Institutul Politehnic Bucuresti Marcet N.:Rosculet CURS DE GEOMETRIE ANALITIGA GEOMETRIE DIFERENTIALA Sl ALGEBRA pentru uzul studentflorCAPITOL =I MULIINT. SPKUCTURT ALSEBRICE § 1. NOVUNT DE PKO-LA MILUTHELOR, 1. Mulfimi, Element 91 unei multimi, Apartenengii Notiunea de multime poste fi limuritdé mai potrivit prin exemple. Studentil dintr-o sali, clirtile dintr-o biblioteci, munci= torii dintr-o usin, literele alfnbetului latin sint multimi. Obiectele din care este formsti o multime se numesc elomontele ml— $imit. Elementele unei multimi pot fi obiecte de orice natura. Bxemplu. Dack E este multimea literelor alfabetulut elin, atunci ow este un element al multimii ke O mlfime este definité dic avem un mijloc de a deosebi elementele mulfimii de alte clomonte care mu fac parte din mltines O mulfime este definiti daci sint date elementels ssle seu daci ni se d& o proprietate pe care o au tonte elementele sale, proprietate care le deosebeste de elomentele altei multimi. Dect multime este doth prin elomentele sele, multinen se noteaz’ scriind in acolede acuste elemente, iar daci multimea este det& printr-o proprietate care carscterizeazi elementele sele, ml— tinednoteazk specificind in acolade accasti proprietate. Sxemple. 1) Multines 4 format din elementele a, fy Vy 8, se noteazs & -f, Pe 03}. 2) Multimea M formatd din multimea numerelor naturale mai frlze x,x>7}. Deck @ este un element al multimii A se scrie acA sau a A> @ gi se citeste ,,a spsrtine aultimil #4. Soumul € se numeste mari decit 7 se noteazi M eomn de epartenenté. Dac’ b mu este clement al miltimii A se scrieva gt ww ettogte g, Du apnrtioe mitiall A” « Bxeuples i) Leste mulfines literelor elfabetulut latins GL, ag le 2 e|fasra7p. of Ler}. 2s Subulfiai. Ineluztune Definig te. Flo doud mltini A 91 B. Deck toate elewentole mlfimil A eint 91 e! te ale mltimii B, etunct spunen ci A cote submultine « mulfimil B, Se sorie + ACB om BDA, se citegte B include(contine) multines A . Semmul C se numegte soup de incluziune, Deci mulfinea 4 ou este inclued in multines B ge serie Ag B om BAA gi 30 chtegte BY eau ,,9 nu include pe A”. A m ‘este inclusi in Mulfines A me cumeste submltime a lui B daok 4 CB gi B confine cel putin un element core mu spertine lui A. Miltinile A 91 B aint ogele deck ACB i BC A gi se sorte an Bxemp 1 a.Multines numerelor neturale impare T= 2, 5, Ssee Jedte o sudsuitine strict « muljinii numerelor naturele W =f 1, 2, Byer0} Relatia de inclusiune are urmitoarele proprietatit 1) AC As relasie de incluziune este reflexivi 1 2) ACB oi BCA > A = By relatia de inclusiune este anti- simetricly . 3) 4 CB eL BCC > ACC 5 relotia de incluziune este tran aitivt, “Seumul + 90 citeyte “implics” sau “atrage” 5i este senmul Amplicatiet Lories3. Nouniuna, Interasctio. Diforenti. Complemontari Definit ies Fle Agi B douk mulfini, So numogte suma sau reuniunes multimilor 4 $i B multimea & a olomentelor care apartin col putin uneia din aultimile A sau B. Se notyazk S = AUB gi se‘citeste ,,A rounit cu BY. Semnvl J se nunegte senn de reunivne. Din dafinitie rezultt ci (fin. a ) aUa-fx[xe@4 sou x eny A Bxomple. 1) A= 42,55]. B= f2e3f. AUB rants 2) Fie I= {235 «} mifines nuserelor nsturvle inpare gi Pe {2s4s64 jo mulfimes numerelor naturale pare; reuniunea In mod asemiinttor se defineste reuniunea moi multor ml iad sus, =fx[xe4 sou x € Aas lor este mil tines mumeretor naturale TUP = N =f1,2,3, Aye Ape sau. Definif¢?t 91 B multinea I 9 elementelor care apaftin gi mulfimii A 9i mul Se numegte intur: chie @ multimilor & fimis By Se noteazd I = ANB si se citeste ,,A intersectat cu B”, Somnul () se nuneste sean de intersectie. Din definitie rezul tt c& (fig. 2) ane={x|x ea sixes} 1) Dscd A =ft,3,0}, 8 =f2,4579 , atunei aNo=faay. 2) Dec Y= {21203 atunet NLP = {2,446 Brempl Douii multimi A gi Beare m au nici un element comin se numesc isjuncte. Spunem ct tntarsectia lo este miltines vidi, mulgi enre se motenzi gf. Multimes vidN(degarti) este rcee aultime cite m contine nici un element.nae xem plu. Haltimer nunarelor pare F oi multimea numow rolor impire I int disjuncte PAI = 6» 9 definosto Intersectia mal multor multimt Ay, ApreeegA, oe dofines: tor SAAN ee Ma, Fe [ee Ay ot ely Bh ove ot xeas. Exo mp due A=f1,2,35709fs 8 =] 293.5070 0 =f2s ays AMY 9Uc ={1.2454567.9e12} 5 ante = 143) + Fie Bo multine gi A,B doud submlfimi ele lui B. Definite, Multimes D a elementelor on: pertin Jui A gi mu apertin lui B se nsegte diferente dintre A 91 Be Se noteazi D = A- Boi se citeste ,,4 minus BY, Conform aefinitiet (tiz-3 ) anofelze a xgah. Deck Af) B = 6 atuncl 4-B dnck ACB, A-B=6e Diferents B - & se numegte complementera lui A fn raport ou B 91 se notesskCA(tig. 4), deci Ca ={x|x ex, xgay 7 Ex em plu, Complomentare multimil oumerelor nsturale pare fag& de multinen nunerelor naturale este multinea numerelor natu role impare, Urwitoarele propriet®ti se verific& cu ugurinti(é = By Ce=4, (la= a, 4UCa = 8, anCa = 6. Din de initia coaplenantares rezulti x ¢ Age x gla 9h eels wm erga jerml <) este semnul echivalentel lopice gi se cituste * oy este echivelent eu ‘%-Puterea multinilor Fi. douk mini A,B, Spunem ci cele douk mulyini au sceengi putere sm ch aint eciivalente daci intre elenentele lor 2 EA, DEB so poste stedi11 o eoruspandentd biunivock, edick puter forms rerschi (a,b), sstfel incit:eeesie 1) in flecare persche sf se gisessci un element 2 © A gi un element b € Bs 2) orice element 9 €4 $1 orice element b €B si apartink unei perechit 3) nici un ele: 2 €A gi DEB st mu figureze in mai mult de o perech Wulfielle care ou aceeasi putere cu mu}tines princlor n munere noturele se musese multiat finite. Multimile finite au, agedar, un oumir finit de elemente, Dowk multimi finite su acesasi putere dec% au acelagi oumir de clonente, In adevir, nunai in eceast’ situstie putem reslize coryspondente biunivoci intre cele dowd multini, B xem piles 1) tuitiniefi,3,5}, ferdve} su aceesgi putere i Tht OOo} 2) Mul tinilefe, 12003} au acoeasi putere Molfimile o»re ou sint finite se vumesc miltimi iefinite. Coa wai siepI multime inf init’ este mulfinvs numerelor natarele We f.2y5,.006f Se mimoste wulbiwe quairsbild orice sultiee care are ecees- 1 putere ou miltimes mmerslor naturale, Din aceaati definitie rezultt cé elosentele unei aultini numirabile A pot fi agezete intotdemune intr-un gir infintt de elowente distincte 2,485, indicele n fitnd musirul oatursl fn corespontenta cu aye Ex emp ius Malfintle infinite W = f1,2y3se00Je of P = {2,9,6,...Jeu scacagt putere, Intr-sdevir, puten resize o corespondent& biunivocli intre elementele celor di mltimi cu ajutorul persehilor(ny 2n). Acost exomplu sraté cl, desi multives | oste osubmltine atrictd @ mul¢inif B, totugi wilfimile F 9i Nau 9 engi puteres Se poate obtins un rezltet gi wl ~onernl, amume ci orice subwaitiae © une mul}ini nunirabile cate o multime numira—DALA gam finktt. Applicant fe. Kouniunes ined mulfini nuniirabile de mitiot mmirabile este tot o mul time numirabils. Vom presupune wulfinile disjuncte. Avon A frets sae orted a ty thirds nay asliza corespondents biunivocé fia. De muna In particular, reuntunea unui mumir finit de multimi este Sotre mitives Lay of mul tin © mulfiee miniesbil5; reuniunen unei multiol muairabile de multi- ai finite este mmirsbill gi ee denonstreazi 1s fol ca mai sus. Multinfle infinite care m su sceeagi putere cu mltines wumerelor naturele se mmesc wul}imi nenumirsbile. Vom arite 1a capitolul urnitor cX miltines punctelor de pe un segaont 1s dres— ‘8 m este nunirsbili. Se Rolofia de ordine O relatie a ¢b definité pentru unele perechi ordonate (a,b) ae ol te ole unei multimi A ae mumegte relatie de ordine deck ‘tndeplineste urmitosrele conditit: 1) ega(refiextvs), pentru orice a eA 5 2) 06d, Danwa = b (antisinetricg)s 3) @4d, D home g 0 Ctrancitivs) 5 asdscy © Me O waltine pe care sn definit o relatie se nunegte aul}ine ordonata., Plo. 1) Multinen annerelor netu 1 este ordonath- 2 - feth de relntie £ 4, mai atc om onsl cu”. 6. Produs cartezien Fie A gi B dou’ multimi distincte sau nu. 3% fornim perechi= le ordonate(a,b), unde a eA, DEB. Defintit io, Multimea C a tuturor perechilor ordona— te (a,b) cua € A, b € B90 numegte produs cartezien #1 multinii axa A ou mulfinen B, Se noteast ¢ Din definifie rezultt ci ax =fe [ess veaf 1@ perechile (a,b) in care Prin perechi ordonate se int primul element din pereche apsrtine totdeaune lui 4. Se vede of dact A gi B sint distincte AxBeBara. Dack A= By atuncl 4x B= Bx A 9i se serie A, wPeaxa =e Pleer, veal. In mod analog 96 poste defini produsul cartezien deot AT Ay Rese RA, an multiol Ayla, wee, Any co milbines tuturor srupelor ordonata (a), a) C28) E Aye By E Anseen ety € hye Mulfimile Ay se numesc factorii produsului cartezien. In particular, dact etunci oe serie Pa arre a oe n fectori 91 contore definitie! _ nd { EAs ape Aneeese, Ed fe Intr-in protus evrtozian, rezultatul diterk deci srdioes ° = feng factorilor {nm produs se schimbs, mulfimile A, fiind conalderete Aistincte,- 8 = 7. Fartitia una multimi. Acoporirea uned ulviat © submultine # unei wultimi A se mai numegte gf parte & mulfint Ae . . 10 fomilie de parti e multinil A este o mlfime de submultiot ale multinii A. 0 femilio de multia’ se noteah (Ay)ygz,T onto mulfises indicior. Def ini tid. 1) Se mumeste partitie » unet aultiat A, 0 familie do pirfi nevide 9i disjuncte ale mulhimit Ay(As)yer * AoA, ALMA, = yA, ented tres Yay = A 2) Se mumegte o scoperire 2 mul}imii A o femilie de multiat CA Ajg + osttol tnctt orice clement xed, apertine col putin ot mitiel Ry dect 4c UB. une tint A QP Beet multimes Ks iniicllor este finité, deol nunirul milfistlor By este finit, se spune cl (By hy formeazii 0 e00p rire finita. § 2, EIRMENTE DB ALGEBRA MODERNA 1. Operafil fntre elementele unei suitini. Element neutra, Invers . Fie Ao mulfime nevids. Spunem ci fn mltimes A este defint- ‘Wo operatio dack este definit’ o reguik ckreie la fiecare pere— ohe ordonstt (a,b), ee4, > €4, corespunde un element 0 6 Ae Dacd notin th operatic ou ®, avem endzo, eed, ocd, bea, Breaple ‘D) Operatis +(edunere) fn multines oumerelor ret 1s pereches (a,b) mumirul real a +b. fe aacoiez’ 2) Operntie x ({nmultire) asocins’ 1e pereches (a,b) numi- ral resl ax b, Operstia © fe comitativi dack eed bee sen aves, pentru or!Operatia * este asociativi dack (aeb)eo = ae (bso) pentru orice s¢s, DEA, OE Ay Exomple 1) Adunarea mumerolor reale este ascciativ’ gi comutativa, 2) Inmul fires numerelor reale este asociativé 91 comtetivd. 3) Deck F este multi vectortlor 11bert ain ophfiu "x" nunitd produs vectoriel, mu este nici comutstivi, nicl ascctetivi, 208 BxBb=e-bx@ gi Fx(dxo) # G@xb) xc Fie acum o mulfime A fn care este definité 0 operetio * ex =, OTE SX presupunom of x parcurge tonté mul tines A; etunct parcurge mulfimea A sau o parte din A. Exomple 1) Danek, fn ecuntis a + x= y, 9 91 x sint nunere neturele, atunct y fe valorile a +1, & + 2,4, deci y parcurge o parte a multintt Mm. 2) Dack, in ecuatis s +x =, 8 91x sint nunere introgi, otnd x percurge multimoa nunerelor fntregi Z, y de asenenea parcurge toats ml tines 2. Operating se poste invergs 1s drespta in multimes & deck oricare er fi yéA oxisth un elonont x€A astfol incit sf a esx=y pentru orice @ fix din A. Operating so poate inversa 1s stinga in multimon A dact oricare ar fi z€4A existh un elomont x€4 sstfol incit avem pentra orice a fix din A. Despre o operatie care se poste inverss le drespta 91 le- lo - stings spunca ci ee poate inverea. 1) Oper ae poste inverse: $10 + (adunare) fm multimes nunorelor intrent 2) operatia x (tnmulfire) in mil}ines mumerelor retionale {irk mire) sor0 so poste inverse: 3) Operatis x (inmltire) fn mlfimea ounerelor realo firk munliral sero se poste invor Fie Ao mulfine nevidi, fn ce: 9-8 definit o oporatie ¥+ Hlenontul © €4 pentru care ane orioere ar fia €4 se mumoste clesent heutru fati de ope! Be poste artte of, deck intr-o mul bit tie ee A operatiex este 1)ascele~ ‘ivi 9 2) se poate inversa, elementul neutru 0 unics Se mumegto. 1nvergul lui « fat de operatie y solutia eouapiet aexso. ‘SE arktiiu of deok operatia s indeplineste condititle auintite(este joolativi gi se poste inversa) elomentul invers este unic. S& considerim gi eoustie yRace. ‘Trebuie si dovedin ok x = yt even ya(eex) = ye0 seu, finind scons de ascctativitetes operatiel # 4 (yn0) ax = on, ect : 7 Ine& elenentul neutra eex. je unic, deci eax = zre gt x80=yreer=y. Se noteasi de cbtcet e* invereul iui Breapie 2) 12 iomnltinee munerelor mturele, fat de operatic Se etunere, elowantul neutra este msizl 0, tar 4, vereu) unuiBee mumir real este - a gi se nunegte opusul lui a. 2) In fnmulfirea numerelor rationsle, fati de operatio do Snmultire, elementul neutru este cunirul 1, ter invergul unui ounire # 0 este 2. 