NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTIA EMBRACAMINTILOR RUTIERE DIN BETON DE CIMENT ARMAT CONTINUU INDICATIV AND 585-2002 ULETIN TeHNIC RUTIER ‘ul VI 7 202CUPRINS Capitolul I. Principii general ‘Sectunea 1. Oblect si domeniu de acivtate. Seciunea 2 Defn,notaisitemincloge Sectlunea 3. Referint... Capitolul 11. Conditii tehnice. ‘Sectiunea 1. Elemente geomettice Sectiunea 2. Caracterisbcileimbracdimintel.. Sectiunea 3. Caracteristiclle betonulul Capitolul 111. Pr de ciment armat continuu.. ‘Seqylunea 1. Princip de dimensionere.. Sectiunea 2. Dimensionarea dalei din beton armat continu... Seefiunea 3. Calcul procentuiul de armare inaitidinait Sectiunea 4. Caiculul armaturi transversal... Sectiunea 5. Calculul barelor de legatur.....n Sectlunea 6. Proiectarea elementelor de reazem la extremitag _ eve Capitolul 1V. Executia imbracmintilor rutiere din beton de ciment armat continu... ‘Secfiunea 1, Pregstirea suportulu. Sectiunea 2. Realizarea culelor de ancorere. Sedfiunea 3. Montarea armBturlln.nn Secfiunea 4, Punera In operd a betonuiu. Sectiunea 5. Finisarea suprafefei betonulul.. Sectiunea 6. Protejarea suprafetet Betonuln. Sectiunea 7. Executarea rosturilot vn Sectiunea 8. Realizarea zonelor laterale. beton armat continu Seetjunea 10, Receptla lucrarior.. Secfiunea 11. MSsuri de tehnic’ @ sect muncl $1 Stingerea incendillor euierin Tene aumiER © nal vty we 12012 el? 22 23 4 35 “35 36 “37 a0 42 a2 a3 oar Sectiunea 9, UrmBrirea executiel imbréc&mintelrutiere din a7 48 48 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTIA IMBRACAMINTILOR RUTIERE DIN BETON DE CIMENT ARMAT CONTINUU INDICATIV AND 585-2002 CAPITOLUL I PRINCIPII GENERALE Sectiunea 1 Obiect si domeniu de aplicare Art. 1. - Prezentul normativ se refer’ la proiectarea si executia imbrac&mintilor din beton de ciment armat continuu executate in sistemul cofraje glisante la constructii, modernizéri sau ranforsari de drumuri publice de clas& tehnic& I sau II, Art, 2. - Dimensionarea imbr&c&mintilor rutiere din beton de ciment armat continuu se efectueaz’ pentru drumuri_noi si moderniz’ri de drumuri existente, conform Normativ de dimensionare a structurilor rutiere rigide - indicativ NP 081-02, iar pentru ranforsarea Elaborat dé Aprobat de: INSTITUTUL DE CERCETARI IN| ADMINISTRATIA NATIONALA TRANSPORTURI DRUMURILOR cu avizu nr. 519 += S.C. INCERTRANS 5.4. ~ BUCURESTI ‘in 23.12.2002 SULETALTESMIC RUTIER 7 ‘oul Vi, WT) 202drumurilor existente, conform Normativ pentru dimensionarea ranforsérilor din beton de ciment ale structurilor rutiere rigide, suple si semirigide - indicativ PD 124-2002. Art. 3. - imbrécSmintile rutiere din beton de ciment armat continu, se executa pe strat de bazé sau de fundatie alctuit conform STAS 6400, de regulé intr- un singur strat. Art. 4, - fn cazul ranforsérilor, imbr&c&mintile rutiere din beton de ciment armat continuu se executé pe imbracmintea rutier’ existents care poate fi bituminoas8 sau tot din beton de ciment. In functie de calculul de dimensionare al structurii rutiere, pe ‘imbracdmintea veche se execut& sau nu un strat de baz’. Sectiunea 2 Definitii, notatii si terminologie Art. 5. - (1) Armatura longitudinal’ este constituitS din bare de otel asezate paralel cu axa imbracSmintei rutiere. (2) Armatura transversal’ este constituit& din bare de otel agezate perpendicular sau oblic faté de barele armatunii longitudinale. (3) Suportul armaturii este dispozitivul proiectat pentru a sustine armaturile la nivelul cerut in cadrul imbrcSmintel rutiere si pentru a le mentine in pozitia Initjal8 in timpul amplasérii acestora. (4) Procentul de armare longitudinala este 9 -SULET ren a ‘at Vil, ne 2012 raportul dintre sectiunea arméturii longitudinale si cea a betonului. (5) Dispozttivul de extremitate este elementul de reazem de la extremitatea imbr&c&mintei din beton de ciment armat continuu pentru a atenua deplasarile in zonele de capat. ‘Art. 6. ~ (1) in cuprinsul prezentului normativ se va folosi urmatoarea notatie: - IRBCAC, - imbracaminte rutier din beton de ciment armat continu. Sectiun Referinte 41) SR 662-2002 - Lucr&ti de drumuri. Agregate naturale de balastier’. 2) SR 667-2001 - Agregate si piatr& prelucraté pentru drumuri, Conditii tehnice generale de calitate. 3) STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali, Metode de incercare. 4) STAS 10092-78 - Ciment pentru drumuri si piste de aeroporturi. 5) SR EN 197-1:2002 - Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale. 6) SR EN 196-1:1995 - Metode de incerciri ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice. 7) SR EN 196-2:1995 - Metode de incerciri ale cimenturilor, Partea 2: Analiza chimic& a cimenturilor. 8) SR EN 196-3:1995 - Metode de incercdri ale cimenturilor, Partea 3: Determinarea tipului de prizé si a ‘ulin, nea 2012 9stabilit’tii. 9) SR EN 196-6:1994 - Metode de cimenturilor, Partea 6; Determinarea fineti. 10) SR EN 196-7:1995 - Metode de incerciri ale cimenturilor. Partea 7: Metode de prelevare si pregatire a probelor de ciment. 11) STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare, 12) STAS 438/1-89 - Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditi tehnice de calitate. 13) NE 012-99 - Cod de practic’ pentru executarea iucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. 14) NE 014-2002 - Normativ pentru executarea ibrc&mintilor rutiere din beton de ciment in sistemele cofraje fixe si glisante. . 15) STAS 6605-78 - incerc&rile metalelor. incercarea la tractiune a otelului beton, a sarmei si a produselor din ‘rma pentru beton si beton precomprimat. 16) SR - ISO 7438:1993 - Materiale metalice. incercarea laindoire. 17) SR - ISO 7801:1993 - Materiale metalice. Sarme, incercarea la indoire alternant&. 18) STAS 438/1 -89 - Otel beton laminat la cald. 19) ST 009-96 - Specificatie tehnic& privind cerinte si riterii de performant& pentru produse din ote! utilizate caarmaturi in structuri de beton. . 20) STAS -1275 - incercéri pe betoane. incercdri pe betonul intarit, Determinarea rezistentelor mecanice. 21) STAS 3518-89 - incerc&ri pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet-dezahet. 22) STAS 5479-88 - Incerc&ri de laborator ale betoanelor. Determinarea volumului de aer din betonul proaspat. . 