Ae SE BROT Tee SB bs i mote 4EO Proiectarea INCINTELOR ACUSTICE (I) Ing. Aurelian MATEESCU curta introducer. Acest subiect Este larg dezbatut de iubitoni de fhuzica 31 echipamente de inalta {OMe de pretufindeni, diversele tipun' de incite existente pe piata Mund adept uneon la fel de radicall ca 2\fanv folbalulur, gata sa apere Sau $2 Rego cu venementa o incihta sau alta dupa cum evolueaza preferintele lor Dar de unde aceasta diversitate de tealzari tehnice? Explicatia cea mat plauzipia este legata de constructia Grechii umane. de taptul ca. |a 0 Bteeasi solute tehnica” aplicata de in toata fatura. perceptia sunetulul, Complexttatea sa, este diferta de la om frum astie! ca nus frumos ce € frumos. € Irumos ce-m place mie! Trecand peste exagerarile care rigica in siavi_o realzare (0 incinta) in Setnmentul alteia, trebuie s4 spurem G2 singurul adevar probat ramane proverbull In ceea ce priveste solutil fehnice, acestea nu. reprezinta | motneniyl actual nici 9 noutate, chiar daca, in scop de reclama, 0 solutie Tehnica este _.vanduta" ca uitima ealizare in domeniu: ‘ncintele inchise sunt cunoscute dinainte de ani "50. in 1949, Harry Gison si v. Preston, au, patentat suspensia acustica. Edgar Vulchur $i Henry Kloss au tondat ,Acoustic Research. firma care a utilzat aceasta solutie tehnica. incinta AR-3 devenind Glasica. Henry Kloss s-a desprins si a Tondat alte dou companii de succes care au popularizat acest project, KLH''si -Advent’. In 1972, Richard Small a publicat cele mai ‘complete date de ‘proieciare pentru incintele inchise: incintele deschise (bassteflex) nu sunt nici ele 0 noutate. In 1932, A.C. Thuas a descris In patentul sau interactiunea dintre. " difuzor_ $i deschiderea practicata in incinta. In anit 50. 0 serie de cercetaton, printre care Beranek, Van Leeuwen. de Boer, Lyon, Cocanth’ si Novak. au publicat articolé Care detaliay modelelematematice analogice incinte!_deschise, filtrele ltece-Sus. O contributie imponanta la Gefinitea modelulul_ matematic si la stabiitea termenilor pentru proiectare @ au lucrarie ur AN. Thiele din 1961, ‘chiar daca lucrarile sale nu cuprind un calcul -sistematic al pierdenior din snemnta_ Anicolele iui R. Small publicate incepand din 1973 trateaza problema Perderior din incinta si electul lor asupra linearizati' curbe’ de raspuns, problema reluata de Robert Bullock, Cate a contnbut fa cresterea acuratetel tabelevor de proiectare. vncintele cu radiator pasiv au fost gescrse pentru prima data in patent le Matty Oson -Ohuzoare | metode agate a’ sunetulur. aparut in ‘Aruane 1835. for Olson a mai publicat 1954 0 luctare asupra_aceluias! ‘ect. var mai recent. in 1973 51 1974, Nomura Kitamura §: Small au mai publicat article tratand aceasta tema; incintele cu iinie de transmisie ay la baza realizari datand din ani “30, cand labirintul acustc era studiat si fealizat de Stromberg si Carlson. Utterior, A.A. Bailey (in anil 60) gi A. T. Bradbury (i 1976) au publcat artcole teferitoare la cercetarile lor asupra acestei soluti tehnice.. Putem astfel s spunem cA nu este snimic nou sub soafe” In ceea ce priveste solutile tehnice adoptate de Giversele firme constructoare de incinte ‘acustice. Noutatile tehnice sunt legate &proape exclusiv, de introducerea Materialelor noi, utiizate in primul rand jn domeniu! spatial, militar etc., si ne referim {a adezivi, materiale ‘pentru membrane, izolatoriacustic! etc. Aceste materiale au proprietali care imbunatatesc erformantele traductoarelor (difuzoarelor), fara sa se fi ajuns lao solufie ideala nici Tn Fig. 1. Constructia difuzorului electrodinamic constructia acest keviarul, ali Materiale precum ‘ultratg ‘spumele metaice sau eu structura {ridimensionala, utiizate frecvent astazi in constructia_”-membranelor difuzoarelor, nu au_ putut inlocui utiizarea majontara a membranelor din cceluloza (hare), chiar daca aceasta a fost armata cu'fibre de carbon sau polimeri. Daca in cele de rai sus ne-am refent exclusiv la