2. Grup. Semigrup Pie Go miltine nevids, tary o operatic definitd in G Mulfinee G se numogte grup(ssu structuré de grup) dec operatia # ere urmitoarele dou proprietitir 1) este ssociativas 2) se poate inversa. Din definitie, rezult& ci orice grup are un elenent noutru 91 orice element ol grupului ere un invers. Grupul se numogte abelion deck operatic # este 91 comute- tive. Dack operstia # indeplinegte numsi conditie 1, multines G s0 ninegte senigrup. Exeuple. 1) Multi numerelor naturele formeaz& semigrup fo} do operetie de edune! 2) miltimea mumerelor retionsle, fark mumarul zero, formeazt grup abelian faté de operatie de inmltire. Un grup (esu semigrup) pentru care fiecare din relatiti avx=aex’ om xea= xa atrage x = x‘se mumeste grup(seu semigrup) interral. plu, Mulfine integral fa} de operatie de sduner. Exe numerelor reale formeaz& grup Se muméste subgrup el unui grup G orice submltine G* © lui G cere are structuril de grup fath de operstia # din G. Bxeup le, 1) Multines mumorelor fntregi formessi Srup de operatic edunere(mn%ral sero este considerat par) gi este un subgrup sl grupului mumerelor intrest 22) Multines As} a[ x= 50, nezy formeosk grup fold de operatia de adunere gi este un subRrup avant % 3. Grup etelic Fie G un grup fn care oste definité operstie # , 9 un element 61 siu gi @ el @, 2, ntul neutru. Puterile lut » anume Mal <0, a? = ake eto.) stot tot elemente ale A punem e° grupului. Das 7% Mes. Definit ics Blementul @6 90 spune ch este un element de ordin finit el grupului dows exieth un nunir intros ">0, satel fnoit a™ rezult® of pentru orice m intreg Col moi mic cumir intreg a >0 care satiofoce aceosth conditie ae muneste ordinul elenentului a. Un grup thnit(cu un mumir finit de elemente) are toate jenteye de ardin fintt. Defintts } Grupul G format cu elementele 2 a ony! ‘se mumeste grup ciclio generat de elementul e. GrupulG este de ordin finit dack = este finit. In cos contrar, @ ordin iofinit(ordimel unui grup grupului). ode Tul de elemente ale Bxemp lu. Back «este idtcint complexi de ordinal we unitafil, deci o rédicin& complex = ecuatiet P= 1, otuneh mibives 1, «ja 4 formesi2% un grup eielic de ordiml =. 4, Multint conjugate Pie Gun grup gi © un element (fix) el grupului G. Teoread. tultines a sb ne dk toate ol Sraelul G o singuré doth, deck b parcurge grupul Ge nteleDenonatratie. Fie b, # bay by, 0,€G. Aven atd, EG, 2x, 6G, deosrece # este operatie din G. Si aritim cf aed, # eb. Inmulfind le stings cue € G avon a” « (amb, )é V4 (and,), dect e#d, # ond, amu by # doe Rimine sf mai erlitim c& dact b’este dat, existé b, estfel fncit e 4b, = BS Inmultind 1s stings cu a”) obtinon imediat by: = a'dp! Teoreme este demonstrati. Fie G un grup 91 Hun subgrup al sfu astfel fncit multi G@ ~H este novid’. Fie g,€G-H $i hEHs multines g, © bye, (fix) fn G - 4, cfnd psrcurge aultines H este continuti fn G- A. Blenentele gh €H, deosrece in cez contrar am ave xb = hyeH cou g, = hye bh, doct e, El, cos co mu se post Teoread, Dick g, A&G, eat douk slomente fixe din G -Hmltioile sh, g,¥h, h €H smu mo au nici un elonont comun sau cotnctd. Denonstratie. In sdevir, deck pentru 4, ,h,€H, om ave eh, =e eby» atunct g = ee (ha ay 2 62 hy, de unde remul- WH ch g, aF opartine multinit generate de g,. Le fel se araté c& G5 OF epartine mlfimit generate de g,, deck cole dou mul}iat ar coincide, Teorens ente denostrati. Fie g, un element el lui G - H, deck care epartine lui G 61 Bu apertine lui H, vu ajutorul lui & formia wultives ey bh cu LEH, Dack multines 61% b ou epmizenzi pe GH, 38 constderdm un element g€G care mi epsrtine nici lui H nici lui g,"h. Forain estfol mul tines gah, h € il, care conform tecrenet precedente,are toate elementele diferite intre ele si diferits de ale multimilor Hoi 68h, EH, Dack continuim tn modul acosta, obtinen mul}inile Hygy# by gehy. | ah, be Hy ‘aint doud cazuri de consideret: a) operatis ae terninS dupé un nunir finit de opers}it, deci oumirul m este finit, In scest- mw - ces, sudgrupul H€G ge numegte suberup de indice finit(seu de indice n)s b) operstia se ponte continue indefinit, deot punSrul toe ccuptiu de cszul cind oumirul m este init, In toerele proprieti ti ) eyweneen=s, 44 aa Y gia =G, =o e*) mulfinile (2) so mumeso multini conjugate le stings, {0 report ou. subgrupul My dintre elo, are structuré de grup munei walfines 6,9 by w) bb €H deosrece confine elenentul neutrt fayh de operatia SE observin ok aceste wulfini conjugate au fost obfimute prin cospuneres 1e otinge »denentelor h €H cu 6s de aces se muesc g1 aultini conjugate 1s stings. Daok efectaim aceleasi operatii, fns& compunind 1e Greapte cu elenentele g, sb{inen multimile conjugate le dreapt# hago bee, sheng, Dele @") Teoreutea=n'. Dewonstratic. Avon ident gh = hg, = Hs epoty ota b parewrge Ey b > parcurge H, decerece go Hy tar h si be H, 88 observin cf orice jenent 8h dintr-o conjugats le stings are inversul yes ne deck aprtine unet waltiat conjugate Le drespte hve; NCH, Deck gab, ssh, 14 J stint douk elewente din douk mlsil coojucate le stings diferite, tovursele lor apertin- 5 = Le mlfimi conjugate 1e droapte diferite. In adevir, ay lg ate whe gy enw, seu fnmul}ind le stinge cu bh, a a ty By#ey! #64 6296, x By Puten erie dect fn (2) 91 (2) gf = 6). Teorena esto denonstra- the Se noteasi de obicet m= ¢ 8) Aven un rezultet nel genersl det de urnitosrea Teoren&, Pie tnidntuires de subgrupuri GHOE + fntre indicii respectivi ai acestei inlantuiri avem urmitosrea relatie . @® -xc8. Nu dim domonstratia acostel teoreme. Se Divizor normal Fie G un grup cerecare 9i H un subgrup al séu, Fie @, un clement oarccare inal fix a) lui G 91 sf chnoideria ml fines do 6: notin cu Hy. jente g,#heg, > gv h €H, multir a1 AL a pe care s-o Teorend, Maltin g,*#hegy , beH formenzi un subgrup el lui G. Denonstrefie. #) Elocentul neutru e epartine lui fs In adevir, © €H gf g,#¢M6, = 806,46, 7= o#e-= eb) Aven ot C eye bye ey) Cee ees?) = ep 8 (bah) hs eye hye rely eoarece hy #h,€ Hy c) Flenentul invera lui g,#h#r}) este ay go} @, 979 gj! , deosrece( ay hg) #( Bene m7} =,-6 - panind sone ci oparatin # aste ssnciativie Este evident of daci 6€ i, stnct Hi. pane? gf 0 se ponte ca Hy si fle diferit de ‘t+ Defind | ies Subgrupul HCG se munegte divizor normal al grupului G deck pentru orice fy(fix) ain Gy eubsrupurle Je Hy dete de eyeheey yh € H, coincid cu subgrupul He 6. Fropriotttl ele divézorulut noresl Im cole ce urmces, von presupune ch sudgrupul H este 4° Andice fintt m, dest rezultatele sint edevirete si pentru » infinite Teoren ds Deck subgrupul HCG atunci mulfimile conjugste 1s dreapte 0 aivizor noraaly 4s Ge by Sy th HEH, EQ =e coincid cu multimile conjugate In stings. hes, hog shee,, mel? Denoustretie. Deosrece mitines sobre, née a eolncide cu H pentru fiecere h existé un indice 1, setter tnoft 4. 1, a 2 gyeb sey ts hom 6) "(gy ehee,) = sens deot bre, =e, 7+ by prin urmere gi hg, = 6, Be Teorene onte denonstre ti. Fie n(fix) dintr-un subgrup H el um grup G. You muni clese goneraté de h aultines g whee, cind & percurge grupul Ge Teoren ts Flo Hun divizor nornsl ol grupulul Gs dock hER, stunct g eh we € H pentru orice — din Ge Denonstrai Conform teoremei precedente, o1 pentru hen, gab =2eg, de ante remit h= ey heg=genve > vet aed eu elewentul b divizorul norwel’H confine gi mul- Vinee whee, EEG, dect confine clase generath de he‘Teorema este demonstrat. Fie il un divigor normal ol lui G sf oH Ds GED gk hs REM (3) mulfimile conjugate 1s stinga in raport ou H, date de (2) (presupunen c& H oste subgrup de indice finit). Multimile(3) @ nuneso gi clase de resturi, Teorem& Multimile conjugate le stinge(seu le reepts) in report cu H, considerate ca elenente, forneaza grup fat do opsratie # cu elenentul unitate clase 6% hy new Denonstratic. a) (eye hy) (6, fngk bed, hy) nye esa (hy en,) hy€ H, prin urmore (eye by) #068 b,) = (6,4 6,)* by deci apartine cli te uns din clasele de resturi din (1). Mey ,)# by core b) Aven (eye by) * (eye h,) = (6,0 6) # (byw ba) = Bye bs 5 deci multines conjugeti ,#h, bh € H este elementul neutru ¢) Sk gSstm 91 olomentul tovers clesel g, ¢ he Avon (ea by) *(ey# b,) 5 bs » safe, een) And “last hy #hyy reaulté g = 60h, e(6,¢h,), inst a 7 7 ig ey) s prin urmere 6 = 6,96, 7 see eyes deci pentru bh, “1 ee a3) 3 Teorems este denonstrata. Grupul claselor de resturi eo oumegte grupul factorial “seu grup fector 91 oe noteazk (2) «. oe Boe Ovservatie. Orice grup G are doi divizori no-mali bensli, priul const& din elementul unitate g,, si doiles cote Ingugi grupul Ge Se ponte intimple ca un grup dt G sf nu aibs alti @ivisori normsli in afar de cei benali. In sc.et caz, erupul @ so munegte grup simplus 7. Grupurt izomorfe Definitie. Pie A $i B dous rrupuri in cory sint definite operstiile# $i x respectiv. Grupurile 4 $1 B se spune ci sint izonorfe deci sint indeplinite urnitosrele condifil: 1° Is orice element a € A corospunde un element din B 51 muss! uma, 2° Ls orice elewent bE A corespunde un element din A 1 nome uml. 3° Deck «1, @, aint doud ol ante oprecere din A, crore le corespund dou elenente b,,b,, respectiy din B, atunct Glewentulnt a, 80, din A 21 corespunde elenentul . 4 Fb, ain B of reciproc. ‘Bxvepla, Maltiv0es 4 de munore 7 ormeat& grup fa¥i de operstie +(edunsre) 00 + Vb, ayb whigt Mulfines Bde nuncre a + (3b, b Intregi forneaz& Erp Toth de operatic + (edunare), Aceste douk grupuri sint Asomcrfe, Fieckrul @ vont e + ¥2b din A 1 corespunde, ¢: 2 + W30 din B yt reciproo . Deck 8, + V2, 51 Goud elekente din A, c&rorm le corespund elementele 0, > V3b,, eze¥Feg dim B ebuoct wunet a, + 0, + Bld, + b, {1 coreapunde 16+ Fe, +02 jentul 12 + Nab, stat 1 recipros,8. Grupuri omouorfe Definift ie. Pie a gi B douk grvpuri in core aint definite operstiile # ei x respectiv. Grupul 4 este momomorf cu grupul B dackt 1) Le fiecere eloment din A corespundé cel putin un eloment din B, 2°) La fiecere element din ¥ corespunde un ele nt 9h numei umul din 3°) Dood b,4b, aint douk elewente din B cirore le cores= pund el 41 oorespunde elenentul a,# a, din A. Bxeop 1 us S& considerim mltimea numerelor {ntregi entele 2,8, din 4, stunel elenentului b, xb, din B Q oi mlftines A dati de A =fay Aye Aye Ay Ay}, ande 4, = [5 almeah, a, =fomrilmedy a, + {me| neg} ay ={om +3 (meat a= fons alned. Mulfimea A este mmouorf& cu wultimea Q. In ddevir, orice nuair tntreg se poate sorie sub forme m5, a5 +1, 5 > 2, WS + 3 seu a5 + 4, mE Q, doci Le orice mumir din Q corespumte © clast A, si mumai une, Le un vlenent 4, fn 4 corespund mai multe elenente din Q, mai precte 1s clase 1, Corespund elewentele B5 + 1 din Q, fn oumdr infinite Din defini tie erupului fector ( §) , result uraitoorear Teorem &. Deck H este un divizor noral al grupulut , etunct grupul tector (2) este pnosort cu grupul Ge Avew 91 urmitonreat Teore a a, Dack grupul 4 este omomorf grupului By wulfiaea elesentelor f din B care corespund elementului unitate din A, formesz& un divizor noresi(sl grupului B) 91 orice multi- me conjuget cu acest divizor normel formeszi multises tuturorqnentelor din B ckrore le oorespunde acolegi element din As Nu é%m denonstratis ecustel teoreme. 9. Inel. Corp. Defini $e, Se munegte inel o multine nevide g de clononte in care eint definite dou operatii +(atunere) ot x (Somulire) care’ satiate uradtoarele axioner Deck s gi bd eint douk elemente oarecara ele pultinit JVierved. Sy Operatia + aste comtativi, a+ b= b+ 8, Operetia + este asociativi, (atb) + os a+ (Coro) 8, Bristd un olonont neutru, vienontul O(zero) € 3, tte fnoit pentru orice 2€ J, 0+ 8 « 8, Orice eloaent a are un inverse - ae 3 , satfel incit ea =o T.Dack 2 91 b aint dous elements ale @ulyimii, atunct axrded . Operatic x te comutativi, axb=bx a. 7,.Operatin x este asocietivi, (a x b)xe ax (bx 0). y.Path de opsratie x existé un elenent neutru, elenentul ‘Uumu) fnoft pentru orice aeS, 1x8 e. Ty .Operati x este distributivé fath de ope: ox (dee) saxd+are oi (bro) xo He + =sbuatoxa. Aceste oxions pot fi sintetisate, tinind mk de defini {idle grupului si semigrupului, in modul urmitors Defini $10. 