | 2 T=- xa, [a(t) — KA;Jat. (2.12) Tategrantul din relatia (2.12) se aduce la o forma convenabila, prin transformari suecesive, dupa cum urmeaz& : I= Woo) — KA, dt = lim (re (a(t) -K.A,] dt. to 90 Jo 18Cu _notatiile : £a,(t) = &,(p); KA, = “ se obtine 1 =tim[ 2¢p) — 4 im, = lim xa, SP). P KA 290 + Pp Daca se observ’: c& 4p) _ FP) = & G0) = 1, KA, p 40) = 1, integrantul devine T= KA lim $8 —§ _ ¢4.9(0), po Pp Se constati, c& $(0)—1 prin urm4&torul rationament, tinind seama si de relatia (2.4), dco = a(t) = Tin p&p) = KAylim G(p) = KA, (2.18) Expresia (2.13) introdus% in relatia (2.12) conduce la relatia 2.9). 2.1.2. Un exemplu simplu Pentru sistemul de masurare din fig. 2.2 format din inductivi- tatea DL gi rezistenta R, se cere si se determine timpul de rdspuns la excitatia treapt’. Marimea de intrare este a;=U, miari- unde i este curentul care trece Ai Y uA prin cireuit la aplicarea exci: VY) tatiei treaptd. Constanta de } LM) WLLL timp a circuitului este T=L/R. Tensiunea la iesire este i Fig. 2.2, Un exempli simplu de ‘sistem de u= Ri = U(il—e-#T), (2.14) misurare, 19Timpul de rispuns se caleuleazi cu ajutorul relatiei (2.8) L -| [lL-(—e!" yjat= 7 = LR, lo Acelasi timp de raspuns se obtine cu ajutorul relatiei (2.9) oo eee) £U 1l4+pr 7 A Factorul de amplificare K =1, si deci X(p)=4(p) ; rezultd astfel I Se observa deci ci, in cagul in care réspunsul este o functie expo- nential’, timpul de rispuns este egal cu constanta de timp a sistemului. 2.1.3. Semnificatia fizicd atimpu- lui de raspuns in fig. 2.3 se prezinté trei tipuri reprezentative de raspunsuri la excita- fia treapt& pentru un sistem de masu- rare descris de o ecuatie diferentiala de ordinul doi. Pentru raspunsul indicial de tip aperiodic, din fig. 2.3 a, timpul de raspuns este pozitiv si reprezint’ aria hasuraté A, sub ordonata 1. Pentru rispunsul indicial de tip oscilant amortizat, din fig. 2.3, b, timpul de raspuns este dat de suma algebrica a ariilor de sub si deasupra ordonatei 1, adicd Ap=A, — Ay + Ay — Ay + Ay Fig. 2.3. Tipuri reprezentative de (2.15) funetii indiciale : 9. fgpunn aperiote; 8 —raspuns oyelant Pentru raéspunsul indicial de tip : sat oscilant neamortizat, din tig. 2.3, ¢, se 20constat&é ci timpul de r&spuns este zero, deoarece aria pozitiva A, se compenseazd cu aria negativ’ A, gs. a. m. d. Cum calitatea unui dispozitiv de masurare se apreciaz’ dupa valoarea timpului de raspuns, care din punct de vedere dimensional este un timp, rezulti ci un dispozitiv de masurare este de calitate cu alit mai buna cu cit timpul de rdspwns este mai mic. Acest ratio- nament este valabil pentru rispunsul de tipul prezentat in fig. 2.3, a, in cave unui timp de raspuns redus ii corespunde o arie A mica, adic& in valori instantanee semnalul de iegire se apropie de cel de intrare. Aprecierea calititii unui dispozitiv de masurare, dupa crite- riul timpului de raspuns, dacd raspunsul este de tipul oseilant amor- tizat, ca in fig. 2.3, 6 sau oscilant neamortizat, ca in fig. 2.3, ¢, nw are sens. In adevir, timpul de raspuns al unui dispozitiv de masu- rare cu raspunsul indicial din fig. 2.3, ¢ are valoarea zero, dar este clar c& acest dispozitiv de masurare prezinta, la iesire, un semnal puternic deformat fata de cel de la intrare. fn tehnica incercdrilor experimentale se poate admite, in vederea stabilirii timpului de raspuns, si un raspuns oseilant puternie amortizat, caz in care osci- latia si nu depigeascd (spre exemplu) 0,05 din valoarea stabilizaté. 2.1.4. Execitafia treapta reprezintd o idealizare In tehnica experimental’, semnalul treaptd aplicat la intrarea in dispozitivul de masurare este de fapt o rampa, ca in fig. 2.4, unde amplitudinea unitara este atins’ dup’ timpul +. La dispozi- tive realizate, timpul < variazd intre 0,1 si 10 ns, in funetie de calitatea dis pozitivului si scopul urmarit in e perimentare. Dacd timpul de raspuns intrinsec al sistemului este, de exemplu, cu doud ordine de mirime mai mare | decit timpul + al rampei, in aprecierea \. timpului de raspuns al dispozitivuluide — g£—|-—________> masuri nu apar erori mari. Dac& dim- 6 a potriva timpul de raspuns intrinsec este comparabil cu timpul < al rampeieste 4, 1% necesari 0 corectie [13]. S| Hele) 4 le) Timpul de rispuns misurat pe o > oscilograma obtinuts la un sistem ex- . citat cu rampd, ca in fig. 2.4, este — Fig: 2-4. Un semnal rampa : evident mai mare decit timpul de ris- ¢~ M#"* semmalulul;, 0 — dowd sis: 2puns intrinsec, care s-ar obtine prin excitatia treapté. In condi- fia excitafiei rampa, sistemul de masurare, care include si genera- torul de excitatie, are o functie de transfer echivalenté de forma X(p) = X-(p)-X(p), (2.16) unde %(p) este functia de transfer intrinsec’ a sistemului si %.(p) este o functie de transfer de corectie, care are ca expresie et %,(p) =2= 2". (2.11) Demonstratiile relatiilor (2.16) gi (2.17) sint date in anexa 9.1. Utilizind o teorema din teoria reglajului automat, prin care se arata c& functia de transfer a doud sisteme in lant este egald cu produsul functiilor de transfer, iar timpul de rispuns al celor doua sisteme in lant este egal cu suma timpilor de raspuns, in con- ditii restrictive [21}, se poate determina timpul de rispuns intrinsec din masurarea timpului de rispuns pe oscilograma obtinutd la ex- citatia sistemului cu o rampa cunoscuta. Din relatia (2.17) se cal- culeazi timpul de raspuns al sistemului care are functia de transfer X(p) gi se obtine 7, = z/2. In practica mésurarilor, acest timp se scade din timpul de raspuns masurat pe o oscilograma, pentru @ obtine timpul de rispuns intrinsee al sistemului de masurare. Noté. Intuitiv, se observa c& dispozitivul de producerea rampei poate fi considerat ca fiind un sistem excitat cu semnalul treapta gi care are drept raspuns semnalul ramp&; din fig. 2.4, @ se observ’ direct c4 timpul de raspuns al acestui sistem este +/2. 2.1.5. Timpul de crestere Timpul de crestere reprezint’ un criteriu de calitate pentru un dispozitiv de m&surare, in-cazul in care se cunoaste raspunsul la excitatia treaptd si in cazul in care aoe acest. rispuns este de tip aperiodic, ca B in fig. 2.5. Timpul de crestere este timpul necesar cresterii raspunsului indicial de la valoarea 0,1 la valoarea 0,9. Avantajul de a cunoaste timpul de crestere al unui dispozitiv de masurare consti in aceea ci nu este necesar a preciza origina timpului pentru réspunsu indicial, cum este necesar in cazul deter- . Relativ la definitia Utindrii timpului de raspuns, ca in fig. 2.3. timpului de crestere. Tnregistrarea fenomenelor ultrarapide se ar. ker |* 7 22face eu ajutorul oscilografelor de tip sincroscop, la care feno- menul declanseaz& baza de timp, inainte ca el si apard pe ecran. Difieultigi apar, folosind aceasté tehnick de inregistrare, la precizarea originii timpului mai ales pentru raspunsuri caracteri- zate prin valoarea zero, in origine, a fenomenului cercetat. Pentru oscilografele moderne se dau valori atit pentru banda de fecventa eit si pentru timpul de crestere. . 2.1.6, Alte eriterii de calitate bazate pe raspunsul la excitafia treapta In afar& de criteriul timpului de rdspuns si al timpului de cres- tere s-au mai propus [22] si alte criterii de calitate urmarindu-se sd se sensibilizeze prezenta erorii ca durata&, ca valoare absoluta, ca semn, ca amortizare. Cu toate ca in tehnica mdsurdtorilor curente a fenomenelor cu variatii rapide aceste criterii sint mai putin uti- lizate, o prezentare a acestor criterii poate trezi interes pentru apli- eatii in eazuri speciale. Criteriul timpului de raspuns. ponderat. Acesta este definit de relatia pe i e(t)-t-dt = , (1 —f(t)]-t-at. (2.18) eco 40 0 Acest criteriu sensibilizeazi efectul duratei erorii, adicd va- loarea T,, rezulté cu atit mai mare cu cit eroarea se mentine mai mult timp. Din punct de vedere dimensional f,, reprezinté un timp Ja patrat. Criteriul (2.18) prezintdé interes pentru rdspunsuri de tip aperiodic si este neconcludent in cazul raspunsurilor putin amor- tizate cind se pot obtine valori reduse ale timpului de raspuns pon- derat. Criteriul valorii absolute a timpului de rispuns. Acest criteriu este definit de relatia “| (lat = iW [a —f(o]| ae (2.19) , si scoate in evident’ amortizarea rispunsului. fn acest caz, pentru un raspuns oscilant de tipul celui din fig. 2.3, b, valoarea absoluta a timpului de raspuns este sensibil mai mare decit valoarea timpului de raspuns din relatia (2.6), iar in fig. 2.3,6, rezulté a fi suma ariilor, adici T,,=A,+A,+A,+4,+... 23Criteriul erorii pitratice este potrivit pentrua scoate in evidenfa prezenta oscilatiilor. Acest criteriu are drept expresie 0 o Dra =| [e(t)P- at = f, — par. (2.20) 0 Erorile pozitive ca si cele negative sint ridicate la p&trat si de aceea aportul ultimelor oscilatii nu iese in evidenta. Ca urmare, la folosirea acestui criteriu, iese in evidenti rapiditatea raspun- sului in detrimentul amortizarii. Criteriul timpului de rispuns ponderat absolut are drept expresie Dim = \ | e(t)| teat ‘ ILL — f(y) | tae (2.21) si evidentiaz’ gradul de amortizare in mod mai pregnant decit alte criterii, deoarece se efectueaz’ integrala in timp a produsului fntre valoarea absoluth a erorii si timp. 2.2. Exeitatia rampai La incerearea dispozitivelor de mdsurare-divizoare de tensiune — pentru determinarea timpuluide rspuns este dificil de generat excitatia treapt&i de tensiune si de aceea se prefer’ a se incerca dispozitivul excitindu-] cu un semnal ramp, desenat in fig. 2.6, si care are expresia E(t) = 8, OZ.. Acest semnal este taiat la timpul T,. Raspunsul dispozitivului de masu- rare la aceasté excitatie este notat eu A(t). Pe fig. 2.6, printr-o constructie geometrica simpla — se duce o paralela, Fig. 2.6. Excitajia rampa. cu axa timpului din maximul ras- 24punsului A(t) pind la intersectia cu K(t) — se poate determina timpul de raspuns 7, corespunzdtor excitatiei treapta. Din eroarea relativa, 5, se poate deduce timpul de raspuns 7, la excitatia treapta cu relatia T, = Bare. (2.23) tm adevir, dac& f(t) este rispunsul indicial la excitatia treapta, cu ajutorul integralei Duhamel scrisi sub forma A(t) = KO)f(t) + fee — t)f(+) de, (2.24) unde K’(t—z) = K'(t) = 8, se obtine rispunsul la excitatia rampa a A(t) = s\ fisaz. 