LAROUSSE DICTIONAR DE PSIHIATRIE SI DE PSIHOPATOLOGIE CLINICA Sub diteetia lui JACQUES POSTEL LIU MN B.C.U. IASI a UNIVERS ENCICLOPEDIC Bucuresti, 1998“D4 -i7 1998. ‘gout. 59 AEP © Dieonare de pyle nopaotoge equ sus I8 cigetion de ocques Postel, Larousse, Pas, 1983 do toate dep aati ura tadcsren limbs rom ote de Penni ‘EDITURII UNIVERS ENCICL LOPEDIC AVANPREFATA Articolul,Psihiatrie" din dictionarul de fat, redactat chiar de Jacques Postel, coordonatoral intregii Iucrari, ni se pare a constitui cea mai bund prefatd a acesteia, fiind textul care reflect cu precizie orientarea ei, care se vrea dincolo de orice , ideologie etiologica, adic’ dincolo de orice demers reductionist. Lectura dictionarului ne dovedeste 4 s-a optat pentru ,,tripla paradigms" bio-psiho-sociala (transcriem dinadins ,desfasurat acest termen compus), care nu exclude nici una din caile majore de infelegere a patologiei cerebrale si de instituire a unor tratamente care si atace simultan maladii care de fapt niciodat nu sunt pur mentale” si nici fenomene generate de individul izolat de semenii sai. Efortul de a depasi abordérile unilaterale — fie ele psihogenetice, organogenetice sau sociogenetice - este mereu vizibil si asigurd dictionarului valoare aparte atat in plan teoretic cat si in plan practic, de organizare social 4 profilaxiei primare si a tratamentului curativ, acesta din urma presupundnd si profilaxia secundara, de prevenire a recidivelor. Patologia cerebrala (cerebropatologia) inseamna prin excelent& patologia sibicului, cu nosografia sa specifica, in functie de localizarea leziunilor sau a dereglatilor metabolic-functionale, ca si in functie de istoria trairilor indi- vvidului, inclusiv trairile sale din prezent, care, fireste, nu pot avea loc in afara cteierului. Desi nici o vatimare a organismului (traumatisme, intoxicalii, boli contagioase, nutritionale, parazitoze etc.) nu lasi neafectat psihicul, acesta este cu att mai afectat cu cat focarul afectiunii este unul cerebral. Modelul biopsihosocial, asadar modelul .integrativ" al lui Reynaud, este modelul care corespunde acestei realitati, punand la lucru toate celelalte abordiri posibile: ‘anatomo-organicist, neurobiochimica, psihanalitics, psihosociologica etc. Este meritul deosebit al acestui Dictionar de psihiatre si de psihopatologie clinica 5de a promova cu talent didactic aceasta Viziune holisti, axat& ins& pe entitéti nesografice reale, bine conturate, care in definitiv dezmnint mitul indistinetiei dintre normal si patologic, cate il fascineazA intrucitva gi pe Jacques Postel ‘tuned cfnd, iluzionat de metafizica nebunici, este ispitit si-i dea o dimensiune antropologic’, existential acd si azi mai persist, Ia uni neurologi si psihiatr ideea eromati eX Ieziunile organice sunt una, iar functionalitatea aberanté altceva,cu toate cé nu exist leziuni organice care si nu afecteze functile i nici functionalitat aberante care si nu fie expresia modifica patologice a structurilor organice. fie si numa fa nivel molecular sau ionic. Neurologi sé psitiatri cantonati intt-o viziune parcelard si i fond, reductionist, vorbese de ,hard-ul reprezentat de creter si de ,soft"™ul reprezentat de viata psihicii, spre a putea astfel diferentia bolile Tneurologice* de cele ,psihiatrice™, ca si cum boala .hard”-ului mu ar fi in ‘acelagi timp gi boala ,soft"-ului sica si cum fntr-un ,hard* bolnav ar putea func tiona un soft” sindtos! Este o conceptie np numa simplists, ci si ditunftoare, pe care numai o cerebrofogie si o cerebropatologie de solid fundamentare Stiinified o pot amenda decisiv. Dicfionarul de psibiatrie si de psibopatologie ‘Clinica coordonat de Jacques Postel implic& un pas important in aceast diectie Este insd de asteptat o amplé revolutie nosologicé post DSM-IIL R in psihiatrie, bazaté pe o patologic cerebrala topografics elaboratd prin prisma dimensiunii psihologice si socioculturae a individului, inclusiv prin prisma aya-numitelor Vital events, ca prolog la o terapie plurifactorialésistematic institut In editia jn limba romnd a dictionarului am inclus si uncle dintre perso- nalititile reprezentative ale psibiatriei romanesti. nu prea multe, din moment ce chiar editia original nu se opreste la mai mult de cateva zeci de nume propri din psibiatria mondial, cw accent pe unele mari figuri ale psibiatrie’ franceze, deschizstoare de largi perspective in domeniul dificil al patologiei cerebrale, care obliga la o paradigma a maximei complexitti Dr. LEONARD GAVRILIU PREFATA onan de pits de psbplgecln xe ona nr af un pari temerar dat avem in vedere contract implicit contnut in ti, Jeeques Postel sischipa st de colaboston we oer luca ven ee re bogie de informatie si eunossere in domeniulimens al psi si pollen Patologiei linge, cincolo de acestean domeni cre sunt mal mul sa el putin limitrofe, intr adevér,psihiatria gi psihopatologia elinicd sunt specialita jn permanent mutatie, care se imbogalesc Fri incetare prin contributii noi ‘enite din flosofie, sociologi, etologie, lintel cognitive, comportamentaismn, Pshanaliza, psihopatologie farmacologie, newrobiologie si gencich. gg it aul inte acesteaspecte nua fost lsat ia umber esha plan dips mod juliios lets de Jas Poste, descr dimers cu anaes presize to teen pe ct ifasoneaz8 pita, pshopatlogn linic8 si toate specialitileconexe, ins nu accesori.Tentele edactate deplgese deci In mod judicios semiclgia gi nosografia clase. lateprinderen este gant iat fcraea care a ezaltt este deo amploare exceptional. Fieare termen este defini nts tm pe care in mod dlierat autor: Lau veut concret, practic, acest nintailor. Dies termens retina determing het dy serie huspitalo-universitaire de Santé Mentale et de Thérapeutque 3 Uépitl Seinte-Anne, Pais: Membre correspondent de I'Acadénie nationale de Médecine. AUTORII DICTIONARULUI ‘Mélinge Agathon, responsabil cu cercetarea la CN.RS., conferentiar la Universitatea Paris V, director al unititi de terapie comportamentali de la centrul spitalicese Sainte-Anne. David F. Allen, psihanalist, cadru didactic la Conservatorul national de arte gi meserii. Isabelle Amado-Boccara, interni in psihiatrie la spitale din Pari, serviciul spitalicesc universitar de sinatate mental fate mental i terapeutic’ de sub conducerea profesorului H. L6o, Spitalul Sainte-Anne Nicole Anqueti,psibiatr, psihanalist Prange Bing servi ons de dost aequs Postel CHS. Sein Anne Loree Bloc rector a Scoala pratictde nae sti, decor al UR.A Mircille Bonnard, cercetitor la CNES. — Chartier, psihiatru, psihanalist, membru al Centrului de studiu si de Jean-Marie Coquery. profesor de psihobiologie la Universitatea de stiinte si tehnica din Flandre-Artois (Lille 1), Jean-Michel Cruanes, psiiatru la Spitalul international al Universitit din Paris. Blandine Didier, inter la serviciul sptalicese universitarcondus de profesoral H. Loo. Spitalul Sainte-Anne, Jacqueline Fagard, responsabild cu cercetarea la CNRS Pieme Ferrari, profesor de psihiatrie infantilé 1a Universitatea Paris-Sud, __medic-sef Ia fundatia Vallée (Gentilly) ; Piorre Fouguet, presedinte fondator al Societatii franceze de alcoologie.‘André Galinowski, sef de clinic serviciul spitalicese niversitar de sinatate ‘mentald sd terapeutic’ de sub conducerea profesorulti Henri Loo, Spitalul Sainte-Anne Jacques Gervet, director de cercetare (DR 2), CNRS. echipa de etologic UPR, 51. Institutul de neurofiziologie si psibofiziologie, Marsilia Michel Godéryd. psiniatra spitale, inedic-sef serviciul spitalicese. licentiat in crept. Frangois Hartmann, sef de clinica, serviciul profesorului H. 60, Spitalul Sainte-Anne Jean-Paul Hiltenbrand, doctor in medicin4, psibanalist ‘Cécile Imbert-Collée, doctor in psitanaliza si in psihopatologie clinic’, titelar ‘al unei catedre de filosofie si a unui D-E.A. in filosofie, psihoterapent. Frangois Joven, responsabil cu cereetarea la CNRS Serge Kannas, psihitr la spitale, ef de servic, membru al Insiutulufamier = Toulouse Nicolle Kress-Rosen, agregat la Universitate, psihanalist Christiane Lacfte, fosté eleva a ENS., agregat de filosofic, psihanalisti, ‘membri a Asociatie! freudiene. Pierre Lecocq, profesor de psihologie cognitiva Ia laboratorul de achizitit cognitive si lingvistice, Universitatea Lie I. Pierre Leconte, profesor de psihologic la Universitatea Lille HI. Jean Frangois Le Ny. profesor la Universitatea Paris Sud, central stintfic de Ia Orsay Ciaude Lévy -Leboyer. profesor de psihologic. Universitatea Paris V, director al Iaboratorului de psihologie a mediului (asociat la C.N.R.S.). Edmond Mare Lipianski, psiholog, conferentiar la Universitatea Paris X: cercettor la laboratorul de psihologie socialé Paris X. Jean Maisonneuve, profesor emerit la Universitatea Paris X, Nanterre. Pierre Marcie, responsabil