0 mltine nevidd de elemente J are atructuré de inel dack in J stnt definite douk operatil + gf x astfol inctt: 2) Moi tince J are structure de grup abelian in raport cu operstia ss- a - 2) Mulfiaea ,J are structur& de semigrup in raport ou operetio x « 10 3) Operatia x este distributivié in report ou operatia Daci in J operatis x m este comtetivi, adick conditie , nu are loc inelul se numeste necomutativ. Froprietipile edunirit "+" 91 fnmlfirit " x" ne permit sii efectudim ou elementele unui inel toste calculele pe core sintem obiguuiti eX 16 facem cu multimes nuserelor intregi: sdunere, scidere, fnmltire. item suprios psrantezele intr-o sun sou produs in basa operatiflor comutstive, ascoiative 91 @istributive enuntate. Esty de observat of {ntr-un inel m se poate face opera fie inversi inmultirit. Bremple 1) Mulfimea numerelor intregi formeaz’ inel fati de operstiile adunare gi fniultire. mumerelor a + 13 by 2) Mul fim » intregi formeazé nel fa¢i de operstitle de sdunare gi tneultire. Definite. 0 mifiec K cu structuri de inel nt aeK, comutetiv fati de operstitie + 91 x in cere orice ele © £0 ere un invers a 2€K faté de operstia x se munegte corp (comutativ). Dect pentru un corp K comutetiv avon girul de exione vt 21 Sop Thy completat cu 5 Ex eo ple. 1) Multines nunerelor rationsle Q formeszt Corp fati de speratiile de sdunare 91 fnmultire.- @ - 2) miltines nunerelor 2 + Y3b, cu a,b rationali, formessK un corp fath de operatiile de edunare 91 ingultire. Definis§ ie. 1. 0 sudmltire I’e unui inel I, cere are structura de inel(fati de operstiile +, x )y munegte mubinel. 2) 0 submiltine K’a unui corp K, cere ere atmicturé de ‘corp(fayi do operatiile +, x), se mumegte eubdcorp. Bxeup le, 1) Multines cuserelor retionsle eabeorp el corpului nusetelor resle, 2) Mulfinea nunerelar intregi ei pare este un subinel 91 mulfimil mmerelor intregi 2, Capitolul IT DSTERMINANTI, MATRICE $.1 DETERMINAWTT DE ORDINUL = 1. Tnverstunt Munim ordine neturalé de succesiune a elowentelor permtarea(e, de ordinit naturale 1,2, 8.) cere corespun~ arfgreee8,,) onre corespl + 90 8 indicilor, Orice slth Perwutere © acostor n elewente spunem' cl presintt tiversiunls © Anversiune find orice peroche de elewente aja, mi >i. ain parmutert ) prezint& mums] mxim man, Deck mot¥a cu I numirul invrstuptlor pe care f1 poate sven o permtere, roz1th ogrg AD) | 2 de inv.rsiuni, muir det de n-léen Qe e2er You {upirti vermutécile en eleuente in doni clase,dup’ nun%vul de inveraiuni pe care 11 prezinti. Din clasa Anti fec powte permutirile cu numirul de inversiuni I pars din clase a dous, cole cu numirul de inversiuni I impar. In teoria determinantilor este util& urmitosre Teorem ty, O permtere ii schimbi class dacii achiabim dou elemonte intre els, Demonstratie, Von considera dous cazuxi. In primul az cele dout clemente sint aliturate, deci permutares va fi de forms (40,28) 91 ere I inversiunt. Pormutsrea obtinutd prin schinberea lui a, cu a,(4e,0,5) are I + 1 inversiunt dack 1 >d 91 I -1 inversiunt deck i¢j , deosrece inversiunile ut aj oi 9; fet de A gf Anversiunile lui B fatk de a, a1 8, mu se schimbi prin sceast’ operatie. Deck T este par(sau impar), 141 sau I ~1 sint topsri(seu peri), deci permtares f54 schimbS clas. In a1 dotles oaz, a, 91 a; nu sint consecutive, dect Permutares va f1 de forma(he,CaB), $i schinbind pe a, cu oy favem permtarea (A a; C a, 5) Presupunem ci C are p elenentey schinbind po a, cu C obfinen(s a a; CB) ai realizta eatfol P schisbrt de clasts Dack aducon acum pe a in Locul Ini ay, se reslizeaz p +1 schimbiri de clasi, deci nuntrul finel al schimbirilor de clasi wa fi p + p +1, ceca ce araté ci Permutarea igi schinbi clases cu acosate toorene este denonstre $8. Din totsiul de ni perwutiri, B! epartin unei clase gi 3! celeilalte, deosrece, dacé schimbaim doud e] ente snumite in toate permtirile a n obiecte, permutirile dintr-o clas’ trec fn perrutirile din cesis1ti cles’, firs ca fn onsamblul lor Pernutirile oi ge schinbe, 2. Dotarninentt de ordinul my Definities Proprietitt. #9, 5 = 1,2ee0. 5 Dy D DuMOreT Fle mys 1 = 1,2,- @ - ox ajuto-ul Lor oi fornim un tabel patratic, nuait matrices ea fet fan oan linti gi n colonnes elenentul 94; 9° sie gi coloana 4. Unc astfol de astrice 1 se asociez8 un munbr manit deterwinent de ordimil n, cere se noteasie “1 sell fen #1 osre 0 defineste prin (abe Dewy s1gitiej2 *** “ingn q@) gums ftind extinsl le tonte permutirile distincte de ordinul Aytges »( atasee 4, ) fnfelegintu-se prin sceasts toate moncemel® dadorse dy Aistincte Saytiaga"*ingn ca Oa ty J = 1,2, oe, oy I gi I’fiind wumsrul de inversiuni 8) Porwatirilor (yrboeseeets)s (dy edo Deonrece, de6E permthe fntr-un wonoa (2) po ay, 4c ie jn) Fespective Sipip? NMowal rimine ecelsgt, ter oume I + I’igi pistreazk Deritetes, urmeszi cl putom ‘si ne omgajiim fn age fel ca permute- ves (3,533. ) sau pormtarer i! CL pLayeeey,) eh fie ordines naturel, dect Taetaresatl fel - De DP ar g%2y2 °° Magn _ Es Bevt a aya ain,Dect fn dezvoltarea unui determinant de ordinul n intervin nl terment do forms (2). Bx empl Us Detorminentul de ordinul trei "1 M123 dezvoltet dup regula de moi ms sre valosres 941722933 ~ 11%23%32 ~ P12?21" 53" 913%2251°12°22"51 4 confine 31 = 6 ternent. Din ins&ei definitia determinostului de ordiml n rezulté uroXtosrele proprietati: Proprietateal. Un determinant foi schimbs sonmul deck permuttwm, ol-nentele » dou 1inli smu dou colosne Intre ole. Totes adevir, dack permtim in determinsntul D, de ordiml m, inte f, ca linis ig, obfinen un determinant D; care are dezvol tarot = ST aye ane - in care fiecare pormter-(4) 42 yh +4 4g) cate de clnok aiferttt fatd de permtores termemlui corespunzitor din determinantul Anitiol, deorrece s-au schimbet fntre ele @oui elemonte ele pormutiri1; prin urmaro, toti teraenii ce intervin in dezvolteres lui Ds sint egali cu termenii corespunzitoridin deavolteres Joi Dy, inst cu sean schimbet, deci DY = -D. . Propriets tea 2 Dack intrun detominent echimbia toate Linitle cu colosnele de acclagi rang, determinsntul mu se schinbi.~ I+I’ De vl ag satyoge ceetinan a schimba torte 1iniile cu colosnele de a ogi rang insw 4 pormute girul de indici(1, +19 s1,) cu girul de todtet Gyrdgreeed Je Gum indict 1 91 Indictt J percurg girul 2 nunkrul I se schimbé ou I; dect oul + I’rimine constontS, urmenzi of D, nu se sobinble a Tota oa Uf det. rainantul obfinut prin echimberea tuturor Unitier cu coloanele de acelasi rong; el we numegto deverai® fl trengpoe ol doterninantulut D,s even dect Dy =D, + Acast rezultat ere o conseoint& importantt, 91 smime of orice proprictete reletivd 1s liniile unui determinent v® #1 velavilk 91 pehtra oolosne. Proprietate a, 3, Un deterninent ite oul Geek ere douk init seu dou coloane egal: ‘S&% presupanes in D, of clementele lintel t,sint senle cu clementole lintet 1 Deok permite aceste doud ‘MMi tutee ole, obfines un determinant Dg ogel ou cet anifiels Accnrece elenentele color douk 1init stnt ogele. In virtutes Proprietdtii 1, determinantul Dé este egal gi de semn cpntrar & Dai Prin urnsre, even simulten D, =D’ gi D, =D, dect 20-0, Deo 3- Deterwinenti minori Din desvolteres unui determinent de ordiml ny me Dev a = 2 nin? - Tare monom contine un element el primei Limit om mei wml sivvur, prin ursre D, ee poate acrie ca ‘epresie intent tn el-montele i 232 + urmeazi cf £1 Primes lint- 7 tata t Mahe test Miata ® Datte Ae fea unde Ajys coofictontul 1ui- ay,» este o simi de produsgin a,j de ered n= 1, produagcnre mi contin nick un olanent al primol lini, deci 1 41. Roaultatul este edevirat pentru elementele oriciirel linit anu coloane deci putem scrie Saha * Seana * 0¢ + Pinbkn = Prater + (2) ona A, @) P= aie * Patan t ott + Sank = Ate tl? Spunen c& fn (1) evem dezvoltares determinantulut D, dupa Linte fntit, in (2) dup limta ky ter in (3) dupi coloane ky 88 gXsin pe 4,1. Conform color spuse mai sus, A), este orex dofinit ae r 1; aAya® DA DE apeas20e Magy = Te, 232" deot fo ty = C= 1 naye ®njn? unde I’sste nunirul de inverstunt ele permtirii(l,Jor-++rdq)s core este ogsl cu mumirul de inversiunt ale permutirit (ardy0 Eeprosia(4) # lui A; aretd of A,, este un deturninent de ordi- Jy)» deosrece suprinares lui 1 m schimb% pe Iz a Bul B= 1, doy dgoeeedy luind toate valorile lui 2,3, prin urmare , A), este determinsntul de ordiml n - 1 ®22 823 °¢* Pon "32 853 08° "an "n2 "3 °° Pon 0 ge obtine suprimind din D, linis $1 coloans Intfi, adicd- Be Lina gi coloans pe care so risegte a,,+ Detarminantul Ay, 9° numegte complonentul elrobrio el uh ayy av Sh ghein acum compleaentul elgabric al lui ay 4, sdich pe Ags You proceda 24 1 ca pontru #y,+ Vom educe mai intii pe ayy fn Locul lui 11, cose co necosité 1-1 gi J - 1 schinb&ri de sean, dnoarece acoast’ operatie se realizeaz& efectuind 1 - 1 schimbiri de linii 9i j - 1 schimbiri de coloaney aoot ayy = (- 479 L, j,unde, de date acon 1 Ay, ente determinentul ce se obtine din D, suprimind linia i gi coloens 4 Determimmntar A, obtiout in scest mod ee muneste determi- nentul minor ¢l oi ontulut ay 56 Reveniod acum le dezvoltares deterainantulut D, dupa © Linte seu coloani, svem: DP,= yd, - units desvolte: cy n2tee + Dt Dye detereinsntulut Dy dup& linie intfis 1 DP Ay aA tee + GDM Ar, manith dezvolteres determinentulu D, dup coloena inti fm reap, 4 DDL = Daa Age + vee + (DM lan,A ol, oumIth denvoltares detsratnratitut D, dupti coloene ky ot 9a COMP ay Ane, A ot one + (-1)™0, al serie 91 relstie (6) Ze tastne 50s Jf ke ee’) De obicei oo supriak si seunul Da, adicé putem serie pe(5’) ai ( 6’) numat sub forne py id ky a ghey = Or d= a2 ee ya =O 6 L142) coe, JA by cu conventia ca insumsrea sk se fack relstiv 1s indicele 1, care prezint& particularitates ci se repeti fn monom . Dac moi introducem 9i'siabolul (1ui Kronecker) 55, care pentru i # J, §5-0, ter pentru t= J, S22, puten serie relatiile de mai sus astfel SayAcy = SaPar d= 12s nm at Saytie = par f= Le2eere oe Dezvoltsrea unui determinnnt dup& elenentele unet 1intt acu coloane pe permite si stabilim noi proprietiti sle determi- nantilor. Proprietstes 4 Un determinent so fomltes- te cu un mmir deci toate eleuntele unet luli seu coloane se fnmultese cu scel ounlry Aceat fept rezult Imedist din deavoltares unui determi=aro uet nent dupk elementelo unel Linii sau coloanes Decii, de exenplu, consider’im dozvoltarea unui determinant dupi linle intit, ave Dy = Aa ayy + Ade oe + Oa aint 0 consecinti # acoste! propriet itt foptul cB, dup un determinent are dvs Hinii(coloane) proportionale, determinentul este nul. Proprietatos 5. Dack fntr-un determinant @lenentele unei 1inti sau colosne ‘nt sume de k numere, atuncl determinantul © serie ca sumi de k determinanti. ‘S% presupunem ck elementele primet 1inii ayy stint sume de deat mumere ay, = ais + aff valonrea Da = (ei, oe ee a= Cyt OT) + Clot OZ) + one Halt Op ay ona Pa int deck ia P21 . Pn nz *** an Fanta 2 0 demonstrersi in aod acoaindtor. Pronmrictstess, Intr-un determinmt, deci aduaia Ls clenentele unei 1inti( ‘sou colosne) elementele color- Talte Lintt(sm colosne) tamal b4 Se cu numere onrecere, deterainamaaa ee gul noegi schisbi volosren. i ails ni, do exoupla, 1a Lints Sosth “dach tn 3y = [ayy mtuoiny do esoarta, 18 130k elemcntele liotet 9 doug inmul}ite cu mumiryi ) nbbinen doterminsntul Dy. 1 cere conform proprietitil 5, se decompune intr-o sumi de dot determinant batt ray Cero?) | . Doe jt 821822 88° ®an om nat font 8a One *** Onn deci Df = Nyy deoarece ultimil determinant ¢ aul, vind Lints Sntii si 9 dous egele+ Proprietoetea 7. Un determinant este mul acd o Linie(ssu colonnk) 9 se este o combinatie liniard de celelalte 1inti(sau coloane). Spun: c& fn doterntonntul D, = [9,,{ Linte Snttt eate o conbinatie Liners » celorielte 1inii deck a, Ay LH 1,2 aa ne Mc et Ajfiind nurere nu mule(adica AZ + AZ Conform proprtettit 5, un sstfel de determinant ee + hE mt 0), desconpune intr—> suni de n— 1 determinsnti si fiecare din ecegti mn —1 determinanti are dou linit proportionale,dect toti sint mult. Exemp 1 ue SY se evlculeze valores determinsntulul lui Vandermondeat p-l gpl, al apt edt. al punind remltatul sub formi de produs de factori. Inmiltin ficcare Linie cu uredtonre: 9h 0 sctiden din ce 1 1 1 0 yy e,- © agfaze)) ajlaze)) a(2,-*)) 0 aS 2(arey) 052 Casey) one a (0,-8y) determinant care dezvoltat dupa priaa coloeni a& VCs, a.) = Carey )Ca3-9,) unde ¥,,1(0,903e+058,) eate tat un deterainent Vandermond! Relefie(S) este de fept o formlé de recurenti. In mod sneloe Mea (tree 98,)=(05n8,)(05-0.)000 (ayaa), a(Ogtqeeeesen)? aetfel inctt ob}inem Vale yay, Injelestatonee prin TT (e,- 2) protusal tuturor binonnelor ~ e,) = T | (aj - at), Jtea 7 Jokes (as- ays oj>4, atatinete, cut, § = 1,2,..0n, fm mune de SEL. v, onte aiterit do zero deck ae $2, NBQULA IT LaPLace + Determinants minsel de diverse ordine Am vzut In slinestul precedent cum se cseste in dezeoiteres unot deterain: wmv detorntonat Dy =| mys] evettetentel 1ut 943+ Te continisrey,vom cuts sk eflim crefictentul Lutne a, yd," dada ++ Spdpe SK calculdm mai fntfi coeficientul 1ui ;15 835 Pe core i1 notia cu A415 rt Bvt a oy, *int22 + Aane = S122 adn? deot I Arana =Dy6- D7 Asgstagy 2° Mody? +Jq) @9t0 0 permutare » mnorolor 3,%,.