5 Eroarea relativ’, in momentul 7, al t&ierii undei, este dati de expresia sr.—s\ saz {o—feylae ; f= (2.25) In practica experimentala, oscilatiile raspunsului indicial f(t) se amortizeazd inaintea timpului de tdiere 7, astfel c& se poate serie : : {,b-slolds =|"o-ftas = 2 (2.26) gi ca urmare din relatia (2.25) se obtine relatia (2.23) pent de rispuns. Din triunghiurile asemenea abe si OcB rezultd : timpul ab = OB-cb[eB = T.8T,{(ST.-) = T,, ceea ce este identic cu relatia (2.23). 252.3. Exeitatia sinusoidali Criteriul raspunsului unui dispozitiv de masurare la o excitatie sinusoidal’, de frecvenjé variabilé ofera, uneori, informatii mai concludente, mai ales pentru sistemele oscilante, decit criteriul timpului de réspuns la excitatia treapti. Raspunsul la excitatia sinusoidalé de frecventaé variabild se numegte gsi caracteristica de frecvenjaé si include amplitudinea si faza semnalului rispuns. tn acest scop, pentru fiecare frec- venta, respectiv pulsatie «,, este necesar a se eunoaste amplitudi- nea semnalului de intrare X;,, am- plitudinea semnalului de iegire X ., si defazajul g, intre semnalul de iegire gi cel de intrare, dup& cum se vede in fig. 2.7. Una din metodele directe, dar incomode, de a determina carac- Fig. 2.7. Relativ In caracteristica de teristica de freevenf&, consta in Irecven{a. a rezolva ecuatia diferentiala ce descrie sistemul de méasurare. Spre exemplu, dac& ecuatia (2.1) se restringe la o ecuatie dife- renfialé de ordinul doi de forma 2 a— + b— +cu=aty, (2.27) este necesar a se afla variabila u, pentru pulsatia ,. In cazurile practice, nu se rezolvd ecuatia diferentiald, ci se recurge la metoda functiei de variabili complex’ sau la metoda functiei de transfer. 2.3.1. Metoda funcfiei de variabila compleat Daca dispozitivul de masurare este un sistem liniar si pasiv, se demonstreaz& [21] c& raispunsul va fi tot o marime sinusoidala. Dac& excitatia w) din relatia (2.27) este de form’ sinusoidala, adicd daca Uy = Uy sin wt sau vy = rispunsul va fi de forma wu, = Uy sin (oxt + 9) sau a = Tyelortrer), (2.28b) ee, (2.28a) 26Cu expresiile pentru u si #, introduse in (2.27) seris’ sub forma complex’ se obtine 1 ae é:= — booe (2.29) a (jo)? + — jor +— a a Amplitudinea U, se menfine constantd la orice pulsatie; se constaté ins&i ci raportul amplitudinilor U;/U) ca gsi unghiul de defazaj 9, depind de pulsatia o;,. Partea dreapté a relatiei (2.29) este o functie de variabili complexi de forma a+j6;- Raportul intre modulele de iesire si intrare este U,/U =Vaz-+62. Defazajul intre semnalul de iegire si cel de intrare rezultd tg ,—Br/o- 2.3.2. Metoda funcfiei de transfer Utilizarea functiei de transfer ofera o cale rapid’ si comoda pentru determinarea caracteristicii de frecvenj&é a unui dispozitiv de masurare, cu conditia ca el si reprezinte un sistem liniar. Prin aplicarea transformatei Laplace ecuatiei generale (2.1) gi cu condipii initiale nule, pentru imaginea m&rimii de iesire se obtine 5 Bat .(p) ap), (2.30) Ae cu notatiile 2a,(t)=4.(p) gi £a,(t) = A(p). Funetia de transfer a dispozit tata de masurare descrie com- portarea dinamic’ a aoe gi are ca expresie Bart ap). ap) Saw Pentru valori nule ale mérimilor de intrare gi iesire, la t>0, tansformatele Laplace si Fourier sint echivalente, iar p ia numai valori imaginare, adic’ p=jw. In aceste conditii, caracteristica de frecvent’ este descrist de ecuatia Hp) = (2.31) Hijo) = Baio” + + Bo (2.32) - A,(joy + + Ao 27sau dup% separarea modulului si argumentului (jo) = Hoje, (2.33) Caracteristica de freevent&i este descrisi, ca modul si fazd, cu ajutorul caracteristicilor logaritmice a lui Bode sau a locului de transfer a lui Nyquist [21]. Functiile de transfer corespunzitoare dispozitivelor de ma- surare, cum sint divizoarele de tensiune, nu contin zerouri cu parte reali pozitivi, deci satisfac condifiile unui sistem eu defazaj mi- nimal, conditii stabilite de Bode [6]. Ca urmare, astfel de dispo- zitive de m&surare sint definite complet numai prin caracteristica de freevenfé a amplitudinii. Pentru cazurile practice, se defineste o band& de frecvent& a dispozitivului de mdsurare pentru care ate- nuarea amplitudinii marimii 1a iesire nu depaseste un numir dat de dB, in mod uzual 3 dB, adicd 20 log ne =34B, (2.34) ° unde: H(«,) este amplitudinea corespunzitoare pulsatiei ,, iar H(w,) este amplitudinea corespunzitoare unei pulsatii de referinta, spre exemplu 0, adic pentru curent continuu. Una din expresiile prin care se stabileste dependenta intre faza 9(«-.) la o pulsatie w,, si caracteristica de frecvent&é a ampli- tudinii H(«), data de Bode pentru sistemele cu defazaj mini- mal este Pe) = Boum In Hw) =H) go (2.38) x do «? — w 2.4, Relatia de dependentd Funetia de transfer a unui dispozitiv de masurare deserie com- portarea dinamici a dispozitivului si de aceea, cu ajutorul ei se stabilesc atit criterii de calitate, cit si relatii de dependentd intre aceste criterii. Relatia (2.9) stabileste dependenta intre timpul de rispuns Z, si functia de transfer normat’ G(p). 28Aceeasi relatie (2.9) poate fi transferata, pe baza echivalentei tansformatelor Laplace: si Fourier in conditii initiale nule, in do- meniul caracteristicii de frecventi; se poate deci scrie — Elie)| 6'Ge) (2.36) (jo) lov aso 2.4.1. Relajie intre timpul de rdspuns gi functia de transfer Transformata Laplace mai poate fi definit&i ca produsul intre funetia de transfer %(p) si transformata Laplace a excitatiei 4,(p), adica A(p) = K(p)a(p). (2.37) Prin aplicarea relatiei (2.37) raspunsului indicial f(t) si tinind seama de definifia formalaé a transformarii Laplace, se obtine \ fide-#-at = UP). (2.38) P vo Transformatei Laplace (2.38) ii corespunde, pentru conditii initiale nule, transformata Fourier (7 Foyer ar = S00) 7 (2.39) jo Pe de alt& parte, rispunsul indicial f(t) se obtine prin trans- formata Fourier invers&d he G fly) = , (jo) edo. (2.40 (2.40) en jo Spectrul de frecvent&é al excitatiei treapt& (v. cap. 5) este Afjo. Se poate deci exprima spectral diferenté intre spectrul funetiei excitatia treapt&. si functia raspuns indicial 2, G9) _4 1 _ gia}, (2.41) oa gio) = 29Acelagi spectru diferenfa se poate obtine direct cu transformata Fourier jo) = ~ {1 —f(t)]e-io dt. (2.42) = In aceasta relatie se observa cd tim 9(jo) = i (1—swlat = 7,. (2.43) Din relatiile (2.41) gi (2.43) rezulta 7, =lim+ [1 ~G(ja)), (2.44) eee Prin urmare, timpul de raspuns se obtine direct din functia de transfer normata, fara derivare. O examinare mai atentd a relatiei (2.44) arati, c& aceasta este echivalent& cu relatia (2.36), deoarece 1=lim G(jo), cum se arath la § 2.1.1. wo 2.4.2. Timpul de rdspuns la sistemele cu defazaj minimal Functia de transfer G(jw) se dezvolt& in serie Mac-Laurin in jurul jo=0 AG(jo) @E(jo) (joy? + (jo) = = Ee) aga Jet Bago) sty (2.45) joo de unde rezulta Clio) m1 + Ajo + Ba)? + . (2.46) = dG(je) | cu 3 B= nara (je) 2td(jo)* jos jo0 Expresia (2.46), limitat& la primii doi termeni, introdusi in relatia (2.41) conduce din nou la expresia timpului de raspuns, dat& de relatia (2.36), ceea ce este echivalent cu T,=—A. (2.47) 30In cazul pulsatiei , extrem de miei, corespunzind conditiei jo, functia de transfer normatd se scrie, in acord eu relatia (2.46), G(jo) =1 + Ajo, (2.48) de unde rezult& defazajul tg px o=Ao sau A=de/do, ceea ce conduce, finind seama de (2.47), la 7-92). (2.49) do luo Adic& timpul de raspuns este dat de derivata, cu semnul minus, a unghiului de defazaj in raport cu pulsatia, cind aceasta tinde cdtre zero, Aceasti observatie oferd posibilitatea de a determina timpul de raspuns al dispozitivelor de masurare caracterizate prin defazaj minimal, cu ajutorul caracteristicii amplitudine @(o)= He. In adevar, din relatia (2.35) se obfine __ dela.) = -24 Ino) a= 7. (2.50) de, locso zi ' 2.4.3. LTimpul de rdspuns al euadripolilor in lant Sistemele de masurare reale reprezint& lanturi de cuadripoli, iegirea unuia fiind conectata la intrarea urmatorului. Spre exemplu, Ja m&surarea curentului cu ajutorul unui sunt coaxial se considera cuadripolii corespunzitori suntului, cablului de masurare gi oscilo- grafului catodic. Cum s-a enuntat in § 2.1.5, timpul de raspuns al intregului sistem in lant este egal cu suma timpilor de rispuns ai cuadripolilor individuali. Dac& cuadripolii nu se interinfluenteaza, adic& dac& sint necuplatiintre ei, functia de transfer rezultanta este Gijo) = JT Gio). (2.51) Timpul de raspuns al intregului sistem se calculeazd cu relatia (2.45), deci Gio) | FAGG) 6 0) 6G t aay [ ajo) G,(jo)-Ga(jo) +... SES) G.c50)-Galjo) +] + d(jo) 0-00 31Cum G,(jo), Ga(jo) pentru ja+0 iau valori egale cu unitatea, rezulta Tn Mat Tet Tyg tee. (2.52) 2.4.4, Relatia intre timpul de erestere si banda de freevenfa Stabilirea unei astfel de relatii se poate face, pe cale analitica, numai pentru dispozitive de masurare a caror raspuns indicial poate fi calculat cunoscind functia de transfer, care satisface condifia de defazaj minim gsi chiar mai mult, de defazaj nul. Majoritatea dispozitivelor de m&surare destinate a masura marimi electrice cu variatii rapide, cum sint gunturile coaxiale com- pensate ca gi divizoarele de tensiune compensate gi amortizate, au o caracteristicd de frecventa de tip continuu gi neted scdzdtor. O aproximatie bund a acestui raéspuns se poate face cu ajutorul functiei Gauss, a erorilor [67]. In acest caz, in expresia functiei de transfer normata, conform relatiei (2.33), se introduc valorile pentru modul gi defazaj in functie de frecvenja f, dup cum urmeazi : G(ja) = e-PF eit, (2.53) Pentru ca functia de transfer si admité defazaj nul exista doud posibilitafi teoretice : a) tooo, adicd timpul mort al sistemului s& fie infinit, ceea ce pentru un dispozitiv de masuri nu are sens; b) functia de transfer