cu cercelarea la LN.S.E.R.M. Daniel Mellier, conferentiar in psihologia copilului, Universitatea din Haute ~ ‘Normandie, Charles Melman, exmedic spitale psihiatrice, membru fondator al Asociatiei freudiene. Birgitta Orfai, doctor in psihologi tamentul stiinte sociale. Jean Pailhous, director de cercetare la CN.RS., Marsili director al labor ratorului Scolii practice de inalte studi Claude Parada, intern in psibiatric. cconferentiar la Universitatea Paris I, depar- 0 Marie-Germaine Pécheux, director de cercetare la C.N.R'S., Paris, doctor in litere si stinte umaniste Annick Pétrand-Périn. psiholog clinician, psihanalist Marie-France Poirier-Litté, C.R I. - LN.S.ER.M., Spitalul Sainte-Anne. Postel, medic-sef la centrul spitalicesc Sainte-Anne, fost profesor asociat de psihopatologie clinica la Universitatea Paris VIL Maurice Revehtin, profesor emerit de pibologi derenlt la Universitatea Jean-Claude Roy. profesor de psihofiziologie la Universitatea Lille 1 (Gérard Schmaltz, conferentiar de psihofiziologie la Universitatea Lille 1 Xavier Seron, profesor la Universitatea catolic# din Louvain, Facultatea de psihologie, unitatea de neuropsihologie eognitiva Mare Valleur, psihiatru spitale, Centrul medical Marmotian, Paris ABREVIEREA TITLURILOR DE RUBRICI DEZV. Psibolo, i 'sihologia copilului si a dezvoltérit DIFER. Psihologie diferential’ FIZIOL. Fiziologie a GENER. Psihologie general PSIHAN, Paina PSIHIATR Psihiatrie PSIHOFIZIOL. Psihofiziologie BIBL. Bibliografie "ABANDONIC (engl. abandonic). Se spune despre 0 persoana, indeosebi de- spre un copil, care sufera de abando- raism’, sau despre un copil sau adult care prezinta twlburari de ordin depresiv legate de un abandon real. ‘Abandonicul interpreteaz3 atitudinea smamei ca pe un refez al Uragostei mateme, iar conflicul stu se situeaz’ dincolo de ccomplexul lui Oedip. Dup G.Guex,senti- ‘mental de insecuritate al persoane in cauz ar fi, dacd fi credem pe uni autor, bazat pe uh factor constitutional ABANDONISM (engl. abandonment complex). Sentiment si stare psihoafec- tiva de insecuritate permanenta, legate de tama irationala de a abandonat de ccatre parinte sau de cel apropiati, fara raport cu vreo situafie reala de abandon. Fir nial in biografiaprivind copi- lisiapacientului gisim adeses episoade de abandon real sau de dol, de respingere de citre paring in contextul discordiei conju: ale, al divortului; dar stim, pe de alts Parte, c& multi copii orfani Sau separa e parinfi lor de nd erau foarte mici ry devin din aceastt cauz’ abandonici”. A xisth deci la acestia din urma o predispo- Zitie sau interactiuni parentale patogene precoce care au flcut din ei subiecti hipersensibili, anxiosi, instabili pe plan caracterial, fragili pe plan emotional si feactionand, In general, extrem de nesatis. ficttor la orice frustrate. ‘Analiza psihologicd arata ch exist la ei co sufering’ cauzati de insingurare,o inchi dere in sine, 0 autodevalorizare tendinye de a regresa la conditia de sugar § in poziti infantile, precum si tendinga de ai agresa rmereu pe ceilalfi, un fel de comportament reactional impulsiv. Dups cum crede J.L. Faure, problema psihoafectivi este la ei ,de ordinul unei frustrii resimite pe ‘plan imaginar sau temutt si de neaceeptat, ccasi cum S-ar gsi fn asteptarea unui aban- don intotdeauna virtualmente posibil (dar ‘a cir realizare coneret3, dac8 intimplitor survine, se dovedeste a nu avea influent supra acestui sentiment sau chiar, in mod paradoxal, fl atenueaz8, Riri indoiald in _misura in care experienfa reall vine 84 se subsituie asteptirii imaginare)" ihanalisti elveieni C. Outer si 6. Guex ‘au incercat si izoleze 0 entitale noso- logied, nevroza de abendon. Aceasta s-ar 2ABSENTA caructeriza prin acl abandonism deavoltat la eopit pe Fonul unci aviitati afective insatisbile (mai degrabs constitutional’ Ldecat conflictual) si print-o asociere a langoasci, a agresivittii reactionale, 3 nonvalorizzni de sine (neivbit din eauzi ch este de neiuibit) si a mentalitiit catastro- fice, cu riscul tecerilor la actu suicidar Guex distinge dou tipuri: newativul-agre- siv, care trece cu usurings la act, si pozi tival-iubitor, can pronostie mai favorabil Taolarea acestei nevroze a fost contestati Gn special de cite D. Lagache si}. Fave Boutonier) atit pe plana structural et si pe cel clinic. Aceasta nu Inseam c& aban Uonismul nu exists ca un mod de reactie dest de specific al unor personaliti fr gile clasate de unii autori in cadrul stiri Torlimita iar de catre altii in cadrul psihonevrozelor narcisice (O. Kemberg) ‘Abandonicit pot beneficia de psihoterapic, ar psihanaliza de tip ortodox este in general inoperanti si de nerecomandat. ABSENTA (engl. absence). Seurta perioada (de la § la 12 secunde) de ate- nuare sau de plerdere a constiintet, ‘manifestndu-se printr-o suspendare a activitatii voluntare, cu pastrarea de obice’ a automatismelor motorii,urmata de o amnezie lacunara privind eveni- mentele din aceasta perioada. ‘Absenta se intdlneste la istric dar este mai ales 0 Varietate de criza epilepticd ne- Insotiti de convulsii generalizate, caracte risticd pentn ,criza minora", forma cea ‘mai freeventi&epilepsieiinfantiljuvenile Blectroencefalografic se exprim& prin puncte-unde bilaterale gi sinerone, eu 0 freeventa de 2-3 cicluri pe secunda, dis- plirdnd la finalul paroxismului critic “> EPILEPSIE. 4 {nsotit de tulburari halucinatorii multiple, care survin bruse la un subiect pa ‘atunci seutit de tulburari psihice grave sl care cedeaza in mod spontan, dupa doua sau trei saptamani, facdnd loc vindecarii de cele maf multe ori fara a ABSINT (engl. absinthe), plante aromatice (Artemisia absinthium), varitate de pelin, ‘dupa macerarea in alcool. ‘Aceast bauturlalcoolica, consumati dup adiugarea de api, sub form’ de aperitiv, « eunoscut © rixpindire extra- fordinar incepaind din 185), ma inti la clasa burghez, iar mai tire la muneitor ‘Toxicitatea sa, datorat une’ esent 1 determinatprohibirea total 'V. Magnan si scoala sade la Spitalul Sainte-Anne (Indeosebi M. Legrain) au de- elirante subacute eu debut brutal si ne- asteptat, nesistematiza, absurd, cu continutur multiple si varabile (cu anumits predominant a temelor pe sccutoi i mistce), care aesea se insotese de fenomene halucinatoriiplurisenzoriale si care se produ la subiecti predispusi, cu terenul psihic deosebit de fragil: degene- nati. Subiectii atinsi de degenerescenga sunt pentru Magnan subiecti tarayi, arierati si debili mintali, fie ,degenerasi atinsi de ,dezechilibru™ si de lacune ale simului moral, ale emotivitati ‘sau inteligenti, Potivit conceptilorscoli lu] Sainte-Anne, accesul delrant al degenerailor se opune psihozei delirante ‘eronice cu delieul ei bine consteit si ct ‘evolutis sa sistematica intervenit la 0 per- sonalitate anterior normal. Inafard de tulburiile del in accesele delirante notim pre enya unei tulburie timice, mergdnd de la ‘depres si pnd la excitatia de alu ma- Siacalé si lao obignuitd alterare a stil de consent gi de vigiltate: distractivitate, aprosexie, marcare subconfuzionala. @ tient fn spatiu si timp. Ceea ce explics faptul ci E. Régis va vedea ai Otiric de origine toxic, inseris in cadrul ‘onfwzici mentale, E, Dupeéo psihor ima- inauive acuud, W. Mayer-Gross 0 ri Oniroids, veritabila stare erepuscular 9 H. Ey 0 stare confuzooni- Ficd in care corstiinta este in mare parte ABSTINENTA (cngl. abstinence, tccto- talism), in aleoologie, absenta voluntara a oricarui consum de bauturi alcoolice ‘sau de preparate culinare aleoolizate, fie din convingere religioasa sau datorita ‘morale, fle din necesitate terapeutica la bolnavii alcooli ABULIE (engl. aboulia sau abulia). Di de indecizie si neputinta de a actiona. Este o tulburare destul de freeventa la psihastenici si Ia obsesionali. Se distinge (P. Foulquié) o abulie pain neputinga voin- {ei,o abulie prin incapacititea comport sationale gi parabuli, datorate unei obsesi ideative, une’ id fixe impulsive sau unei ACALCULIE (engl. acalculis). Forma de afazie caracterizata prin pierderea capacitatii de a recunoaste sau forma cite si simboluri aritmetice si de a efee- tua caleule matematice elementare. ACCES DELIRANT (engl. brief delu- sional and schizophreniform disorder). Episod psihotic tranzitoriu caracterizat printraun delir pe teme polimorfe,adesea ACCES DELIRANT alestructurata", deoarece nu mai este nici constinta lumii interme, nici a objec Uivitatii Inmit exteme™. Acest din urma autor, cu ace notiune, fundamental pent el, ajalestructurari cimpului constiin 8 dat adevarats identtate psihopatologic’ soestoraccese si stiri delrante subacute. El le-a opus afectiunilor mentale eronice, in raport cu oatingere a personalititi. H. Ey a aritat, pe de altd parte, c& contextul apaitiel