++5Dy ¢ nunirul de inverstunt ele permtirit(1,2)dssJyre te acelagi cu mumirul de inv.reiuni ale permuté~ Jn)» deoarece suprimarea elenentelor(1,2) mu schimbs pe I. Prin urmere 4,5,,, este un deterainent de ordiml n- 2, $1 oven 53 MR an Aian2 = [ays tay ‘en 53 nat om ce se obfine din deterainentul D, suprinind linte intii oi » doua, coloans inti gi s dou, edick tocmal liniile 51 coloane- le pe care giisese elonentele a), #1 655+ deci, odatim ooefictental lui 4y5,1 9 ain lui Diy gasim, in aferd de o. 1222 Pe - S2%air deci bys, 79 2F8 coeficient pe "1 M2 “a 822 11%22 ~ Par%12 = = Sona Determinentul #,5,,2 #@ odfine din D, ourrinind toate Lintile gi coloanele lui 4y5,:9* Deterainentit 45419982432 1@ mumesc minori complesenteri de ordinul n - 2 s1 2, ruspectivhw Cypy2 Cote minora] couplementer Al determinentulul ®>,15 gy» 94 reoiproo), ter produsul lui @>,,5* Aypy12 intervine in Geevolteres determinantului D,. Deck ciutin scum coeficientul Anh a4 30,4 Procedim fo tiod sgeminitor. Aducen aot intit pe ‘yj Im Loo) Lut 4,4, coos ce nacesité 1 - 1 + J ~ 1 achimbirt 40 coms duces apot pe #,, in looul 1ui ayy: ceace neces! ti P= 244-2 schimbiri de somns sbfinon in total, itjtpta schinbiri de semn, Cooficientul ciutet Ay,,,, va £1 deck 1p Attra, . (=D Aspsaq? unde Ay, 54 este determinantal de ordimul n - 2 ce go obtine @in D, suprimind liniile i,p g1 coloanele j,q. Invers, ‘dact cbutin coeficientul iui Ay, 4,5 din dezvoltares determinnntulal D, sisim deterainontul de ordimul doi “1g "tq iba | care ee obtine din determinontul D,, suprimfnd lintile 91 coloe pele cere spertin Int A, ,,5,- Determinentul 4 tm : ‘Apigg 4° onttow 2 a» mente determinentul ainor el deterainentulul 00,4q° a : pide 4, = Lepr jeq apsdq = C4) Svouia s¢ mmeste coplomentul slgsbric sl determinantului a, ou Profuml 16r e459 paet D,. 1 ‘tprda ® ‘spsdq iPtervine in dezvolteres detereinen— Tm reneral, deck cutie cosficientul ‘yp pn er at tet ay, 1"22"** Mbp Ain dezvoltsres Int Dy gkeim oi os determinmntul de o-dioml n-p ce se chtine Fine din D, surpimindTruss dace Cubio hn derettarte tau In c0ftataTt bo! Ae ore we re na "12 "1p 2 SBE produsul 95, pi2...p "12..-pi12. de ordinul n~p ol deterninantultt 915. p.32,, Dect cutim acum coofictentul lui euagn%aajalte dezvolteres lui D,y aducom pe 04,4, fn locul lui a)15P8 e049 fn Lncul lui ay GeeeMedey Pe A155p in Locul lui ep, ceae co neoesttl 11+ 1) + eee +4, + dy t dp t eeedy 2-2 + see =P =1-2-e46-p achinbiri do somn, deci coeficiontul cdutat A. ; ‘AE ML2eee1ps dpdor Ec C-1) Apsdydae uote Dic ctpijejelp eats detorainentul de ordioul a = pce ae obtine din D, suprinind linile 1,,1,p+091, $4 coloanele dyrdgreeydpe Invers, deci cuttin fn dezvolteres Ini D, coefictentul qui 4 Latareedys dndpeeedps etm detorminotl 94,5 .44 €0 ae obfine din D, cu lintile 1, tayo94, 91 colosnele dele Spe Deterainantut A, ee museste sinorul at eetptdydareed Ayewelpidydoreedp 10F Atty. tp idpdgeredp se numeste complementul almebric al deter— de ordinul n - p a1 doterntogntulut ay, ainantulut 9 tyigreetptiadgeeedy of PrOMUML Ass a9, Mylgeeetytdydgeeed, Intorvine in decvoltaree detereinantulut De 2- ® 2. Regule lut Laplace Aa vizut wei sus of produsul dintre un determinent minc Gin D 91 complementul su algebrio confine mumai ternent ce apertin lui Dj» Acest fapt oti 18 bezs deaonstririt uraitosre! teorene, datoriti lui Leplecer Teorems luiLepleoe. Un determinant este ‘egel cu sume tuturcr produselor dintre determinan}ii minori formati cu elementele @ p linii(sau coloane) dete cu comple~ wentele lor elgebrice, Demonstrati Pie liniile Ay p linii sint ; tytgreatyt ky mp mK, ‘fiind p coloane cerecare din Dy Run’rul lor este 1 = prep « Mie de soemmnes ys sy Apt ainorth o@ © pot forms cu aces Sareetys Rykaeeok, Somplonentele lor slgebrice. @iferk tntre et cel pr lor Dooarece a4 igreeyt Kyaeeely in printr-o coloenf, termenil produce ® Tytgreed pe yeeeek, Aus. Sy Ty kpeoek, sft diferits fotze ot, Piecare produs contine pi(a - p)! torment din D, 91 sua “iytgreety tyke ok, Oty sep kaeeek, (1) coating aby Pl(ap)t = at terment, @tstiness din D,, deel dete egeld on De . Regula (1), core ak desvolteres umi determinant dupleres) minorii format cu p linii(sau coloane), se numoste reule lui Iapl: 2 Se vede Amediat ck deck p = 1, obfinem doavolteroa unui determinant dupé o Linie seu coloani - Bxemplu. Si se calouleze veloarea determinantulut 2 12 3 . 1. 13 4 2 51-1 -1-2 2 4 folosind reyile lui Laplace, Dezvoltindu=l dupi prinele linti obtinen e he t 4B 7y-B it + ie om |. LE 1 + hoStRUI kh ad dad: = 06 -1e le 1. 1241,7-1,5-111 2 =! 3. Produsul « doi determinonti. Produsul 9 dot daterminsnti de acelasi ordin n, A, mide B se poste scrie totdesune ca un determinsnt do ordinul me My any decstece, drei punem 4,, =[42 °% ate gl, 2 Pa unde 0, este un determinant de ordinol n cu torte elenantele mls, 1ar X, este un determinnat de ordinal ny arbitror, 91 dezvolttml dunt regula 1ut Laplace, obbinemO,.= A, + Bye Sk luim acna pentru X, determinantul -1 6 o 2 oo .[a Yeo Pan Pay Poe ttt Pan 0 0 seeed Pn na tt? Pan 0 ponte scrio gp un detorninant de ordinul n. Tntr-sdevir, deck fomlpin linia n+ 1 cu ayy, Uinta n+ 2 cu ay, 9e0etede linia 2n cu a), 91 le edunim toste ln linie intii, d&cd inmul- fim spol Links m+ 1 cu apy, linia n + 2 cu ay, gedemedey Linke 2x ep, 91 Le sdunim torte 17 Linte » dou fm general deck Snmulfim inte m+ 1 cu ayy» Links a + 2 cu oy, generedey Linse 2n. ou a, 91 sdunim totul 1s lina k, k = 1,2, determinentul aon, obtinem 9 1 yp ve hy © Gy C2 wee Coy (0 Cy Cy vee OL Hb Oe 0 dy D, 12 ° 0 bv > ee , weds Oye Fayyd, 5. Daciot desvoltim dups regula lul Laplsees obbinem & 4 0 On. less} T esl foxy fo 2 os 0]= [eal 0 0 O Lt .deonrace (= 1)°*. 1. Observatii. 1) Deosrece un determinant nu-9i schinbi veloseea prin tranepunere, obfinen fnei"forme pentru produ a dof determinanti, dups cum in}ocuim pe |,,{ seu Vogl ou tesnauat 1oF Lng, | amu d4, 1. 2) Produaul 9 dot determinsnti A,, By, m unde Ay, este compleuentul elgebric ol 1ut 944+ Picind produsul DA, 91 tinind seame de relotitie(Perteeinttty-eepeliy- tty th) - GB *a3teg “SaPo + Qatasie “Se Pa? Ge obtinem D, 0 0.20 DA, =]9 DO. Of DE, doct Bs vB 0 0 o. D- 09 = t A 2) Detorainentoi 4, ji fn procul determinantulnt Dy magte reck= 1D, #0, 80 avon" tinind seams do volvarce da’ * wanantatat [agl> D DP ” Aa cttal Am ‘se muneste minorul normalizat a1 ful a; 5+ 2 § 3. MATRICE ; 1, Matrice dreptunghiulare Fle ayyy 39 Se munogte my j=l nya xo munaree strice mx n tabloul dreptunehiular que linit gin colomes a4, se munesc elementele matriccl. ag) B= fe f stnt este sn)e Intre dowd matrice care au au seelegi mmir de limit 91 scelagi mumir de colvzne onli titee ma poste fi derinith, Dowd atrice a xn, A= Wes ayy = DLC t= Mdunsren jatricelor. Sumy = dous mmers nx ny t= fygf De De eres trices Bast bh a1 se noteazh cv As By _ D Mevaren mtricelor este comtativi beDeBes v, feo ree ns + eo ny + by 19 = Pag? 84g.yal aero 2) Adunares matricelor esto asociativi CAs+B)eczas(B4C),C deoaroce Cy + Dap + eng = Mag t Cag * Og? = tagt Page Mage 3) Elamentul neutru fats de adunere este matrices O(zero) care are m Linki gi n coloane, cu tonte elenentele mule 0 O00 o=]fo 0... of[-fol 0 Oo +oll A+ Osfayyt +108 4g fayf 45) Ln orice aatrice mx n, A= lays existi o matrice opusk - A= No ay sf» incit A+ (~ A) = 04 Intr-adevir Ae (oA) = Fags be ag = fay, - ayy t= Ton. Proprietitile enuntate mai sus srsti ci ml$imea matri- color cu elanente in R(seu C) gi ou acelsgi numir de init si acelagi nunir de colosne formeszi grup sbelinn fati de operstia sdunares Trmul th As loyghe 1 = 12; Be (yh) B= 12, 8 doud wstrice dreptunghiulare A x B, unde ms 91,2 2 PS = 1y2yeey m oste definith dectt dec p = n, adich numirul ecolonnelor mstricel A esto esl cu numirul Liniilor matricel B. Dack aceaatd comiitie este inicplinith, proluml A x B este matrice Ax B= Wels unde oy = Erm or deck A x Beste antrice axa Produm} Bx A mu este definit dectt deci m= qs © mating oe mrmudlige tm um rumar dup maga Ada UA|GE “ 2. Matrice me fd O astrice nxn se muneste matrice pitratsSpi na *** nn O matrice pitrati de ordinul n are n lini! 91 n colosme, Rlomentul a4; s¢ Glaegte pe linia 1 9i coloena J, Elomentele ay 80 at ee pe diagonele principala. BK denonetriim urmétoares Teorem % multi uetricilor pitrate de ordini! cu elonente fn R(sau C) form: 2% un inel(necomutstiv) fete de operstiile de edunare 91 inoultire, Denonstratie. Vou nota multimes antricelor pitrate de ordinal n cu elemente fn R(seu C) cu MR, . Maltines WE, farresz’ grup comtativ fats de oparatia de adunsre. Inte-edevir dnct refyleR, , vom propriet¥yiler ay Ae Bafa + ble mm, . 8» dduneres vyheT ste comtetiva, AepeBea, Struct fe 137 sf Hy, + ays, deoorece adunaren in R este comtativé, Sy Adunares este asociativi. , Peck AEM, , Berk, , com, , CAB) e= ae (Bec) oven Date te 1) ede Dayy + ys fete Bh leyes Cay, 1 Hd) Deyn sddygeto se age Mast Mage.es er 8,.Blenontul noutru este mitricaa O de ordinul n cu toate elementele zero. 0 06.0 o=|fo o..0 0 04.0 Ao = fogst slot fay; + f= Hoste S5,Pentru orice AE My oxteth opus - def- a,j, astfer inett Aaead decerece A + (= A) = Pays te ogst oOo, + -a 3 =lot. wun jineeR formenat donignip nocomtstiv fet de operatia Anwulpire. Intr-edevir, dset A= Hoge My » B= by ER, pave propetetdtiie: . a axes PE ar she Me we Se observ ck pfoduatt 9 dood wstrice nv oste exmitstiv, deorrece Baas WE my ag eee, intrueit, in generel, Brats Z Bouks In produsul A x-B spunem ct an invultit In stinca matrices Bou matrices 4 emu ck am fomltit 1a dreapta matrices A cu mstri- con By ‘ty: Produeul fo ascciativ CAxB)xc=4z2(B20), 4 HEM B C= ley je Re jhe My avon : xm xe -[Pagr sf Lesh lé (2a of, 1 - Aa wa whe ES) Tye Monontur noutry tn Meects matrices unitate U de ordinnl nAxUsUz4a=4, = conform regulii de inmultire a dous matrice, ave = _ emt rere Seyeerreter Se semen nd a 4 “3 cena Bin aye 8 ZS Sen Oyj Seals + Sea Oj + oot SecQaje ne Bee Aes rs 7,, Produsul este distritutiv fats de operstie adunert Ax (BC) = Ax Beax cy Aven 12+ - TDs ofl alZoates Zena! ' fost Pa ee 1s aect 4x00) = Az Bsaxc, sem, BEM, , cee Au arétat astfol oX multi WE, 6 nstricelor patra’ de ordinul n formes7% un inel necomtetiv. Bxempin x ‘3K se calculeze produgul Ax B si B Pentru astricele al eel Ib q SL Son veritice ch Ax BER x A,3. Daterminantul vnoi mtrice pitrste Pilnd anti o mntrice pitratii de ordimil my A= fl ays lt cu elomentele fn R(su C), determinantul | a, .] = det Ase nunagte deverminantul matricet be a © matrice 4 a9 muneste sinrulert det. A= 01/det A x 0, matrices se nunegte nesingulsri(seu nedegenersti). Teoreo A. Detorminentul produsului » dou matrice ae ordiml n este ogel cu produail deterainantilor color aout antrice. det Ax B= det Bx A= det A, det B Denonstratio. Deck A =fayst, B= Udy sly 4, atunot - . Ax BGT oyryyf ot det axe =F and sl- ma “ARK Insi (efreepetity #473) d, tZoadgl bet byt. Tn mod asen%nk tor Bed PEeregl oF tot Bx 4 LZ Mage d= Phe bagt 4, Inverse unei matrice p*trate nesinculare Fie A= We; EIT, omatrice prtrath de ordinul n singulnr’, deci det A #0, Metrices de ordinul n An fa sora dota” det a A. As) ee deta i aea Ag yg vee je et A det A det A ror a- 6 - aterminantul, aie 4,5 este complenentul sinsbric a1 Luh ayy din determinant \ asl | se nusoste matrices inversi matricel A gi se noteez’ cu Matrices AT are umiitonrele propriet tit teas Us aot A Inte-edevie, tinind comme de egelititile stebilite anterior, Leute Baya 2 Va aot ts oven a oot 1 0 axis * cary a ° ° Proprietetee 2 0 obtines ain (1) dot Ax a7) 2 det U = 2, gi aplicind tesreme etabilith eal 3, decarece det A # O,results sate, a Din