G(jw) corespunde unui sistem compen- sabil sau invertibil. O clasificare a functiilor de transfer dup’ po- zitia polilor si a zerourilor in planul complex p =o + jo este daté de anexa 9.2. sift In cele ce urmeaza, se 1 va considera cé in expresia functiei de transfer nu in- tra factorul de defazaj gsi deci expresia functiei de transfer este — G(jo) =@(f) =e". (2.54) Caracteristica de frec- Cts 7” venti (in amplitudine) a acestei functii este de tipul Fig. 2.8, Relativ la banda de frecventa. celei desenate in fig. 2.8 gi 32este caracterizaté prin banda de trecre B, pentru care atenuarea este de 3 dB, adic& la care (f)=1//2 la f=B. Determinarea facto- rului k? din expresia (2.54) se face tocmai pe baza acestui consi- derent ‘ eh 1/2 (2.55) sau 2 _ m2 ne Banda medie de trecere B,, este definité ca 7 (ra fag. (2.56) Se fine “seama [60] cd (reve dr =) x /(2q) si se obtine lega- » tura intre B, gi B. Bu = f, ex (— at r) df = Wes = 1,5053 B. (2.57) Raspunsul indicial f(t) se caleuleaz’ cu ajutorul funcfiei de transfer din relatia (2.54) f(t) =4 \ at f e-** cos(2nif) df. (2.58) Aceast& relatie este demonstratd in anexa 3, Pentru a explicit relatia (2.58) se face schimbarea de variabila t (2.59) gi se fine seam [3] c& . e-** cos na dx = Te oe (2.60) Se obtine astfel f(x) = 0(2) = iz (, ert dr (2.61) Bo. 1517 33unde (+) este functia erorilor eare so alld tabelata in [40] si este reprezentat& in fig. 2.9. Valorile 0,1 gi respectiv 0,9 ale tunetici ®(x) sing atinse la 1y=0,09, respectiv la 1,=-1,165. Se observa pe 10 09: Fig. 2.9, Relativ la dependenta intre tim pulde crestere §i da de reeventa. i a se ed, dacd se tine seama de (2.59) timpul de eregtere este dat de Boy = te —ty = (a — 7%) = 0,34218%. (2.62) ® Din relatiile (2.55) gi (2.62) se obtine dependenta intre timpul de crestere gi banda de frecventd B: Tin 2, = 0,34218 PE * — 9,2014/BE (2.63) Yotd. Dependenta intre timpul de cregtere gi banda de frec- venti a fost stabilité de mai multi autori [6, 25, 67] la sisteme necauzale, in mod concret la stabilirea, performantelor filtrelor active. Dup3 formalismul sistemelor necauzale, desi excitatia apare la timpul 1=0, rispunsul existé la valori t<0. fn acest caz raspunsul indicial are forma flys 1 : 7) (2.64) 34cu = dat de relatia (2.59) gi cu valori ale timpului cupriase intre —oo gi +00. Raspunsul indicial prezint&é astfel o simetrie rastur- nata fafa de valoarea 0,5, ceea ce din punct de vedere formal apare atractiv. In aceasta situatie Wolf [67] stabilegte dependenta, intre timpul de erestere gi banda de frecventi, sub forma ee eceses (2,65) Atit relatia (2.63), cit si relafia (2.65) sint utilizate in prim’ aproximafie. Dac& se masoara timpul de cregtere pe oscilograincle sistemelor fizice de mésurare, se constat& dispersii importante fa{& de ambele relatii. Relafia (2.63) este mai potrivits pentru sistemcle la care rispunsul indicial acuz& o vitezd de erestero mai mare in zona initial&, iar relatia (2.65) este mai potrivité pentru sistemele cu vitezi de crestere inifialé mai redusi. 2.4.5. Timpul de evestere gi banda de freevenfa la un lant de mésurare in cazul unui lanf de unisurare este important a se determina banda de freeventi sau timpul de crestere al langului in functie de banda de freevent& sau timpul de crestere al fiecdrui cuadripol ce intra in structura lantului. fn tebnica incercirilor se obfine o singurd caracteristic’ de freevenf% sau un singur rispuns indicial, in care se includ proprietatile intregului lan} de misurare, inclusiv ale osicilografului catodic. Din aceast& cauzk este util a se deter- mina numai propriet&file convertorului care poate fi un sunt co- axial sau un divizor de tensiune. Pentru mai multi cuadripoli in lan, in acord cu relatia (2.54), caracteristica de freeventd este dat& de relatia a. afy=Tpes*, (2.66) mt iar dacd se fine seama de relafia (2.55) se obfine ~w¥?(3 2 2.67 Gif)=e et ee Beault& din expresia (2.67) e& se poate serie 0 coat yy, mle a 35jar banda echivalenta a lantului de masurare rezulta (2.68) Relatia (2.62) arata ca rate de cregtere este invers propor- tional cu banda de freeventé. In aceste conditii relatia (2.68) se transforma in Poy = / x ree (2.69) Notd. Relatiile (2.65) gi (2.69) sint aproximative, deoarece : a) S-a admis c& sistemul de mdsurare este caracterizat prin defazaj nul; b) s-a admis caracteristica de frecventé in amplitudine de tip Gauss. n realitate aceste conditii nu sint indeplinite pe deplin, dar relatiile (2.68) si (2.69) reprezint& bune aproximari pentru sistemele de masurare concrete. 2.4.6. Caracteristica de frecvenfd gi rdspunsul indicial Din luerarile de sinteza si analiza refelelor [6], [25], [7 se cunose relatiile de dependenta intre caracteristica de freevenfa si raspunsul indicial. Una din aceste relatii are expresia co joo) ]sin wt - (i Re[G(jo)]sinot do on no © Aceast’ relatie poate fi utilizat&é cu conditia de a cunoaste expresia functiei de transfer G(jo) si de a realiza integrala cerutaé de relatia (2.70). In cazul test istemelor fizice de masurare, spre exemplu la divizoarele de tensiune, functia de transfer este data prin grafice de amplitudine si de faz4. Raspunsul indicial se poate determina folosind metoda Floyd [72], in care caz este necesar se trasa diagrama Re[G(jo)] = f(w) si a se descompune aceasta diagrama in trapeze elementar n cele din urma, rispunsul indicial se obtine prin insumarea raspunsurilor corespunzatoare trapezelor elementare folo- sind diagrame [1] sau tabele [72] de interpolare. 36Utilizarea caleulatorului ofera posibilitatea de a calcula direct raspunsul indicial pentru valori discrete ale timpului. Pentru un numar suficient de mare gi bine ales de valori ale timpului, spre exemplu 50. ..1000, se poate trasa o curb’ cvasicontinud a rispunsu- Tui indicial. In acest scop in relatia (2.70) se fac notatiile : © = nf; do = 2ndf; Re[G(jo)] = G(2xf) cosa; (2.71) Im[G(jo)) , a= Arete Boreal] iar relatia (2.70) se serie sub forma S(t) -— Ca df, (2.72) 0 unde s-a notat . G(2nf) cosa: sin(27f; te) | i oF (2.73) * Pentru momentwl i, functia Cy ia valori discrete, la valori discrete atribuite frecventei f,. Pentru a gisi valoarea la momentul i, raspunsului -indicial, se efectueazi integrarea numericd indicat’ de relatia (2.72) pind la freeventa la care amplitudinea tinde catre wero. Aceasti metoda de calcula fost aplicati pentru gasirea rispunsu- Jui indicial al unui divizor de tensiune universal cu raport de reducere de 1/100 si tensiune nominal& inalt’ 25 kV. Infig. 2.10 se prezint&é earacteristica de freeventa a divizorului obtinuta experimental cu anhalizorul de.rejea HP 8407A. Curba a reprezint’ atenuarea, iar curba b reprezinti unghiul de defasaj « in functie de frecventi. ‘Testarea in freeventi s-a efectuat pind la 50 MHz, dar in fig. 2.10 s-a prezentat testarea numai pind la 10 MHz. 37Din curba atenudrii s-a dedus caracteristica in amplitudine, reprezentata in fig. 2.11, in care curba a reprezint’ amplitudinea sistemului fizic, iar curba 6 reprezint&’ amplitudinea unui sistem de defazaj nul de tip Gauss-ian, al eirui parametru k [vezi relatia (2.55)] 0 1 2 3 4 5 6 es a Fig. 2.10, Caracteristica de freevenfa a unui divizor de tensiune universal : 4 = curba atenuirii; § — curba defazajului, 01}-—+- 4H 7 eth L N. mW 23945 wh 2945 WF 2345 We 2345 0 2945 wher Fig, 2.11. Caracteristica de freevenfa in amplitudine : @ = curba fizici; § — curba de tip Gauss-ian, 38corespunde atenuirii curbei fizice de 3 dB, la o banda de trecere de 3,3 MHz. Cu alte cuvinte, la aceasté frecventi ambele curbe au aceeagi valoare si anume 0,707. in fig. 2.12 se prezint’ graficul functici Cy pentru timpul t = 1071s. Prin integrarea functiei Oj, conform relatiei (2.72) se obtine valoarea 1 a raspunsului indicial. Se constata deci ci, la cali a ol | 025 Os On r 125 cy — F fo Ha] Fig, 2.12, Funefia Cig pentru tg = 10-6 s,aceast& valoare a timpului, rispunsul indicial este stabilizat. Pen- tru a se obtine valori ale rdspunsului indicial in etapa de crestere s-au luat momente f= 5...200 ns, cu pasul timpului 5 ns. S-a any aaa aa a ae Fig. 2.13, Raspunsul indicial calculat cu relatia (2.72). | a o 150 100} 200 00 fTrs] ns obtinut astfel diagrama rispunsului indicial din fig. 2.13. Timpul de crestere al acestui raspuns este de 93 ns gi diferd atit-de valoarea 61 ns daté de relatia (2.63), cit gi de valoarea de 103 ns data de relatia (2.65). Aceste abateri se explicd prin faptul c& rezultatul de 93 ns s-a obti- nut prelucrind proprietitile unui sistem fizic, care nu are defazaj minimal, iar caracteristica de frecventa, in amplitudine, nu este de tip Gauss-ian, dup& cum se observa gi in fig. 2.11.3. Sunturi pentru masurarea curentilor cu variatii rapide Motivele din cauza cdrora transformatoarele de curent inductive nu pot servi drept convertoare la, migurarea curentilor cu variatii rapide, au fost prezentate in introducerea lucrarii. Solutii posibile de convertoare care si satisfacd exigentele incercirilor de echipament, electric, in afara sistemelor magneto-optice gi a sistemelor care functioneaz& cn sonde Hall, rimin suntul bifilar si suntul coaxial. 