23) STAS 1598-1-89 - Lucrri de drumuri. incadrarea ETON TEHUC RUTTER ‘eal VI, we 7202 cercri ale imbr&c&mintilor la lucréri modemizéri_ de drumuri. proiectare si de executie. 24) SR 183-1:1995 - Imbr&c3minti din beton de ciment executate in cofraje fixe. Conditiitehnice de calitate. 25) SR 183-2:1998 - imbr&c&minti din beton de ciment executate in cofraje glisante. Conditii tehnice de calitate,26) STAS 6400-84 - Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. 27) STAS 8849-83 - Lucrri de drumuri. Rugozitatea imbrobmiogior ruvere, Metode de mésurare s volo limit’, 28) STAS 8877-72 - Emulsii bituminoase cationice cu Tupere rapid pentru lucrari de drumuri. 29) AND 552-99 - Normativ privind conditile tehnice de calitate ale emulsiilor bituminoase utilizate la lucrari de drumuri 30) Ordinul MT nr, 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor 31) Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. 32) Legea 10/1995 privind calitatea in construct si regulamentele de aplicare a acestela. 33) Legea 90/1996 privind protectia mun 34)* * —* Norme generale de protectia muncii ale M.M.P.S. siM.S. 35)* * | * Norme specifice de protectia muncii pentru exploatarea si intretinerea drumurilor $i odurilor, aprobate prin Ordinul M.M.P.S. nr. 357/198. 36)* '* © Instructiuni_proprii de securitate a muncii pentru lucrérile de intretinere, repararea si exploatarea_drumurilor si podurilor, aprobate prin Ordinul A.N.D. nr. 116/199. de constructii noi si Prescriptii generale de Soul vin e-t/z012 ++CAPITOLUL It CONDITII TEHNICE Sectiunea 1 Elemente geometrice Art. 7. - Grosimea IRBCAC este cea rezultata din caleul, conform art. 23 (2) ‘Grosimea minima a dalel din beton armat continuu este de: =la drumuri noi si modernizari: 18 cm; ~Ia ranforsarea imbrc&mintilor: 16 cm. Abaterea maxima admisd la grosimea totala proiectat’ a imbr&cSmintel este de: la drumuri noi si modernizari: - 10....+ 15 mm; = la ranforsarea imbr&c&mintilor existente: - 10 mm ..+ 20mm. Art. 8. = Ltimea de turnare a benzilor de beton este de 5,0...8,50™m. Abaterea maxim admis’ la latimea proiectat& a benzilor de beton este de: ‘15 mm, la drumuri noi, moderniz&ri si ranforséri de imbracSminti bituminoase; ++ 5 mm, la ranforsarea imbracdmintilor rutiere existente din beton de ciment. Art.9. - Declivit&tile in profil longitudinal si transversal, precum si limitele de admisibilitate ale acestora sunt conform SR 183-2. 12 -BAETIN Tene RUTIER 2 eat Vl me 2/2012 Art.10. - Denivelirile admise ale suprafetel IRBCAC in sens transversal sau longitudinal, precum si limitele de admisibilitate ale acestora vor fi conform SR 183-2. Art.11, - Armatura longitudinal’, transversals, barele de legaturd si gujoanele se amplaseazé la mijlocul grosimil dalei din beton de ciment. Abaterea maxima admis a armaturilor fata de suprafata dalei este de 15mm. Abaterea maxim’ admisé in plan in raport cu pozitia stabilit8 in proiect estede 30 mm. Abaterea maxim admis’ a distantei dintre barele armaturii longitudinale este de 20 mm, Art, 12. = IRBCAC are o lungime nelimitaté, dar este intrerupta in apropierea lucr&rilor de art (poduri) si la trecerea spre o imbric&minte din beton de ciment cu rosturi. Sectiunea 2 Caracteristicile imbracdmintei Art.13. - Clasa de beton rutier ut realizarea IRBcAC este minimum BcR 4,5. izat pentru Art.14. - Rugozitatea suprafetei_ IRBCAC determinatd conform STAS 8841, prin metoda inaitimil de nisip este de minimum 0,6 mm. Art.15. - Suprafata IRBcAC se caracterizeazi printr-o microfisurare transversalé controlat8, care 3 ‘al Vi, ne] 2042asigur’& continuitatea stucturalé a imbrac&mintei. Sectiunea 3 Caracteristicile betonului Art.16. - (1) Compozitia betonului, pentru realizarea IRBCAC este stabilit’ de un laborator de specialitate pe baz de incercéri preliminare, care asigur’3 obtinera tuturor caracteristicilor cerute betonului rutier in. stare proaspat& si intarité, conform Normativului NE 014-2002, precum $i o bun’ aderent& intre beton si armStur&, (2) Pe tot parcursul executiei lucr8rilor este necesar ca betonul sa prezinte: = rezistentele mecanice si contractia cat mai ‘omogene; = lucrabllitatea optima si constanté. (3) Dimensiunea maxims a agregatelor este egal cu cea mai micd dintre urmatoarele valor: = jumitate din distanta dintre barele arm&tu! longitudinale; ~jumétate din distanta dintre prima bars Tongitudinala si marginea dalei. (4) Verificarea calitatii betoanelor se face conform prevederilor Normativului NE 014-2002. Art.i7. - Rezistenta la intinderea axial’, Re reprezint principala caracteristicS a betonului pentru stabilirea procentului de armare longitudinalé a dalei din beton de ciment armat continu Intrucdt, normele rom4nesti (SR 183-2) previd determinarea rezistentei|la intindere din incovolere a determinarea rezistentei_ la urmé&toarea relatie: Re intindere axiald, Re 15 Reine @) Art.18, - (1) Agregatele naturale utilizate pentru betoanele de ciment rutiere destinate realizSrii IRBCAC sunt urmatoarele: a) agregate naturale de balastier’, conform SR 662 = nisip sort 0-4; - pletris concasat sort 4-8; 'b) agregate naturale de catier8, conform SR 66: ~ cribluré sort 8-16; + criblurd sort 16-25; (2) Verificarea calitatii agregatelor se face la aprovizionare si inainte de utilizare, conform prevederilor din Normativul NE 014-2002, iar metodele de incercare sunt reglementate prin STAS 4606 si STAS 730. Art.19. = Apa utilizat8 la prepararea betoanelor rutiere poate s8 provind din reteaua public’ de aps potabil8 sau alte surse, care s& indeplineasc& conditile tehnice prevézute in STAS 790. Art, 20. - (1) Cimenturile utilizate la prepararea betoanelor rutiere destinate IRBcAC sunt urmatoarele: - Ciment pentru drumuri si piste de aeroporturi CD 40, conform STAS 10092; =Ciment Protiand EN 197-1 - CEM142,5R; ~Ciment Portland EN 197 - 1 -CEM142,5. ‘oud Vi, net] 2012 tS(2) Verificarea calit’tii cimenturilor se face la aprovizionare si inainte de utilizare, conform prevederilor din Normativul NE 014-2002. Art.21. - (1) in mod obligatoriu, la prepararea betoanelor rutiere se utilizeaz3 aditivi plastifianti si antrenori de aer, conform prevederilor din Normativul NE 014-2002. Art.22, - (1) Otelurile utilizate pentru armaturi sunt conform "Specificatiei tehnice privind cerinte si criterii de performant& pentru