proprietXtile 1 9 2 ele mstricel inverse rezults urastosres Teor Metricele pitrete de ordinul n, nesingulerey eu closente in H(emu C) fprmcasil grup fet& de operatie inmultires Bxeap ia. Metricele pitrate de ordiml m de forme 0.0 0 aefo io 00, joo formeasi un corp. Astfel de matrice se nunesc matrice ecole’ Hotind cu M, malfimes lor, se verifick ugor oi pentru AByC, at + € K, toate comdi-itle Spisg , Ty+T, aint veritice- 47 e Produsul a dowd antrice din M, este comitativ si inv.rse at, 4 £0 este date de oom pate ana’ » 5» Rengul unei matrice Fie Ao matrice dreptunghiulerd mx n 91 pun muir 4, st P vdps Cerecare obtinem, inliturind el: natural ¢ myn. Dack slegem din A p linii 1,1, ote le eoloane Jy+J9» ° Bisese pe liniile 91 colosnele als matrice! care mu ustrice pitratt de ordinul p(P = 1,2,e++49y 4 = ain(m,n)) Mug. ange *°* "4230 Mia Sage °° Stage ipjl = apj2 *** “Apdp In modul act cu Liniile 91 colosnele matricet & e pot forme . '‘ Peg? = Biol ae) Pi Cap) 1pl(ap)t watrice de ordinul p. Determinantii acestor matrice se muneso determinanyit de ordinal p el matricet 4, Dack Af 0, atonot nu tofi acesti determinenti sfnt mult. SB observiia o& deck tof4 determinantit de ordimul » sint mili atunci tofi determinentii de ordin superiorlut = sint nuli, decsrece, dezvoltind determinantii de ordinal ork de exonplu dup 0 1inte seu colosnM, cosficientii elementelor respective etnt determinenti de ordin #, cere sint mili. Deck ytfel inoSt cel putin 240, exist un mumir r &q = min(m,n)un determinant al estricel A de ordinul r este diferit de aero gi tofi deterninantil de ordin r + 1 int nuli.Numiral care indeplineste aceasth ennditie se numayte ranrul matricel A Daci A= 0, renqul matricel A sate zero, T o Bxoa plu. Rangul matricei af? 2 Pe re) See gate dot. Toft jetorminantii de ordis J trei sint mult, deoarece dnc matrices A sciidem linia a dous din linia inti - coat, ob}inew linia a trelay srati of oti sint mili. Reugal matricel este dot, deoarece metrics formath co Primole dou 1init 91 exioone 2 3 are deterninantul aitert® 14 de sero, 6. Matricestranspusi, Matrice simetrice si sntisinetrict 2) Fie a = bay sfe uatrice mx n , deci 1 = 15: 2B Def ini y tos Se mum trangpusa metricel Ay motrices Ay, n xm, core se obtine din matricea A, inlocusndu- se liniile cu colosele de acelasi range Din derinitie rezulta ob A, = 12s 1 = 1,2, Dy Bremp ius Deck . o a -| m2 ”| 7 ‘a fa a. rise "22 83 "12 "22 - "3 82s 3® verifich inediat Proprieth tile: 1. de = ay- 9 = 2°) (A+B), = Ay + B, eae HB 0; ei 3°) C Ax By, = Bx Ay 925 b) Fie Ao matrice pitrsth Pays ted Defini $i t. 1) Matrices A se spune ct este sinetrich dack 04) = aj,+ 2) Metrices A se spune ci este ontisi- matricd deck ay) = ~ ayy Observatit. 1) O matrice sinetrici este egeld cu transpuss 99 desarece a5 2) Intr-o metrice antisimotricé elementele de pe Alegonale principslé sint nule doosrece ayy ="— 84, deci 044-0 3) Transpusa unei natrici antisinetrice metricii initisle, Lays err fost . 7. Matrice complexi Uatrice conjugstk, matrice edjuncti O matrice “Te fax 0 ou oy, munerele rosie a ns 7 numegte matrice reala; deci 45 aint numere complexe matrices se nume3te complextis Derinigio. Fe A=[ays, 0 matrice comlext mx ny Se numegte conjugsta metricei A, matrices 4, a xn, cu age Soot Tel Ryle Observatite 1) Conj@gats conjugstei unet initials Gi) = elomentele trice matric 2) Deck o untrice este egal& cu conjurats sa 4 = Ty patrices A oste real. : Definitie, Fie eqs lho netrice conplexk u xn. So numegte adjuncta metricei A, matrices A” care este transpusii eonjuratot watricet 4, dect M = Fy. So vefifick imedint urmitosrole propriethpit1) ay" mitrices initial’, 2°) he Bf = ats BY 3) x8 Fae a, adicd adjuncts sdjunctet unel matrice Deck matrices A este reali, adjuncts matricel A oste ‘tronspusa matricel A. Fie Ao matrice patratt, complext. Deck f= A, matric so numegte sutoedjuncts sau hermiticé. Din definitia tricel hermitice rezults urnitbere® Teo re m esck toate clonentele sele aint resle, d)muma 2 doud metrici hermitice este tot o matrice heraiti- ©) dnc& produgul s doud watrice hermitice A,B este permte- Dil, matrices produs fe hermitich $i reciproc. Denonstentic. s) Avem af) = 3, = yy dood ayy = 05, ot astrice este simetrici. >) Aven ° Gee Degg + asf Lage + Byale Dayal #1, Wes Poy = as B's ae a care chtita dere atirgit spre inceput confirm (b), (c). Aven xh estat =a, Be B acct (xafsexaeaae Geoarece produeul A x B este permutbil. Reciproc din AxB=Bx Ad rem CaxBy inet Bua Seatcats us pt = ae 4 Seats ate a's 3° aeosrece ix 2 Bx A ate Peace- a. - 8. Polinceme de o aatrice Fie A= a,,[] , 0 mateice pitrath reali de ordinul p oi all P' pa \eayedey 1 #2 munore real. Funom A? = U unde U este gatrices unitate de ordinul ps er a in continusre seriem Ax A Axa sw, Deficit ie. Matrices P(A) de ordinil n PACA) = AydOe Ay # Aad woe + AM @ de nuneste polinom de gradul n de (nedetermineti) matrices bs Te orem Ke Multimes polinonmelor do o mtrice pitrats A formeazé un inel comutativ fats de operatiile #(adunare) 91 x (inmul tire). Denonatratie. Tretule s5 aritin ci toste exlonsle structu- tii de inel sint verificate, SX notim cu9(A) mvltines tuturor polinoamelor de matrices 4. Tinind sesmi de proprietitile matri- color pitrate even: Bye Dao P(A), PR(A)EP (4) atunch FCA) + Pye D (A)s 8 Sge PCA) + PACA) = PRCA) + PACA) § Sye PCA) #(PQ(4) + Pg(A)) = (PCA) + FCA) + PCA Sqe Blonentul noutra feth de operatia + este matrices piitrat® muti 0 = 0 9f P(A) +0 = PCA) + See Ortes polinom P(A) E9(A) ere un opas - P(A)-astfol finest FCA) + (-P(A)) = Oe Dacii wim pent -F(A) polinoml P,(4), dat de (1), stunet = FEA) = = NAPA = Aad? = eee aD Ts Dees F(A) gh QCA) sint donk palinoane ainG (4) atunct = FCA) x 904) EBA). In adevie deci 1 GC) =AAP AM DBR cee del UA) =pa? BA tPA? + coe + BAP,tunel . PEA) OCA) =RpA? CAs Ratio) A+ Cage tm +AU HODD eee + Ah déei un polinom de grad n+ min mitricen Ae Tye Oporatia x este cnmtativit P(A) x QA) = QCA) x PCA) @nosrece produsul puterilor 9 dou aatri ordin pitrate de scotoat fe comutative ‘Tye Operayie = este sxctotivd PCA) x (QCA) x BCA) = (PCA) x QCA)) x RCA) Avoarece produsul matricelor piitrate ste asociativ. ‘Tae Path do operstia x elenental neutru este matrices PAtratt, unitete, &° =U =(§;9, de nrdioul p gi sven P(A) x0 Ux P(A) = PA). Tos Operatia x eate distritutivs fats de operatia eduner* PEA) x QCA) + BCA) = PCA) x QCA) + P(A) + P(A) x ROAD eosrece produsul matricelor pitrate adunare. e distributiv fati de 9. Functie rational’ de o mtrice Citul n douk matrice pitrate de ordinul p m este dotorl- ‘nset. Dacd A $1 B oint douk mstrice pitrate de ordinul Py ecuse Wile Ax X= B sit) x4 = Bou su in general aceengt enlutier deorrece X* 4X. Aven inst ormiitoares Teoree is Drei P(A) si QC4) aint douk polincane de matrices A gidsci det (3(4) £ 0, stunci functia acay = 2D a) este unic deter-inets Denonatratie. Totul revine le » srits eXSo Ho fray x aa] = [aco] tx 2c sau con oe cate ncelegi lucru, o% P(A) x QCA) = QCA) x PCA), th velatie este adevirath, deoarece produsul a doud insit rca Polinoand de o matrice este’ comutativ, “eorema este demonstratp. Functia R(A) definith de (1) se numeste functie rajions= 18 de metrices A. out alineate riimin adevira Toate resultatele din ac te dack matrices & este complexd 91 numerels Xy sint complexes tcoke. dak p P ~ RC) = AO, cay = 2D, aot Qin) #0, qc ZO aot nt) 40, unde P,,@, sint polinoase de matrices A, 9% so aratii ck F(a) = P(A) RO) xR) PO, @) QA) x 2,0) PCa) 2 BC) @) RAO) Rw 1 | RO Gye ED Avon BCA) © P(A) x Qa), RCA) = FC) x CA) acct RCA) x RCA) = PCA) x FTCA) x PACA) x CA) Dach finom geome et produm) eta comitativ, sbtinem (Qa PC) x P(e 0) = PA) SM yy te AO 2 PO) OD = 0,0) Ln fol 3¢ demonstroagit gi ces de- daa relatie dact POCA) # Oe In torte oparspiile de mi aus s-1 prespus ef YA), QCA), Q,(A) atnt mateice mesiomilsre deci au o inversi.- AF capitolul Ir SVSTMUE DE MCUATIT LIWTARE § Le NBGULA UIT CRANER 1. Sisteme echivalonte SK considerim un sisten de m ecuatit lintere cu necuncaci= see take t eet ate tO By E Mayh + Mache toe * Manta * PD wM Bes arta + Mako tee t Santa tO sin filnd dou nusere neturale oarecare. Se muneste solute ° care introdue® tn ecustiile stetewalut Sn Looul lut x ,X,¢e0e%,s Tespoctivs 3° Yerificé pe toate . fe sistowalui (1) un oteten de wunere xis x) Se mmoste aisten echivalent gu sistem (1) orice stot Lintor care sdaite aceleagi eolutii os i sistema] (1). Sistere eohivelente cu (1) 9¢ obfin edlugind 1a stetemul (1) ecuabit °° o obfin din ecuntiile sietewilut prin conbinetii Lintare Baer = ABL ES + ee HAE = Oe Intr-edevir, solujitie siatewulut (1) anulenzi fires? din expresiile Ey dect smleasi gi pe Byjye Result oh dous sistems de ecuatii pot f1 echivalente fheh oh o1bs tm mod vecesar scolagi mumir de ecustil. 2. Regule ui Cremer Tie Beet ya te + aye + by " ° q@- 5 = “un sieten den ecustii cu n necunasente x, +x x, nermoron Spunem ci un sistem de forma (2) se numeste neamoven dach mu 24 2 2 toate nuporsle byydayeeesb, aint mule (be + bo + v4. + bo £0). Doterminantul format cu cheficientii necunsscutclor se nusegte determinantul aistemului feast ml na gt £1 presupunen diferit de sero, D # 0. 88 {nul tim fn sistemul (2) prima ecustie cu AL» ecustie « dove cu Ay -eaemad., ultime ecuatie cu Ary Ay; fiind conplemantul elgsbric al ul a 4 : Dack eduniu cole n ecustit astfel inmltite, obtinea Bay © eeu, punind in evident necuncecutele x, x5. & tale + Baty det + Aate’tot Beats 0.) Ined on oritet (coped: E xempeeess) cB avon 4, =o, p#1, ee Z ttoh ‘tuott Neustia (3) ov trenefortt fo BY, + ADL + Aydy + eee + Ad, =O SK observia ck termenul Liber se serie astfel bape. 1 M2 3 ein + beet e 112 * AaiPe me |b, 89 853 #8* Bog * fna 4, m3 °** non adicd un determinant de ordinul nce se nbfine din determinsntul sistonulut, fal reuind coleens cooficten'ilor lui x, cu teraenil Lt bee Ou reerst® notstie ecuatia (3) 9¢ scric- % - D+ B20 on 3A wm ombinat natfot 9 ocunyie cara contin mimi pe x+ In “ancenl, dak tnmut|im in (@) prima eoustie cu Ay, ecustis » awa cu A, lop 3 ultima ocun}ie ou Ay, of 10 eduniin Ein, 2% p= omy “ fe obfinom un siatom echivilent cu sistem) (2). Dacii punem in avidenté neaunracitele 74sXase0e4X, sistem) (4) ao ecric A = fi = (Zhen dey + Libyans ge ove + ( Zhen * + Dag so & Tine soond din naw do onslitete Zihareg “Sas 91 de foptul of (5) Fray = [22 Mec yea ML Spates Mal wee aay + Bon "aL * "on obtinem vrniitorul sistem echivalent cu (2) Uy, +, = 0, ps omy Dx, +D, = 0, Dz, +D, = 0, ™,, + Dd, o, ‘in e9F9 ohtinen imedigt s: mii eNuteti dewnrece D ¥ 0. D, D. . BO oh tests tet cae «s) m5 Dee em eF (5) vettrick wtstemal (2). Dack intocuimsrlupiile (6) tn acnntin Ua(h = 1,2yeeeyn), avon Beet - 24 (22 teat a 2 +d, sau = DB, = OyyPy + MyDPy + eee + MagPy DpDe Inek zr EB ohare, doct 48 anok grupke dup - = DE, = b, 1B add » ot Bony! gd tee + OCD chit ’ wie 6 og Eon) = bp 91 dack tinew seama de emalitttile (4), sbtinom - DB, = b-bd =O, b=} on Prin urmare, solubitle (6) verifich ststemul (2). dam obtinut astfol urmitosrea rerulli de rezolvare a uml aistem de n ecus}ii cu n necunoscute, numith Rerula lui Cramer, Un sistem (2) de n ecunfif Liniare cu Bnecunoscuta, cu determinantul sistemtui diferit de zero, are totdeauns o solutie dati de » pxoee-h D unde déterminantul de la nunitor este datersinantl sistenulus, Lor doterminanty] Dy dea nonin tar(pentma x,) 90 sbtine din detoGinentul sistomulul, Tnlocuind coloana k a enwcicientilor Jul x, cu torment liberi hy yb, rye Sistem) (2) ex D # U ae munoste ofstem compatibil detor= ninete,- wo Bcump) és te 3% 99 rozolve sistamal + . My * xy tere t% + vce # (one B+ 20 aye 3 at + (oe Pxy, a+? Pe Faye +(001) tx 2(n02)" petereionntai alstomlui este detorminentul 10h ey LoL lewd 2. 3 Mee med 2 (en! (veh on BALES Pa pth. (oe Confors rerulii Inf Cramer avew > D, yea xe eeee D, a D LoLewd od oye 3 t we m2 mH? Po tt eye + Pt Qra)t (ken) dock xt al Oa Gat” 2. Se aX circuital din figura $, Se cuncss wlortl® sestotentolor x, =r, + BQ, t= Fy = 8, = Ay n= 108 of veloeres curentului I= 10 4, ei senmal din figuri. Se cer? s8 00 determine 8) Yoloeres fortel electromotice & gi sensul ef: ») Carentit cere tree prin reatstentele Fy starr stFa%! Yoionind teoreas T x1 Lot Kirehhott even(ustnd AY ET 2 ty + ayy (nomd We 1 = 58 ty (net) tay sd + hy ov njutorul teovenad IT al lui kirehhotr obinem Cireutind ADNGA : Be RT = tab, = ryt, = 0 Chrenitel ACDA : = ry) = Th + Poi, Cirenitnd NODA: Fyty = TL = ji, = Oe Gu ditela Ain enung obGinem dictom 1, + 1p = 10, B- 81, 381, = 100, 1-4) +4, 50, 216 3) - 01, = 0, ig + 14 = 10, 24 - B1; + 551, = 0 Putem elimina imedist pe i, 91 tye Ohtinm sstfol sistaml de 4% ecnatii cu % necunoscute rat s4,=0 1 (2) peal, + Bt, = 50 as ad, = 00 2g = M6 = = BHD, Aye 20> Ay fy = 10 = 2 eu deterninantul sistemuiut oO lo a1. 