3.1. Suntul bifilar Desigur c& prima incereare de a utiliza convertoave liniare la miasurarea curentilor cu variatii rapide este de a folosi gsuntul normal, de curent continuu. Acest dispozitiv este dimensionat astfel ca, Ja trecerea curentului nominal, sd ofere o cddere de tensiune de ordinul 60 mV, adic& potrivit pentru a excita mai departe un aparat ana- logic, numeric sau un osciloscop echipat cu amplificator si garantat pentru o banda ingusté de frecventi. Barele, dincare este construit guntul de curent continuu, sint de manganind, cu un coeficient de tempcratura de 10“grd™ si deci asigura practic o linearitate pentru o gamé larg’ de curenti. Dac semnalul de tensiune cules de la guntul de curent continun este aplicat unui osciloscop, intensitatea curentu- lui in conductoarele de legitura este determinata, practic, de impe- danta de intrare a osciloscopului, de ordinul 1 MHz gi rezulta a fi extrem de redus. In aceste condifii semnalul de tensiune m&surat de osciloscop, in acord eu fig. 3.1, este ad set (3.1) unde: ¢ este rezistivitatea snaterialului ; — densitatea de curent ; 41t — lungimea guntului; g — fluxul magnetic care strabate bucla de masurare. ‘Tensiunes de misurare #, din relatia (3.1), este sensibil influentata, de tensiunea indus, d®/dé si de aceea, mAsurarea curentilor cu variafii rapide nu se poate efectua cu ajutorul schemelor de misu- rare folosite in curent continuu. _in fig. 3.2 se prezinta schifa de constructie a unui sunt cu struc- turd bifilar’. Curentul de misurare este treeut prin x conductoare Fig. 3.1, Suntul de curent contiman, Fig, 3.2, Suntul bifilar multiplu, bifilare 3, conectate in paralel Ja plicile colectoare J si 2, care consti- tuie in acelasi timp si bornele de intrare, respectiv de iesire ale suntu- lui. Semnalul de misurare este captat de cablul coaxial 4. Intr-un asemenea sistem, tensiunea indusi in bucla de masurare este diminuata in mod sensibil, iar calitatea suntwhui depinde, in mod esential, de rispunsul la excitatia treapta de curent a conductorului din care este realizat elementul bifilar, care in esenf& este un conduc- tor cilindrie plin, din manganin& sau un material asemaniitor, in ce priveste rezistivitatea si coeficientul de temperaturi al rezistivitatii. 3.1.1. Raspunsul conductorului cilindric plin la excitafia treaptad de curent Cunoast crea acestui ispuns are semnificatic atit pentru determi narca timpului de rispuns, eit si pentru expliearea supratensiunilor ce apar pe rezistentele antiinductive. Cimpul magnetic si densitatea de curent [29]. Studial corapor- (avi conductorului circular plin, la excitatia treapta, presupune ca 42moeteda exacta de calcul utilizarca ecuatiilor lui Maxwell. Se consider& materialul conductor, de exemplu manganina (86% Cu, 12% Mn, 2%, Ni) ca avind o permeabilitate constant’ p = py) = 47-107 H/m gi o conductivitate constanta, practic independenta de temperatura, o 2,33 10° S/m. Eeuatiile lui toarvlor ni cil in regim evasistationar si in cazul conduc- sive, imobile, liniare, izotrope, omogene, far’ polarizatie sau magnetic’ permanent’, cu aproximatia neglijérii (3.2) Prin aplicarea rotorului primelor doud ecuatii din sistem (3.2), se obfin ecuatiile dilerentiale binecunoseute : (3.3) (3.4) Pentru obfinerea solufiilor ecuafillor (8.3) si (3.4), se utilizeaz& coordonatele cilindrice 7, 9, 2 si se observa c&, din cauza simetriei cilindriee a dispozitivulni (0 = B, si H = Hy), ecuatiile (3.3) gi (3.4) se transform’ in ort a = op 2; 3.5: a oe Ce i , Se (3.6) rt" Or at Tinind seama vi se urmareste comportarea in regim tranzitoriu a dispozitivului, se transcriu eeuatiile (3.5) gi (3.6) sub form& ope- rational, : oe dr? rds =ou pt; (3.7) 43Set = ous, (3.8) unde: &(H) = % si &(B) —8. Relatia (3.8) este 0 ecuatie Bessel de ordin zero ds 1 : as ar or dr unde y? =o up, (3.10) = 78, (3.9) care admite urmatoarea solutie cunoscuta [29] & = AJ jr) + BN glixr), (3.11) unde Jp(jyr) este o functie Bessel de speta 1 si ordinal zero; No(jyr)— functie Bessel de speta a 2-a gi ordinul zero. Legitura intre H gi # este dat& de primele doud relatii din sistemul (3.2) exprimate in coordonate cilindrice, jinind seama e& J = cE 4. Gn = ob =F; (3.12) oF oH an peaeeeemicacaade 3.1 Oot a =) Transeriind ecuatia (3.13) swb forma operational’ 8 ppx = £8. (3.14) ar se poate gasi si solutia ecuatiei (3.7), jinind seama de relafia (3.11) id. H = —.S [Ad (jyr) + BNgljyr))- (3.18) ep dr Constanta B trebuie s4 fie nuld, pentru cd la r = 0 cimpul magnetic este nul in ax gi N,(0) = —oo. Deci relatia (3.15) devine la | iv : x= © patti =2 Arye) = LF ivr), (8.16) ep dr ep iy 2 unde pp = © din relatia (3.10) si J’jyr) = — Sliyr). o 44Originalul expresiei (3.16), demonstrat in anexa 4, este w(et) 3 wo tle gs cake 7 ee , (3.17) 2nala 1 BeFo( Br) in cave: a este raza conductorului cilindric ; r — distanta intre ax si punctul considerat pe sectiunea conductormlui ; 8, — solufiile pentru care se anuleazi functia Bessel de | ordinul 1, [,(8x) = 015 T= 7 —constante de timp. 3 Din relatiile (3.12) si (3.17) se obtine densitatea de curent la distanta r de axa conductorului 1 ale) 1 d= a4 eels 3.18) xa ordi) ay Demonstratia relatiei (3.18) este data in anexa 5. Ca aplicatie a velatiilor (3.17) si (3.18) s-au calculat cu ajutorul tabelelor din [40] cimpul magnetic si densitatea de curent pentru un conductor cilindrie plin, din manganind, eu raza @=1 mm, la urmitoarele distante fat& de axa conductorului: 7 = a; 7 = 0,75 a; r=0,5 a; 0,25 a. Rezultatele obtinute sint trecute in curbele trasate in ‘tig. 3.3 pentru cimpul magnetic si in fig. 3.4 pentru densi- tatea, de curent. fn fig. 3.3 H, reprezintd intensitatea cimpului magnetic la periferia conductorului, adic&d Hy = Fa in fig. 3.4 Jo reprezintd re L rae Se constata, in fig, 3.3, cl in interiorul conductorului cimpul magnetic in momentul al este nul gi cd se stabilizeazd la densitatea de curent in regim stafionar, adic& Jo. = valoarea A, a Densitatea de curent este extrem de imp moment la periferi este nula in interior. ant& in primal conductorului, in timp ce in acelagi moment i expresiilor (3.17) gi (3.18) se constat& 45si valorile pentru H si J “ « t conserva, dacd raportul ory a ramine constant. Aceast& observatie permite si se utilizeze aceleasi diagrame pentru diferite valori. ale diametralui conductorutui. He ytd ee | 99 eat a: 10mm m4 auc Lhe ee a7 7 pA H, Fig. 3.3, Cimpul magnetic as} See. — mn ooductoral de sectinne a4 tT i is phy ay ok : , Gl G2 03 84 O5 05 87 08 09 10 11 1.2 13frio™ o et fs «10° °SE Astfel diagramele sint valabile cu scari ale timpului modificate pen- tru a = 0,1 mm; 1 mm; 10 mm. Evaluarea timpului de raspuns. Deoarece tensiunea misurat& la bornele suntului este functie de densitatea J, la periferia conducto- rului, din relatia (3.18) pentru r = a, se obtine t li Siete ip 8 3.19 wl + de") ern gi rezult& tensiunea pentru un conductor de Jungime 7 ‘ “us ee ph + s e | (3.20) o a nas Timpul de rispuns, conform relatiei (2.8) devine Tr, =f = (2 7. He?) Jar =-$lr, 3.21) ket 46Resultatele numeri considerat k = 10, se indie& in fig. 3.5. Semmul minus din ia (3.21) se datoreste modului de variatie a densititii de curent la suprafata conductoruhti (curba Jy din fig. 3.4), tensiunea ma- obtinuie cu relatia (3.21), in care s-a, suratd « fiind proportiona- yee ne 44 oon Ie = Ja. zal T i] Galeulele prezentate y 26/41 araté“ed, pentru obfinerea P gg/t| | i) Hi unui timp de puns de | 22| 1 Toe QImm +l ordinul —nauosecundelor, | % ! eee ley cind un conductor cilindrié = a en plia din material rezistiy "| qE 2: Ban este supus excitatiei treap- | al t&, este necesar ea diame- 14 i trul stu si; fie de ordinul — 22| bt _ fractiunilor de milimetru. 10 Pentru realizarea unor gunturi destinate a ma- sura curentii intengi este util si se foloseased mai multe fire subtivi in p $4 4-4 + | Cl + O 0203 04 05 06 07 08 09 10 1k *s) lel rasucite antiinductiv. et E10" Sor In_functie de timpul de Gti raspuns dorit se var alege Fig 34. Densitatea de curent tn conductorul de see~ diametrul firului. ne a - ~ raza conduetorutui 3.1.2. Supratensiuni pe rezis- op tenjele antiinduetive te Dack se examineazd relatia den- | 1 sit&tii de curent la periferia con- 107 ductorului circular plin si curba co- respunzittoare din fig. 3.4 se cons ca, pentru valori reduse ale timpului, 7 densitatea de curent este extrem de mare, in mod teoretic lat+0;J,>00, 10 Densitatea de curent si tensiunen de 49 misurare fiind legate intre ele prin 16 relatia (3.20) reaulti ca, la aplicarea excitatici treaptii de curent, in mod teoretic, gradientul de potential in Vig, 3.5, Timpul a lorului cilindrie plin,Jungul conductorului este infinit de mare. Cum excitatia treaptd de curent este o realitate teoreticd si in mod practic excitatia este o rampa cu un timp de crestere de 0,5 ... 10 ns, rezult, c4 gradientul longitudinal al potentialului.va fi finit, dar foarte mare. Este de agteptat, in consecinta, ca pe rezistoarele realizate din fire metalice sau chiar pe rezistoarele cu peliculd s& apar& in functionare supraten- siuni importante, daca structura generalaé a circuitului comporta o inductivitate redusa. 3.2. Suntul coaxial Constructia bifilar’ a suntului, prezentata in subcap. 3.1, nu elimina in intregime tensiunea indusa in bucla cireuitului de masurarée provocata de variatia curentului intens masurat sau de alte cimpuri magnetice de interferent&. De aceea, pentru a elimina‘efectul tensiunii Fig. 3.6. Sunt coaxial neceranat. induse in bucla cireuitului de madsurare, se recurge la suntul coaxial, a cdrui schijaé constructiva este prezentata in fig. 3.6, pentru varianta neecranata. Curentul i, care se masoara, trece prin cilindrul rezistiv 7, realizat din manganind sau alt aliaj cu proprietati fizice similare. Acest cilindru rezistiv este incadrat intre doua cilindre 2 si 3 realizate din material cu conductivitate sporita, urmarindu-se astfel eliminarea efectelor de capt asupra circuitului de ma&surare. O born’ A a guntului se prevede pe cilindrul 3, iar cealalta borna Bse prevede pe cilindrul 2 si se conecteaz& la mas. Tensiunea de masurare este culeasé, practic in mod continun, de la extremitatile circulare m sin ale cilindrului rezistiv 7, prin intermediul discurilor ¢ si 5. La discul 5 8e.conecteaza conductorul central al cablului coaxial, iar la discul 4 ecranul aceluiasi cablu. Intensitatea curentului de masurare i,, 48este determinati de ciiderea de tensiune intre circumferin{ele m, n gi de impedanta terminalé a cablului de masurare, caie in mod uzual este impedanta caracteristic’ a acestuia. Functionarea suntului coaxial se bazeaz’ pe faptul ci in interiorul cilindrului rezistiv J, cimpul magnetic datorat curentului intens i este nul si ca urmare, cablul coaxial culege semnalul de tensiune u = pdl. (3.22) Relatia (3.22) este acceptatd in ideea c& inductivitatea cireuitu- lui de masurare este neglijabild si cd intensitatea curentului 7, este suficient de mica, pentru a nu conduce, in regim variabil, la tensiuni induse, semnificative, in raport cu tensiunea semnalului util. Construe- tia prezentata in fig. 3.6 prezint& inconvenientul de a oferi o protectie redus& contra interferentei cimpurilor electromagnetice exterioare. Constructia din fig. 3.7 inldtura acest inconvenient cu ajutorul ecranului 7 care este pareurs de curentul intens / in sens contrar modului de parcurgere a cilindrului rezistiv 1. Ecvanul 7 este un cilindru metalic care impiedica’ pitrunderea cimpului electromagnetic din exterior in interiorul buclei de masurat. In acelagi timp, suntul coaxial ecranat este lipsit de cimp magnetic in exteriorul ecranului gi ca urmare nu este supus fortelor electrodinamice, chiar daca& este plasat intr-un cimp magnetic intens. Aceasti afirmatie este valabili daca se face abstractie de efectele de capt ce pot apirca datorita legaturilor la bornele suntului. Calitatea unui sunt coaxial, apreciata fie prin criteriul timpului de raspuns sau al timpului de crestere, fie prin criteriul caracteristicei de freevent&, dup& cum s-a aratat in cap. 2, depinde, in esenta, de 6 2 7 1 3 Fig. 3.7. Sunt coaxial ecranat. 