accesului delirant poate fi foarte livers: poate fi legat de o stare distimicd asociatl cu o ,destructurare de constings mai profunda decat in simpla mnie sau ‘melancolie; poste reprezenta debutul sau cexacerbarea unei schizofrenii pina atunci Tatente; sau poate fi reactional8, fn raport cu o stare de stres sau, uneori, © maladie ‘organic, intoxicatie, un sindrom Ue soc sau de epuizare (accese delirante reactio- nale ale vietimelor unui cutremur de pimént sau ale unui bombardament, de ‘exemplu). Piri a evoca din nou vechea egenerescenti, Ey admite €3 0 perso- nalitate imaturi, fragil, labild pe plan ‘emotional, favorizeaza apariia unei stare afectiun ‘Aceasta fost recent precizatt fn diag nosticul su clinic de citre C. Pull yi P. Pichot, prin uilizarea sisternului LICET. (Listes Intégrées de Crittres Evaluations ‘Taxinomiques), dupa rei rites prinei- pale: 1) felul debutului, acut si fr ante- cedente psihiatrice decit, eventual, un alt acces delirant anterior 2) absenta de cre- nicitate, fazele active dispirind dup’ c@teva siptimani, iar, in cuz de recidiva, intervalul dintre accese nu se insoreste de nici o anomalie psthicd grava: 3) semnele Clinice caracterstice, reprezentate Ue idei Uelieante sisau halucinagile cele mai di verse; de depersonalizare si/sau dereali- zare, cu sau fr confue: de o stare timic’ normal fie in sensu euforie, fe in sensul 8ACCESE DE PANICA depresici; de variabilitaea simptamelor si instabilitatea lor de lao 2 la alta, ba chiar de ta.a ot4 la alta, Pronosticul rimtine problema cea m sificka a accesulut delirant, Potivit nei statitici recente (L. Barrel, 1986), evo- Tufia sa este departe de a fi uniforms: Snt-un caz din sapte,accesul deliranta fost priemul diagnostic al unei schizofreni afla- fe fa faza de debut; ints-un az din paso, evoluia a fost aceea a unei psihoze ma- ‘siaco-depresive; Int-un ear din zece, ca a reprezeniat accidentul acut al unei perso- naliti borderline’. Ramin aproape 50% din cazusi in care accesul a fost fied ur mari lati de ce pronosticul poate fi opti- mist, totus eu © nuit’ prude’. Pronostic este, Pir indoial, stn func- tie de tratamem, pentry care spitalizarea este indispensabilf, cu, daca este nevoie, recursul la 9 masuri de spitalizare fSed constrangere. Tratamentul asociazA tn ge: neral un neuroleptic incisiv cu un neuro= lepic sedati si este presenis initial eel wa desea pe cale intramuscular’, dat find reticenta obisioita a pacientulul Fata de tratament, Medicamentul este apoi luat pe cale oral2,cu 0 continuare a tratamentuli neuroleptic in stptimanile care urmeae’ extermirii pacientului. In caz de evolutie Favorabild (lisparitia otal a ideiton deli ante si reinsertia socioprofesional’ co- ‘eew), poe fi luata in considerare oprirea sa progresivd. Dar este indispensibil si se continue supravegherea pacientului pe Parcursul a cel putin doi ani. Uneori sa ecommandat, fn caz de recidivi pe un fond rmaniaco-depresiv, $8 se inceapi, In mod preventiv,o ltioterapie. Entitate nosologic& descrisd acum un secol exclusiv de edtre psihiati franceri, accesul delirantsi-a gait puyin cate putin Tocul sau in clasficdrile internationale, fk regisim in categoria ,reactiilor delirante 6 ‘cute a noi ehasfictrt imemationale a bolilor (CLM. 9) gi in categorie psito- aelot deliramte si reactionale séurte (298-80) sia tulburdrilorschizofreniforme (293-40) ale DSM-IIreviauit ACCESE DE PANICA (ens! punic attack), Criza acuta de angoas, DDenurnrea de panic atackapate in ai 19 tn psi engleeS 9 americana 1962, pial american D. Kien indivi satizeazS acces acut de angoasa ca pe © patologi calitativdiferit Je anxictrea ‘roid, stand cf imipramina Tl previne {pe cand acest produs dn clasaantepre- sorior ni amelioeseaansietatencronic, Gi chiar 9 agraveaz). Enetatea Freudian’ 4 nevrozei ansioase, relat de pha clase (H. 6), se divide deci Im dou onceptenosologice. Accast stint va 5 raicats in 19RD in manval disgnostc si statistical oll mentale (DSMLI), care Dropune o clsiiarestecteti,desriptiv 2 tuurinor mentale In pati frances cet concept a fost intros de tadcerea, in 1983, 3 manual Semiolgia sees de pant se ames- tect ou actea a rie’ clase de amgoas curd: debut ruta, Pir actor declansatr, Sra eur ere psihice care aso inispriia neon, senzatia de pricol, de moare iminent®, uneoriimpresii Je de personalizare si derelizare. In sfaryt, Semne fice (palpitai, end respratorc, transpirate, weet), eae se pot stn pe Prim plan, simuind o patologie soma tied. Repetarea erizlon eu 0 aymamis®Trec- ‘en definstetlburarea, core ea insiyi Poite evolua spre o agorafobe,subiectl temandu-se ca accesul sn ab oc ndeva unde sim i se poa da cuvenita ajutr. Redkfiniteaclnicd a aceste cancepte de angoas§corespunde de asemenca unet soncepti etiopatogenicediferte, Ponerea in evident a unei probabile predispozii genetice, posibiitatea de declansare art ficial a crizelor (de exempl, prin injee- tarea de lactat de sodiu sau pur si simpla painbipecventilatic) “> ANKOLTICL steti- Cacitatea electiv’ a antidepresorilor sunt, peniro Kiein i scoala va, argumente in favoarea unei origini in parte biologice a tubutarii, Actualmente notiunea de acces dd panic mane strins legati de curentul ‘comportamentalist side concepiile n0so- tgafice ale DSM-UUL,—+ ANGOASA; Neve ZAANKIOASA. ACEDIE (engl. accdia), Depresie care se ‘manitesta printr-un dezgust de a trai,in- diferenta afectiva, Inhibitie si chiar tor- poare, find considerata de teologil evului ‘mediu ca un pacat, deoarece ar fi fost intretinuta de subject in mod voluntar. Ese cunosent faptol c Dante le rezeT- vase ,acrijilor*(,acidiosi") un Hoe in Infe ru stu, alaturs de violenti $i colerici; ei fray cufundati in nimolul unui smare si abja dact puteau vorbi, ca si cum af fi avut vcdlus in gura. Tq mesicina ovedievala., Acedia se opune, in calitate de tristeye 2 sulle, melancolie’ sap tists corpule, ‘care depride de un tratament medical. Cea ‘dima ar fi mai degraba un pacat, un fel de Uelectare morocinoasi in care s-ar com place pacientul, dovedindu-se totodata de Dosebit de slab fath de unelisite diawolutu. ‘A devenit clasic de a face din sfantul Antonie, ia reprezentinile celebre privind ispita" sa, indeosebi in aceea pe care O ‘Satori Yui Jacques Callot, un ,acidioso* rad tuturor fantasrmelor unui sadomaso- ‘ism moral si al unei analieafi pe care un Karl Abraham o va pune din. nou in eviden- (la mai multe secole dup marele dese- ‘ator gravor din Nancy. ~> MELANCOUE. ACETILCOLINA (eng! acetylcholine). [Neurotransmijtor cu atiune central s act periferica (jonctiune neuromusculara si sistem parasimpatic), caracterizat prin sinteza, stocarea, eliberarea si actiunea ‘sa pasteinaptica sf prin inactivatea sa. ‘Acetiolina (ACh) este sintetizats in rnevron pornind de Ta colina (Ch) si de ta acetilcoerizima A (AcCoA), reactie catali- ata de enzima colinacefiltransferaza ‘AcCoA + Ch -r Acetilcoling + CoA. ‘Acetilcoenzima A este produsa in mito- condi, porn dela pirwvarel desivat al alucozei Stocareaaceticoline este un proces activ si specific. Eliberarea este datorata depola- rizigiiterminatiei nervosse (caleivdepen: enti). Actiunea postsinaptic§ corespune iteractivnii cu receptonii_ membranari calinergict: receptor muscarinic $i nie tiniei sav plici motorii neuromuscular. ‘Curatele nondepolarizamte blocheaza re ceptor colinergici postsinaptici si ple motorii, Inactivarea acetileolinei este datorati hidrolize in colind si fn acetaz’ prin interventia acetilcolinesterazei ta ni- vvelul jowctiund sinaptie: ‘Acetilcolina suferd o actiune inhibitoare ‘snecroniior dopaminergic: Ig nivelul cor- pil striati. Aceastreglare at explicaefi- ccacitatea une rerapeutii anicolinergice in sindroamele de eliberare extrapiramidale, ‘ca fn boala Parkinson, san cazul utiliza de neucoleptice.