produse din otel utilizate a armaturi in structuri din beton" indicativ ST 009 si STAS 438/1. (2) Pentru arm&turi se vor folosi urmatoarele tipuri si dimensiuni de otel beton: = pentru armatura longitudinal’: ofel beton cu profil periodic, avand continut ridicat de carbon si aderent imbunatatitd de tip PC 52 sau PC 60, cu diametrul de 12 ...20 mm. Utilizarea ofelului tip PC 60 se recomandi pentru reducerea procentului de armare longitudinal&; ~ pentru armatura transversal&: otel beton rotund, neted, de tip OB 37, cu diametrul de 10 ...16 mm; = pentru barele de legatur8 dintre dala de beton marginal si banda de stationare de urgent& sau acostamentul consolidat: ofel rotund, neted, de tip 0B 37 cu diametrul de 20 mm; = pentru barele de legaturé din rosturile longitudinale de contact: ofel beton rotund neted, de tip OB 37, cu diametrul de 14 mm; acelasi tip de otel si diametru se vor utiliza si pentru realizarea suportilor necesari pentru pozitionarea arméturilor; Suen Tec AUTIER 36 Bput vil, we 202 = pentru gujoanele de transfer din rosturile transversale de dilatatie: ofel beton rotund, neted, de tip 0B 37 cu diametrul de 25 mm; = pentru armatura din culeea de ancorare din vecinatatea imbrcmintilor din beton de ciment cu rosturi sau a lucrarilor de art& (poduri): otel beton cu profil periodic, de tip PC 52 sau PC 60, cu diametrul rezuttat din protect; (3) Ofelul va fi depozitat si manipulat pe santier in conditii care s& evite favorizarea corodarii sau impurificarea cu p&mént sau alte materiale. Dac& totusi se constaté c& suprafate barelor este acoperit cu rugin8, noroi, etc., acestea vor fi curatate cu operie desarma. (4) Verificarea calitdtii otelulul se face ta aprovizionare si inainte de utilizare, conform prevederilor din Normativul NEO14-2002, Art.23. - Alte materiale necesare sunt: a) produse de protectie a suprafetei betonului proaspat contra evaporarii apei; b) produse de colmatare a rosturilor "la cald" (masticuri bituminoase) sau "la rece" (chituri tiocolice) ) emulsie bituminoasé cationicé cu rupere rapid’, conform STAS 8877 si Normativ AND 552. Boal Vil, net 20127CAPITOLUL IIT PROIECTAREA IMBRACAMINTILOR DIN BETON DE CIMENT ARMAT CONTINUU Sectiunea 1 Principii de dimensionare Art.24. - (1) Arm&tura longitudinal’ - care trebule s8 fie continua - are rolul de a controla fisurile transversale, ce se formeaz& in urma modificarilor de Volum ale betonului de ciment, in conditile in care deformarea betonulul este impiedicatd de armatur’ side frecarea intre dalé sistratul de fundatie. (2) Interactiunea intre beton si arm&tur& trebuie s& se bazaze pe un echilibru intre caracteristicile betonului sicele ale armaturii. (3) Criteriul de dimensionare const in principiu din transferarea tensiunii la intindere axial a betonului ta armatur8 longitudinal, conform relatiel ReAp=ReAs (2) unde: Re este rezistenta de calcul a arm&turii (MPa); Ry - tensiunea la intindere axial a betonulul (MPa); ‘Ag - sectiunea transversalé de beton (mm?); ‘A, sectiunea de arm&tur’ longitudinal’ (mm:).. SyLeTN Tene AuTIER 38~prut vt we 17 2012 Dimensionarea grosimii dat din beton armat continu Art.25. = (1) Prin dal8, in cazul betonului armat continuu se intelege un tronson situat intre doug culel de ancorare consecutive. (2) Grosimea dalel din beton armat conti adopt cu 10% mai mic’ decat grosimea dalel din beton de ciment a imbrac3mintel rutiere cu rosturi, care se determin’ astfel: = pentru structuri rutiere noi, conform "Normativ de dimensionare a structurilor rutiere rigide", Indicativ NP 081-02; = pentru ranforsarea structuril rutiere existente, conform “Normativ pentru dimensionarea ranforsarilor din beton de ciment ale structurilor tutiere rigide, suple si semirigide", indicativ PD 124-2002. Art.26. - Calculul grosimii dalei de beton de iment armat continuu pentru structuri rutiere noi se efectueaza la actiunea incirc&rii de calcul din trafic cu luare in considerare a fenomenului de oboseala, conform ipotezei 3 de dimensionare din Normativul NP 081-02. ULETIN TeuNc auiER ‘nul VI, ne 2012 1°Sectiunea 3 Calculul procentului de armare longitudinal Art.27. = (1) Calculul procentului de armare longitudinal’ se efectueaz in ipoteza c&, in cazul contractiei betonului intreaga tensiune la intindere axial’ a betonului este preluat de armtura longitudinal’. (2) Procentul de armare longitudinal, Py se determing cu relatia: PL=(1,3-0.22 ove geinre, 100 (%) (3) unde: Pr=-2 x 100%) ‘Aa-sectiunea de arm&tur& longitudinal (mm); ‘Ap - sectiunea transversal de beton (mm?); f- coeficientul de frecare intre beton si stratul de fundatie, conform tabelulul 1; Re ~ rezistenta la intindere axial a betonului (MPa), determinat& conform relatiei (1); Ra - ‘rezistenta de calcul a armaturii (MPa), conform tabelului 2; 0,75 = coeficientul de sigurant’; — E> unde: Ea- modulul de elasticitate al ofelului, egal cu 210.000 MPa; Ep - modulul de elasticitate al betonului, egal cu 30000 MPa. ‘20 -BULETIN TEHMIC RUTIER ‘ut Vil wt 2032 N Tabel 1 Valorile coeficientului de frecare Aleatuirenstratulul de fundatie F Agregate naturale stabilizate cu bitum /ciment 1,8 Balast / piatré spartd Tas Beton sab 15 Tabel 2 Valorie rezistentelor de calcul ale arméturi Tipilfofelului (MPa sau Nim’) 0837 210 PC52 300 PC6O 350 Art.28. - (1) Distanta dintre barele de arm&tur& longitudinala se determing cu relatia: b= 5e%5 (mm) (4) unde: L este distanta din ax in ax a barelor de arm&turS longitudinala (mm); ‘Aa- sectiunea de armare longitudinals (mm2); h- grosimea dalei (mm); P, - procentul de armare longitudinal (%). (2) Distanta minim& dintre barele de armatur’ longitudinala este egal cu de trei ori diametrul maxim al agregatclor. (3) Distanta maxima dintre barele de armaturd ‘oul Vi, pe) 2012 2fongitudinala este egald cu 200 mm. (4) Distanta_ maxima dintre prima bar’ longitudinal si marginea dalei din beton este egal’ cu distanta dintre barele armaturii longitudinale. Art.29. - (1) inddirea barelor armaturil longitudinale se realizeaza prin suprapunere si legarea in 4 puncte pe o lungime de 480.....700 mm, dar nu mai mica de 30 © (@ este diametrul barelor de armatur’ longitudinal’), (2) Suprapunerea barelor de _armatur’ longitudinalé se realizeaz’ sub un unghi 6 > 30° in raport cu. sectiunea_ transversalé sau intr-o sectiune transversalé s& nu existe mai mult de 30% din suprapuneri (3) Valoarea maxima a unghiului B se calculeazs curelatia: wits top = 8 «5 unde L este distanta din ax in ax a barelor de arm&tur’ ongitudinals (mm); [= lungimea barelor de arm&tur’ longitudinal’ (mm); b- latimea dalei (mm); 8 - lungimea suprapunerii barelor de armatur’ longitudinals (mm). Art.30, - (1) Armatura longitudinal’ se aseaz pe suporti metalici alcStuiti din tabl& de otel subtire, indoit’ sau din grinzi cu zabrele din ofel beton, la care talpa superioar& este arm&tura transversal. Suportii metalici sunt dimensionati s& sustind greutatea unui om, far8.ase deforma. 