49 4-6. 1517proprictatile electromagnetice intrinseci ale tubului rezistiv notat cu reperul 7 in fig. 3.6 si 3.7, In conexiune en ac intrinseci mai exist& gi alli factori care determina calitatea instal de masurare, in ansamblu. Printre acestia se num posibilitatea de compensare a raspunsu- lui dat de sunt; posibilitatea de adaptare a impedantelor intern’ gi deci proprie snntului, cu cea extern’, adicd proprie conexjunii intre gunt si oscilograf ; performantele dinamice ale oscilografului folosit pentru inregistrarea fenomenului cercetat. 3.2.1. Solufiu aprovimativa a raéspunsului la excitafia treapta de curent a conductorului tubular [33] Aceast’ solujie prezint& interes pentru sunturile coaxiale cu perete subtire al tubului rezistiv, adied pentru acel tub la care grosi- mea peretelni este, de exemplu, sub 0,5 min. Tn literatara tehnicd [37, 62, 45], se prezinta relafia aproximativas a rispunsulni Ja excitatia treptati de curent J, prin expresiile densi- titii de curent J, pe peretele interior al tubwlui si J, pe peretele exterior al tubului. In anexa 6 se prezints demonstratia corespun: toare, in care se aratd cd un termen al ceuatici diferentiale, ce descrie fenomenul de pitrundere al cimpului electromagnetic, este neglijat. ReznitA astfel expresiile pentru densitatile de curent : pe peretele exterior ‘ rT é So tt jae ° 3.23 Sed | - gi pe peretele interior if oe 2nr,5 (3.24) [: 42h (he, 4 in care: s este condvctivitatea materialului ; wu — permeabilitatea materialului ; T; — Yaza exterioara a tubului; r, — raza interioard a tubului; I — treapta de curent; re — grosimea tubului ; — constanta de timp de ordinal k, 50Aceste densitati de curent conduc, pentru un conductor tubular de lungime 2, la tensiunile covespunzStoare : i ot : 142 C (3.25 Qar8 ll +2 he ad fi te 5 (—1jFe ™]. (3.26) Timpul de riispuns se obfine finindu-se scam’ de definijia din relatia (2.8), aplicata relatiei (3.26). Se obtine astfel expresia aproxi- mativa a timpului de raspuns na=V{r—[a +25 (are hae = —2 5 (-1)2,. (2.27) . Poa) 2 Inlocuind pe 7, cu expresia din relapia (3.24), in relatia (3.27) rezulta E(- it. (3.28) _ap93? = Fico Astfel incit, = Ee iar clitg Rte In consecint’, expresia timpului de raspuns din relatia (3.28) devine pad I= (3.29) 6 oo Se constaté deci c& timpul de rispuns intrinsec, dupi cum este prezentat de relatia (3.29), depinde de proprietatile de material : permeabilitatea u, conductivitatea c gide grosimea 3a peretelui tubului 51rezistiv. Pentru a obfine un timp de rispuns de valoare mica, este necesar a se folosi materiale din categoria materialelor rezistive, neferomagnetice si cu grosime mici a peretelui tubului rezistiv. Relafia (3.29) oferd solufii satisfacdtoare pentru marea majoritate a aplicatiilor practice. 3.2.2. Solufia exacté a réspunsului la eacitafia treapta de curent a conductorului tubular Daca se privesc atent expresiile densitdfilor de curent -/, si J, (lin relatiile (3.23) si (3.24) se constatd, din punet de vedere fizic, 0 anomalie. Anume, pentru t > 00, J. 00, cele doud densitati de curent ar trebui si fie egale, dar anomalia provine din neglijarea unui termen — vezi anexa 6 — din ecuatia fliferentiali a raspunsului la excitatia treapti de curent. Gasirea solutiei exacte (47, 33] prezintd interes in vederea eliminarii anomaliei Mmentionate si in aprecierea aproximatiei ce rezulta prin aceeptarea solutiei aproximative. Ecuafiile cimpului electromagnetic se mentin sub forma pre- zentata in § 3.1.1 gi auume:: relatia (3.11) ca solufie generala pentru cimpul electric in domeniul imagine si (3.15) pentru cimpul magne- tic in domeniul imagine Originalul expresiei (3.15), demonstrat in anexa 7, este 1 lo 2er, LC os Tilee)¥y (=.=) . Saw (2 [ed r at Ty (3.30) unde : Ty mea) N of ae) — Ny ( meng )S of Xe) + LN (are )S of Mate) I 1(L_)N o( mare) | 5 r este distanta dintre ax si punctul in care se caleuleaza cimpul magnetie (1, <7 0 si = i= Oia t <0. In’aceste condifii, se obfine 14g, .19, sonema echivatenta jpunsul in tensiune a instolatiei din fig. wai [$ b unde : a=4.R; b=%.4+R; C=4.M; += T,[b. (3.44) Analiza expresiei (3.43) conduce la urmitoarele variante de rAspuns, reprezentate in fig. 3.13. Rispuns subcompensat. Daca& se indeplinesc conditiile : (3.45) se obtine rdspunsul din fig. 3.13, a. Raspuns exponenjial. Dacd inductivitatea mutuald M este nula, raspunsul are forma ‘ u=I2—e *) (3.46) ole ai este reprezentat in fig. 3.13, b. Prin constructia sa, suntul coaxial indeplinegte conditia M = 0. Timpul de raspuns, corespunzdtor 59acestei conditii, rezulté 7, = 7 = L,/(Z. + &). Pentru a diminoa timpul de raspuns este necesar a se reduce la maximum valoarea inductivitatii L, din circuitul de m&surare, ceea ce practic se reali- zeaz’ prin introducerea structurii coaxiale pentru cablul de masu- wh eo I 1, 1 4 1 ols] ofe n | - 1 _ 0 + 0 t a b 5; 1 Ir vid = } o| y foo 0 t c Fig, 3.13. Raspunsuri postbile : 4 = subrompensnt; b ~ exponeaial; ¢ — supracompensat; d — compensat rare C, si impedanta de sarcin’ Z.. De asemenea, adoptarea unor valori sporite pentru rezistenja in curent continuu a guntului, ca gi pentru impedanta caracteristic’ a cablului de misurare, constituie miasuri eficiente pentru diminuarea timpului de raspuns. Raspuns. supracompensat. Dack este indeplinitd inegalitatea se obtine raspunsul din fig. 3.13, ¢, care pentru t = 0 depagegte valoa- rea stabilizataé I(a/b). 60in mod voit se realizeazA un cuplaj intre circuitele de curent intens si de mdsurare si este indeplinit’ conditia a/b = ¢/Jn, adic& ae (3.47) se obfine raspunsul de forma treptei u = Kalb), (3.48) adic&, excitatiei treapt de curent ii corespunde un raspuns treapti de tensiune. O asemenea instalatie de miasurare este ideald, in ce priveste m&surarea curentilor de impuls. Efectul pelicular tran- zitoriu nu se poate anula, dar prin utilizarea unor sunturi cu pereti extrem de subtiri — de exemplu 10 pm — comportarea intrinsec’ a suntului se apropie de cea ideald. Prin realizarea unui cuplaj de induetivitate mutualé M, dup’ relatia (3.47), se poate compensa prezenta inductivitatii L, din circuitul de masurare. Suntul eu efect pelicular tranzitoriu. Dacd suntul este destinat a misura curenti intengi, este necesar ca peretele tubului rezistiv s% aib’ grosimi mai mari, de exemplu 0,5. . .3 mm. fn acest caz, in schema, circuitului de ma&surare, gsuntul trebuie si fie reprezentat printr-un cuadripol echivalent [62], spre exem- plu de tipul celui prezentat: in fig. | [— 3.14, format din doua rezistente 2 X i inductivitatea L. Raspunsul in ten- siune W, la excitatia treapta de curent i=Tal acestui cuadripol este ae ea u(t) RI —e * ). Existé dowd conditii de echiva- tig. 3.14, Cuadripol echivalent al sun- len{a, pentru cuadripolul prezentat tului coaxial. in fig. 3.14 si anume: a) Raspunsul euadripoluui echivalent la t—> oo s& fie egal cu raspunsul, la too, dat de relatiile (3.26) si (3.38), care reprezint’, raspunsul conductorwui tubwar la excitatia treaptaé decurent in rezolvarea aproximativa, respectiv cea exacta. Din relatia (3.49) se obtine 3.49) u(t) = RI; (3.50) tote 61din relayia (3.26) se obfine ee BBL tao Oar,B G51) din relatia (3.38) se obfine uy (3.52) ise Cu R.. sa notut rezistenja conductorului tubular, masuratéi in curent continuu. Din compararea relatiei (3.50) cu (3.51) respectiv cu (3.52) resulta ¢ R= Rory (3.53) adic&, in cuadripolul echivalent, vezistenta fare ac cu rezistenta in curent continua a conductorului 1 al suntului coaxial. b) Timpul de raspuns al cuadripolului echivalent si fie egal cu timpul de raspuns al conductorului tubular. Timpul de raspuns al cuadripolului echivalent, cn rispunsul din relatia (3.49), este i Valoare tiv tubular an n=" feo 0 4k (3.54) ‘Timpul de rispuns al conductorului tubular, in solufia apro- ximativa, este dat de relatia (3.29). Rezulta conditia de echivalenta Daca, in ace (3.55) Pentru un sunt coaxial de 1000 A; 1s [36], cu 7, = 82,2 mm ; m= 32mm; P= 154 mm, o = 2.10" S/m; uo = 4-0 10-7? Um; Rep 002 Q, s-a trasat, in ig. 3.15, rispunsul caleulat cu relatia (3. 29), marcat cu reperul 7 si raspunsul dat de cnadripolul echivalent, caleulat cu relatia (3.49), mareat en reperul 2. 