-» BORLA PARKINEON, CTH (eng). Adrenocorticotrophic Hor- ‘mone). Hormon de origine hipofizara care controleaza secretia eortizolului de catre cortexul suprarenal, (Sinonime: ccorticostimulind, corticotrofin’, hormon ccarticotsop.) ‘ACTH este format dintr-un lant de 39 ‘mele 24 sunt ientice Ia toate speciile $1 sunt responsabile de activitatea biologic’ Seereatia de ACTH este supusd la wei ”ADICTIE factori de reglare: retroreglarea (feeuback negativ); reglarea ritmatk de altemanta Veghe-somn; reglarea printr-o agresiune oarecare (stare de s0¢, arsuri, hemoragii {sindromil de alarm Selyel). Excesul de sectetie ACTH provoacé un hipercorticism (boala Cushing). ADICTIE (engl. addiction sau drug ‘addiction). Relatie de dependents alie- ranta, in special farmacodependenta, vieii sau toxicomanic. “Termenvl englez. addiction (dedare 1a, Lisare in voia unei patimi. patims, vieiv) este in general tradus. prin assuétude [obisnuire, aservire], jar drug addiction prin stoxicomanie”. Reluand termenul desuet ‘dictie,unii autor francofoni pun aceentel pe versantul psihogen al toxicomaniilor, al toxicofilei sau al cercetirit dependentei ‘Termentladitie, care provine din cuv&ntul Jatin care inseam ,sclavaj pent datori Laddictus = cel devenit sclav din cauza atoriilor — nots L.G.] sau ,constringere fizies*, desemneazi metaforic toxico- ‘mania, intr-o conceptie psihologied care ar face din dependenta fizict echivalentul tunei pedepse autoaplicate. Cheia depen- dentei ar fide cdutat in sursa_aceli ‘sentiment de datorie In tireasubiectoli TuJeste vorba dea examina in urma edror Carente afective subiectul dependent este Aeterminat si pliteasci cu corpul sSu anga- Jjamentele netinute si contractate pe alt- tundeva" (1. Bergeret). -* ASUETUOINE, ADOPTIE (engl. adoption). Act juridie ceare creeaza, intre doua persoane care thu sunt in mod necesar rude de singe, ‘o legatura de filiatie. ‘Adoptia vizeaza si-i inzestreze cu pi sing pe copii abandonatt sau orfani si si ddoteze cu copii cuplurile (uneori pe eel batarit care nu reusese sti procreeze. In 8 fiecare ansunt pronuntate 4 (4X)-5 000 de adopti, pe cand numarul de cerer este cu mult superior acestei cifre. Codul civil Uistinge dows tipuri de adoptie: adoptia ‘deplind si adoptia simpla. "Adoptia deplind conferd copilului filiatie care se substitue fiiatiet sale de origine: eel adoptat inceteaz’ de a mai ‘apartine “amiliei sale de singe. Adoptia ‘confer’ copilului numele adoptatorulu (in feazul adoptiei de citre doi soti, numele Sofului). Cel adoptat are in familia adop- tatonului aceleasi dreptur si accleasi obli- tai ca un copil legitim. Adoptia deplin& pecesiti th primul rnd Indeplinirea a © serie de condi, tit de cite vitort adop- tatori cit si de ctr vital adoptat (con- tigi de vrst,copil adoptabil din punct de vedere jaridic). Adoptia este pronuntats, AKINEZIE (eng. akinesia) Semn major al sindromului parkinsonian, care se exprima prin absenfa aproape totala a gesticulafiei, dificultatea locomotiel, incetarea balansarii bratelor in timpul rmersului,ceea ce in mare part, sia la originea amimiei gia raitait cipitulu. ALCOOLEMIE (engl. blood alcoho! ‘evel, BAL), Prezenja alcoolului in singe. Procentul de alcoolemie se exprim in grame de alcool intr-un litru de singe. In Franta, legea fixeaza la 0.80 g de etanol pur pe ltl de singe procentul dincolo de Care conducerea unui automobil este un ‘elit, chiar sn absenta de accidene sau de incalcari ale Codulut rutier. Legea se ‘aplicd i autoilor si vietimelor crimelor si Gelictelor de deept comun, Masurarea leoolemiei se face fie cu ajutorul unui ‘ALCOOLISM ‘analizor al respiratiei sau etilometry (de- tectia etanolului in aerul expirat), fie cu ajutorul analizei chimice a singelui pre- levat prin punctie venoas’, ALCOOLIC PERICULOS engl dangerous alcoholic). Aleoolic despre ‘care se poate presupune ca este peri ‘culos pentru semenul sau. ‘Adoptind la 15 aprilie 1954 o lege refe- Fitoae la tatamentulalcoolicilor periculosi pentru semeni, parlamentul francez isi pro- ppunea s8 determine si fie ingrjiti fn mod obligatoriu alcoolicii periculosi care nu sunt delineventi si pe cei care nu prezint tulburiri mentale cate si justfice o inter nare. Intr-adevir, numerosialeoolici, desi ‘nu int’ in nici una dinte aceste doua cate- ori, nu prezintS mai putin un pericol pen- ‘tu anturajul lor si pentru societate. Cu toate acestea, legea nu defineste ince con: sth aceasta periculozitate. Or, la aleoolic. cefectul dezinhibator al alcootului si rolul siiu de facilitator al tecerié la act fac ea periculozitatea si fie mereu potential, Mai ‘mult, trebuie tinut seama de factor situ~ ationali i sociali in aprecierea pericu- loci. Acestifactori eimanind cel mai desea contingent, este deci deosebit de: {greu si se puni diagnosticul de alcoolic periculos. ALCOOLISM (engl. alcoholism). 1) De~ pendenfa de alcool si ansamblul mani festarllor patologice datorate acestet dependente. 2) Pierderea libertafii de a se abtine de la alcool (P. Fouquet).. In 1849, un medic suedez, M. Huss, observind e& numeroase afectiuni gastro” centerologice, neurologice,psihiatrice,car- diologice erau in mod manifest legate de absorbjia nesAbuitS de rachiu cu un ridicat a‘ALCOOLISM ALCOOLISM procent Je slcol,a eet tment alcolim, stay 8 fabric o varctte de bere. Dou {a numitorcomun al unei patologi foarte evenimente majore au mareat istoris diverse. Termentl foloit pan atunei era alcool dru! betiei. Aces termen in ism" aveu ~tn seco al Vil-lead. Chr, Mahomet fvantajul de anu mai vehicula neSrcdtura a interzis consumul_ oriirei substanie aeetiva care fi arunca pe betivi tn do- care putea st diuneze purtii sufletuhi, menial picatuii. Acest ici", mult® jp special consumul vinulu, Dups moartes ‘reme considerat de clasle coniucitore —Profertuieucertile arabe au prohibit timp rept apanajexclusiv al muselor tudtoure, de secole folosrea alcoolului la toate fost la Tneepot raporat la consumul popoarele islamiate: xeesiv doar de bSuturidistlate, pe ctnd ”””-descoperizea mestesugulul distri la ‘trite fermentate (vinul,berea)avea0 aril primulu lenis d. Chr. fost reputatia dea fi ,igienice” si neprime}- cunoscuts in Europa decat in secolul dioase. Numai dup cet deal oitearizboi 4) Xi-lea (Raymond Luli si Amaud de ‘mondial noyiunea de alcooism ca boal8 a jeneuve), desi nu s-astabiit dact in- cipitat prevalent, au fost intreprinse yensia alambicului se datoreaza grecilor creer obiective st au fost instalrale $<)'arailor Rachiul (agua vise) objinUt Schimburtintemationale, cu pariiparea S-tery acestatprocedes nv a fost cunos- Organize Mons Stsi OMS). Cy chart dct in soll al XVIe, [ALCOOLUL. Este fapt admis nc8 din pind atunct find rezervat in seopuri far eh omanith. primi oameni av observat_maceutice — prepararea tinewrilor ~ Jaan cue de frdcteZaharat.expas Ia ar terapeutice, feu pistrareatnereti i pre= fiber devenca incateve tile dart leva-lungirea vet. De la Platon si pind la flor din ambian,o biutur cu propretti Huss, medic flosofi,oameni Biserc psihotrope speciale. Inainte de a fi utilizaté juristii, seriitorit $i poetii recunoscusert te etre profani, aceasta a fost folsi8 tn dubla fafisare a biuturiloralcolice fer scoputi mistices sare. Berea si vinul a) mentate sau dist: fermenti de reconfor- fost cunoscute de cite sumerien,7oute tare, de bucurie, de convivialitate si de ‘ie chinericcu pata mide ai tine de snttate, dar i suse de mizere side de~ Tisus Christos Mai trviv,lagreci,Homer ere pent uni, De unde, in literatura ‘attest in mod expres dee in lado §1 sponse imnur de glrifcareexcesiv ‘Odisea,in tmp ce aele bur era fabs fie condamnirivehemente (de exemple, sxe te Caldeea, Inada, in Palestina $1 ups prohbiiaislamic8, proibiia. i ‘mai ales in Egipe. Vinul este foarte des citat Siatele Unite din perioada 1919-1933). Tibi. In Evangheli, lisus Christos apa care arde*,cae a primit numele de onsacr vnul ca materi de imps. }epo| prin 1638 (Bornehave), aba in s- emanitcunosteau arta de acultva, de yor 4 XIX-lea fost ingedusd in failia Fai via ide acletiona butuci de vis Spimey a aleooturilor sub mumele de deve In primelesecoe ale ereinoastre, Shun ydnd formula CH, CH, OH expansiuneaerestinismolui a mers mana in mind cu extinderea viticulturii in Galia. BAUTURILE ALCOOLICE. Acestea sc) Cat privestebarbarit din nord Europeieieompun din dous mari grup Bauturile fermentate, Vinurile sunt zat in acetat, care este eliminat din ‘bjinute prin fermentarea alcoolici a organism. Stougurilor. Ele suntextrem de diverificate Cerceti recente pun in evidenta colul Gn numeroase soiut:rosiialbe,roz,dar si capital al acetaldehidei in instalarea dup specificul locului, in functie de dependentei fat de alcool, fe 1a nivetul jqustl lor side gradele de alcool. Gradele metabotismului yesutului cerebral, fie la vfe alcool pot varia de Ia 85 la 13°, iar contactul membranelorcelulare. Depistarea {uncori mai mu, n cazul unor Vinuri na- biologicd a alcoolismulu,practicatéastizi turale dul. Berea este obtinutd prin fer- in mod curent, cuprinde, in afard de unele mentareaalcoolict a unui must Fabricat cu teste hepatice (transaminaza, de exemplu, mnei sicu malt de oz pur sau asociat cu misurarea volumului globular mijlociu si ‘50% cel mult boabe de orz crude; berea are dozarea unet enzime, Constatarea unei jntre 4 si 9 alcool, dup cum avem de-a macrocitoze este un stigmat frecvent al face cu 0 bere blond’ de mast sau cu 0 alcoolismului,pe cand cresterea gama G.T. bere brund de lux. Cidrul si rachiul de bere poate, cu unele rezerve, si semnifice in provin din fermentarea sucului de mere sau toxicafa alcoolic. de pete proaspete, cu sau fir adaos de apa, ‘jungand la 56° alcool. Hidromelul, pro ‘abl cea dnt basur alcool se bine MENULUY