2 1 0 8 38 A= |]o 2 % © o 2 0 6 e-f a 1 2 m6 0} = 2300 £0, emno 6 Aplcind eoruls Ind Cromer sistemIa(1) abeinen ol -1 1 00 8 38) | 2x 2500 * au y, 0 2 468 0 2300 5 2 0-46° o -1 2 © 5 6x20 2d, a 1 560 8 = - D8 R82 = 4 201 y ww m 0 0 30 (ONG o 1 0 2 1 0 60 38 ee npee iD : o 2 8 © . a 0 2 -380 =86 1 fo 2-2 2 le lo a 90) - 22200 -o A, o 2 % 8 2300 4 o 2 0-301" ig= 10-1, = 84, Senza eureatilor este cel din firurk cu exceptia lui 1 care are consol opus. $ 2. Tone WT ROUCHE 1, Bistene dew ecuatii Lintere oun n.cunoacuter Det erat nent principel. Deturuinin}i careoterietici Fie sistem Rea ade t ot tate tO By Okt agty tee te qa) ankn * Ba = Or By Carty * yoko t oe + Manta + Oy =O do m necnnnseute, m 91 n fiind oui nunere naturale narocares Ox ajutorul eoertetengilor mecunsseutelor a& £01 ou @ Linit 91 n esl-one matrice we ih- a - Deverees i tabi ag, aime mold, eng matetoot Tv eb Pyle Fresuptnen ef unul din determinantii de ordinul p diferit de zero este chiar 10 412 ro | 8a 822 * °pl Spa. opp cosaco 2519 totderuna posibil si se reslizeze, schinhind 1 noroie abit srdinea ecwijiilor cit 91 indicii necunsscutelore Doterainsntul Af 0 se nuneste detersinsatul principal 1 sis- tomului (1). Bvidont, exists gi alti deterninsntt de ordioul p iferiti de zero, insi tofi determinsntil de ordin p +1, B+ 2yee0y Gs q = ain(myn) ce se pot forms cn linifle 1 erlos— nele matricel M6 sint ouli. =0, Beustille 8, = 0, B, in formores deterainsntulut principal se num-sc ecuatii principsd +3, = 0 care intervin om, cu al ciror coeficienti se formezs determinsntul principsl, se nunesc necunoscute princi le, ivr nocunoscutele x 6p pale. Crlalelte ecuatit $1 nucunoacute so numesc secunder; Se mmoste deterainant caracteristic un determinant de ordinul P+ 1 din MG, obfimut prin cowpletares deterninan— fului prineipel cu o colosnd formatK din termenit 1tberi cores— punzitoe a ecustillor principale 91 cu o linte formeté cu coefictenfid necunsscutelor principsle $i cu tormenul liber el unei ecuatii secundare. Un determinant caracteristic esteeee Avon, prin amare, a - p datorminenti caractoriaticle sintem in sae’ scum ei enontiim kooreny lui Rouché « 2. Terrema lui Rouché Teorem Un sistem Linier de m ecustit cu n n.cu- Discute (1) ax. solstii(este compatibil) dicé gi numet dact tofi detorminantii caracteristtel aint nuli. Domonstratie. #) Dac lum din sisteml (1) ecuatiile principale | B=0, §=0, . $1 considerim e» necunoscute necunoscutele principnie, adic& Pe 2) stiesee,y putom aplice emule lui Cramer, doorrece doterninantul sistemlui este determinentul principal Af Oe Odbiowe astfel xT, x2,..+425» soluyie care depinde d¢ DD paremetrl X15 RoreeesXyy Neounogoutele secunds: Ma poten afirwe ck solufia gleith verifick 51 celelelte ecue- Vl ale sistewului, ecustitie secumiary, Sk vedem in ce con AULA fot verizieste, (2) Pe ultine colonni sint sous: ‘91 9 ecustie secunders E Hille princinsle & yB» + Peoarece ultima coloant este © sum de n+ 1 elonente(t, nanboh Dang ermenii fiecirei ecua}ii), deterai- + serie ce > sunk den +1 deteroinenti, 10 fotuL urmttorau an . % Dra Ap : “Ar = at i Ops Aepeese Rprara > Apetie, Lpees We u Opry Bee? < 6 a GQ aes a . . e . * 4 A tar Urey Gren Apis. Oper Spee @ Untrices Weste aa rang p, dock coofletontts Lut x, x553%, sint nnli, Ciind detorminanti de ordinal p +1 foemmati ca Lintile gi cotoanele Ini WG. Pein ornare m dopinde de ntilo gl colomnele Int Wh. Pet Degg ™ npinds a AyKyrreeoTqe Dpgg este egel ov ulti detuminsnt, care este un dgtoringnsy Ap, dect Dy, = Apen (5). Si Intocuin acum tn Dog y $4 anne fn ulting colans, pe 2. 4° °, Rp eXpoeee yy cH solutiile x2, x3,0004K05 BBoyeegh, Vor fi huley lor Bq ve lua vatonron BO, « Valonzes lui Dy, him derarece an aritat ci este independents de x, ;Xpy0-9X,+ Cu aceastt imocuire D,,. se sorte 1 elec! Ar pet] Sprecg2? Dozvaltind dup ultima ealaant Paw 7A + 8 o-~ oe gi tintnd soama de (3), avom retaliile AR. Dome See in munir dem ~ py aun 1 AB Ause 1 By = Doh 65) 8 © verifict sf Coneduait. 33 prasupunem cS xSee+e 9Xp verificl 9: ecustitle secundsra(adick sistem] (1) eate compatibil) Fyyy - Conform Ini (5), teeboie or Ap ya= Oy \ pA, = 0 adick tobi detorminantis caracteristic! notorise trotaie of fic mii. ‘nv.ra, dack tofi determinantit caracter = 20 teh sint mi, dsorece B, #0, din (5) rezults of Fp, = outs x2yeeex9 verifies oi acuse Bg = Ovecss¥l = Oy dll dolubia x2 yseeng Fille secundares sistemul (1) a 4170 * prin urmsre, solujils ou acvests teorena lui Rouché este demonstrati. Deck cel pu}in unvl din determinantii ceracteristicl este diferit de zero, sistem oste inposibil(m are salute ‘Deck to}i deterninantii carscteristici sint muli si 1) a Dv» eriatd np necunoscute secundare, onre apar co permmetei in solutille gisite x?,, x85 spunon of sve co"? . Sintemil este comatibil nedeterminat. 2) n= py m avem necunoscute compatibil detorminnt, cunisre, sistem ost 3) m= nap, solutitie stat date de requis lui Cremer Gn caxul 3 nu exieth determinentt oarecteristicls pentru uniformitete spunem si in° aevasth situatie ck eint tot mili)e5 ao Exem plu. SX se studieze daci sistemul ary rat 2+ 520 3a-y+ 22 -t-1-=0 X= 2yt 52 - 5t- 420 ere solutii. In eaz afirmativ oi se rezolve. Matrices M6 a coeficientilor necunoscutelor 2 5 =| 1-1 2 Ss a 24 1 2 35 fare renqul dot, deonrece ultima Linke este diferente aéntre Lina # dove qi ints int{l. Pitem 1ur oe detereinant principal |; : | a : 255 o 2°13 a prin urmare x, y sint necunoscute principale si primele doua pe ecuatii sint ecustif principale. Avem un sinur determinant caracteristic 20153 soa a 1 24 care este nul, deci sisteml este coupatibil. Aven * solutil date ae, 2+ 2tbs2 5 , n34 Pet 3 _ Ae be S aa) _ 22 - ot = yor = 5 -5 5 2,t f1ind oerecre. 3. Teorema lui Kronecker 51 Capelli Teoren %. Un sistem dem ecuatil lintare Bost take * By 5 A2y% + 859%> + ove + Ook, + OD By) 71 + make * ot ky tLma acelasi rang ps Sistemi este determinst dai p =n 91 determinst deci p < n.« Donsnatratie. Torroms de msl gus reprezints de fapt © e1i formiare © tenronet lui Rouché Intr-odoviir, daci matrices W% are rancul p oi tott ee est. rnnmul matricel WG , deonrece sinrurii doterminsnti de ordioul p +1 din astrices WC) atstinoti de determin til de ordinud p +1, forenti din M% , stint determinsntii csracten ristict. Invere avck cole dol aatrice am acelesi rang, p dec! toht etorsinanyii de ordimi p+ 1 ain Maint mii, urnessi o& tofl determinontil csracteristic! eint mii, decarece sint sinqurit deterainangi de ordiml p+ 1 ee se pot forma din uatricos WE’ , distino}i de determinantil de ordinul p +1 at wrtricel TG . Ultine parte = teorepe este o conseciati « conelusiilor elinestulei precedent, 4. Bieteme de eoustii lintere,s1 omogene Up estfel de sites oH agg 2% Le 12H (Goth torment LibseL afnt ould, by a, a 0, = ose = by = 0) este = Fotdenune compatibil, doonrece cole douk matrice TK si TC! mu scelast rane, antricen WG! avind elenentele ultinet colot!Stee = x, = Oe miley si ore smlubia(banals) x, in Dac’ v-vl natrices M6 este msi mic dectt n, atunci sistemul Q) ss yh site oolubit, “pl ie+ $494 SH considerim sistemul de n ecuatia CU y nomnasientyy mamemy NIM + Mpa%y t oee + aL, = Oy Lt Agoky tone + aye, = Oy Ronee Ht et ee) (a) "Lt ym ++ at, = 0 Gh risen ME do rang n-1, adic deterninantul eistemulut : 11 "12 “an "22 @) “nl ®n2 este Tul. In ipotezs ct determinontul de ordinul n = 1 "12088 ayn Lay ee Bg TnedsT8n-1,2 *** Spetyn-l oro, solutiile sistemlui (2)-sint date de 4 Me Mayucer Oem Ba yteae Gaye a, Ma aye Mam One eee ata ee Ooms netsa coon Comer Cet Byte « AE > ae 12 12 °e* “and Par Fea Sand neLyl Snel,2 22% Smedyn-d Jomentul sigebric al 1ui apy, solupiile serie8 Litnd un parinutrin arbiterte i ol on sistent! Exempla oo an dater ine pe aatfel o x+2y-2= 0, sh admit’ gi ste solu'if in ofsri de x = 7 we o1 -2 w-f24 2 12 -1 eate rangul p < 3 dsci determinintul Bain D 2 - * = — ap 10 1 2 -2 2 = 0, Matrices este mil., Beek D = 0 pentra pe-2 «Pentru ft aol wiattine a - t PaE aba ea hor one 2 5. Omsecinge ale teorenel 1ui Kouché Meriter, 19 proprietsyiie deterntnaaysior ce “nite By oby deck: to ator DELI deperwinant openontele unsi Vinit(or fe = a le Phe eV A at bine (oon coteaet ta Aeonstriim acum cy FoCHPeo? oh un doteretant este ml, > eae Linte seu colonni oste ° ote ao aa #0 colelsite 1imti(seu ox sane). Intr-sa" Sonfore Fenrsaet Yat Rmehé, deci soluttite x? : . sistenul (2) m are #276? me Pret He +7] male, stunet determinsntul (3) 0? 7 iE : Aon on an + SK ineitim estoane intii cu xqe colosm ea, . vetonnn mea x” gi s8 admin total- oO - ultima eolofnt, care va sves astfel elomentele ° ° 7 tee ta ey be in*n ayy te Boyey * 899% toe tage, att MgkD tree + Oaate @1 care sint toste nuley denarece xiy, any 1x0 este o solutie a sistemului (1). Deosrece x2 # 0, rezulti 91 1 >B Xe, er te tee Ele. an =o “11 * Jo a2 ° *. ™, * pe = "an = Jo xe 2 x wa het Big tenet °, nn 0 “*nn * So nz o *ayned it % » adici olenentele ultinel coloene sint combinstil lintare de @elelalte n= 1 colosne, Am demonstrat deci urnitowres Teorem& Conlitia necessri 9i suficionti co un determinant si fie nul este os un din linii(seu enloane) si fie o combinayie Liner de celelalte 1inti(seu coloane) Apiientie. S& revenim 1a determinantul Dp, | pe care am folosit 19 denonstratia tenrenet Tut Roché % ae Bo] Bnew pte yl "pray? °°* "pray ae sistomul este eomprtibil, toti determinants carcterieti¢s sint mult, deck 143) % «-m- Aplicind terrems precndenth, urnonzh ci oxtoth un etston de munaro Daa sta astfel incit sAye scare nu sint toate mule, ~ . . wel pee a yt zt ere + Mpa Bye & patem enonja urniitoares Peoremk. seustiile decindare ale unui ateten de scusfil Liniare, campatibil, int combinayii Lintere ale cow filler prineipare Prin ursere, un sisten esto chivalent cu sistem) format mimei en ecustitle sale principal Gs Aplieatiiie metricBlor la sistene de eoustit 1intere You considera cazul unui sistem de n ecustit Liniere oun heennyeente neomsgen, cu determinsntul siatemiul aifertt de sero & Sygty = Bye 1 = 142, dea ote ba rd ™ sisteml s0 poste serie, mntricsal, AX B- Metricen A este nesingulerd, deosrece det A x0 t are deci o inversa 4’ a 2. [ae det A ‘1, Inv lyind Ie otioge ecustia (1) ox an wee » sven x ats, Fe se mo poste scrie- mae 1. b. + PLC ayryt Ayydy tee 4 Ards 1 aoe ae fn aa LC aybyt Aygby tone t ALD x, 222 2° vets : L_ CA byt Al Ds t eee eA, x, at Aan? ‘an’ a aot a? aici tronsi solubia det’ de regula lui Cremer.=4a- cap, Bigteme de coortonate 22.8 ot $1, Geoneteia ena) itiol pe o dearth Le Mi opuaiderin dreapta D pe care sme Iuet un punct 0 Wt) ous de percere ic unitate M. , lungines seguentulut OPCS: Detigitie. 