22 frat vill ne 1/2012 (2) Grosimea minimé a stratului de acoperire a armaturii cu beton este de 60 mm, (3) Procentul de armare longitudinal trebuie s& fie cuprins intre 0,6 si 0,7 %. Art.31, - (1) Distanta dintre fisurile transversale, Apse determing cu relatia: 0/5625 + R% MT Ee (mm) (6) incare: Ra este rezistenta de calcul a armaturil (MPa), conform tabelutul 2; ® - diametrul barelor armaturii longitudinale (mm); 47 tensiunea de aderent& admisibila dintre beton siarmatura, egal’ cu 2,4 MPa; a ~ coeficientul de dilatatie termic’ a betonul egal cu 10° m/m °C; At - diferenta de temperaturé la mijlocul dalel, intre temperatura la betoane si temperaturile extreme °C), (ay pentrs a evita fenomenul de smulgere 9 betonului si efectul coroziunii armaturii se recomand’ distanta dintre fisurile transversale de 1 100...2 500 mm. Art,32, - (1) Deschiderea fisurilor transversale, af sestabileste cu relatia fa At (mm) ” ‘in care: ‘Afeste distanta dintre fisuri (mm); SOE ne Toe 22« - coeficientul de dilatatie termic& a betonului, egal cu 10° m/m°C; At - diferenta de temperatur& la mijlocul dalei, intre temperatura la betoane si temperaturile extreme (°C). (2) Deschiderea maxim’ admis’ a fisurilor transversale este de 0,50 mm. Sectiunea 4 Calculul armaturii transversale Art, Pentru calculul sectiunii de armaturs transversal, Ar se foloseste urmatoarea relatie, admiténdu-se ca tensiunea la intindere a betonului datorité frecdrii intre dala si stratul de fundatie este preluatS de arm&tura transversal8, astfel incdt orice fisurd longitudinala s& fie inchis’: (8) unde: ‘Ay este sectiunea de armatur’ transversala pe metru lininar de dala (mm?/m); f - coeficientul de frecare intre beton si stratul de fundatie, conform tabelulul 1; T- l&timea dalel intre dou’ rosturi longitudinale (m); G - greutatea dalei pe m? (N/m*); R, = rezistenta de calcul a armaturii (N/mm?), conform tabelulul 2. ‘suLeTIy TenNic aUTIER 24 Rout vt ne 7 2012 Art.34, - Suprapunerea barelor armaturii transversale se realizeaz8 pe o lungime egal cu 20 (® este diametrul barelor armaturii transversale), dar minimum 150 mm. Art.35. - (1) Armatura transversalé se amplaseazi sub armitura lon al, sub un unghi de 60°, pentru evitarea coincidentei cu fisurile transversale. (2) Distanta dintre barele de armatura transversald este de 400 .....700 mm. SECTIUNEA 5 Calculul barelor de legatura Art.36, - (1) Barele de legatur’ se monteazé pe lungul rostului longitudinal, inclusiv intre IRBcAC $i banda de stationare de urgent& sau acostamentul din beton de ciment pentru ca rosturile aferente s8 fie inchise si transferul inc&rc&turii s& fie asigurat. (2) Sectiunea baretor de legatur’ se calculeaz’ cu urmitoarea relatie: A= EE nme) 075° Re ” unde: ‘Aq este sectiunea barelor de legatura din lungul rostului longitudinal (mm?/m); F - distanta de la rostul longitudinal pana la marginea liber’ a dalei, unde nu exist bare (m); {in cazul cAnd sunt mai multe benzi de turnare fealty nrety/ 2012 =delimitate de rosturi longitudinale, I se determing conform tabelului 3. f- coeficientul de frecare intre beton si stratul de fundatie, conform tabelului 1; G - greutatea dalei pem? (N/m2); R, = rezistenta de calcul a armaturil (N/mm2), conform tabelului 2. (4) Sectiunea minim’ a barelor de legitur’ este de 350 mm?/m, (5) Distanta dintre barele de legaturé este de 500 700mm. (6) Lungimea barelor de legatur’, t se determin’ curelatia: pa OER Canm) —— (8) unde! R, - rezistenta de calcul @ arméturii (MPa), conform tabelului 2; ‘®- diametrul barei de legatur’ (mm); 1: tensiunea de aderenté admisibilé intre beton si armatur8, egal cu 2,4 MPa. Lungimea barelor de legaturé obtinut8 cu relatia de mai sus se mareste cu minimum 75 mm, pentru o eventuald abatere de la pozitia paralels. (7) Lungimea minim a barelor de legdturd este de 600mm. Tabel 3 ‘Numérul benzlor de turnare ; Observatii 2 3 4 r b b | ab | b+ litimea benaii de tumare re, 26-fnlvil ne 1/2012 Sectiunea 6 lementelor de reazem extremitati Projectarea Art.37. - (41) Rolul elementelor de reazem este de a impiedica in totalitate sau de a limita deplasérile extremitatilor IRBCAC. De aceea este recomandabil si se foloseascd termenul de dispozitiv de extremitate IRBCAC in locul celui de reazem (2) Dispozitivele de extremitate ale IRBCAC sunt necesare in urmatoarele cazuri: = in apropierea unor lucr&rl de art& care necesit8 intreruperea IRBCAC; - la trecerea spre o Imbracéminte rutler’ din beton de ciment cu rosturi. (3) Dispozitivele de extremitate sunt de dous categorii: a) Rostelastic b) Culee de ancorare Art.38, - (1) Extremitatile IRBCAC sunt supuse la deplaséri datoritd variatilior de temperatur& sezoniere a cSror amplitudine este in functie de diferentele de temperatura si de coeficientul de frecare intre dala si stratul de fundatie. (2) Lungimea activa a daiei, L datorits dilatatiei IRBCAC rezuit8 din egalitatea dintre forta de dilatatie, Fe si forta de frecare, F; intre dald si stratul de fundatie, admitand valoare constant& a coeficientului de frecare, f pe toata lungimea dalei. ‘out Vig) 2012 =?Fos Fr aden fre dy: Ey Fy o™) «) unde: este coeficientul de dilatatie termicd a betonului, egal cu 10° m/m °C; ‘At - diferenta de temperatur’ la mijlocul dalei, Intre temperatura la betonare si temperaturile extreme (°C); f = coeficientul de frecare Intre dal si stratul fundatie, conform tabelului 1; ‘tp densitatea aparentd a betonulul (ka/m?); E, - modulul de elasticitate al betonului (kg/m?), (3) Amplitudinea totalé a deplasériiextremitatilor dalel rezult& din relatia: “103 (mm) (10) od = i ME a unde deste amplitudinea deplas&rii unei