incintele echipate cu Gifuzoare dinamice, am facut-o pentru ca acest tip de incinfe ramane de departs cel mat raspandtncriele echipate cu, traductoare electrostatice, desi au performante remarcabile si un numar de adepli care | cu fevoare, au si ele S 3 impertecturile lor. Trebuie Sa ne referim $i la un at element care este din ce in ce mai ttlizat in proiectarea si, constructia incintelor acustice. Este adevarat cd, la nol, calculatorul este utlizat in aces Seop,mal ales In uti ary, dupa co Sura” accesului la calculator a frecut Muli constructor adept) ai calculatorului considera c&_ullizarea nor programe sofisticate de proectare $1 simufare poate rezolva integral broblema realizar unor incinte de Bertormanta. Din pacate, se insalal TEHNIUM - februarie 2000toate determinarile efectuate upd calculatorulu, abia se att We ajvijratea GTumulUl, cea dea “cous jumatate find cea mal grea, pentuca Mesgpine experonta! practice Riaw complexe, ‘uneor! idea “alte apoitati de masurare decat cele postive, pur subiective, dar care Sunt ram de necesare alunci cand dont refine un rezultat CAt rat Dus a stone care cispunem, Miilzarea calculatoruiui sia unor programe. de proiectare si° simulate oogaza mult prima faza, Stunei cand bsutructorul nu este inca hotarat co SSuje sa adopte pentru dituzoarele de Sie dispune; ulterior, dupa ce a Gaborat, cu. ‘ajutorul calculatorului, Sou care i Se Pare optima si trece la realizarea va trebui sq imenteze Cu rabdare modificari eipemateriaieior fonoabsorbante, ‘ale Bele pasive, uneori chiar de \riionare. a difuzoarelor ‘pentru a Boing un maximum de perfotmanto Ta ‘co priveste neutralttatea timbrala, ceeenta imaginl. sonore, claritates omelet Materialele ce urmeaza reprezinta, poate, cel mai complet indrumar de Froectare a incintelor acustice publicat bana acum in tara noastra, cuprinzand Pimare cantitate de date gi formule de cakul pentru toate elementele Gamponente ale une! incints Mlaterialele fac parte dintr-o lucrare mai ampa, pe care’ sper s-0 pot oter calor inevesat pana la siarsitul anulul vitor, Capitol 1, Traductoare De la _aparitia, primului traductor electtoacustie capabl sa transforme in sunel un semnal de audiofrecventa a ‘recut mai bine de un secol. Aceste waductoare au evoluat cu scopul declarat de a servi cat mai bine obiectivul propus prin insasi denumirea lor; redarea cat mai fidela a sunetelor. S-au descoperit si perfectionat. mai multe tiputi de traductoare electro- seuslice, numite Curent” dituzoare onstructiy ele sunt: 1, electromagnetice: cunoscute sub denumirea de difuzoare cu paleta libera, asemanatoare cu castile lectromagnetice, dar, datorita: Performantelor slabe, sunt’ deja istorie: 2.- difuzoarele dinamice, care pat fi de doua felun: electrodinamice (la care campul magnetic este obtinut cu ‘utorul unei Bobine parcurse de curent Continuu) si permanent dinamice, la Gar itl agnai este ore de un ment, varianta cea mal raspancta: 3.- diluzoare electrostatice, care sunt formate din ova armaturi, © Membrana de material izolator ‘cu ppsmpa de 20-30 micron pe care se O depuinere metalicaconductoare $8 feprezinta primul elecirod. Cel de-al Golee lectrod este renrezentat de 0 Plas metalica fina. Intre cei doi Slectrozi se creeaza un camp electric BE aplcarea unc potential suprns 0 volt. Semnalul audio Aplicat pe metalizarea primului electrod deplasarea_acestuia in i Si generarea Sunetului, pentru frecvente medi si Parametri foarte buni... dar ailmentarea cu tensiune EEFIUd si sistem de adaptare difuzoare piezoelectrice, ~ februarie 2000 ° Fig. 20 tiizate In special pentru trecvente inalte, Puterea este limitata de Posibiiitatile de detormare mecanica ale elementului piezoelectric. Dintre tipunie citate pana acum, dituzoarele dinamice, respectiv cele echipate cu magnet permanent, au cea mai larga raspandire. Fabricatia lor este extrem de diversa si specializata, functle de aplicajia avuta in vedere: pentru auditii de calitate, pentru Sonorizari