0 dreepth pe care sem luat 0 origine 0 o unitate» de eisari gi un cons de percurs so munegte ani, re 3 Deck m= 1, stunei punctelor Poy Pyseee ou 0 Py 2s 0 Py ‘Le coreepuat munerele veturele 2,3,+++ . Beek consiterta yamotel Pi(fig, 1) situst 16 stings origioil ©, on OF 2, pumctalei Pt ve esootesh nuairal tntres - > Pumatelor PsP. om OF} = 2, OPS = Bore (fig 1) 1 oe Seociesl mmerdle -2, -3,... ‘In wed esentaiser 1p orice mumkr. naturel 2 , pa iatrests 0403 sepente.csceis wn punct pe axi si mumel ual. Un actfel yeant oo mmegte punot raticnel. Mraevsde irefiontle aint definite of 1inite ae “Y"* mere sayiensié; plstrint corespantenta de nai ous, punctele oe? ued mumerslor iretiensle aper ea puncte de acumlere dem" ‘Vist Ge puncte retiounie, In mola] acests ve stabilegte o Sererver” Acoyl Vinaivost fatre eultinwe mmereloe reele gi mulfines punctel® ‘wet eae, oneness inscenal of 20 orice muir reel o-rempunie us vere? mumal euml po 0 and si rectproe, 18 ort ce punct a 2 0 axl wo masty reel oi mmei uma. smarts ‘eal x excoiet punctulut mde pe o axl e° comtenete punctulai H fet de exe cousiderstls . Deol om ales origines © yi un cane de parcar'pe ax, oo meh SUMRMLIY , dood yorvurgiol segeental OP, dele 0 10 F, F (@Fe ccerdcante pontt ee Mv8. Geneul opus son megativ este cel opus—43- 2, Din definititle de mei cus resultd: ecordonate unui punct depinde de origins, de unitate gi de Be Aatfel dso% un punct M ere coordonste X pe o ax D gi fi ‘schimb&s sensul, fata de nous arf D! ecerdonste se este I' = - x. Deol achinbim pe D unitates de misuré, enue o luli de |h| 1 wdc h 4 0 obfinen o moull ex D'*, fet de cere cocrdonate 3" 1ut W se sorte I" © hr. In fine,dso’ le axe D fi sohimbim origines D fn punctual 0 de ooordonattl a obfines o nook xl D"', fath de cere coortonete 3 Fimotutut M ae sorte Ita x - ae ‘ Decl considerim acum toate cele trei operefii flcute seupte mel D, obfines o mond ex D’, iar coordonets xe punctului M fap ort 40 news exil are exprosia weber =e femmes, oe muneste formule gensreli e echimblirii de coordonete pe o axis latin xt= ix —'a ak “> totes coonfonete x @ uml D gi nous axl D” ,ceee ere unitate de > origines in punctul O° de cocrtonstl s 91 scele sets ou D deck h > 0 gi sexe opus cu D deck h < oO Cumple 1. Path deo axl ox, un punct are coortonste x = 2. SL svrie coordonate punctului ofmd exe gi pistreasi origiaes, Aoi schiebl consul gi ere unitetes de doull ori el mare . weoBena, 2. Feth de o axl ax un punct ere cocrdometa x = 4, SE ce Serle cocrtonate punctulul ofed axe f¢1 schiabll origives fz punctul OF © 1 of tet echiatd seneal, xie- (BL) o=44- 3s Begmgnt orientas. SU considera pe o axl D doa puncte W, 1, de coordonate x gi x» Deck 1e segeontul MyM, secoten #t 21 un sene de perours, de exeaplu \ le u, hyinem segmentul ocieutet WM, 1M, se mmegte origines ier M, extrenitetes moguento- Jat ortentat Hi. Definitie . Fiinmd dete dowd puncte 1%, 01 x4) mulfiee punctel or re(qey] mer 6 xs @ origines fn ponctul x, gf extreaitetes fn panctul x) 5¢ numegt omgnent orientat. Langises se este mundrul reel |ifji,|= |x,-",| 1*F Iunginee 20 elgebetol WM, = xx, « Te orem d, Deck MX, My oint tre puncte carecere ‘DO o aah, oven relofiiier 91M, de ooordonate ° Mesos » MBLs Memeo. Charts? Dmoastretia, ©) Decareoe Hii, este segnentul oriental oes bathe s titele's Oe ae -x00 ©) Deck x, ¢ x, “Te cocrdonatele (x,y), even reletitie (fig. 3) =-w- ‘1 corespondente sate Huaivocl penta Azo ei os@ Veutorul oo mmegte sluneodtor ier drospts 2 empert., neta. Definifis. 8+ comegte versor vectoral Liber de sirise wi- Deol pe dres: te D vere De Aral este A , oie vector de pe Teen, es uote 15] © wirines vectorulal & Det vectors a9 eeeiee cone ort "are ou seetest airing, aceiegi directic # Somme veotort echipeleati, Det Peeters Smt peg Airectic ot . Qnok wa soctegt ulrine, acotey!—9- aootegt Doi vectori aint egeli deck su eceiegs mart Girectie gi sce] sens deol veotoril echipolenti sint egali. Munaree a dol veotori, Fie @ 91 B doi veotari i TZ ‘Versorul pe D, Putem sorie Baek bade. > Maunsrea veotorilor @ 91 b este operstia cere esccient 1a weotoriil @, BD , veotorul 5, definit astfel: Bete bees ve ‘1 ore urmitoerele proprietasi TedDadeew comutetiva , HS) + Te Te (B+) , anocietiver (ist clomentul neutru vectorul 0 de mdrime mili sstfel incit Bed Dea; Putra orice vector ¥ ¢ D extetd opusul se - 7 definit de wFe(ae , aetfel tnott T+eD aT 4a demonstrat uruitoeree: Teorea, Mul times veotorilor de pe o dreapts forecast “= Grup comtetiv feta de operetie +. 2. Mirini ecelere y Orice obiect sau stare fiziol ce pete fi cersoterizath mumei prin mirine se mumeste airing soslerd Sle en mel Mirines se, ‘Teuperetura, yolumul unui corp, lungimes unui segnent stat airint soelare, 3+ Tmmul}ires woul veoter ou up soeler. Definitie, Un vector © se fomultegte cu sceleral > deol “irteoe vootoruiu Tse tueal teste ou soslerel D4 remuitetal oot un vootar, :=90- Bed. 2 Ed HORE, Din definitic resultd of operatia este comutativls Veotorul 6 plstreesl seneul lui @ deck APO 4 pentru A “te Gletritutivd feta de edunerea vectorilor , ACF + Tre AT, 4AM. Observatii 1) Regule de Ingumere a doi veotori este Menle Perelelogremulni, Im sengul of, deck considerim doi Tectert T, 91°F, of luis pentru oxtrenitates 1ni %, origizes lat eS "2 + Yeetorul sual este veotorul ¥,+ ¥, =W gy origizes a or ta hes oh Prd t ‘eines tut v, 9! jea}Iul © ‘pe dx ente sums proiec— a Int ¥, at ‘W, ter protectie loi © pe ay eate sume proiec— ae ets 1%, ve or. ( hy. 4) -- 2. Din definitie de wei ous resulté of multimes vectori= ler couplasari fermeasi wa spejiu vectorial. Dewsompuneres umui vecjor ¥ dupi doel direofii Aiatinete DysD, Gefinlte de veotorif #1 compleneri ou ¥ . ‘& considecta prin plaral ivi ‘b, um punet 0 gi Goel dreyte By i D, ov treo prin 0 parsiele ox F rempectiv 2+ ‘Besd Geaveagence pe ¥ dep requls parelelogremlui obfinee® veotorit ¥, #1 9, Aenyahi empl >, 91 3, ine We at, We pt, dont sos < vat ee Ate me. Norton of, went Macnee, Meswrete A oA ¢ ofut untce , ‘Dmonetes tic, GE preapanen of mei existl demi munere tous MOP Sa apd oe mmese cupabentele veutortiad ¥ dupi directii> Prin scldere sb}inas OCH MEs Cw pt veotort Wot B martina coltstert remith A=X’ , oer Bret vectort ¥,,7,,¥, complenert stat ‘UBLart depententt gi resigros . Denonstretie. Feotort fting ‘eopleneri vuten sirie ‘2° AR+ Ry, ATOR ey eo, foot veetert stat Lineert ¢epenients., Revipros deck sven MF, Ome +n, 1 Hate , puten serie RN Cys,deot ¥, 20 glsegte fn plenul veotorilor ¥, #1 V3 + a6; Protestia unui veotor pe o Aireotie. 8 considerta un Yeotor ¢4 0 directie pe care o lute exe ox , de versor T. @ soslerul p definit de reletie Proieg}ie veotorulul ‘Vv pa IF). copy unde @ este unghiul facut de ¥ ou exe ox , YEfo,T). Teorem 4. Probectie unui contur tnchis de vector! este mull Denonstratie. Aven Wt tee eh oot, Wyn OH 6 Fy t weet H) pro ¥, =F, I cos, proto¥) = 1%! cos (-#) LVL Coos @p+ com (R-f)) = 0 6 ge ee de decerece sume protectiilor “dee vector! egeli gi de seun contrer ema , $3, Veotort tm epatint 8” 1. Neatari tap? . In spetiul ou trei dinenstunt of considerkm un triedmn trei_dreptunghiGst oxys, 0 Ce Lh Yeotor Liber ¥ paraiel ou D, carem £2 sdentifioinun cogent 7 rientet 2B , de mirine [Z6|, directie parelels ou D 91 sens dele 4108. rie Faun vector Lege? echipolent ou ¥ de origine OF Soot T> are ecotael alrive dirsotie i sens cay Aim punctal de a In 0, Protectitie lui ¥* pe Ox, Oy 91 respectiv Os sint W%g Tespectiv vz. Asvoten veotorului Liber ¥ » rural ordomet “ Stel ounere reale (v1, v2 vs) gi sorten BF = (dayMayVr) +— A Bxeania. fy Jy F oint vernoris axelor oxy 070% atunet I = (1,005), J = Cosby 0,) E = C0,0)1)6 ‘Definifie, 1) Same a doi vectori ¥ = Cay o¥ge¥y? . F = (eysw,ye, ) enve un‘ vector ¥ + definit de Wwe CH tuys tet Hoe V5 + #) Operatia + este comtetiva. TeTeTev, D) Rate asoctativs Velwes) a ewes ©) qxisti elemental neutra veotorul Se (0,0,0) de mirive mall gi irectio gi sone nedefinite tnoft FeTeTe Tey, 4} hortoe vector ¥ existé opusul sin - 7 = (ory euttek tote VeeFeo. 2. Deol A cote un scalar (nunkr) je defi nite operetie de tmmltire ca ecaleri XB eBe (rvs | AML, Ws) ( Proprictitaie: ” AC Hd) Came, » Crepe 2 Ad 4 Be, ” ACH w Je AT aw, ay A% 2D, Oweervatis 1) Din definitie resaiti oll multines Uv.=95- 3. Un vector ¥ se desconpune fn mod unic dup tre Airecti1 ne complenares 4%, Dack cousidersm trei axe tri reotengulare ox,0y,08, "1, J, © versori pe aceste exe atunct Fe intTy+ky, TyYrvy afat profectitie veotorulal ¥ pe cele trei axe or,cyet 8, deot reghsin pe (1) cere vegtori tn spetin ofmt linsert a Catal lam « depontenti. [5a Vectorilor din spatiu ou Ty + Veotor de poritie, Si considerim trei ere trirectangule= Fe aryoy,oy , de veroori i, J, K i Mus punct din spetic de eoortonate (x,y Definite, vectorul lege? Reatzeiyeks , de origine O oi extremitete M se mmogte veotorul de positie al Vonctului M, Foti de un sietes de axe det la orice punct Ms 0 Sorempunde un vector de pozitie #1 reciproe. Rxreorei$i 4. Veotorul de positie al punctalat 42,3) RaT+2j +3k- . © 4. Operatss ou vector, 1. Frodus aceler . Se conaiderf dot veotort ¥ =(¥)5¥29' Mee, le un sleten trirectenguler ax oy o8y ait) care feo fatre 1 unghicl o < eH - * Definitie. Produsul sosler s doi vectori v, © este aplice- Me (Ly x bye aefinitd ae @ <¥, Tr aF LF con p Teoren U, Produsul scalar nre proprietitile 1) cate comutetiy > 2 este aiotrivatiy tal de efunere ,Ry ~%- 3) even egelitoten a cH, Fr+ KEW. Pin defiaitie remitd of produeul sceler eate protectis somemlt orientate atayet lui A pe directie lui V . Dim (Fig. 2) sre wow; =0h 5 proVi= OB, dsr QA « BC deel 04 + OB = OO. prof exd ) = 00, 8) Fatt co wn steten trirectenguier de verscet 11104 DalTOsTrt ew, Weta th ek wy 0 vector T,J,k fttet cetoacraali, eu proprietiti fe -0, =9y KUTA, = < tweet Vr Lnat yl Wied wa > = = Wee wat dys, Couwecinte 1) Dia reletio VBL. Gog = Demat wet gms | OM inen pentra Fo, 40 peany atte ‘are 43 cosionent » a 2) Decerece even cM p= a cone oad @irectii in spatia ,au, folosind relatia lui Schwars- Buniecovaki (eyey 78)? + Crghy 22 oO 6 WC who a2 +o) — Gye, + wey + yey)? 3) Deok produsul scaler eate mil,eva una) din veotori Zz Y) W este mol owu con (p= 0, deoi "a Teore m&, Doi vector! V,# nemli sint perpenitonle- HA deol gi mumai deck VM t TyRy # 1G8s Os Dononstretie, Resulti din consecinta 3. Rrereitiu 1) 64 se celculese unghiul fora -vD, F=(-1,1,2). Aven 08 @ vnetort Piss sees ee oe AWA wH wa. 3 © wanes 3) : 2°) Si se determine of antfel tnoft veotoral YeQ3D, Bala, 1,2) ol fis ortogonali, Trebuie oA svem - powzaede sede 200, Ceoh 2+ Protugn), veovoriel » dot vector} SA considerds @o4 vector % ,w memuli gi necolineari. Oa ¥ 91 ox leturi Oe Doete constmat un perelelogren de erie Wheel. om @ wate (P este unghin) celor dot veotori.— Definitie, Se mumeste produsul veotorial al weotorilor “Sy tn ecest& ordine, eplicstie lui (L, x L,) ta Ly def inith 7, de Get, unte'Z onte un vectar de uirize [d(=(7 1. «ein aizises dua, Rormala le plenul detersinat dev 91 w,ou sensil estfel {noft tetearal (7%, direct. Profusul vextoriel « doi veotori are proprietiti care 1¢ ais tn urnitcores Pee re mi. 1) Proiusal vectorial este anticomtetivy atiol + e-Bay , 2s prodamul vectorial este distritutiv feti de opereti® de edungze & veotoriior. 3s Protusal veotoriel este ascoietiv feta de fumlfires ou un secler , 0), Aram ayatientin Fae ; Bi Wy %Q ¥5/" Mm "2 %5i way =D 97 gy - ey) + E ye, - oe) Denens*rstie 1) result din def! Geotasl Airectie oi sens opus on 2. Gh aritéa of even lrine, iaitie, Vrwe 2 ¥ are scott ts) ove z7 » Uxteter BF 2) eee HG)=—99- famigidi ou soalsrul (U| deot GaC view )auxvisare sre dl imediot ax(Vew saxveare, Je emaltt din definific , 4s Aven pentra I, =o ingot Gxjeo,gxksi,kxrE=0, rxizd , H decd fines seved de feptul of produsul veotorial sate distwtitiy, vt inom Cin ¢ Fey + Ee) x Cay + Tey obey) = Tere ye wey) + FT Cu, oayey) +E cyey - tye) 5 eae a mean Yew nla oe ory a) Observatii 1) Deck veotori ¥, © sist pereleli cin Pus " produmi vectoriel eate mal yi reciproo deck ¥ 40,840, 2) Din expresia (1) we pot obfine toete proprietitile mlatite, Dive ang Ft ( eI *) Din (9! ) result’ ci [+ x w| cote aria perelelogramu— Mai constratt oa ¥ gi os Leturt - Brereit¢iu S8 ~ O™Matreit on veotorit wm tr. ft rtoas raza Perelelogremint det oste| calculese erie perelelogremius o9+ me, Balsajeny a 7D sTek 23 [red ee= 400 — an 3. Brodng de trei_vectorl. Fie v-otorii ¥/wprotumal lor scelar gi vectorial <¥,3>, Fx Deck wei consideriu un weotor G carecere, siat permise uredtoerele operatii Dect Fr DCF eH) eT (CT Ew) a)Vestoral FT . are airinon | T] |< H5> 1 A eate dirijat dup veetoral “a. Privitor la celelelte doad produse eountSureitoeres Peoread 1) Profugal mixt T. ( Fx), reprenintd volo! vriemet do Lemert LEY HIT Angele dagh HF). 2) Mepresie cartesiesl « protamlai wixt este ® avae-[2 2 a aon We cop, veetorulai “Z pe morusle 1 aoa CB) AT Tay sEay ela 2. Deol efeotota protem ecsler oe 4 Pyines expresio din emunt. . _Sreorvastt 2) Represta (1) eretd of aa pee *MEID OT. rr. (0m) Were enfield mm schists valceres progusulul mixt 2) Protusnl aist sete ml deck gi munai deck cot tret ‘Weotort 4 0 stat coplenert, + eich simt linter dependentic Beorettin om + SE oe devormine ot astfel taoft vestor!—Aot- ReleaTo2E, Fe2te sek, Bed Sieg erk stat copleneri, Trebuie ok @ ADs |? % 2fea-r+3K-6 41-840, 221 1 anek sae Deorea&, Dublul produs vectorial Ux (¥ x #) ‘Wpreaintl un veotor im planul v, w gi avem egelitates RFF) acd, WH - - Denonstratie i 3 * tr (Fee) (Taegu shy) zl] vy, % %3| * yom . _ 7 1 "2 t i K We td ‘lps >| es Fi) ft: [2 2 "1 2 mere Gesvoltat ne a expresia (3) APLicatii., Vector’ reciproci. Pie U, ¥, Wy trel veetor! ‘anal i, {A necomplenari, Veotori us vi w” care verifica rele- <*, A y= T> a1 +