62Schema echivalent’ a circuitului de misurare, cave cuprindé suntul reprezentat printr-un cuadripol in =, eablul de masurare Fig, 3.15, Raspunsut intrine see al guntului coaxial : T= sunt de? m9; 2—cusdripot ‘echivalent, 10 2 30 40 50 60 70 80 90 109 —e # [1075] terminat en impedanja caracteris cuitul de curent intens vel de masu- rare, este prezentatdin fia 16. Beuatiile de funetionare ale acestei scheme sint : 2R(i — ig) + L ais = Rig — ig) = 05 d (3.56) oh) ee at — at (3.57) UW 2= Tein, (3.58) Prin aplicarea transformiirii La- Fg. 316, Sciema electricd a siste place sistemului de ecuatii (3.56) . mului de misurare, (3.58) si pentru excitatia treapté de curent, adied i= TI si Si = = I/p se obtine solutia in domeniul imagine 63si 085 RL, ez +h yb )s iis : eR)’ »_ RL R p= (1 +=); 3.61 = an . z) oe A= 2+) (om — LLin0: OR ak |’ fs BA 2) (Eien Te . yo. 2k 08 ) ‘Timpul de rdspuns calculat cu relatia general (2.8), considerind rispungul indicial corespunzator relatiet (3.60) rezult& 0 © T= 44 eo sh od dt + Bh e* ch ot dt; lo 0 dupa efectuarea calculelor se obfine 7 aed Bae (3.62) 0 La un gunt coaxial necompensant, inductivitatea mutuald M = 0. Cu aceasté. conditie rispunsul dat de relatia (3.60) devine ©, u(t) =I ry [: —e™ (x of ++ sh oa) } (3.63) 64iar timpul de raspuns corespunziitor, calculat cu relatia (2.8), devine T, = 2 afws. (3.64) ‘Timpul de rispuns dat de relatia (3.64) corespunde sistemului format din sunt si cablul de misurare, cu schema de principiu pre- zentati in fig. 3.17. tn fig. 3.18 s-au trasat:: —eurba 7 a rispun- sului circuitului de ma surare care include [, =1,625-10°? H gi Z,=750 ; —curba 2 a rispun- sului sistemului de mésu- rare care include si suntul coaxial de 1000 A—1 s cu : a R=2mQ; L = 1,34.10-? H, Fis 3.17. Schema Cate a sistemului de masurare > ! | 1 1 | | | | ‘Timpul de rispuns al circuitului de masurare in cazul mentionat este Tin — LiglZ, = 2.16.10" 8; (3.65) iar timpul de réspuns al circuitului echivalent pentru sunt. este Py = F|AR=16,75-10s. pt. (3.66) | Timpul de raspuns al sistemului de ma&surare re- aulta, T, = Ty + Try =18,91° 8. (3.67) Observajie importanta. on 2 30 0 50 0 80 90 100. In cazul determinarii ex- wet [10S] perimentale a timpului de g. 3.18. Raspunsuri indiciale : rdspuns al unui sistem de 1- raspunsul circnitului (fad gant) ; 2—raspunsul circuitului en sunt. masurarece include un sunt, coaxial, este necesar a se tine seama de faptul cd excitatia treaptd de curent reprezinté o idealizare, dup cum s-a ardtat la § 2.1.4 si c& oscilograful are un timp de rispuns propriu. fn consecint’, pentruobtine un acord intre valorile masurate si cele caleulate este necesar ca, in lanjul de cuadripoli din fig. 3.17, st se introduca, in amonte, un cuadripol echivalent generirii unei rampe de curent, gi in aval, euadripolw echivalent oscilografului catodic. In orice imprejurare, timpul de raspuns masurat pe oscilograma este mai mare decit cel caleulat cu relatia (3.67). Astfel, pentru un sunt construit de 1000 A —1 s, pe oscilograma s-a m&surat timpul de rispuns de 27-10 s, in timp ce din relatia (3.67) reault® timpul de rispuns de 18,91-10° s. 3.2.4. Compensarea schemei de mdsurare care include un sunt cu pereli subfirt Urméarind ideca de a obtine, pentru ansainblul sistemului de misurare, un timp de raspuns cit mai redus, este necesar a se realiza schema de prineipiu din fig. 3.16, care comport o induetivitate mutuala J intre cireuitul de curent intens pareurs de curentul ¢ si cel de curent, de masurare, parcurs de curentul i, in care suntul este reprezentat printr-un cuadripol echivalent, dup& cum s-a ardtat Ja paragraful 3.2.3, In fig. 3.19 se prezint& schita constructiv’ a guntului coaxial cu ajutorul céruia se realizeaz’ cuplajul mentionat. Elementele componente ale acestui sunt sint identice cu cele pre- ly pentru realizarea_unei in- ductivitati mutuate, zentate in fig. 3.7, cu exceptia bobinei 8 parcursé de enrentul, é, bobind care se agazd intre tubul rezistiv 1 si ecranul 7, deci in cimpul magnetic al tubului respectiv parcurs de curentul intens 4. 66Teusiunea de masurat este deforma celei prezentate de reliatia (3.1) jn care tensiunea indus d@/dt este controlaté ca’amplitudine pri dimensiunile geometrice ale bobinei 8 din fig. 3.19. Alura tensiunii care se uplicd oscilografului este dat’ in fig. 3.20 de curba J, unde se vede cum aceastd curba intersecteaz’ valoarea stabilizata, o data la cregtere, in punctul A, si o dat& la descrestere, in punctul B. Va- Joarea virfului wn, depinde de inductivitatea mutuali M. R&spun- sul schemei necompensate este indicat prin curba 2. Se poate con- prin acest mod de compensare, timpul de rispuns, definit de relatia (2.8), se diminueazd. Raspunsuri indieiale : Fig. 3.21. Oscilograma unui rispuns in compensat; 2-~ natural dicial la un sunt de 2 mQ compensat. Prima incereare de a realiza 0 astfel de compensare a fost Tcuta de Batoc si Lago [45], practicind o trecere a conductorului_ de miisurare la 1/3 din lungimea tubului rezistiv. S-a dovedit ins’ c& in acest mod se realizeazi numai compensarea guntului si nu a schemei intregi (35). Pentru a realiza compensarea schemei, in totalitatea ci, se are in vedere schema de principiu din fig. 3.16 si expresia timpuluide rispuns din relafia (3.62). Daca in aceasta relatie se pune conditia ca timpul de rispuns s& fie egal cu zero, se obtine valoarea inductivita- tii mutuale yw 2B, (1.68) oe Pentru dimensionarea bobinei de compensare, reperul § din fig, 3.19, se utilizeaz’ in prim’ aproximatie relatia NA, (3.69) in care: N este numarul de spire, iar A-aria definité de bobind. in fig. 3.21 se prezinté oscilograma unui sistem de misurare compensat, in componenta ciruia intr’ un sunt coaxial de 1 000A — 671s cu datele R=2-10-°°Q; L=1,34-107° H; Z.= = 1,625-107 H; 03 = 2,76-10% s?; 2=2,6-108 s1; «, Compensarea teoreticd realizat&é cu relatia (3.68) conduce la M= =3,768-10 H. In practic’, s-a luat M—1,685-10- H, pentru a diminua din virful réspunsului tranzitoriu. Compensarea schemei de masurare prin metoda bobinei plasata in cimpul magnetic al curentului intens isi gasegte utilitate in sche- mele de mésurare care utilizeazi sunturi cu pereti relativ subtiri (0,2... 0,4 mm). Pentru pereti mai grosi, urmarind realizarea con- ditiei de compensare (3.68), virful tensiunii induse in bobind devine extrem de mare si apare detasat, in timp, fat de restul rispunsului. 3.2.5. Compensarea schemei de mdasurare care include un gunt cu perefi grosi Pentru curenfi mésurati, de ordinul zecilor de kA, peretele tubului rezistiv poate ajunge la grosimi de aproximativ 1... 3 mm, din considerente de stabilitate termica si electrodinamic’. In aceste cazuri se preferé 0 compensare bazata pe ideea sistemelor compen- sabile cu fazd minima, numite si sisteme reversibile, conform clasifi- carii din anexa 2. In acest scop, este necesar a se determina functia de transfer a guntului si a se gasi o refea de corecfie a c&rui funetie de transfer si fie inversul functiei de transfer a guntului. In acest mod, semnalul de iesire aplicat oscilografului nu va suferi distorsiuni in raport cu semnalul de intrare [27, 68]. Funefia de transfer a guntului. fn fig. 3.22 se prezintaé schema electric’ echivalent’ a suntului, care comport& inductivitatea mu- tuaki M. Cu notafiile scrise pe desen, ecuatiile de functionare sint : QRi, = L eee 4+ 2RG—i); (3.70) eon WS. (3.71) Prin transformari succesive se obtine functia de transfer cdutata LM 2M Pte Pp +2 Su 2B R a Xp) = — E . (3.72) ei spp ti 2k 68Funefia de transfer a retelei de coreetie. fn fig. 3.23 se indic&d o retea formataé din inductivitatea L,, rezistentele R,, R,, Z, si capacitatea C a cadrui functie de transfer este inversa functiei de Fig. 3.22, Cireuitul echi- valent a suntului, transfer din relatia (3.72). Cu notatiile din fig. 3.23, ecuatiile de funetionare sint : Hiri Re di : um = Ly + Bis 1 igdt + Up} 0 (3.73) 44 u (agate = Rit, —4,); a : i-4=-% - Fig. 3.23. Cireuitul echivalent al refelei de corectie, Funetia de transfer corespunzitoare este ORp +1 : . Re Ta File on, Tons + +OR, +z +f ys ; RP (+ ge eee) 7, (3.74) Pentru a determina parametrii refelei de corectie din fig. 3.23, se echivaleazd coeficientii corespunzdtori ai polinoamelor de la nu- mitor si numarator, adicd : B. Zi thats (3.75) 69(3.76) (3.77) (3.78) Z aa QR! Din relatiile (3.75) ... (3.78) se determin& valori pentru Kj, Ry, Ls gi: R= a M—Ly/2 Ry = 25 (3.79) ee Ty QRZ,” Ty = OR, Se observa astfel ci R,, C, L, nu depind de indu mutual’ M gsi c& numai R, depinde de aceasta inductivitate. Se mai constata cd, pentru ca R, si capete valori pozitive, este nece- sar ca Ly M> (3.80) 2 Cuplajul magnetic intre cireuitul de curent intens si cel care emualul la oscilograf se poate realiza fie dup’ schema prezentata in fig. 3.27, fie prin introducerea unei bobine intre cilin- drul rezistiv si ecran, Inductivitatea mutuala, realizati cu aceasta bobini are expresia BN 1 on - M= (3.81) unde: ¥ este uumirul de spire al bobinei ; — dimensiunea logitudinali a bobinei ; "y, 7, — razele pe care sint plasate laturile externe ale bobinei. In realizarea, practic’ [38], valorile pentru R,, C, Ls se pot lua cele rezultate din relatiile (3.79), in timp ce, valoarea rezistentei R, se regleaza fata de cea calculaté din eauza aproximérilor accep- tate in stabilirea schemelor echivalente pentru suntul coaxial gi pentru reteaua de corectie. 70in fig. 3.24 se prezinti schema eleetricd a instalatici de masu- rare care euprinde suntul J, refeaua fizicd 2, cablul coaxial 3 terminat cu impedanta caracteristicé Z, si oscilograful catodie 4. Este de observat ed, retelei de corectie schifaté in fig. 3.23 fi co- 3 4 | | i 1 i i i I | I | ! 1 T 1 1 I Fig. 3.24. Schema de masurare complet’, respunde, in schema 3.24, refeaua fizied 2 si cablul coaxial 3 ter- minat cu impedanta caracteristich Z,. Compensarea instalatiei de misurare, prin metoda retelei de corectie, oferd. posibilitatea reducerii sensibile a timpului de riéspuns a instalatiei de misurare. Astfel, in fig. 3.25 se prezinti [28] osci- Fig. 3.25, Raspuns de 125 ns al unui sunt de 7,5 KA, necompensat ; 80 ns/div, 72lograma r&spunsului la excitatie treapt’ de curent a unui sunt necompensat de 7,5kA, cu un timp de raspuns de 125 ns, iar in fig. 3.26 raspunsul aceluiasi sunt compensat, cu un timp de raspuns de 14 ns. Pentru crearea unui cuplaj magnetic intre cireuitul de curent intens si cel de m&surare, A. Schwab [62] realizeazdi un sunt for- mat din bare circulare dispuse pe generatoarele unui cilindru. Fig. 3.26, Raspuns de 14 ns alunui sunt de 7,5 kA,com- pensat; 25 nsjdiv. Astfel cimpul magnetic al barelor p&trunde, printre bare, in zona buclei de masurare. O dispozitie convenabilé, preconizati, de autori [39], consta in mentinerea structurii coaxiale a suntului gi realizarea unui cuplaj, controlabil prin calcul, intre cireuitul de curent intens si cel de masurare, ca in fig. 3.27. Curentul i, care trece prin ci- p lindrul rezistiv 7, parcurge ra- iF \ ' dial conductoarele 3. Paralel cu aceste conductoare se afla con- om \ | BS ductoarele 2, prin care se co- NS 1 2: lecteazi curentul de masurare i,. Inductivitatea mutuali re- glabili se realizeazi prin mo- Fig. 3.27, Modalitate de a cupla magnetic cir- dificarea distantei d intre cele cuitul de curent intens cu cel de masurare. doud circuite. 