In masina sau in ‘aer liber, Penttu echiparea teceptoarelor TV etc. Constructla. Un difuzor dinamic este ‘construit conform figuri nt. 1 si cuprinde urmatoarele elemente: 1. - 9 placa spate, metalica, de multe ofi tacand corp comun cu piesa polara (3); 2. "-" magnetul permanent, la majofitatea difuzoarelor find din terita La difuzoarele pentru reproducerea frecventelor inalte _(tweetere) se utiizeaza ferite din pamanturi rare, ce asigura Un camp magnetic foarte puternic; 3." piesa _polara _ centrala, executata din metal, de forma sa depinzand mult calitatea dituzorului; ‘4. - placa polara frontala; 5 -"cadrul_cifuzorului, ‘care este pring rigid de piesa polard trontala si Sustine toate elementele componente ale difuzorului, Se executa din tabla ambutsata (etn), masa plastica de Mare ngiditate, injectata si prelucrata, €au din aliaje ‘usoare tumnate $i apoi prelucrate. Rigiditatea este "prima Cerinta impusa acestei componente; 9. suspensia membranei na) 7, membrana - elementul cel mai important - trebule sa fie cat mai rigida, dat g cat mai usoara: ~~ suspensia de centrare (spideru) este ‘contectonata de cele mai multe ori din panza speciala impregnata._ Asigura _ deplasarea cofecta a echipajulun mobil (eobina 1 suport sav) In ‘Spatul cinta presele Palare (3) si (4). Spat num! curent fntretier (12) Capacul de protectie al echipajului mobil; p oe Suportul bobine:_mobile executat, dupa cennte. din matenale diverse. ‘de la hartie impregnata la Kapton'sau foit metaice (At 11. bobina mobila, executata din conductor de cupru. sau aluminu ‘cu sectiune circulara, ‘patrata, dreptunghiulara sau chiar hexagonala, izolata “cu lacuri- termorezistente speciale, intr-un singur strat sau mal multe (doua. patru sau chiar opt 12 -intrefieru!: 13 - deschidere obtinuta prin gaurifea_piese! polare centrale. cu Scopul de a imbunatat’ disiparea termica si a egaliza presunea dintre Mediu si spatiul din spatele capaculu de protecti 14 - firele de legatura ale bobinei mobile (numite curent fire leonice) cu placa de bore 15. Aceste elemente nu Sunt figurate pe desen. Functionarea difuzoruiui_dinamic este similara cu tunctionarea motorulut electric. Aplicand un. semnal electric bobinei mobile, ia nastere un camp Magnetic care va interactiona cu campul magnetic al magnetulul permanent. Va aparea 0 torta mecanica ce va provoca deplasarea membranei difuzorului. membrana solidara cu_suportul. bobine_ mobile. Daca semnalul electric este un curent continuy, membrana va ‘i deplasata Catre interiorul sau exteriorul Sasiului difuzorului, in’ functie de sensut curentului, Si va ramane deplasata atat timp cat este apical curentul continuu. In cazul aplicani unui curent aiternativ, in semipericada pozitiva membrana se va deplasa intr-un sens. iar la inversarea sensului, in semipericada negativa, deplasatea bobinei se va face in’ sens contrar. Pentru a reproduce cu acuratete unda electrica sinusoidal, bobina mobila trebuie sa Se deplaseze in interiorul intreferulut egal in ambele direct. Pentru aceasta este _deosebit de importanta simetria campului magnetic din intrefier: in caz contrat semnalul acuslic generat se distorsioneaza. In figurle 2a. 2b. 2c sunt prezentate geometrile curente ale intreferuiui si influenta lor asupra uniformitati: campulu: din intvefier. Se observa ca. in fig. 2a, linile de camp Care nu sunt in intrefier au lungim diterte si, ca atare, campul magnetic ‘este neuniform. O constructie adecvata 4 pieselor polare, ca in figurile 2b sau 2c, conduce la 0 uniformizare a iillor de camp si. ca atare, se evita apariia distorsiunilor. Fora mecanica dezvoltata de bobina mobila la trecerea unui curent prin ea este reprezentata de produsul 8 ota prodiisa de un numarde spre dat (L} alate intr-un camp magnetic oat pe unitatea de suprafata (B). Aceasla Caracteristica a. difuzoruiuy este masurata. in Tm/N, respect tesia Metrinewton, si este un parametru important al tiecarui difuzor. (Comtinuare in numarul vitor)