extremit&ti 1, Ae, tp, SE» au Semnificatia de la relatia (9). (4) Amplitudinea totals maxim’ a deplasérii extremitatilor dalei este de 50 mm, avand in vedere c5 aceasta reprezint deschiderea rosturilor elastice prevazute la extremitatile dale. Din cele prezentate mai sus, rezult& c8 pentru @ obtine 0 valoare mic& a amplitudinii totale a deplasérii SsuLeTiN TeHNIC AUTIER 26-fnd ll, ne 3/2012 extremitatilor dalei depaseste 50 mm, atunci se previd culei de ancorare la extremitatile dalei Art.39. - (1) Tipurile de rosturi elastice prezentate in figura 1 sunt urm&toarele: - rost cu profil elastic pe toata grosimea dale} (figura 1a); = rost cu. profil elastic partial incastrat (figura 1b). (2) Deschiderea rosturilor elastice determinata conform relatiei (20) se coreleaz’ cu temperatura la care sunt realizate, uand in considerare si contractia betonului in_primele saptméni (pana la introducerea rostului), avand in vedere urmatoarele ipoteze de calcul: a) © treime din valoarea contractiei betonului la 28 de zile, e se realizeaza inainte de montarea rostului; b) valoarea coeficientulul de frecare, f intre dala si stratul de fundatie se mareste cu 50% datorit3 influentei arm&turii asupra contractiei betonului (3) Lungimea activ’ a dalei, L’ influentaté de contractia betonului. se determin’ cu relatia urmatoare ee 77, «aay incare: este contractia betonului la 28 de zile (m/m); Eb - modulul de elasticitate al betonului (kg/m?); P=15f f= coeficientul de frecare intre dala si stratul de fundatie, conform tabelulul 1; yy densitatea aparentd a betonului (kg/m?) BULETIY TEAM RUTIER ‘oul Vill wet) 2012- °°(4) Contractia unei extremit3ti a dalei, d' se stabileste cu relatia: FB oy 42 ose a= Spy toXmm) (42) rt incare: €', €, Ep, F, F si yp au semnificatia de la relatia a1. in _mod acoperitor, valoarea contractiel_unei extremit&tia dalei se consider’ egal8 cu 0,5 d' deoarece in apropierea lucrafrilor de art un spor de compresiune este mai dezavantajos decat un spor de intindere. »b) Rost cu profil elastic partial Incastrat Figura 1. Rost elastic ‘50 -BULETDL EHC AUTIER ‘ul Vil net 20 3 oul Vil 1/2012(5) iintre rostul elastic si lucrarea de art / ‘imbracémintea rutier’ din beton de ciment cu rosturi se realizeaz’ 0 dal& flotant8 din beton armat, care conlucreaza cu IRBcAC prin intermediul unei subdale din beton armat amplasats in zona rostului elastic. Art.40. - (4) Culeile de ancorare se proiecteaz’ pentru a asigura blocarea deplasirilor extremitatilor IRBCAC sau pentru limitarea amplitudinii deplasarilor, ultimul obiectiv fiind in general preferat. Adancimea de incastrare a culeilor de ancorare in pAmant se realizeaz& prin intermediul unor nervuri longitudinale / grinzi transversale, sau 0 combinatie de nervuri longitudinale si grinzi transversale. Se recomand& ca numérul grinzilor transversale sé fie 3 ...6, latimea grinzii transversale de 0,60 ...0,80 msi distanta intre axele grinzilor transversale de 5,50 ...6,50™m. Nervurile longitudinale / grinzi_transversale mobilizeaz’ un volum de pimént, a cSrui greutate se adaugi la greutatea betonului din culeea de ancorare. in acest mod se sporeste forta de frecare ce se opune deplasirilor la extremit&tile dalei (2) Forta de dilatatie orizontalé maxim’, Fa transmisé culeilor de ancorare de catre IRBcAC in cazul blocairii totale a extremitdtilor se determin’ cu relatia: Fy=ardt-Ey-Ay (KN) (a3) unde! ‘Ay este sectiunea transversal8 a betonului (m2); a ~ coeficientul de dilatatie termic8 a betonului, egal cu 105 m/m?C; ‘gp BULETIN Tec nUTIER ‘Anat VI, Wed 2012 At - diferenta de temperaturd la mijlocul dalei, intre temperatura la betonare si temperaturile extreme (°C); E,,- modulul de elasticitate al betonulul (kN/m:). (3) Forta orizontal preluaté de culeea de ancorare, R se determin cu relatia urmatoare, in ipoteza in care adncimea de incastrare a culeli de ancorare este de maximum 1,00 m, pentru a neglija ‘impingerea pasiva a paméntului: R spterLdI+2-he) (KN) (14) unde: P este greutatea totalé (beton si p&mént) mobilizat de culeea de ancorare (kN); @ - Coeficientul de frecare interna a pmantului; €- coeziunea piméntului (kN/m?); Le-lungimea culeii (m); 1 1Stimea imbr&cSmintei / culeii (m); he - adfncimea culeii de ancorare in raport cu suprafata imbrécSmintei (m). (4) Culeile de ancorare dimensionate pentru a prelua forta orizontal8 determinaté cu relatia (14) nu blocheaz’ total extremitatile dalei, ci le limiteaz’, deoarece forta orizontal& preluatd de culeile de ancorare este mai micS dec&t forta de dilatatie orizontald maxim’, Fe fn acest caz, lun: 8 a dalel datorits dilatatiei IRBCAC, L" rezuit3 din egalitatea dintre forta de dilatatie orizontals maxim’, Fa si forta de frecare intre dalé si stratul de fundatie Fy, la care se adauga forta orizontala preluat’ de culeea de ancorare, R. SULETINTEMNIC RUTIER_ ‘aut wei Oe 2ut =(a- at eRe Ay, a, At, Ey, f, Yy $i R au semnificatia de la (9), (13) si (14). (5) Ampiitudinea total8 a deplasSrii extremitstilor IRBCAC rezult& din relatia urmatoare: R Ry By 2d" Ey 755. 108mm (46) in care: Ay, a, At, Ey, f, Tosi Rau semnificatia de la relatia (as). (6) Amplitudinea deplasdrii unei extremitati a IRBCAC este d™. Valoarea maxim’ a amplitudinii totale a deplasirii extremitstilor IRBCAC este de 50 mm. Amplitudinea total a deplasirii extremitdtilor IRBCAC reprezintS deschiderea rosturilor elastice de la extremit8ti care se realizeaz& intre culeea de ancorare a IRBCAC si lucrarea de art8 (pod) / imbr&cSmintea rutier’ din beton de ciment cu rosturi. (7) Pentru dimensionarea culeii de ancorare se adopt in functie de tipul rostului elastic amplitudinea total’ admisibild a deplasdrii extremitdtilor, 2d" pe baza cSreia se determin’ valoarea forte orizontale pe care trebuies8 o preia culeea de ancorare, R. uLeniy reduc AUTIER a8 ‘out Vi we 2012 (8) fn figura 2 sunt prezentate solu de prncipiu pentru trecerea de la culea de ancorare la lucrarea de art& (pod) / imbr&c&mintea rutier& din beton de ciment wu rosturi, care difer& prin distanta asiguraté dintre ultima grind transversalé a culeli de ancorare a IRBCAC gi culeea podului / imbr&c&mintea rutierd din beton de Ement cu rostur, au MER 35 ‘ul Vil, ned 2032a) culee de ancorare cu consolé scurtd la trecerea spre calea de pod prin dou’ sau mai