De acelasi autor laNemira: Umanii (Cum sa oprestitimpul Citeva motive sd iubesti viata Ja NEM: Un baiat numit Craciun Fetita carea salvat Craciunul Ex si Mos Craciun MATT HAIG, scriitor 5i jurnalist, sa miscut pe 3 iulie 1975 la Sheffield, ‘in Marea Britanie. Este un scriitor prolific, multe dintre caryle lui fiind bestselleruri sau in curs de ecranizare. Printre cele mai cunoscute se numiri: The Last Family in England (2004), Shadow Forest (2007), Runatway Troll (2008); Umanii (2013; Nemira, 2016), Caiteva motive st inbesti viata (2015; Nemira, 2018) sau Génduri de pe o planeta nervoasd (2018; Nemira, 2019). Ca autor de cari pentru copii si adolescenti, a cistigat Blue Peter Book Award, Smarties Book Prize gia fost de trei ori pe lista scurta pentru Medalia Carnegie, Volumele lui au fost tra duse in peste 30 de limbi. MATT HAIG ganduri de peo planeta nervoasa Traducere din limba engleza Deniz OTAY NEMIRA.MATT HAIG si seful de la Canongate, Jamie Byng. fi mulyumesc, de asemenea, lui Pete Adlington pentru munca lui somptuoasi la coperta si intre- sii echipe de la Canongate, care a lucrat atat de intens la cartea asta si celorlalji oameni din viata mea, incluzindu:i pe Andrea Joyce, Caroline Clarke, Jess Neale, Neal Price, Alice Shortland, Lucy Zhou si Vicki Watson. Mulrumese tuturor prietenilor de pe retelele sociale care mi-au permis si fi citez tn cartea asta. Desigur, fi mulumesc Andreei, pentru ci a fost primul si cel mai onest cititor al cartii si pentru c& face viata de pe planeta asta agitatd mai puin iritanta, $i scuze lui Pearl si Lucas, pentru ci, in mod ironic, cartea asta m-a facut s& petrec mai mult timp la un lap- top decit in mod normal. $i iti mulyumese qie pentru ci ai ales cartea asta din infinitatea de carti ale lumii, Conteaz’ mult pentru mine. Cup 1 O MINTE STRESATA INTR-O LUME STRESATA uw 13 Vv O conversatie de acum vreun an. Ajustarea viegi Cum a luat nastere aceasta carte. Stiri de pe o planet’ agitats.. 19 Problemele psihice nu sunt: 2 Yin pentru Yang ... 23 Viteza schimbari 2 Viaya e frumoasi (dar. %6 Rechinii invizibil. . 28 Prabusire: seeeene Lucruri care sunt mai rapide decit inainte. O catastrofa 24/7. Citeva motive de ingrijorare in plus fay8 de cele din capitolul anterior (pentru cé fntotdeauna exist’ mai multe motive). M4 inci motive si fi fericit c& esti o fiinta umand, nu un robot constien Unde incepe si unde se termina anxietatea? 39.2 IMAGINEA DE ANSAMBLU CCursul viegi e destul de rapid, 49, ‘Cum poi rimne uman intr-o lume a schimbitilor?.. ‘Cum se schimba lumea, partial datorita tehnologiei Viitorul Sut si gol. Poate. 3 © EMOTIE NU-TI DEFINESTE INFATISAREA Frumuseti nefericite ..0. nm 75 [Nesiguranta nu are legiturd cu infitisarea (O fnsemnare de la plaja (Cum si nu-ti mai faci griji pentru imbatranire 4 GANDURI DESPRE TIMP ‘Teama si timpul Oprii ceasurile! O convorbire telefonicd rcunne eee 88 Ave nevoie de timpul pe care il avem deja 89 Sai minte 1 5 © SUPRAINCARCARE CU VIATA Excesul de tot. 4 ‘Toata lumea are un atac de panica.. . . 97 Locuri in care am avut atacuri de panici. 