723.2.6. Elemente de proiectare Constructia unui sunt, destinat a masura curenti cu variatii rapide, presupune alegerea unor materiale potrivite, in ceea ce pri- veste calitatea si dimensiunile, determinarea solicitarilor termice gi electrodinamice ce apar in unele componente ale guntului, ca gi elimiuarea interferentelor posibile. Materialul rezistiv. Acesta se alege din categoria materialelor cu rezistivitate cit mai mare, dar cu un coeficient de temperatura al rezistivit&tii cit mai redus. Din aceast’ categorie face parte man- ganina 86 Cu 2 Ni 12 Mn [41, 44] ale c&rei proprietiti fizice sint urmatoarele : Rezistivitatea . -e = 0,435-10- Om; Coeficientul de temperatar ‘al _reristiviti ey = £1-10°5 grat; CAldura volumicd . ey 4-108 Ws/m3- gerd ; Densitatea . Cee opp = Bde 10°kg/m?; Temperatura de topire. | | | | |. |)! Oop = 960°C. Se pot alege ca materiale rezistive si materiale de tip con- stantan, dar, in acest caz, este necesar si se observe cd acesta are coeficientul de temperaturi al rezistivitafii a, =— 3-10-5 grd, mai mare decit al manganinei. Solicitari termice. Suntul poate functiona in felurite regimuri : regim permanent, de scurti duratd, de impuls. Limita de tempe- raturi 2 materialului rezistiv se stabileste, in functie de variatia de rezistenja, de la rece la cald, care se acceptd de citeva frac- tiuni de procente. Pe de alti parte,la determinarea grosimii pere- telui tubului rezistiv, exist’ doud cerinje contradictorii si anume : a) In conformitate cu relatjia (3.29) a timpului de rispuns, urmarindu-se o valoare cit mai redusi a acestuia, rezultdi o gro- sime mica a peretelui tubului retistiv = 6 pT. /uo- (3.82) b) Pentru intensit&ti mari ale curentului care se mésoar&, este necesar, conservind limita de temperatura’, s& se admit grosimi mari ale peretelui tubului rezistiv. Grosimea peretelui tubului rezistiv se alege in functie de pre- cizia ceruté asupra masurarii si de regimul de incdreare al suntului. Regimul permanent. Deoarece supratemperatura pe care o poate lua un sunt este sub 200 grd, se poate admite e& in acest interval 73de temperaturi, rezistivitatea variazd liniar de la temperatura do preineilzire 0, la temperatura 0, dupa relatia : & = ppl + an( 8, — 65)] = epfl + an Oe), (3.83) este rezistivitatea la temperatura de preincalzire ; 0,—8, — supratemperatura. Din relatia (3.83) rezultd supratemperatura admisibila, luind drept criteriu variatia de rezistenté a guntului (3.84) Raportul Ag/p, se ia in limitele 0,01 ... 0,02, adic’ variatia de rezistenta a suntului se acceptd a fi 0,1... 0,2%%. Densitatea de curent J se poate determina [32] imediat unde: « este transmisivitatea cdldurii la suprat tului ; A — avia sectiunii transversale a tubuhti rezistiv; i, ~ Iungimea perifericd a tubului rezistiv; k, — factorul de majorare a rezistentei datoriti refuldrii curentului. Transinisivitatea « variazi in functie de conditiile de ricire ale suutului. Pentru ricire uaturalt «212 Win? grd, iar pentru ricire forjati, en aer, Ja viteza 10 m/s, «=-80W/m! grd [44]. Regimul de scurté duratd. Acesia apave la incercarea intrerup- toarelor, cind durata trecerii ewrentului prin aparat este mai mi decit 1/8 si ca wrmare, regimul termic se consider’ adiabatic. fu mod general, peutru astfel de situatii, densitatea de curent echi valenta J,, regultS [32] nl Fae Oy + 8) A Lady Ye (3.86)unde : este ¢g céldur volumica ta 0°; ay — valoare mediv a coeficientului de temperaturi a rezisti- Po — reaistivitatea la 0°O; §, — supratemperatura peste temperatura de preincdlzire 6, ; t - durata trecerii curentului prin sunt. La folosirea unui material rezistiv de bund calitate, spre exemplu cu a, == 1:10°.grd ‘si pentru supratemperaturi moderate, spre exemplu 6, < 200 grd, relatia (3.86) ia o form& mai simpl& gsi utili- zabilaé direct, Ja caleulul ariei sec{iunii transversale a tubului rezistiv A=| ms, (3.87) Ka Pot unde ¢y, si e, Sint valori ale cildurii volumice, respectiv ale rezis- tivitipii la temperatura de preineidlzire, spre exemplu temperatura mediului ambiant. fn cazul regimului termic intermitent, caz frecvent intr-o statie de inekrcdri de mare putere, suntul este supus Ja solicitari termice repetate, alternate cu pauze de curent. Un astfel de regim este descris cantitativ in lucrarile care trateazi regimul termic al apa- ratelor electrice [32]. Regimul excitafiei treapté. Acesta este un regim asimilabil cu regimul de incdreare al sunturilor destinate a masura curenti de impuls, la care durata semiamplitudinii este sensibil mai mare decit durata frontului. Pentru aceasta situatie puterea dezvoltata de trecerea curentului prin sunt trebuie calculata tinind seama de efectul pelicular tranzitoriu, adic’ de densitatea de curent varia- pili in timp [31]. In acest scop in relatia (A.6.12) se face schim- barea de variabili r—r,+x, in care 8 este grosimea peretelui tubului rezistiv si 2 este variabila nous cuprins’ intre 0 si 1; se obtine astfel expresia densitatii de curent sub forma, 1 = _ [1435 (-1)'2 cos keaye #]5 (3.88: He, 0) all +E ("eos kexye | (3.88) unde T= Seat. : (3.89)Puterea dezvoltata prin efect Joule-Lenz se exprim& in functie de densitatea de curent P,= (72 On(r, -+ 3u)ld da, (3.90) b 6 unde 1 este lungimea tubului rezistiv. Dup& efectuarea calculelor, prezentate in anexa 9, se obtine expresia puterii dezvoltate in tubul rezistiv la timpul 't oarecare p=P[r42 he"), (3.91) f unde P, reprezinti puterea desvoltaté in regim permanent si deci Pt Qnor, Py (3.92) Energia suplimentar’ W,, dezvoltaté ca rezultat al efectului pe- licular tranzitoriu, rezulta din relatia (3.91) ‘ wo = Wa = \ (P, — P,)at = 2P.( 5 e Tat (3.93) 0 04 ee [ > (-3 (3.94) 2m, LT ke Dacd in relatia (3.94) se consider’ t=oo, se obtine energia suplimentari, W,.. dezvoltat& in tubul rezistiv de la aparitia exci- tatiei treapta de curent pind la un moment, la care practic a disparut refularea curentului. U3 Loar, Wie = (3.95) Pe de alt parte, energia deavoltatd in regim de curent con- stant este (3.96)Energia totali dezvoltaté in tubul rezistiv reault® Wi = Wo + Was (3.97) Pentiu a scoate in eviden{é ponderea energiei suplimentare W., fata de energia total’ W,, in fig. 3.28 s-au trasat urm&toarele rapoarte: Wy/Wee curba 7; We/W,o, curba 2; 1V,/W.e, curba 3, pentru un sunt de 60 kA — 1s, cu caracteristicile 7, = 84mm, | S | \ Fig. 3.28. I5feetul termie produs ce exeitatia treap- ta de curent 1 Wal Wee s 7 = Woe! We | 3 Wel Woo. { 4 et p07 y, = 87mm, 3 = 3mm; |= 246 mM; Gyo = 2,325-108 S/m. Pentru acest caz concret, se constatd ci la aproximativ 4,25 ys energia suplimentara egaleazi energia dezvoltata in regim de curent con- stant. Solicitari clectrodinamice. Dac un sunt coaxial este destinat a masura curenti intensi, de ordinul 10°... 10°kA, este util a se caleula fortele electrodinamice care se exercit, pe de o parte, asupra tubului rezistiv, iar pe de alti parte, asupra ecranului. Fortele electrodinamice exercitate asupra tubului rezistiv. Cimpul magnetic datorit curentului care trece prin ecran este nul in inte- riorul ecranului ; ca urmare, cilindrul rezistiv se gaseste sub efectul interactiunii dintre curentul care il pareurge gi cimpul magnetic propriu. fn fig. 3.29 se prezint’ o constructie geometric necesar& caleulirii presiunii ce se exerciti asupra tubului rezistiv de raz& r,. Dac& curentul este uniform repartizat Ja periferia tubului 1rezistiv, forta de interactiune intre conductoarele elementare definite la periferia cilindrului de unghiul elementar do este ide. Qn @F - |@e2E] = | a : i ) —. (3.98) a 2rs8in — 2 Presiunea exereitat’ pe tubul rezistiv este raportul intre com- ponenta radial d?#, = 42F' sin(a«/2) si suprafata rdal, adicd x ( @F sin - dal Integrala torfei tangentiale d*F,- 4°F cos >. este nul cind « = Boe 3.99) paced ( ) variaz’ intre 0 si 2x. In concluzie tubul rezistiv este supus unei Fig. 3.29, Forje exercitate asupra tubultti rezistiv. presiuni din exterior cdtre interior, iar valoarea presiunii este data de relatia (3.99). Pentru a calcula forta intern’ 1), se sectioneazi tubul rezistiv, ca in fig. 3.30 gi se obtine xa 1-27 rJ-cos a-da = pri. (3.100) 2 Jae 8‘orje electrodinamice exercilale asupra ecranului. Ecranul se afl’ in cimpul magnetic al curentului ce trece prin tubul rezistiv si sub actiunea cimpului magnetic propriu curentului ce trece prin h ecranul de razit ry. Tn acord cu relatia (3.99), presinnea exercitat’ asupra ecranului, datorit% curentului care cireuli prin ecran, este (3.101) La periferia ecramului, cimpul magnetic produs de curentul care parcurge tubul rezistiy are numai o componenta tangential’, de valoarea I= . Forfa electrodinamic’ care se exercita: asupra unui element de conductor, cu reprezentarea din 3.31, este, ca modul AP = di lagll = rda-' (3.102) Presiunesa exercitat’ dinspre interior citre exterior rezulta dF poi? Pa (3.103) 79.Presiunea rezultanti apare ca diferentd si anume: Bol” De Oe ON gre (3.104) Br'rs si este indreptat& din spre interior spre exteriorul ecranului, Acesta este supus Ja forta de intindere m3 ann prolcos «da = prol. (3.105) mp2 Efectul ecranului. Ecranul fiind parcurs de un curent egal si de sens contrar cu curentul din tubul rezistiv, cimpul magnetic exterior ecranului este nul, abstractie facind de efectele de capat. Ca urma- re, asupra unui sunt coaxial ecranat, parcurs de curent, plasat intr-un cimp magnetic, nu se exercit’ nici o forfa. Semnalul util poate fi influentat de cimpuri magnetice exterioare, dacd — grosimea ecranului gi a peretelui tubu- Tui rezistiv sint foarte mici. Factorul de ecranare k,, pentru un cimp magnetic alternativ de frec- venta f, este definit, in acord cu_ no- tatiile din fig. 3.32, ca raportul intre inductia magneticd B;—in interiorul tubului si inductia magnetic’ By in- cidenti — in exteriorul tubului [66] eB (pantie neon By Vi + (20ffP ken = (3.106) unde: T=pD3,/4 p este constanta de timp a curentilor turbionari ; D — diametrul exterior al ecranului; 8 — grosimea peretelui ecranului ; e — rezistivitatea materialului. Este de observat ci, o ecranare magneticd este realizaté gi de cdtre tubul rezistiv, cAruia, la rindul lui, i se poate aplica re- latia (3.106). Pentru seopuri practice realizarea unui ecran de 2...3 mm din cupru constituie o solutie satisficitoare. 