multe rosturi elastice cu dale flotante si subdale. b) culee de ancorare cu consol& scurtd, la trecerea spre calea de pod printr-un rost elastic cu dal& flotant& si subdal&, a“ ©) culee de ancorare cu consol mare (lungimea consolei aproximativ egal cu inditimea grinzilorculeii) la trecerea spre calea de pod. LL o—+——_2 40+ 4) culee de ancorare cu consol scurt’ la trecera spre Imbracimintea rutler’ din beton cu rostur, printr-un rost elastic $i doug sau mai multe dale flotante. ! | [X © ot oie Figura 2. Solutii de principiu pentru trecerea de la culeea de ancorare la lucrarea de artS (pod) / imbracdminte rutierd din beton cu rosturi 1+ IRBCAC; 2 - Culee de ancorare; 3 - Consol& scurt a culell de ancorare; 4 - Dal flotant; 5 - Subdal8; 6 - Culeea podului; 7 = Consola mare a culeli de ancorare; 8 - Imbrécdminte rutier& din beton cu rosturl. suLeTin Tentac auTER 'S— Bool Vln 17 2012 ‘CAPITOLUL IV EXECUTIA IMBRACAMINTILOR RUTIERE DIN BETON DE CIMENT ARMAT CONTINUU Sectiunea 1 Pregatirea suportului Art.41. - imbracamintile rutiere din beton de ciment armat continuu se execut8 cu respectarea prescriptiilor tehnice prevazute in SR 183-2 si Normativului NE 014-2002, cu particularitatile care se impun datorit8 prezengel arm&turilor. Art.42. - (1) Imbricdmintile rutiere din beton de ciment armat continu se execut8 de regulé pe fundatii alcituite din agregate naturale stabilizate cu liant} hidraulici sau beton slab, care s8 ateste o suprafaté plan’, cu caracteristici geometrice (denivelri, pante), ce se incadreazi in tolerantele stabilite pentru suprafata ‘imbréc&mintei. Dacd stratul de fundatie este alcatuit din agregate naturale stabilizate cu ciment se interpune un strat din mixtur& asfaltic8 in grosime de 4 ...6 cm, (2) Latimea fundatiei trebuie s& fle extins’ pan’ sub acostament, jar dac& acestea nu exist atunci va fi mai mare cu 50 cm decat latimea imbrac&mintel din beton armat continu. (3) in cazul in care descércarea betonulul se face prin basculare, in fata masinii cu cofraje glisante, stratul de fundatle trebuie s8 prezinte in momentul turnarii betonuluio rezistent& corespunzStoare pentru a se putea accepta circulatia vehiculelorincdrcate. (4) Suprafata stratului de fundatie trebui uberin Tene aUTIER foul Vit, net 20127 si flecuratat8 de orice material care ar putea fi Inglobat in beton si udat& prin stropire cu ap pentru a nu absorbi apa din betonul proaspat. Sectiunea 2 Realizarea culeilor de ancorare Art.43. - (1) Pentru a nu bioca/limita deplasérile extremit&tii IRBCAC ca urmare 2 veriatilor sezoniere de temperatur3, se prevd culei de ancorare in zonele in care sectoarele realizate cu IRBCAC se invecineaz’ cu lucrari_de art8/imbriic&mintea rutier8 din beton de ciment cu rosturi. (2) Depiasirrile IRBCAC si a culellor de ancorare sunt preluate de unul sau mai multe rosturi elastice, a carul alcétuire de principiu este prezentat& in figura 1. (3) Executarea culeilor de ancorare trebuie s precead’ executarea imbr&c3mintel, cu un interval de timp. Intervalul minim de timp intre turnarea betonului din partea ingropata a culellor si dala care o acoperd este de 24 deore. (4) Pan’ la turnarea betonulul din dala, suprafata betonuiui turnatin culee este p&stratd curatd si umed&, (5) Armatura longitudinal8 si transversal din dala situatd deasupra culellor de ancorare se dubleaz8 si se amplaseaza pe dou’ rénduri astfel incét s8 se asigure acoperirea cu beton de minimum 60 mm a arm&turi. (6) Arméturile culeii de ancorare trebule sé fle bine ancorate prin legare cu sérmé sau sudur8 de barele armaturil longitudinale din dala. (7) Detalille de armare ale culeilor de ancorare, dalelor flotante si a subdalelor din vecinatatea lucr&rilor -BULETNLTEHNIC AUTIER 30rd vty nek 2012 de art (poduri)/imbrSc3mintei rutiere din beton de ciment cu rosturi vor fi prevazute in proiectul de Sectiunea 3 Montarea armaturi Art. (1) Exceptand situatia in care armature longitudinalé se monteaz& continuu, simultan cu turnarea betonului cu ajutorul unui utilaj complex, sunt practicate dou& modalitati de punere in oper’ a arméaturilor, modalitati dictate de tipul utilajelor de care se dispune pentru punerea in opera a betonului si anume a) cand se dispune de masina cu cofraje glisante de punere in opera a betonului pe toaté grosimea dalel, montarea armaturii se face manuel sau sub forma de panouri (plase) rezemate pe suporti_ confectionatj conform Art. 30 - (1), pentru mentinerea arméturii longitudinale la mijlocul grosimii dalel; b) cand se dispune de masina cu cofraje de punere in opera a betonului in dou straturi, prevazuté cu dispozitive de preluare laterala a betonulul side distribuirea sa uniformé pe intreaga l&time de lucru, armatura se va confectiona obligatoriu sub form de panour' si se va monta pe primul strat de beton turnat si compactat, avénd grosimea egal cu jumatate din grosimea totals a dalei. (2) In ambele cazuri, pentru cresterea productivitatii si a preciziei montajului este de preferat ca arm&tura s& se confectioneze in prealabil sub forma de panouri, pe santier, in afara sectorului de montare. Acest lucru permite legarea prin suduré a barelor oO 88armaturii longitudinale de cele transversale, realizanduse panouri sudate nedeformabile (3) Distanta la care trebuie fixate barele armaturii longitudinale rezult& din calcul, conform prevederiior de la Art.28. Barele armaturil transversale se amplaseaza conform Art. 35. Dac&, barele armaturii longitudinale nu se leaga prin sudura de barele armaturil transversale, atunci se Teaga cu sarma, asigurandu-se legaturi duble la fiecare nod. (4) Tipurile de ofel si diametrele barelor de armatura sunt cele prezentate la Art.22. - (2). (5) Dimensiunile panourilor depind atat de lungimea barelor arm&turii longitudinale livrate, cat si de Posibilit8tile de transport si de manipulare. (6) Pentru montarea panourilor la pozitie sunt ecesare dou’ automacarale. Panourile nu trebuie si aib& o lungime mai mare de 12 m, deoarece sunt greu de manipulat si exist& riscul deformari lor. up montare barele trebuie s8 fie perfect aliniate (7) in cazul folosirii suportilor pentru armatur’, acestia trebuie ancorati in stratul de fundatie si montati jin sah din 2 in 2 ochiuri ale panoului. (8) 0 deosebit8 atentie trebuie acordat& in&dirii barelor armaturii longitudinale. in cadrul panoului sau In cazul barelor montate Independent, inddirea barelor se realizeaz& conform Art.29. (9) inddirea barelor longitudinale intre panourile aliturate, cand acestea sunt montate pe primul strat de beton turnat, nu se face prin sudur8, datorit’ timpului scurt de care se dispune. in acest caz, inddirea se va realiza prin suprapunera barelor din cele dou panouri, ‘montate in continuare pe o lungime de 0,70 m si legarea cu srm3 in patru puncte. 