ALCOOMAALCOLIZARE in fermentarea nel soluti de miere de ALCCOLISM. Timp indelungat, conse ro pea 2 "8 le nvchal coletve ale consul ine In ap Ue Powis cewen ag He soo a fost insufcentcunnsut iin rumita rachiuile. Pe cind baie fer. deliberatsubestimate sau, invers, xa saree chorea snara de leon rai Geta nod canon. As tn Frana, Imre de Torrachiril eat de la aD Ia Com superior desu informatie ra ee aig asupralconlsmuli public fica an ie exempio,rachunile de Gd UP rma dene de icredere_rivind Kirsch, recht dn gu tip whisky, Prodbctia (Pe catego: vin, bere, cidra, gin, rachiu de ienupr, voded, aquavit,rom 7% t€-) dstribuirea (numirul de debite), indus sau seo! (pnd fa 30"), Spi THMAFU de Locus de munet extents pe nda a ao Fa 9 SOI ansamblalactvitior legate de alcool, tence sn aerive ez in (Poul alos et assed st iters. Lichiorurie sunt biuturi foarte za. $2¢eleaalesecuritii sociale, moralittea hart pe bart de rahi ptr ao. (4G caude dees in Fane ops be hare e bard de rain puemic 80- crigwasulr i cancete.movbid- oe Ee re tatea (circa 22,5 milioane de alcoolici in METABOLISMUL ALCOOLULUI. Al- Franfa, dintre care 25% femei, si aproape cool ingerat est bob nivel duo- tt alia soprconsumator indivi eu enulu saujejonomuli El ajnge masiv ris ridat pe poncl de a deven anti inca prin vena ports rei sineme ena tolnavi alcool). Ete de asemenca cu- mate (ADH, cara mecs) transfor nose abentismul cv opriea Iver ‘etalonul in acetaldehid’. Aceasta, la rindu-i, pentru boalti (de patru ori mai ridicat la Prin mecanisme complexe,est metabolt- alcool deedt la un_gfup-maror), REALITATI $1 AMPLOAREA FENO- Ey 2‘ALCOOUSM schimblrile locului de mune’ (in 40% in ccazuri) sau incidentele juridice (19% din totalitatea infractiunilor) fee parte din cconsecintele colective sau individuale wle ‘consumului patologie de alcool ETIOLOGIE, Pentru a sesiza condiile ctiologice susceptible si fact wulnrabil la ‘leool (devenit in acest ez agent patogen) tn individ in medi su, este necesar sh ‘examine cele ei dimensiun ale sindro- rului alcool. Factori psihologici. Exist a uni indi- ‘Xia tactonpslaogict sav phon Foti, nds sau dobant, suscepsbilt sh provoace sau sh interie® apart unei lcoolopati? Poate fi retina notiunes de penonaitate prealcoolicd? Consul pato- Toxic de alcool este legat de efectele sale prihotrope: pentru multi plicerea, pentrd Iii anihilareaangoaset, Or, angoas, Simptom major al pafologiei mentale, poste Fi dupa J. Bergeret,expresia uneistructurh priotice,@unei stucturi nevrotice sau 8 fsnumitorstéri-limita. Recursul la alcool poate insti tensile, dar numa tempors, te unde necesitatea de no iba, ceea ce poate insema intrarea pe calea depen- tlentei, Psihiatria tradifonat8 s-2 aritat relati putin rodnic in sectoutalcoolonic, tu except relafilor posible dint al- coolism si depzesie: observai elnice si Sti genetice tnd s& pund in evidentin anomite cazuri, alcoolismul si strile depresive (G, Winokur, 1972). Psinaaliza a elabort, la aceputl Seco Julu poteze psitogenetice: K. Abraham (1908), Ferenczi (1911), 5. Rao (1933) Mai recent, autor ranceri ca J. Clavreut (1959), A. de Milla si S. A: Shentoub (1973), F. Perier (1974), J. Bergeret (1978), Curet (1978), €. Bisset (1978), ‘M. Lasslin (1979) au tat interes pene 30 alcootism, pundind fn cauza cel mai adesea anomali sau alteri ale schemelor identi Ticatoare initial si defieite narcisice. Alte tipuri de studi se bazeaz’ pe informatit cculese cu ajutorul testelor de eficients sau Ue personalitate, avand drept obiectiv iscemerea trésiturilor presupuse specifice pentru 0 personalitate alcoolie8. Se stud. fi, de asemenea, condfile de educate $1 Anomaliile parentale. In sfargit,se fac ce ‘Ceti longitudinale predictive: W. MacCord (1960), C. Robins (1962) 51 G. H, Jones: 1968), “Ansemblul acestor cercettri multiple, slivergente, uneorcontradictori,nu permit trasarea nici unui profil tipic. Dar rimane ‘iu interesul pentru ipotezele formulate pe plan psihologic,incercdmd-se a se spun lie provocaini pe care 0 reprezinti opaci tatea conduiteialcoolice. Factor fiziologici Ei consttuie ansam- blul dispozigilor somatice sau predispo- Zitilor atipice susceptible si influenteze| ‘ulnerabilittea gi toleranta la alcool. Mai multe ipoteze referitoare Ia mecanisme| biochimice au fost emise: la nivelul neuro- transmitatorilor (rolul produsilor de con Uensare, rolul catecolaminelor si al serotoninei), la nivelul metabotismului ce rebral sla nivelul membranelor neuronal fn funetie de structurile acestora. Cerce- rile de acest tip se afl8 in central in- teresului cercetirlor contemporane, La fey studié genetiee, care pun problema trans- mriteri unei dispozitii ereitare ce provoacd © vulnerabilitate inndseuti la aleoo!, a cos fn evident’, datorit observant geme- hilor sau copiilor adoptati, contributa pro- babild a unui factor ereditar (notiunea de profil genetic specific) ‘Factori sociocultural Prin factor socio} cultural se ingelege ansamblul de influent feare se exerciti supra individului i} snfsura in cree! aparine uni anunit me- Jos face parte dint-un grop ene defint, esectind moravur i dati traionale, Tain mira n cate ader a o eigen Shumite concept metafzice sav morale inenta struct seit, captalis sab Socialist rural sa rand in eare triete individul are un rol important. In afar’ de aceasta, individal evolveaz8 a un nivel profesional sabi sa varia jn iterioral Firamidei sociale. In sférit, modlitiile cate sale, porta grap sBu social fa de aloolism a ponderes lor in con dhitl individvale sau coletive Jat cdteva exemple. In mod traditional , eweisconsumator de btu aleooice, a sinzotdeauna reputatia de a rmne sob S. Snyder « efectuat mai multe anche in Statele Unite, demonstrind ci procentajl alcoolismului fn grupul acelora care prac- tc efectivaceat eligi este Jeosbit de mic, In anii "80, ins, observarea dife- ftelor grupuri de imigrati tn Israel a revcatfapal problema alcoolismuls xis realmente I aceast tnd natiune Imigrani irander in Statele Unite, foarte numero in seco sl XIX-Le fa eputulsecolulu XX, cet mai adesen de origne rural au tebuit ac fad nor tar dificultti de adptare.Procentjal Alcoolsu a indivi care compun acest up este foarte idea ins, dela a dous aenerate,el scale dela 38% la 20%. Co- ‘muni chinezeinstalate i tate Unite exercti din eaza unor tradi coltorale foarte veehi, un control familial i social foarte vigilent fata de alcool, contol pe care conactele ew cviliaia americans nv bau sti Unantopolog france, A. Roberta st dist indeaproape datle istorice, socio logice 5 etnologce ale comportamentlor opulare ft de btu aleolice. Rol ‘ALCOOLISM ccabaretului, al debitelor de bauturi, al tavemelor sau cafenelelor este acela al unui Toe privilegiat in care se jes leyaturile de sociabilitate. Multe leacuri populare fac un loc important alcoolului ‘Atitudinile culturale fats de alcool se cexprimi in anchetele de opinie public’ Alcoolul simbolizeaza si evoc’ mult mai ‘mult reuniunile agreabile si mesele bune ecst eventualele decaderi pe care le poste determina, Chiar dacd il respinge pe alcoolie, opinia public’ francezi admite ‘mitul betiei voioase si virile Factori economici. Acestia consttuie totalitatea elementelor care privese pro- ductia,distributia si consumul de alcool, precum si presiunile exercitate asupra ‘grupului sau indivizilor care au interese angajate in acest sector de activitat. Franta, primul producstor mondial de vin, numird 15 milioane de vticultori. La tun Toe eu producitorii de bere, de cdr, rachiu si cu toti cei care au de-a face cu ‘comertul sau industria de bauturialcoolice, se ajunge fa un numar de 3.5 milioane de persoane, aici mai bine de 10% din populajis activi. Dac adiugim c& 20% din exporturile agroalimentare franceze sunt constitute de bauturilealeootice, ma ‘uri importanga intereseloraflate fn joe Preturile de vanzare sunt relativ sezut, i cforturile de difuzare, de prezemtare si de accesibilitate sunt manifeste, susfinute de © publicitate deosebits. Aceasta a cut ‘biectul ctorva limitiri in 1988. Ponderea factorilor economici, mic’ fn tinuturile ne- productive, este mare in cele producstoar, Intricarea celor tei eategori de Factori, psihofiziologici, sociocultural si economic, este constant. Influenta lor este reciprocs. Formularea lui EM. Jellinek, care dateaz’ din 1960, rimine mereu valabilt: ln grupurile sociale care nu tolereazi decat atALCOOLISM ici consumuricotidiene de aleool, numa ace’ indivizi care, din eauiza une) mari ‘vulnerabilitti, tendinga de a se opune acestor norme sociale sunt pandii deriseul Jntoxicdii Invers,in grupurile sociale care avtorizeazi mari consumuri zilnice, este suficient s& prezingi o vulnerabilitate mi: not, de ordin psihologic, spre a fi expus scestui rise. Etiologia alcootismului