80Adaptarea. La gunturile coaxiale de dimensiuni mari si cu Jungimi mari ale tubului rezistiv, este necesar a se tine seama de procesul propagarii semnalului de masurare in interiorul suntului coaxial [20], [34]. In fig. 3.33 se prezint% schematic suntul coaxial, abstractie ficindu-se de prezenta ecranului. Curentul de misurare Fig. 3.33. Referitor 1a fenomemul de propagare. ig, care trece prin conductorul central, este cu citeva ordine de mirime mai mic decit curentul total 7,; prin tubul -rezistiv trece curentul i,—i,. In fig. 3.34 se prezint’ schema electric’ echiva- lent& necesara stabilirii procesului de propagare al semnalului de ma&surare; L, Co, Ro sint respectiv inductivitatea lineic&’, capa- citatea lineicd si rezistenta lineicd. Conductorul central se consideri fara rezistenti ; rezistenta lineicd’ corespunde numai tubului rezistiv. Se admite ci potentialul punctelor situate pe o generatoare a tubului rezistiv creste linear, de la extremitatea conectata la pamint, la cealalté extremitate in care intrd curentul total i,. Conductia lineicd se neglijeazd. In aceste conditii, ecuatiile diferentiale ale propagarii semnalului util, observind notatiile din fig. 3.34, sint : (3.107) Semnalul de maisurare — o tensiune — rezulta prin trecerea curentului de masurare i, prin impedanta caracteristic’ 7. a ca- blului coaxial. In anexa 10 se demonstreazi, pe baza relatiilor (3.100) si (3.107) c& perioada proprie de oscilatie a suntului este T=4YLO = 41 VLC, (3.108) 61wade inductivitaten si capacitatea lineici se exprimd in functio de diametrele d, al conductorulii central si dy al tubului rezistiv lig (3.108) Pot in anexa 10 se arath ek, pentru a evita oscilalii pe frecventa proprie este necesar ea suntul si fie adaplal, adie impedanta Sel de trei sunturi coaxiale 30 kA, 1s. intern’t. Z,-V EC, s& fie egal cu impedanta caractersiticd a ca- blului de misnrar Tn fig. 3.35 se prezinti fotografia uni set de trei sunturi coaxiale de 30 kA—1s destinate a echipa o statie de ineereéri de mare puters. 824. Divizoare de tensiune Folosirea divizoarelor de tensiune drept convertoare, la m yarea tensiunilor continui, alternative su de implus, constituie singura posibilitate de a stabili o relatie de dependent& practic lineara, pentru un domeniu dat, intre marimea masuratd gi marimea de intrare intr-un oscilograf catodic. Aprecierea calitafii unui divizor de tensiune se face cu ajutorul unuia din criteriile stabilite in cap. 2, spre exemplu de compor- tare la excitatia treapta de tensiune sau de comportare la excitatiz sinusoidal’, de freeventd variabil’. Cu cit un divizor de tensiune va avea un timp de raspuns mai mic sau o banda de freeventa mai mare, cu atit calitatea lui va fi mai buna. In structura divizoarelor de tensiune intra rezistoare deusatoare ca elemente componente, dar in afara acestora inductivititilor intrinseci si a capacitatilor parazite este de naturd si influenteze sensibil performantele divizoarelor de tensiune. fn fig. 4.1 se prezint’ o schem& generali de méisurare, in componenta Fig. 4.1: Schema generalé de’ misurare cu un divizor de tensiune. 83edreia intra sursa de tensiune inaltd J, obiectul care se inceared 2, divizorul de tensiune 3, cablul de miasurare 4, oscilograful catodie 5 si rezistenta de amortizare 6. Divizorul de tensiune 3 se compune din doud impedante: Z,—de inalt& tensiune si Z, — de joas& tensiune, conectate in serie. Prin dimensionarea potrivité a impe- dantelor Z, si Z», la bornele irmpedantei Z, se culege o tensiune sensibil mai mic, in acord cu sensibilitatea oscilografului, decit tensiunea aplicat’ intregului divizor. Capacitatile parazite Cp,, Cyy Cyg 8e Stabilese fati de obiectele invecinate, iar capacitatea parazité Cy 8e stabileste intre unele componente ale divizorului. In prima etapd pare util a se stabili propriet&tile intrinseci ale divizoarelor de tensiune, adic’ acele proprietiti care decurg din faptul c& nu se iau in considerare nici inductivitatile intrin- seci si nici capacitatile parazite. In aceste conditii, calculele corespunzitoare sint utile la constructia si utilizarea divizoarelor de tensiune care fac parte din scheme de masurare cu tensiuni re- lativ mici, spre exemplu sub 10kV. Pentru asemenea tensiuni, divizoarele de tensiune au dimensiuni relativ mici, capacitatile parazite si inductivitagile intrinseci sint mici si se poate face abstractie de procesul propagarii undelor electromagnetice in divizor. fn etapa urmitoare, se consideri divizorul ca o linie cu struc- turd complexd, in care are loc un proces de propagare a undelor electromagnetice, cu considerarea inductivit&filor intrinseci si a capacit&tilor parazite. In acest ultim concept, divizorul de ten- siune are un ancombrament mare si este destinat a servi drept convertor pentru tensiuni inalte, de exemplu 100...5 000 kV. une 4.1. Struetura simpli a divizvarelor de ten: Componentele intrinseci ale divizoaretor de tensiune sint ele- mente pasive de tipul condensatorului si rezistorului cu ajutoral c&rora se realizeazt divizoare capacitive, rezistive si mixte. 4.1.1. Divizorul capacitiv Schema electric a divizorului capacitiv este indicatd in fig. 4.2, in care se observ’ cX tensiunea masuratd este w,, iar tensiunea aplicaté oscilografului este ,, de la bornele rezistenjei R, de intrare in oscilograf; R, este o rezistent& egal& cu impedanta carac- teristic’ a cablului de masurare prin care se transmite semnatal B4de Ia divizor la oscilograf. Rezistenta R, are in mod uzual valoares de 1MQ, in timp ce RB, = 500 sau 75Q. Se constat& deci cd Ry, + R= R2R, (4.1.) Cu notatiile din fig. 4.2, ecuatiile de functionare ale schemei sint : bs ip tis 1 (4.2) = 0,73 y at u aa Se obfine astfel, tinind seama gi de relafia (4-1), raspunsul la exci- jig, 4.2, Schema electricd a die tatia treaptai de tensinne U vizorului capacitiv. ie =U re 7 (4.3) +O, gsi cu caracteristica de freevenfi in amplitudine o Oa (4.4) ca += RC, +O). (4.5) Dup& cum rezult& din relatiile (4.3) gi (4.5) un divizor de tensiune capacitiv, al c4rui brat de joas& tensiune se inchide pe o rezistenf4, nu poate fi folosit la masurarea tensiunilor de curent continuu, dar poate fi folosit cu succes la misurarea_ tensiunilor alternative pind la freevente ridicate, spre exemplu 1 MHz. Pentru frecvente foarte ridicate, de ordinul 10... 100MHz, se,.folosese divizoare de tensiune inglobate in structuri coaxiale, la care inductivitatea intrinsecd a conexiunilor intre braful de inalt& tensiune — capacitatea C,, in fig. 4.2 — gi bratul de joas& tensiune —capacitatea C,, in fig. 4.2 — este practic nuld. Un astfel de 85Big. 4.3. Divizor de tensiime capacitiv In strneturd coaxial. Fig. 4.4, Divizor de tensiune mixt, serie, Rs 86 divizor este prezentat in fig. 4.3 Structura coaxiali este real zat&é intre conductorul cilind central 1 $i conductorul tubu- Jar 2. Arm&tura cilindriea 4 formeaz’ capacitatea C, fatd de conductorul 7 gi capacita- tea CO, fata de conductorul 2, fata de care este izolata cu pe- licula electroizolanté 3. Cu a- jutorul mufei coaxiale 5, se rea- lizeazi legitura la cablul de misurare. Realizarea unei pre- siuni de 10 barr in incinta de- termina o sensibilaé cregtere a rigidititii dielectrice gi permite astfel utilizarea divizorului la tensiuni de ordinul 10... 30kV. Masuri speciale se iau [54, 55] pentru obtinerea unor perfor- tmante deosebite, printre care sint: ecranarea prizei de mi- surare pe armatura ¢ gi limi- tarea lungimii arm&turii ¢ lw o valoare mai mica decit 1/10 din lungimea de und proprie a structurii coaxiale. 4.1.2. Divizorul miat, serie RC Proprietatile acestui tip de divizor rezulté din studiul com- portirii schemei de baza gi a va- riantelor ce deriv’ din aceasta schemad [26]. Sehema de baza. in fig. 4.4 se prezinté schema electric’ de bazd a divizorului de tensiune mixt serie RC. Bratul de inaité tensiune este format din rezi tenta R, gi capacitatea O,, iar celde joasé tensiune din reziste: Ry si _capacitatea C,. Divizorul de teusiune se conecteazé la plicile oscilografwlui eatodic prin in- termediul unui cablu coaxial. In acest caz, este necesar ca acest cablu si se conecteze la divizor prin intermediul unei_ rezistente egal in valoare cu impedanta caracteristic’ Z, a cablului de mi~ surare. Eeuafiile de funefionare privind tensiunca de intrare u, gi tensiunea de iegire uv, sint: eee = Ri+--\ it Ug sit G: \, +us (4.6) id Uy = Ryi+ = ( dt. C2 Io Raspunsul la excitatia treapté. La excitarea divizorutui cu ten- siunea treapt& u,=U, raspunsul rezult& © . 4 . 2 = U 1 od =) (4.7) 20 [ | : i: | oy unde: R=R,+Ry; += RO; RC25 “RC. Raspunsul poate lua una din wmiitoarele trei forme : a. Pentru aceeagi constanté de timp in braful de inalta ten- siune gi in bratul de joas& tensiune, adic’ pentru RO, = RC, = RO = = se obfine (4.8) Adic&, rispunsul este compensat, de forma treptei ca in fig. 4.5, @ gi deci cu timpul de raspuns zero. b. Pentru 7/7>1 se obtine un rispuns supracompensat, ca in fig. 4.5, d.