40 fnut Ville 1 2012 (10) intrucat in aceeasi sectiune transversal’ se admite ca maximum 1/3 din numirul barelor armaturii longitudinale sé fie in&dite, se recomanda ca panourile s& nu fie de form’ dreptunghiular’, ci de paralelogram, atfel incdt inddirile s8 se realizeze sub un unghi de 60°, conform figurit 3. bastaret | Figura 3. fnddirea in lung a doug panouri aléturate (11) De panourile marginale se leagi la distanta precizat conform prevederilor de la Art.36., barele de legatur& din rosturile longitudinale de contact, precum si cele dintre IRBCAC si banda de stationare de urgenta sau acostament. Acestea se monteaz8 indoite la 90°, lar latura paralel& cu arm&tura longitudinalé se infagoaré cu ‘o folie de polietilend si raméne la nivelul panoului mobil al, cofrajulul glisant (12) fn vecindtatea rosturilor transversale de contact, armatura transversal8 si longitudinal din dal’ se va indesi, prin dublarea numérului de bare pe o lungime de 1,00 m de fiecare parte a rostului. Rosturile transversale ‘de contact se amplaseazi la minimum 1,50 m de sectiunea de inédire a barelor armaturii sen tenic eunes Boal Vineet 24(23) intre doud panouri alaturate paralele, se va asigura legStura prin suprepunera barelor armaturi transversale, conform prevederilor de la Art. 33. Sectiunea 4 Punerea in opera a betonului ‘Art.45, - (11) Punerea in operd a betonului se face cu masina cu cofraje glisante care asigur turnarea dale! intr-un strat sau doua straturi, compactarea si finisarea suprafetei betonului. (2) in cazul turn&rii betonulul in dou’ stratur masina cu cofraje glisante este prevazut& cu dispozitive de alimentare din lateral cu beton. (3) Realizarea grosimii dalei si a nivelului corect este asigurat prin ghidarea cu ajutoru! firelor din otel, care trebule fixate la pozitie cu aparate topografice, pe ambele parti ale masini Firele vor fi intinse pe suport fixati la distanta de 10 m unul de altul, pe o distanta de cel putin 200 m in fata pozitiei de lucru a masinii (4) Pentru a se asigura ritmul de lucru al masinil, suport trebuie amplasati in prealabil pe o distanta de ce putin 500m in fata ei (5) Viteza de inaintare a masinii trebuie reglatd fr functie de ritmul de alimentare cu beton pe santier, astfe inet masina s& se deplaseze continu, orice oprire conduc&nd la producerea unei denivelar (6) Vibrarea betonulul se face cu pervibratoare de interior, care ptrund intre barele armaturi longitudinale <2 ARSE! si grinda vibratoare de suprafaté asigurand vibrarea definitiva. Trebuie ca actiunea de vibrare a betonului intr-un punct sé fie de cel putin 30 secunde. Finisarea suprafetei betonului se realizeaz’ cu o grind’ transversal care are o miscare de driscuire. (7) in cazut unor l&timi de lucru mai mari de 5 m, astfel de masini sunt dotate si cu dispozitive pentru realizarea rosturilor longitudinale de contractle prin implantarea unui cutit vibrator pe adancimea de 5 cm si extragerea sa dupa oprirea actiunii de vibrare. in cazulin care, masina cu cofraje glisante nu este prevazut cu astfel de dispozitiv, rostul longitudinal de contractie este realizat prin tiere cu o masina cu disc diamantat, dupa tBrirea partiala a betonului. (8) inainte de turnarea betonului din banda alaturatd, barele de legatur’ din rosturile longitudinale de contact dintre benzile de turnare, precum si cele din rostul longitudinal dintre IRBCAC si banda de stationare de urgent sau acostament se indreapt’ f&r& a forma puncte de inflexiune. (9) Punerea in operd a betonului se va face numal in intervalul temperaturilor atmosferice (masurate la umbr&) cuprins intre +5°C si +30°C. ‘in cazul temperaturilor coboréte, se va prepara betonul cu ap& incalzit& pana la +60°C si se vor lua masuri speciale de protectie a betonului turnat, pentru conservarea clduril acestuia. Nu se admite folosirea de at 1 nol Vi net / 2012(3) Dala din beton va fi protejat’ de circulat pietonal timp de 24 de ore de la turnare si de circulatia Sectiunea 5 auto, pana la atingerea unei rezistente la intindere din Finisarea suprafetel betonului ‘incovoiere a betonului egal cu 70% din rezistenta caracteristic’ la incovolere corespunztoare clasei betonulul Art.46. - (1) Surplusul de mortar scos le suprafata imbrécimintel de cStre grinda finisoare se indeparteaz8 cu perii speciale sau cu panzi de iut8, deplasata numaiin sens longitudinal. Executarea rosturilor in timpul operatiei de finisare se face si verificarea inscrierit in tolerantele admise pentru a se efectua eventualele remedier' in timp util. Art.48. - (1) Prin realizarea IRBcAC sunt (2) Strierea suprafetei se face manual prin eliminate complet rosturile transversale de contractie. deplasarea unei peril umezite de tip piassava cu fire Riméninsd de executat: plastice sau metalice, perpendicular pe axa c&i = rosturi longitudinale de contact (atunei cand imbrécémintea se toarn’ la momente diferite pe dou’ benzi alaturate) si transversale de contact (la intreruperea betonérii datorits intreruperii_livraril ___ Sectiunea 6 betonului pe o durat3 mai mare de 30 minute, in zilele porotejarea imbrécémintel ai célduroase, la intreruperile datorate intemperiilor si la eton de ciment armat continu terminarea programulul de lucru zilnic); = rosturi longitudinale de contractie, cand Art.47. - (1) Protejarea suprafetei imbraicdmintei imbracdmintea se toarnd in dale cu latime mai mare de din beton, proaspat turnatd se face conform prevederilor 5m; Normativului NE 014-2002 in doua etape: cu = rosturi transversale de dilatatie, la racordarea acoperisuri mobile pnd la zvantarea betonului (moment IRBCAC cu alt tip de imbr’c&minte. jn care suprafata devine mat8) si prin realizarea unei pelicule de protectie prin pulverizarea unei solutii _Art.49. - (1) Rosturile longitudinale de contact se chimice speciale, uniform pe toat’ suprafata betonului. realizeaz3 numai in cazul in care masina cu cofraje (2) Suprafetele laterale ale dalelor se vor proteja lisante nu poate efectua lucrarea pe toaté latimea cu aceleasi substante sau cu emulsie bituminoasdiRBCAC. In acest caz, in prima band’ turnata se cationic& cu rupere rapid. monteazé barele de legaturd, conform prevederilor dela Art.44.