02 an 1 Wyte, 1 <7 Treo, ce Dee, omnes : ‘Yeetordl reoiproct vectorilor Wer Cune” a {verted taeatey ot . satisfea coniitiile de definitic © awe cay es—lo2- atiol reotproos reoiprocilor sint veotorii imitiell. ¢) Yeotorii reciprool permit extrem de comod al obfimt: componentele unui veotor. Fie AD +pde vos 4 3? stat veotorib rectproct obfinen waeddat Dechy Fr, madd, , yu 5 om = zz, £0) (iT ,z) Gaza) ye “Ghe = ope = . (a, 80) 2 SK we erate ci even reletiile LT ees,—Aos- Gap, VI. Dreapta 91 planul $1, dicectie. Destanta GRO 1, Directoy vector diractbr. Fiind dat’ o dresptt D fn Hem] P, dreapta D defineste o directie. Orice dreapts D! parsiels Dae seeeegi Aireotie. Un vector liber paralel cu D este un ‘Wejog director ol directie D. 0 directle este definite dack sint date proisctille unui vector director ¥ pe un sistem de exe din Py Definitie. Un grup ordonat de doud nunere(p,q) definegte o Airvetie to plan. Deok vectorul ¥ director este un versor se nuneste versor (rector iar proiestiile sale(«, f> sint cosinusuri director ef GirectieLy avem relatia ae f* el. Observatit 1) 0 directle sre o infinitate de parannt: dirvetort( Xp, Aq) gi dowd perechi de cosinusuri directoame. Co ’ dal ar » aes) Te Weg? peta’ Wea deat - Peo directie alegen gi un sens, atunol fi corespunde le direc— crtentath © singurti pereche de cosimuswri directori( —R—— , a g \err a) wal fengal opus pe directie este definit de ( —=B- , =a) Vora? era? oe sle de coordonate a& cosinugmeii directorit ox(1,0) #1 F041), : 2 Settictont unghinlar, Pie o directie D derinité de(p,a) BeUlaltie. Se mnegte ooefictentul unghiuler am fede dinectiot D amir : i TES x= 008 ey Be ae, aatags t p 3 @ este unghinl pe oare £1 face direotis orientett 3+ Ungn i LA dak Airecttt pie donk airectii D, #1 D, definite ; Cuys ,)jeonterm unui rezultet obtimt—tokn le cap SAM, aven in cerul plan = ' ooa(D,D,) = bd. ae 3 VG 2 Gonsecinte: 1) directiile sint parelele daok ei Bez, wick vector! ¥, & aint persleli. 2) Direeyitn a) stu: perpendiculere dso’ By tm, = OF Gack introtecem peatele obtines din (1) ¥, Shy heom B,D sieo, 2 4 % om ae, +1 =0 ‘wade m, este punts lui D, gi m, ponte Int D, - Meciproce exte dencemction wieviirate. /‘e Pergeute unghintal « doul directii de pente my #2" dart ae @ “ean desk. orientale a. Tn eteviz ©, este unghinl flcat de directie D;.0, ux Airectis orientetii Dou exe Ox , avem ene - & de unde reraiti snetisez) selictmd operatie te. ‘+ Didtnasts @.dook paste ta phen Pie Hy (=; 071) moa? Goud puncte tn plen. = Prolectia soguentalei jl, pe «xt ox © #1 ve oy ¥2- 3,5 bplictnd serene Lut Pitegars cbt VARI - [are sa, -sp?.= loS- Se Biraport ermonic. Pie My, M, dous puncte. Ele determi- mo dreapth De Fie . . eee Mg Ae ite doul punote pe dreapte De Teoresa . Punctele (M,M,1 Mi") deteraind o aiviziune ‘rmcaicd pe dreapta D deck Aapao Demonstrates Ae pie Oak = 1. om e weraeen a or care este detinsyh Aivistunii ermonice q.eeds Bxerci¥it 1°) SE se giseescK unghiul format de directil- ‘Je determinete de veeteré ¥, (1,1) 9 Wat “Lethe Aven cos @ = Sad 2, 2-2 2. wit ta? , =2=1 +O = 100°, Wall v2 02 & 2. Dreapte fn plan 1, Rountie veotortel a dreptei in pla. Fie My sMzs a ik yancte in plen gi Mun punct curemt pe drespts determinatt de Ma ene at = + Atimg* In, in+dy,, ee ‘Yectorii ‘ : ori de poritie et punctelor My MyM, Tecreni. Eoustia veotoriald » dreptei determinst’ de Wm, este a) ad NCESE as - 1 Cit).16 Denonstratio, Welatia se mai sorte mt, +A Wi =0% exprink of veotorii Mi, 91 WH, stat colincari(tig 4. ) Breroitid. 88 se sorte ecuatia vectorield « dreptel ¢ nate de punctele H(1,2) , Mj(6,7)« Veotoriide positie « punctelor M91 M, sint F+te2y Fs6t+ FH, deel ecustia vectorislé dreptet 1M, este Fels2y + 5c + 57). Faron, Houshiile persuetrice ele dreptet oe trece Flt vanctele TEM, stat @ ae Gerry, ye7, + AG x) Decnstratie, Se obtine din (1) proiestul pe o za de cobriomte. Mevroltint BE se egria scutitle perenetrice ale crete oe Seow prim punotel W,(2,3) , (46). Dreapta ore eoustiil? Paremetrise tJ LIM ree THATCH aresr., Teoreml, Boustie cartesionl « Greptei cei trece prit Vonctele Mya, este ) ry aes BH wy = form de detersinent OM Tora |* HR oll no md Pemonateetio . Din (2) obtines xe ei ed r-y, 2h ' ead ’= lop- Alisinfnd pe % obtinem (3). (3") este o elt& form’ a lui Oe quads Broroltit, SK se sorte ecuatia dreptel oe trece prin panctele M(1,2)» M, = (78). Sub forad de deterainant ecuatia droptet WM, onto 1 2 I} wom, -~bre6y-6e0. Completari. a) Deck 1utlm pentru Ml, punctul (@,0) #4 pentru ©, punctul (0,b) eouatia (3) se ecrie Eyleiso . ao 4 oe mmopte ecuntie areptet prin qAfeturi . . ») Deck veotoral he 11 fnloouim ou un veotor carecere Y= (ab), (1) oe sorte O Fire as Fer + ay, tate F, este veotorul umi punct de be dreapta. (2) me scrte Sm aut ag fae 2) } Text day Traern, ©) Daok F nok ente un versor deot de componente(oosa , sina ) tale este ste unehiul flcut de F ou exe ax, (2') se sorie (ay ExX+ \ comm , om TFY+ rotmw, \ ween, a (ey ToIemieezy= lo8- Mecreai. Boustia cartezien’ » dreptel oe ‘rece pris panctul (x,y, ) #1 sre peante & este yey tu(x-x,) Denonatratie. Remilth ain (2"') , 2. Roustie normolé. dreptei Am objinut mai sue eoaa silt ‘unei drepte determinat&-de dou’ puncte smu dé un punct wf ° Aireotic. 8 consideria acum o dreapth Dy perpendioulerd 41s origines O pe D tntfinegte dreapta np. Unghinl pe care $1 fH eoeseti perpendiculard cu exa ox este m+ Din(fig.2 ), Mf1ind un punct ourent pe adreept, de Coordonate (x,7) gi p seguentul OF, sven Q) Mat xp cea) +( y-psind)-sink = 0 ‘Aecersse vectorii Fre (ep coax , yep sine) 1 versorel 1u1 OP , enume Hs (comm, sina ) Sint perpentionlert, ter protueal lor aceler « mol, Bouetie () we mat sorte +7 tan - peo . 1 se mmoyte ecustie normell a dreptes D, Mesroitia, 8 Le eouatie mormeld « dreptel Reyeheo we (ee ee reaefe eek consti mormeld a drepte! este me. a ees wend ea a 9 =~ S aect e272, Be Rowatia eeverslh « dreptet, ‘Teoreadl. Orice soustie de forme= bog - Denonstretie. Se cbaervé of toate ecuatiile obtinute zo, a4o Mick ectstia prim thieturi # dreptei oe trece prin punctele Chom (0, 72). aoae Sub forme a) yeocbs aye B remit of ( -t ) eate cooftcsentul ungntumtler at (= 2) ordonetH le originea, Din (1) wai rezultd of ecuatia unei drepte oar eel ece arent ofa ‘% Coordonatele unui punct care fmperte un seguent intr-un Twport dat. Pie o dreaptd D, dou’ puncte MGs MaGeyrtQ) Pe pe dreapts gt un aa MCx,y) pe dreapts care tmparte segnentul MM, fatrmn report aaivacot ™ ee i deol FFF ° Te BF, oint weotoriide pozttie el Int wy M, HM, , rem reletia FF AG. : wh +r, ler Teoreak . Coordonatele punctului M(x,y) care tmparte omertu My(x,y)) nate.) {m raportal » eee a: 2 at aate de= Mo- 5. Roustie unei drepte $a coordonate omogene Tooren’, Koustis generald « dreptet ay dx + By #0 = 0 4m ooordonate omogene are expresis (2) a+ BY+ 0Z=0 Desonstratie, Se objine din (1') puntat x= ys pete z Observatie. Finotul dele infinit al dreptei ere Z* deci ccordonstele omogene ele punctului dela infinit sint a,- $.0% : 6. Eoustis unel dreptei tn coordonate polar’ Tecrema, Rcuatia unei drepte D care face ou axe poled Unehinl “f ¥1 ane distante 1s pol p,este death de Desonstre}ie. Din (fig.3 ) «com Onare 4 AR Ons, Pag sing = tests . * $e -~ '° ‘Teoreal. Disteate de le ua punt WA(x,+7,) le dreapt® onte aaty de ania. |x, coms x, otmn =p], Gack Greepta cate det8 prin’ countie norma 91 2) Atovente cate dali da @ - | Apmere al 4 Conk Greepte sete del prin soustia Ax + By + 0 = 0 Devenstratie. Coutora(rig. 4 ) deol orion eouahia PI” Jet de Giatenta 1s crigioen ( Kommune y eine oa. ) 4» paren veeiM veriticnts de punctul (x, y,) dect depen, copa +3, alan, wo ae |x, cosa +7, tnx =p] 5 eousties general emresia (2') 0 obtine prin normalizer Fxercitiih. 8& se ghesssot dictente punctujwi(7,6) le atenptay a ~ 3 + 20=0 5 ae 22% 8+ ._j_ fio Vises wnlinle fore Aplicatie . 58 se sorte ecuatitle bisectosrelor@® douk arepte a) Ax+By+ C20 , ) axeRyeo,s0 . Moectos © oint formate de wulfimes punotelor situate 1e Ble de cole douk re pte tiuatitie celor doul bisec~ tore efnt date de AX AES os feo foo a8 2°" feels Mik, Brercitit. 34 se scrie ecuatille bisectosrelor CD) x-y +700, Dy x4 27-820 Atatante AK + BLY + 0, Rouatitle cerute ZsL+2.¢ n+2y-8AL 55. Dinectie in spatiul R” oxen 1. Directie in spatiu. Fie un sistem de trei dre to ai 0 dreapt& D, Dreapta D defineste 0 directie.Gatoe = iver Greepta DY paralels cu Dare aceiagi direotie. Un vector airestit F perelel ou D este un vector director al directiel De 0 tor F je definith deck atnt date proiectitle unui vector direct je un sistem de exe din R, rine Derinities Un grup ordouat de tret mumere(p,ay?) ae © directie tn epstiue ? reer Dac& vectorul ¥ este un versor, ¥ se mumeste verso! j atesotor! Girector ier profectiile sele(«, (>, x ) sint cosinugal ate ai Girectiei, sven relatin at peed Observatit. 1) Versorul opus umai versor director define ‘fe eosiagi directic. 2) 0 directic are o infinitate de patanctri directors CAP, AqARD oo AER, Be Axele de coordonats wu cosinu: om WE = Conesidpoy ge = (01410) ” Didmehind 's dou direofti. Fle deuk direotii D, 41 Dp Af Bite G0 reotortt Hor s¥p0¥,) Ht Hey, Fesaltet objimt le Ome... a Atreotori ox, S=(1+%" 2b even confore ane foe'De, ey. aa 2 Tatst Tat VEE RAS Gaswointer 1) Deck vedtori int paraleli directitle emt versie}—M3- 2. Directiile sint perpendiculsre dack oos( om MW t Mote + TyRs = 0 1 reotproo « Breroj "Wd, Go dau vectori ¥, =(1yly 1) sf ¥,=(Oy = 141) ot ate ci sint perpendiculari, In adevir 64 Hp ee er-1s0 deol 9 @= 0, @ 2 2 3. Distante 9 dout puncte din epativte Dack M(x 4,+ 2, ) ' stents 9 azul p Pack My 9, Sy go2p), Protect seguentului orientet IGM, fe axele de pe ajo 3, deat Geordonate sints pe ox, x, = x,» 07, ¥5~ Jy Deo Witofnd teoreme ui Pitagora in spatin objinee a. 2 tei) yc ym) (9° Hy)*% (By- He 4. tovariati toys de transforairi de coordonat stewal o xoyos Vie @. stare sau o operatie care fati de “ erpriad prin relatia F(x,y,2). Deck agupra lui x,7,8 9¢ efectute- 4 trancformarea ah Fray, a, j) Tera, za2(x', y', £') M1 Ga08 th report om notte variabiie stern aoa operetia 9 ‘te ievarientd la trensfor~ Svrial prin M(x',y*,2"), spunen of F ures 7, Teoremk 1) Produmul acsler « doi veotort este un invarieat [00 G0 tranelatia exelar. 2, Yeotorul de positie el unui punct este un invariant fey 8 rotatia axelor, 3s Distente « doud puncte este un invariant fath de sobie- Ntea generat sxelor de coordonatv. Denonstratie, 1) SH coneiderte vectorul ¥ definit de= Wt sequentul ortentet HR, (x.7,,2))+ Ma(xps¥prt) #1 vectoral F dotinit de WM, My (0, 9b, 004) in it NyCagnartq)+ 0 translayie « swt pe WM, Sn AT NS exelor musat8 vwotorul Gefintt de Ge + te Ie Toys YAS N(xgh%y TotTon Bat *o) faye yp DYtT Ge Opt HQ)» HYCAat XyrDot Tor Sat 5) 2 produgul sceler se sorie

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5813)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (608)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2521)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Proiect 1

  

  Document1 page

  Proiect 1

  Melania Albota

  No ratings yet
• Gravimetrie Geodezica

  

  Document30 pages

  Gravimetrie Geodezica

  Melania Albota

  No ratings yet
• Formule Si Functii PC

  

  Document6 pages

  Formule Si Functii PC

  Melania Albota

  No ratings yet
• English Language Improvement: Forestry and Cadastral Terminology

  

  Document11 pages

  English Language Improvement: Forestry and Cadastral Terminology

  Melania Albota

  No ratings yet
• Bazele Foto 2021 PT 2

  

  Document30 pages

  Bazele Foto 2021 PT 2

  Melania Albota

  No ratings yet