este ‘multifactorial. A distinge, a defini acest factori multipli, a preciza modul lor de actiune, a le atribui o valoare sunt operat ificile, cu at&t mai mult cu cit exists totdeauna o intersectare gio iteractiune @ acestora, ALCOOLOPATILE. Diagnostic! acestor stiri patologice este teoretic simplu: con- Versajii cu pacientul pentru a culege informafiirefertoare la antecedentele sale medicale, psihiatrice sau propriu-zis aleoologice, ca si referitoare la ecourile comportamentuli siu asupra vieii sale familiale, profesionale si sociale. Se prac- tied in aceasta privintt teste psihologice, cexamene fizice si biologice (in ceea ce priveste acestea din urma, cercetarea pro- entului de gama G.T, sia volumului glo ‘ular medi. De fapt, primul contact cu pacientul este Ldoosebit de complex, punind in cauz8 per Sonalitatea acestuia $1 a medicului In eve, polimorfismul tablourior elinice este deosebit de derutant, cici uneori nici ‘un semn nu este aparent;boinavul solicits consultarea pentru manifestii patologice ‘eae deja sunt complica, dar care, pentr AMNEZIE, AMNEZIE RETROGRADA (cnz! retigride anes). Talbarare caractr Aceasti amnezic,zisi de evocare", se ‘opune celei anterograde, care este 0 tulburare a memoriei de fixajie. -+ AM. Nezie; DEMENTA, AMOK (engl. amuck sau amok). Stare de exaltare emotionala insotita de ten- dinfe impulsive la omucidere sila goana salbatica ‘Trecerea la act este freeventi fn cursul tunel ctize de .furie sanguinara, in general ‘urmata de o amnezie lacunard care poate ‘evoca un acces epileptic crepuscula Sa un acces delrant. De fapt,aceast stare acutt, ‘care mi apuc’ decdt pe barbati, pare spe- cificd conditilor culturale particulare ale Malaysiei (unde a fost deserisi pentru prima oard) si Asiei de Sud-Est AMUZIE (engl. amusia). Forma de agno- zie auditiva caracterizata prin ineapaci- tatea de a identifica melodit si timbre muzicale. ‘Amuzia se datoreazi, in general, unei leziuni a arilor asociative ale lobului tem- poral din emisfera nondominanté. Prin extensiune, amuzia este si imposibilitatea de a cAnta sau fredona o ari, Ea este inst rat Ia afazici. > AFAZIE.[ANALIZA TRANZACTIONALA cemititor de stimul nu este starea receptor Ue reactie sau daci starea receptor de stimu ni este emitatorul de eactie, cx fn care comunicarea este conflictual’ gi discordant ,cu dublu fond sau ,voalat* fatunei cand exist actiune simultand a mai mult de dow stari ale Eului, tip de} tranzacti pe care se intemeiaza , jocurile", ansamblul de tranzacti cizute in capeand Dincolo de jocuri, individu are si un| proiect de Via de 0 mai mare invemnatate Inv in mod necesar net constient: scenaril (N. Sinelnikoff). Terapia Ti va ajuta pe pacienti si se debaraseze de trebuinta ace tor jocuri spre a le inlocui cu adeviratele satisfacti pe care le ofer intimitatea. O} fnalizi tranzactionala bine condusi ar trebui s& conduct la abandonarea seena- siului sila refntoaroerea lao via afectiv cu adevirat ,adule Daca analiza tranzactionalé a perm tratarea cu succes a alcoolicior sia neve ticilor eu probleme de cupl, ea nu a avut aceleasireusite in ceea ce priveste psino- ‘ele. Inspirati de psihanalizi, ea este fapt o simpla psiboterapie a Eului, dest de directv’ (i chiar educational. Ea fobjine anurnite remanieri ale personality pacientilor, dar nu se substituie unei cu feu adevarat psihanalitice, Ea centreaz fapt travaliul terapeutului pe plinge clientului si il ajutd doar si-si atenuer ‘unele simptome. Nu poate ins si faci abandoneve unele ,scenarii existenti infantile" pe care el se complace ile repet Ta nesfarsit, in dispretul une’ reusitea viet sale de adult, Dar multi pacienti refi aceasta schimbare si preferd sf ramanl ‘eum sunt, fra a schimba nimi din modul lor de vias ‘Analiza tranzactionala a_cunoscut ‘mare rspindite mai ales in domenit ‘muneii sociale. Ea permite ,Intr-adevar, ANALIZA TRANZACTIONALA (engl. transactional analysis). ‘Tehnica psihoterapeutica bazata pe o conceptic ‘destul de schematica, luata in parte din psihanaliza freudiana, despre comuni- care sirelatie. ‘aceasta tehnicS, intersctiunile dintre cei doi parteneri se pot reduce la unititi trancactionale usot de analizat yi de re- perat, In care fiecare se prezints cu El Adult ature cfd tranzactia este normal feu ,Eul infanil* (corespunzator in parte ‘Sinelui din topica freudiand) sau eu Esl parental” (corespunzand in parte Supra- eului) atunci end ea este perturba ‘Travail terapeutic va avea rept scop sential restablirea la pacient a posbiiti de a menfine 0 relatie de Eu adult” ‘comtiicarea si schimbrile sale cu sement Fondatorul acestei analize, E, Berne (4910-1970), dupa studi medicale si psio- logice fn oragul su natal, a devenit psih- nalist a instalat in Statele Unite, unde ‘2 fost naturalizat la sfarsitul celui de al Uilea rizboi mondial. La San Francisco. poi la Carmel, el a abandonat psihanaliza ‘ortodoxa pentru a crea analiza tranzactio: pal cdreia ti va deavolta principiile intr-o carte care Fa facut celebru, Games People Play: The Psychology of Human Relation ships, publicats in 1964 (tradusd in fran- ext in 1966 cu titlal Des jewx et des hhommes, Psychologie des relations hhumaines), IE. Beme deserie deci tre stir ale Bui {starea copil, starea adult, starea print pe care fiecare subiect 0 poate adapta dupa Circumstange si dup’ disporitile sale hevrotice. Trancactiile cu semen se vor face in mod normal intr-n fel comple ‘mentar, .in special ,ault-adult, caz in care intrefin o comunicare armonioas’. Dar aceasta poate fi ,incrucigati duct starea 4% se analizeze rapid relaiile de cupla i de familie, comunicarea in grupusile si in rmedile profesional yi aduce mari servi responsabililor cu resursele umane in i tweprinderi. Aspectul ei schematic si cam simplist (Berne spunea ch este suficient si se rejind cele cinci notiuni de ,parinte, adult, copil, joc si scenariu pentru a se ‘eunoaste gi practica analiza propus de el) cexplici att marea popularitate c&t si limite sate. BIbL: Beme, E., Games People Pliy> The Paychology of Human Relationships (1964), trad. Des jeux et des hommes, Stak, Pais, 1966; Joni, G., Le tiple Moi, Laffont, Pas, 1979; Krack, M-et col, L’amalyse transact rele, éthodesU'aplication en travail socal et en peychologe clinique 1981; Sinelikoff, N Les psyehosherapies, Edition M.A., Paris, 1987 ANAMNEZA (engl. anamnesis). Ansam- blu de informatii pe care medicul le poate culege de la pacient side Ia antu- ‘rajul acestuia spre ai cunoaste istoria ‘maladiet ‘Vorbim de ancheti anamnesticd atunei ind trebuie si adunim toate datele refe- ritoare la antecedentele si la debutul afec- Siumil. Este, asadar, dacd avem in vedere ctimologia greac¥, de fapt o intoarcere: 0 sfememorare" si o ,recapitulare™ a amin- trilor privind teeutul bolnavului $l boli sale, Este o veritabild reminiscent (evo- atl de Platon atit in Republica cit i ‘Menon, unde Soctate fl ajuti pe sclavul incult $8 regdseasci 9 demonstratie de ‘Beometrie cunoscuti mai demult). Anam: ‘eza poate pune in evident’ originea,cauza tulburirilor morbide. De aceea investigatia namnesticd Insoteste orice cercetare etio- logies. .A concepe o anamnez’ in dome- Ail psihopatologiei presupune sprijinirea ANARTRIE Pe tei teorit: © teorie @ reminiscentel, oteorie a etiologiei tulburirilor mentale, ‘© teorie a tehnicti conducerii convorbiii™ (D. Anzieu). ANANCASTIC (engl. anancastic). Se spune despre o stare in care cineva se simte fortat sa gindeasea, sa actioneze sau sa simta impotriva voiei sale. ‘Acest sentiment insoteste indeosebi compalsile”,obsesile si foil. Psihia Berman K, Schneider a descris © perso- alitate anancasticd ale cirei tassturi sunt 1 acelasi timp acelea ale personalititi jobsesionale si acelea ale caracterului anal (obstinate ordine, economie), cu tendinta la imtroversiune. ,Anancasti™ se prezinté cea subiecti deosebit de meticulosi, cu 0 anumniti pedanterie,oattudine exagerat de corecti, cu grija de amanunte, pe un fond de neliniste gi chiar de anxietate asociata cu ritualuri si fenomene foboobsesionale foarte freevente, Ei sunt foarte predispusi la decompensari depresive. ANARTRIE (engl. anurthria). Afazie motrice subcorticala, caracterizata printr-o tulburare a articulatiel cuvan- tului, fara a exista Ieziuni ale organelor fonatoare. ‘Anartia se exprima prints-o imposibili- tate de a articula cuvintele, in timp ce intelegerea, cititul si serisul rimn nor male. Aceast’ afazie pur motorie, descriss de P.Marie, se datoreazi unor leziuni cerebrale ale zoneilenticulare, Bolnavul se exprimd foarte greu sau chiar deloe atunci cand afectiunea este total. EI nu poate promunja decit citeva interjecti, edteva Tnjurituri. In formele mai putin intense, vorbirea este posibild, dar este extrem {de deformata. Aver in