98 99, © planets agita: 6 ANXIETATEA PROVOCATA DE INTERNET Ge imi place la internet 107 Ce ar trebui si fac mai rar pe internet 109 Lumea se contracti. AML Isteria in mass. 113 Pasi mici seem ve L15 Odi rejelelor de socializare.. 117 Oglinzi 18 Cum siti pistrezi sindtatea psihicd pe internet 121 ‘Nu te parisi pe tine ins 124 Ai grija drept cine te dai 125 (Cum si fi ferict. sees 127 Cum si fii fericit (1).. 128 finca un click. 129 Algoritmii ucid empa : 130 Ce cred oamenii de pe retelele de socializare despre retelele de socializare smonnnnninnee 132 7 SOCUL PROVOCAT DE STIRI Efectul multiplicator 41 Socuri asupra sistemului 143 Imagineazi 145 ‘ase metode sa tii pasul cu stirile fri so iei razna 147 Elogiu atitudinii pozitive 149 8 ‘SCURT CAPITOL DESPRE SOMN Razboiul somnului 153, ‘Cum si dormi pe o planeta agitata.. 1589 PRIORITATILE 163 166 168 1a un camin pentru persoane far’ adapost. Multimi singuratice. Cum si fi singur.. 10 FRICILE LEGATE DE TELEFON O sedinta de terapie in anul 2049. Cum si ai smartphone gi si eimai o fiinya umand functional: 173, 175, 179 Lumina. Gum eric din pa 181 Problema din buzunarul tau... 182 " DISPERAREA CARE TE TRANSFORMA IN DETECTIV Constientizarea. 191 Speranta.. 192 Disperarea care te transforma in detectiv. 193, 197 198 201 De tinut minte.... Frica si cumparaturile. Nuai decit o singura minte.. Manechinele care pricinuiese suferiny O dorints. Cum si triiest in secolul XXI fra si faci atac de panics. 208 12 CORPUL INTELIGENT Pacru umori, Viscere.. 217 oe 222 ‘Mic comentariu despre stigmat Fisi de psihograma.. 1B SFARSITUL REALITATII sn 229 231 235 237 Sunt ceea ce sunt ceea ce sunt. Realitate versus supermarketuri Omul din pester Coats 4 DORINTA 243 244 247 249 Dorinte.... ‘Transcendenga... (Cum si fii mai bun cu tine insu insemnare despre dorinye Dact ai fi suficient de bun, pe ce Dumnezeu tii mai cheltui bani. 250 252 257 258 Niciodata de ajuns.... Un paradox... Esti mai mult decit un consumator 15 DOUA LISTE DESPRE MUNCA 263 267 Munea e toxic’. Zecefeluri de a mune far a te prabu. 16 MODELAREA VIITORULU! mm 275 Progresul Spatiul..Fictiunea este libertate.. Sane dorim .. 280 7 CANTECUL TAU Smochinii er lubirea.... ‘Minus psihograme (lucruri care te relaxeaza) Sri Lanka... O abordare amfibiand a vieti. Inversarea cercului Cerul este mereu cer. Natura Lumea pe dintuntru Tu, deconecta 18 ‘TOT CE E$TI E ABSOLUT SUFICIENT Lucruri care au existat aproape intotdeauna... Ce imi spun mie insumi cind se complict lucrurile Reducerea recompenselor . Idei simple pentru un nou inceput Lucrurile importante, Lumea e induntrul eu. Incepu Oameni cavora as vrea sa le multumeseO conversatie de acum vreun an Exam stresat. Ficeam pasi de colo-colo prin incipere, incercind si ies cisti- gitor intr-o polemic’ pe internet. lar Andrea se uita la mine. Sau, cel pugin, cred eu c& se uita la mine. E greu de spus, fiinded eu eram cu ochii in telefon. ~ Matt? Matt? - A... Da? ~ Ce se-ntimpli? m-a intrebat cu o voce disperati, dobindita pe parcursul cisniciei. Sau, cel putin, pe parcursul cisnic cu mine, - Nimic. ~ Nai mai ridicat ochii din telefon de mai bine de o or’. Nu faci decat sa te plimbi de colo-colo, impiedicindu-te