- (11) _ BULETINTEANIC RUE 45 ‘nul Vil, et) 2012 _-BULETIW Tec AUTIER 44-fnut vill ae 1/2012(2) Cand se trece la betonarea celei de a doua benzi suprafata laterala @ dalel din beton se unge cu emulsie bituminoas& cationicd cu rupere rapida sau cu solutii chimice de protectie. Acest rost este l8rgit prin tdiere cu disc diamantat dupa un interval de timp de 6 ...24 ore de la punerea in opers a betonulul, pe o latime de 8 ...10 mm gio adancime de 30 mm, pentru a se asigura etansarea sa corecté cu produsul de colmatare. Art.50 - (1) Pentru realizarea rostulul transversal de contact (figura 4) se monteaz’ armature transversal si longitudinal suplimentar8, apoi se fixeaz’ la capatul sectorului betonat un cofraj vertical, perpendicular pe armtura longitudinala si pe toata grosimea dalei. Cofrajul respectiv trebuie s& prezinte goluri pentru trecerea barelor armaturil longitudinale si 38 fie bine fixat pentru a nu se deplasa in momentu vibrarii betonulul. in acest scop, cofrajul va fl fixat cu dispozitive speciale de barele longitudinale. (2) La reluarea betondrii se indeparteazd cofrajul si se acoperé suprafata betonulul cu emulsie Bituminoasé cationic’ cu rupere rapid’ sau cu soluti cchimice de protectie, ca si in cazul rostulul longitudinal de contact. suierin rene gue 49 Qout Vi me 1/2012 # t g 8 8 5 8 @ a] 3 2 5 g 3 2 5 s 5 3 4 < 8 § 18 sI transversal’ suplimentar - Suporti pentru armatur’; 4 = Pack metalicd pentru a se circula; 5 - Beton pus in oper manual si vibrat ‘cu pervibratoare intre armaturl (Cotele sunt in milimetri) Boul Vil, net / 20127(3) in vecinatatea rostului transversal de contact se va asigura o compactare sporit’ a betonului cu ajutorul pervibratoarelor. (4) Dupé un interval de timp de cel mult 24 de ore de la punerea in opera a betonului, rostul se taie cu un disc diamantat pe o latime de 8 ...10 mm si o adancime de 30 mm, pentru a se asigura etansarea sa cu produsu de colmatare. partile laterale, m: IRBcAC trebuie respectate urmétoarele mésuri Sectiunea 8 Realizarea zonelor laterale Art.54. - Pentru realizarea zonelor situate in Joase ale profilului traversal al Art.51. - (1) Rosturile longitudinale de contractje constructive: se execut& prin introducerea in betonul proaspat, cu ajutorul unul dispozitiv prin vibrare, a unui profil specia’ de polietilen’ de 2 mm grosime si 5 mm [atime (adancime in beton), conform prevederilor de la Art.45.-(7) (2) Dac’ masina cu cofraje glisante de punere in oper’ a betonului nu dispune de un asemenea dispozitiv, rostul se va executa prin taiere cu discul diamantat, urmarindu-se perfecta sa aliniere, la dimensiunile de 8 =-10 mm latime si 50 mm adancime, la un interval de timp de 6...24 ore de la punerea in oper a betonulul, pentru a se asigura etansarea sa cu produsul de colmatare. Art.52. ~ Rosturile transversale de dilatatie se executé la capatul sectorului din IRBcAC, in zona de racordare cu imbrac&mintea din beton de ciment cu rosturi, conform prevederilor SR 183-2 si Normativu’ NE 014-2002. Art.53. - Colmatarea rosturilor in vederea asigurarii etanseizSril lor se realizeaz’ cu produse de colmatare “Ia cald” sau “la rece", conform Normativulu, NE014-2002. 4g DUET THANE UTR feat Vif ne 1/2012 - prelungirea cu 50 cm a fundatiei stabilizate sub banda de stationare de urgent a autostrazilor, respectiv sub acostament la celelalte categorii de drumuri; - prevederea barelor de legatur3, conform Art.36 intre imbrc&mintea IRBCAC si structura rutier& a benzii de stationare de urgent& / acostamentulul consolidat; = prevederea de straturi bituminoase etanse la suprafata acostamentelor asezate pe fundatii din materiale granulare stabilizate, avand in vedere c& si acestea pot prelua un trafic accidental in anumite conditii de circulatie; = drenarea eficient§ a fundatiei benzilor de stationare de urgenta sia acostamentelor; = intretinerea permanent& a rostului longitudinal dintre IRBCAC si cea a benzii de stationare de urgenta/acostament. ‘od i, we] 20124Sectiunea 9 Urmarirea executiei imbracmintei rutiere din beton armat continuu Art.55 - Prepararea si transportul betonului se efectueaz’ conform prevederilor din Normativul NE 014-2002. Art.56. - Pentru controlul calit&tli tucrarilor de executie a IRBCAC, in afara prevederilor cuprinse in Normativul NE 014-2002 se au in vedere urmatoarele aspecte: = Verificarea calitatii arm&turilor privind: a) diametrul, pozitia si distanta dintre armaturi; b) lungimea portiuniior de bare care urmeazi si fie ingiobate in dalele ce se toarna ulterior; ¢) pozitia inddirilor si lungimile de suprapunere ale barelor; 4) suportii de mentinere a pozitiel armaturilor in timpul beton&rii; e) modul de asigurare a grosimil stratului de acoperire cu beton, f) calitatea legaturilor dintre bare. ~ Verificarea dimensiunilor prevazute in project pentru culeile de ancorare; = Verificarea executiei corecte a zonelor marginale sin special a dispozitivelor de drenare. 50 BULETIN TERN RUTIER ‘oul VI, 1 2042 Sectiunea 10 Receptia lucrarilor Art.57. - Receptia lucrarilor se efectueaz’ in conformitate cu reglementérile in vigoare, in trei etape: pe faze determinate, la terminarea lucrarilor sifinal’. ‘Art.58, ~ Receptia pe faze determinate se face: = intimpul si dup’ pregatirea platformel;, ~ dup’ efectuarea sépaturilor si executarea cofrajelor pentru culeile de ancorare; - dup montarea armaturiior. In urma acestor receptii se incheie procese verbale de lucréri ascunse. Art.59. - Receptia preliminar’ se efectueaz’ atunci cand toate lucrarile prezentate in documentatie sunt compiet terminate sila cel putin o luna dela darea in circulatie. ‘Art.60. - Receptia finals se efectueazd dups expirarea pericadei de garantie in conformitate cu dispozitille legale in vigoare privind rceptionarea lucrarilor “de ‘constructii si in conditiile respectérii prevederilor din prezentul normativ. SULETIN TEMMIC RUTIER 55 ‘rut VI 1/2012