acest caz de-a face cu disartria”. Tulburatea nu se refers la aANCHETA DE PERSONALITATE Jocuyiunile conservate, ci mum la celealte ceuvinte care i se cere pacientului si le pronunte, in special cuvintele de testare clase. ‘0 hemiplegie cu o paralizie facial se asociaza in general cu anartra (laura do- rminanta), Un examen minutios permite desea descoperirea une tulburdrt a lim- ‘bajului interior, ceea ce Lea determinat pe 1. Head si recuze existenta unei anartti pure, considerind cl avem de-a face mai Uegraba cu o pafzie verbal’. J. Froment ts reluat aceasté idee, afirmand ci tulbu- farea articulérii cuvantului nu este decat 6 similianartre,afazia motorie purk nefiind ‘ecto amnezie verbal disociat: bolnavul {si reprezint’ vigual cuvantul si i poate ci serie, dar nu il mai injelege si deci nul poate pronunfa. ~> AFAZIE; AFEMIE. ANCHETA DE PERSONALITATE engl. personality inquiry). Masura de instruetie ordonata de un magistrat, care are drept oblect punerea Ia dis- povitia autoritatiijudiciare, sub o forma Oblectiva si fara a trage vreo concluzie fu privire la cauza in curs, elemente de fapreciere asupra modului de viata trecut si prezent al inculpatului “articolul 81 din Codul de proceduri penald dispune ca judecitorul de instructie Sx procedeze sau si dispunt si se pro- cedeze, fie de catre ofiter ai poitci judi ciate, fie de cite orice persoand abiitats, Tao ancheti asupra personalititii ineul patilor, casi asupra situate’ lor materiale, familiale sau sociale. Aceasti anchetS, obligatorie in caz de crim’, nu este decat facultativa in caz de delict. Ancheta de personalitate, examenul medical si eXa: ‘meni medicopsihologic (expertza penalA care vizeazi claificarea personalitiii sia mobilurilor delineventului) constituie dosaral personalitititinculpatulu 48 In nici un eaz acesta nu are drept seof celutarea de probe privind culpabilitatea ANGOASA (cng. anvity). Ansar de sentiment de fenomene actin ‘aracterizate print-o senztie inter Ge opresune si de sedmtorare sip team real sa imaginara privind fnare nenorocre sat © mae suri tana carora insu se simte att ips milloace de reactic, cit sin total putin de ase apara. ire a desori-o pe REE €3 PE team in fata um pic! necunoscat, ne Meterminats venind est mat aesea i inicio, Exe eaci de ala primitv mac in cop, on refer ara. Distineja ete angoass si anieta ene greu de feat Limba englezi ni ponste dee erent ante. ae tim ‘germani termenul Angst. In francez’ a fen clase sis ezerveangoase forme Cele ma grave de anxctate, De aceea dksrie oangoss pst 0 angoast imbued tangosse de morcellemen tangas de castro angoas dm G angoost a dsrugeritee Pe cid ane ten mine tit cl ak alesea la nivel esenfialmente phic, goad, P Akin, se asocazs cu manifest Imatie si neurovegetaive multiple: Sect csfapiene,preordaai ip tahicnde, tremuritri, hipersudate fel siaotior ec, elegat de efor de temperatura exterioaa), spasm int finale otte uneor! de dies prof (P. Moctin). ‘Acexe lure acompanir8 une ei de angoas pronto, precum fac Sele Je panic» ACCESE DE PANIC Bib: Faser-Bowonir, Lanois, PL 983 Rin, DF, Rathi, 1G Raven Press, New York, 1981 ANGOASA A LUNI A 8-2 (eng! fight month anxiety). Reactie negativa fata de persoane strain, reactle care marcheaza o etapa cructala in dezvol- tarea poihica a copilulul foarte mic spite. fe url vrs de 8 uni, sugar devine capabil si fact distintie inte fefele cu- recut 5 feele necunoscut, far prezenta une! persoanestrine reativeazl Jorinta de mama absent. Mai inant, incepaind Gintuna a3, ugar soridea orice! fete tne, manifestnd nepcere a isparitia acest. Fata comtvie un , Gest Signa GG configuraie semificanti, ale edi tribute stperficale (prezenta de elemente determinate,caochi ina eal spa fale ite clement) sunt singurele care prezint important fata vrai din profil fi provoact srs Surdsul este primul onganizator prin foprl eb marches trecerea nie recepin & experienge interne, singureleIuate In ‘cami In primele siptimani de vit sh peeeperea de stil exter. Dar daca acest stay sugar poate manifesta team ‘in prezentaunor stimu asociat la expe iene neplcute, angoasa propriu-zst mu survine decdt in juril varstel de 8 luni, atin cna fost consti o eae cu un bie libidinal cbiet care poate fi evocat dincolo de atributele superticiale perce- Pute, obiect doit Spitz sublniaz’ dows aspect importante ale acest al doilen organizator consituit de angoasa luni ‘8a, Manifest sale sunt, pe deo parte, eatem de variabile dela un copit Ia alt, ‘mergnd de la nonispuns la avansr ide ‘Ta mefienta la urlete de nepotolit. Pe de alti Patt, aceasté clap este absolut necesard “Anwety, Now Research aml Changing Concept, ‘ANOREXIE MENTALA ‘consirctei relator obiectale: Fastarea joac’ un rol decisiv fn constituirea El Diferite observti au pus sub semnul fntrebiriteoria lui Spitz In primal rind, noi-niscuidiverimineazi mirosul matem ‘de un miros strin si vocea mamei de vo: cile stn; putem totus argument aici cd © reactivitate diferentalS a organismulu trcbuie deosebit de o relate obiectals. De altel, aceastperioad Ue react negative Inceea ee este stdin spare fnt-o mar de est foarte larga Gntre 6 3115 hn, th legac eu tpol de atasament al copii Ia mam. In sfrsit, aceasts eactie poate surveni fn prezenta mamei, iat fn absenta acesteia poate altea cu tentatvee de aro piere de adult; ea ar putea fi iterpretat si a 0 reactie ambivalent faa de noutate, {ra specificitatea imaginii materne. ‘ANOREXIE MENTALA (engl. ano- zexia nervosa). Tulburare a conduite ali- ‘mentare caracterizata printr-un refuz ‘mal mult sau mal puti aa se alimenta, interves rraspuns la conflicte psi ‘Aceasth conduith de restrictiealimentars ‘metodie, nsolts de slabire, survine cel mai sadesea a'0 adolescent’ care prezint, pe de alti parte, o amenoree si o hiperactvitate asociate eu mouificri de caracter,ca $i cu tulburiri de pereeptic a corpulut propri. Conduitele onorexice au fost descrise in secolul al XI-lea (Avicenna), dar termenul de anorexie mentali a fost ereat de H. Huchard in 1883. Atasati din acea perioad’ a tulburari mentale ca isteria sav nevroza obsesional’, anorexia a fost mai \Grzivatribuitd une insuficiente hipofizare (cayexie hipofizari) de extre endocrinologi Cu toate acestea, dup cel deal doilea ri- boi mondial, progresele neuroendocrino- logici au demonstrat originea functional’ ry‘ANOREXIE MENTALA citul de investire erogeni a corpulu Investrea intelectual pare steBlucit de teama anorexicei cu privire la realitatea psihicd intern’ determina wn refugit tconformism si in lipsa le imaginatie ne ‘cesar creatvitti, Sectoarele profesion tele mai investte sunt profesiile medica si paramedicale sau care fac apel la est fied (desen, dans, gimnastica). Ecourl somatice ale anorexiei, in special tub rarile hidroelectroitice si gestice si det riorlrile dentate fac ca aceastafectine fie intotdeauna grav. Moartea_ po surveni prin denutitie, tulburiri cardia Sau in cazal nei reanimiri orale p Drutale. Suicidal este rar, dar se po produce dup o perioa de acces elim Recidivele sunt frecvente. Normaliz greuttit corporale nu este 0 dovadt Vindecare ‘Simptome psihiatrice abunds in evolu anorexiel: obi, obsesil, accese de de} onalizare, stiri depresive, tulburati teonduité (toxicomanie, aleoolism, ind ‘ebi compulsiv). Uneor asistim la 0 ve {abilt. psihotizare. Problema tiologi lacestei afectiin este vast, Studie psi patologice au cButat prin prism psihote Diilor aplicate la anorexici, s& desco ruetura personalititii acestora, H. Br ‘4 tiburirilor endocrine ale anorexici, Confirming originea sa phic, Cereetirile prihopatolozice sunt foarte numeroase si incor! divergente, dar defini indromoli ttnorexi este bine stabilti (GP. Feighner, DSM-IID, Varsta de debut se sitet inainge de 25 de ai la 0 adolescents care justified un regim alimentar print dis- ret ingrsare. Este vorba deo conduits fet de restitie alimentart oso de Tupta contra foamei (P,Jearnmet. Se PR fvocia ail accese de Bulimie, un ineres Special entra hrand, rturi alimentare, nismente i uarea de laxative 81 de Uivretice, Slibiren, adesea spectacular, tinge sau depigeste 25% din greutatea inigals. Aspectulfzic este caracterstic ct Slergerea formelor feminine si topirea muscular predominant Ia membre, care sunt desciimate. Amenoreea est legatt de fulburiri functionale ale sxei_hipotla rmoripofizare si ea coincide alesea eu “pwtia anorexiei. Dar moi ales nu exist tulburdsi mentale aparente, cea ce explicd tltfeuttle prinflor des accep oiginea psihologied a anorexici si gravitate to Daritilor, adesea banalizate saa atrbuite unui taumatism. Or, ceea ce mafchewZ iagnoticul este nerecunoasterea de cre aang abil ale absene insti co eee aren fundamental Prive la sare sade specified este o tulburare de imagine a Dinpearvicen ee frit