de mobil’. Inima mi-o luase la goan’. Ceva ma stringea in piept. Luptd sau fugi! MA simyeam incoltt si ameninyat pe internet de cineva, care locuia la mai bine de treisprezece mii de kilometri distant, pe care nu Las i putut intilni niciodata, dar care, totus, reusea si imi strice weekendul. ~ Doar raspund lao chestie. "MATT HAIG ~ Matt, termina ce faci! ~ Doar... Problema cu bolile mintale e ci foarte multe lucruri care te fac si te simti bine pe termen scurt iti duneaza pe termen lung. De fapt, iti distragi atentia de la problemele tale, cind ar trebui, de fapt, sf ajungi si te cunosti. ~ Matt! Peste o ora, in masina, Andrea mi-a aruncat o privire in timp ce stiteam pe scaunul din dreapta. Nu foloseam telefonul, insi il tineam strans, pentru siguranya, ca o maicuta care-si tine rozariul. ~ Matt, esti bine? Da. De ce? ~ Pari dezorientat. Ca atunci cind... S-a oprit chiar inainte si spund ,ca atunci cind erai in depresie“, dar am stiut la ce se referise. $i, oricum, simyeam anxietatea si depresia plutind in jur. Nu chiar acolo, dar pe aproape. Ca pe 0 amintire aproape tangibila, in aerul sufocant din masina. ~ Sunt bine, am mingit eu. Sunt bine, sunt bine... Peste o siptimana, ziceam pe canapea, cufundandu-ma in a unsprezecea crizi de anxietate. Ajustarea Eram speriat. N-as fi putut si nu fiu. Asta inseamna anxictatea, sa fii speriat, Crizele erau tot mai dese. Eram ingrijorat cu privire la direc- tia in care ma indreptam. Parci nu mai exista o limita maxima a disperirii. ‘Am incercat si-mi distrag atentia de la starea aceea. in orice az, stiam din experientele anterioare ca alcoolul imi era interzis. Asa ci am facut lucrurile care inainte ma ajutaseri si ies din abis. Lucrurile pe care wit si le fac in viata de zi cu zi, Aveam ge ce mininc. Faceam yoga. incercam si meditez. Stiteam intins pe podea, cu o mina pe abdomen - inspirind si expiriind adanc -, simi studiam ritmul tmpiedicat al respiratiei. Dar totul era greu. Chiar si simplul fapt ca trebuia si-mi aleg de dimineata hainele ma putea face s& izbucnesc in plins. Nu conta cA ma mai simtisem aga inainte. Amariciunea nu vine cu mai pu- tina suferingé doar pentru cé ai mai simrit-o inainte. incercam si citesc, dar imi era greu si ma concentrez. Ascultam muzica. 13MATT HAIG Mi uitam la seriale pe Netflix. Stateam pe retele de socializare. incercam si-mi pun la punct munca, rispunzind la toate e-mailurile. MA trezeam, apucam telefonul si ma rugam sa gisesc acolo ceva, orice, care si ma scoara din capul meu. Dar - alerta de spoiler ~ n-a functionat. Ma simyeam si mai rau, $i majoritatea ,metodelor de distragere a atentiei* nu reuseau decit si ma indeparteze si mai mult de sco- pul meu. Cum scrieT.S. Eliot in Patru cvartete, eram ,din buima- ceala smuls in buimaceala“.! Stiteam si ma holbam la e-mailurile necitite, cu un sentiment de groaza, fird a ma simi in stare si rispund. Apoi, pe Twitter, optiunea mea de distragere numarul unu, am observat cd anxie- tatea mea lua amploare. Chiar si navigatul pasiv pe timeline ma facea si ma simt ca si cum mi-as fi expus 0 rand. ‘Am intrat pe site-uri noi ~ un alt fel de a-mi distrage atentia -, dar mintea n-a putut si suporte, Sa gtiu cf exista atat de multa su- fering’ in lume nu ma ajuta si-mi privesc suferinga rational, ci doar ‘mi facea si ma simt si mai neputincios. $i jaliic, pentru durerea ‘mea invizibila, care ma paraliza, in timp ce pe lume exista atita durere vizibila. Disperarea mi s-a agravat. Aga cl'am decis sa fac ceva in privinga asta. Mam deconectat. ‘Am ales si nu mai verific retelele de socializare cateva zile. ‘Am setat un rispuns automat pentru e-mailuri, Am incetat ! TS, Eliot, Opere poetice 1909-1962, edivie bilingv’, trad. Serban Foarta, Mircea Ivanescu, Humanitas, Bucuresti, 2011, p. 353 (n. tr). 4 Ganduri de pe o planeta nervoasa si mai ascult ori si citese stirile, Nu m-am mai uitat la televizor. Nu m-am mai uitat la niciun videoclip. Evitam pina si revistele. (in timpul primei cideri, cu ani buni in urmi, imaginile viu colo- rate din reviste imi rimineau indelung si persistent, derulindu-mi-se cu o viteza febrila in minte cind incercam si adorm,) imi lisam telefonul la parter inainte si ma bag in pat. Jeseam mai mult pe afara. Pe noptiera mea era un haos cu fire, tehnologie sicargi pe care mu eram pregitit si le citesc, asa ci am facut curat si e-am luat de acolo. in casi, incercam s& stau cit mai mult posibil pe intuneric, chestie pe care o faci cind ai migrena. inca de la douazeci de ani, cind fusesem pentru prima oard atit de bolav, incit si-mi treact prin cap si mi sinucid, injelesesem ci a te simyi mai bine implica a prelua controlul asupra propriei tale viet. A renunja la ceva, Cum ar spune avocatul minimalismului, Fumio Sasaki, a avea mai putin e o fericire*. in experientele mele timpurii cu panica, renungasem doar Ia alcool, tigari si cafea tare. Totusi, acum, ani buni mai tarziu, am inteles cX problema e o supraincircare mult mai generala. O supraincarcare a vietii. Si, cu siguranta, o supraincarcare cu tehnologie. Singura tehno- logie adevaratd cu care am interactionat in timpul acelei vindecari ~ in afara de masina si de aragaz — fuseseri materialele video cu yoga de pe YouTube, la care ma uitam cu luminozitatea redusi. Anxietatea nu a disparut in mod miraculos. Bineinteles c& nu. Pentru anxietate nu existi un buton de oprire, cum are smartphone-ul meu. 15MATT HAIG Dar am incetat 58 mi simt mai rau. Realitatea s-a sedimentat si, dupa citeva zile, lucrurile s-au mai linistit. Calea familiard a vindecarii sa aritat curind. $i abstinenta la stimulengi - nu doar la alcool sila cofeind, ci sila altele ~ a repre- zentat o parte din proces. in scurt timp, am inceput sa ma simt iar liber. Cum a luat nastere aceasta carte Majoritatea oamenilor sunt constienti de faptul ci lumea moderna poate avea efecte fizice, ci, in ciuda progresului, anumite aspecte ale vietii moderne sunt periculoase pentru corpul uman. Accidentele de masina, fumatul, poluarea, sedentarismul, pizza la pachet, radiatile, al patrulea pahar de Merlot. Chiat sis stai la laptop poate prezenta pericole fizice. Statul jos intreaga zi, leziunile cauzate prin repetarea acelorasi misciri, Un oftalmolog chiar mi-a spus odata cd infectia mea de la ochi si nfun- dlavea canalului lacrimal erau cauzate de statul indelungat in fata unui ecran. Aparent, clipim mai putin cind lucrim la calculator. Asadar, din moment ce sinatatea fizica si cea mintali depind una de cealalta, nu sar putea spune acelasi lucru despre lumea moderna si despre starea noastr’ psihic’? Oare nu e posibil ca anumite aspecte ale vietii in lumea moderna si fie cauze ale felu- lui fn care ne simafim in aceeasi lume moderna? Si mu doar cu privire la Jucrurile lumii moderne, ci si cu privire la valorile sale. Valorile sale, care ne fac si ne dorim mai mult de- cit avem, 4 pretuim mai mult munca decit joaca. Si ne comparim ”7MATT HAIG cele mai mari defecte cu calitayile altora, SA simtim cé intotdeauna ne lipseste ceva. Si, maturizindu-ma pe zi ce trece, s-a niscut idea unei céryi - a acestei arti. Scrisesem deja despre sanatatea mea psihica in Céiteva motive sé iubesti viata’. Inst acum intrebarea nu era: De ce as inbi viata? De data asta, intrebarea era mai cuprinzitoare: Cum putem trai intro lume nebund fara sa innebunim noi insine? 1 Matt Haig, Citeua motive st inbesti viata, traducere de Cosmina Morosant, Nemirs, 2018 (a.tF). Stiri de pe o planeta agitata Cand am inceput si citese pe aceast tema, mi-au atras imediat atentia citeva tithuri despre 0 epoca care atrage atentia, Desigur, stirile sunt aproape menite si ne streseze. Daca ar avea scopul si ne aduca calmul, nu ar mai fi stiri. Ar fi yoga. Sau un cafelus. Ce ironie, deci, c& posturile de stiri vorbesc despre anxietate, in timp ce ne creeaz4 anxietate! fn orice caz, iatd citeva dintre titlurile acelea: STRESUL $1 RETELELE SOCIALE ALIMENTEAZA CRIZE MINTALE IN RANDUL FETELOR (The Guardian) SINGURATATEA CRONICA E O EPIDEMIE A ZILELOR NOASTRE (Forbes) FACEBOOK ,S-AR PUTEA SA TE FACA SA TE SIMTI JALNIC*, AVERTIZEAZA FACEBOOK (Sky News) 1920 MATT HAIG .CRESTERE ALARMANTA* A AUTOVATAMARII iN RANDUL ADOLESCENTILOR (BBC) STRESUL DE LA LOCUL DE MUNCA AFECTEAZA 73% DINTRE ANGAJATI (The Australian) EVOLUTIA ALARMANTA A TULBURARILOR ALIMENTARE ACUZA SUPRAEXPUNEREA LA IMAGINEA CELEBRITATILOR (The Guardian) SINUCIDERE iN CAMPUSUL UNIVERSITAR SI PRESIUNEA DE A FI PERFECT (The New York Times) STRESULLA LOCUL DE MUNCA CRESTE COVARSITOR (Radio New Zealand) VOR ACAPARA ROBOTII LOCURILE DE MUNCA ALE COPIILOR NOSTRP (The New York Times) STRESUL $I OSTILITATEA CRESCANDE iN LICEELE AMERICANE, {N ERA LUI TRUMP (The Washington Post) COPIII DIN HONG KONG SUNT EDUCATI SA EXCELEZE, NU SA FIE FERICITI (South China Morning Post) NIVEL RIDICAT DE ANXIETATE: TOT MAI MULTI OAMENI APELEAZA LA MEDICAMENTE PENTRU A FACE FATA STRESULUI (EI Pas) Ganduri de pe o planeta nervoasa O ARMATA DE TERAPEUTI VA FI TRIMISA iN $COLI PENTRU A REZOLVA EPIDEMIA DE ANXIETATE (The Telegraph) NE DA INTERNETUL TUTUROR ADHD? (Che Washington Post) »NISE POT LUA MINTILE*: TEHNOLOGII CARE SE TEM DE O DISTOPIE A SMARTPHONE-URILOR (The Guardian) ADOLESCENT DEVIN DIN CE iN CE MAI ANXIOSI $I MAI DEPRESIVI (The Economist) INSTAGRAM-UL: CEA MAI DAUNATOARE RETEA SOCIALA PENTRU SANATATEA MINTALA A ‘TINERILOR (CNN) DE CE A EXPLODAT RATA SINUCIDERII iN TOATA, LUMEA? (Alternet)