eve sbi ee cra fat de perturba sich pate exerci ta rave supra PS; meroceptive (Sena rebU formei corpului e- Persist ina.seg28iPFE®corporale), Pe parcursul Inviiclor py ts recuge Ii frecvente verifies, Goce, mama a i impus copilulpo Trisurandusi in special perimetrl O8P- je ei senza si tebuinte in loc sl aj aaa energy domine ponderitale IMAO. ‘Antidepresori nonuciclci noo-IMAO. ‘Aces grup cuprinde un ansambiu eterogen de antdepresori care av Fleut dovada eficacitti lor. Farka fai eficacidecit imipraminicele sav deit ectronacora, sont in general mai bine toler. Mecanis- rm lor de actiune monoaminergc este de reguld mai specific deci acela al prior ftdepresori. Acest mecanivm permite, deci easificaresnolor substan Viloxazna,cu mecanism norarenesic, Inst cu betblocantele, fr e posed proprictajile, are un efect antidepres ‘Simulator. Estelipsts de eect secure {ke tip atopic, cea ce permite wilizarca ef inunelecontaingicai ale trcilicelor. Doi compusi mai degrabi stimulant nl (womifensins) cw un mecanism mai sles clopaminergic, ltl (indalpind) serotoni- nergc, a fos retrase de pe pan pofida eficaiticinice, dn eauza efectelorse- cundare eperate in faracovgient In arpa foarte studiat a inhbitorilor specific ai recuperin serotonine,putem cit lovoxamina, trazodona gi faxoctna Unit anideprsort noi, comercialzai ‘medifoxamind sau tinepting, sau in fk de dervltare,poseds mecanisme de acti- tne originale. Inantes eterogenitqit siricturilor gi smecanismelor boehimice, Deniker, dupa P. Kielholz, propane o clasificare cinicd a antdepresorilor potrivit efectelor lor Jaterale predominante: psihotonic (stimu rent) sau sedativ CARACTERISTICI GENERALE_ALE ‘ANTIDEPRESORILOR. Oricare arf ipl for antidepeesorii au fn comun, in grade ifrite,amumteefectecaracteristice: “Acfiune timoanaleptic¥. Amtidepresori redreseae’ dispoztia depresiva. Deptyin- {us scopul-ei pot determina o inversare Sixpozte, care devine euforeS. Accasa apavtate Jo a induce .viraje™timice fi tisinge a alte pinorrope cae pots ane pe dein if aleve antidepresor {tanchilizantele, de exerplu Inversarea Aisportei se produce dupa un interval de zece pn’ a cincisprezece zie, uneor mai true, niferent de pul de compus sau de tratament (electronarcoz’, de exemplu). ‘Acfiune neurologic. Inversarea efec tui unui neuroleptic rezrpina, constiuie mmodelul cel mai clase al efeetlvi ant depres Ia animal. La om, antidepresori reduc akinezia indus de neuroleptice sau cauzatd de boala Parkinson, Antdepresoit pot determina wemursturs si disantie (Giticutatea de a vor in genera discrete Antidepresori actioneaza asupra sistemului neurovegetativ, determinsnd o hipotensi- ae ontostticd(edere de presiune aril cn subiectul serie de pe seaun), mai rar arcese de temperaturh si transpiratc Foarte caratersticeimipraminicelor sunt efectele atropinice sau anticolinersice: scare a puri, constipatie, vedere ineeo- $aUd i ma ales rise de glaucom side re- ‘ene urinar® la subiecti predispusi care tu trebuie trata ew imipraminice. fn dori masiva(tentaiva de sinucidere, de exemply), antilepresonii pots indued erizeepileptice ‘Actiune biochimict. Antidepresori au ‘in comun propitatea dea reste procentul ANTIDEPRESOR numitor monoamine cerebrale: IMAO inhib’ procesul oxidativ de degradare; ‘ajoritatea celorlalfiantidepresor inhibi recaptarea de citre neuron x diferitelor monoamine, J. Glowinski si J, Axelrod (1964) au aritat e8 imipramina inhib’ re ‘aptarea sinoptied a noradrenaline! sporind ‘concentrarea sa in fanta sinaptie’. Creierul celui care suferd de depresie ar dispane astfel de un stoe mai important, pn atunci insuficient, de neuromediatori monoami- nergiei,S-a demonstra, de altfel, c& anti- depresorii ar diminsa numinl de receptori hneuronalipostsinaptici ale celor dowd mari sisteme de neurotransmisie: receptori betanoradrenergici si unii receptor seroto ninergic. Timpul necesaracestei diminuar 1 numarului de receptori ar corespunde intervalului de actiune al antidepresorilor. Tnaceste procese, totus, multe sisteme sunt jn interaetiune. Rezultatele sunt uneori ‘contradictori, de la © metods de observatie Ia alta (biochimie, electrofiziologie). Azi are loc orientarea catre un model interactiv ‘cu mai multe port de intrare, in care anti- Lepresori ar Veni si restabileaseechilibrl UTILIZAREA. ANTIDEPRESORILOR IN ALTE AFECTIUNI. Dact antidepre- sori sunt prin definite medicamente ale depresic, ei sunt wsilizai sin alte pre setipti. A Tost critica de afl insu ter rmenul de ancidepresor,termen cae eaifics substan foarte difert, Aceste sbstange au, poate, in afara cémpului depresci, proprietiti care riscé afi nerecunoscute dact le desemnim doar prin una dine efectel lor. Atidepresor a fost utiliza In schizofrenie. Cand tabloul shizare nici ete dominat de atimormic (nis ties piendreaclavstivil),neuolepticele se dovedesc mai putin eficace. $a ncercat cyANTIEPILEPTIC fn aceste cazuri si fie asociate cu un antidepresor nesedativ Jn Sindroamele paranoice. Asociati sau ru cu neurolepticele, antidepresorit doz slaba sau arita eficaci in eazul in ccare pacientit par deprimati,eantonati i ‘comportamente masochist si pesimiste, Se ppoate trata delirul de relatie descris de ExKretschmer (subiectul raporteazi la sine, intr-un sens persecutor, comporta: ‘mentul anturajului sin): triciclicele sunt uuilizate in doze medi, asociate cu un neuroleptic in caz de reactie hiperstenic’, Jn unele nevroze. Strueturile nevrotice dominate de psihastenie (caracterizate de boreal, indecizie si dificult de con: ceentrare) sunt sensibile Ia IMAO i la ‘ni antidepresori stimulenti (amineptin’) af, vechile nevroze obsesionale, numite azi tulburisi obsesional-compulsive, se amelioreazi cu doze ridicate de clomipra ‘mind. Aceastainhiba in mou preferential receptarea serotoninei, neuromediator care intra in joc in patologia obsesionalt. Noii ntidepresor, serotoninergici puri, reven- dick aceeasi eficacitate {In strife ipohondriace. Aceste tablouti vviulese adesea stir depresive mascate prin plingeri somatice neincetate ale pacienti- Jor, stiri care sunt sensible la antidepreso In stirile anxioase. Mai ales in ,accesele de panic’ (tulburiti caracterizate prin re: petarea de episoade acute de angoast) anti epresorii s-au dovedit mai eficace decat tranchilizantele benzodiazepinice clasice (Klein). Compusii utilizai UMAO, imipramina) sunt in mod paradoxal anti- \depresoristimulent,ceea ce a contribuit si diferentieze accesele de panict de alte twlburiri anxioase, sensibile la substante traditional sedative si anxioltic. In unele tulburii alimentare. Bulimiile rgpund uneori la antidepresor, chiar in afara orci sindrom depresiv. Tipu d aliment consumat pare important de dey termina dactpacieni consunn aliments taharate, sa recurs tal degraba a anti Aepresor. serotoninergic (Rlurovaming trazodond,Puoxetin). Ital, tpt} fanul, precursor al srotoninei, ar eel consumul de glucde In bulimile iat se utilizeazd) mai degrabs.antidepresoif noradrenergic (maprotiind) In numeroase alte paolo. Unele pao logit, legate sav nu de epresie, au put benefcia de chimioterapin antidepresivag Ne refrim a durreacrnic, la sindromal subiectivlegat de taumatsmele can la sevrajul de alcool sa de opiacce, ent seria Is cop, narcolepie Multmeaprescritilor de timoanalep- tie permanenta dezvoltare a unor mol cule noi sau marten ceea ce priveye eficacitatea lor Pe pan teoetic, in calitae de instrurentefarmacologice,antidepe+| sori au generat ipoteze monoaminersice pe cate se ntemeiara in prezent modelee biologice ale depres BDL: Deniker, P., Psychopharmacologie. Les Iédicaments et les drogues.psyehotropes, Editions Marketing, Pars, 1987; Burows, GD. ‘Norman, ., Davies, B. (eds), Drugs in Psych try: Antidepressants, Elsevier, Amsterdam, [New York, Oxford, 1983; Zaria, E., Lio, H., Les amtdépresseurs, Roche, Nuilly-su-Seine, 1982, ANTIEPILEPTIC (eng). antiepileptic). ‘Se spune despre ceea ce previne sau sto- peaza crizele epileptice sau este folosit pentru tratarea epilepsil ‘Tratamentul antiepileptic se bazeaz’ pe ‘un anumit numa de medicamente care a © actiune esentialmente simptomatica: ‘mpiedicarea crizei, Ele trebuie late continu si, din nefericire, nu sun ipsite eefocte secundaresupiriioare Folosrea treebuie dei adapt de moi a icare fina si supraveghests co regolaritate {Gonol elecroeneefalogratic periodic). Fenobarbtalul este singurul barbiturc tnd utlizat din pin, sub forma une sn fpr prize coidene, sear, Hidsntonele Sint $i ele foarte eficace, dar dill de tmnpolat, deoarece necesita 0 suprave- here susfinuté @ procentelor t singe Carbamazepina, activi in diverse erize, este extrem de utiizata indeosebi petra preveniteacrizelor paral. Valpoatl de fodiu este utlizt in special Ia copii contra erizeiminore (petit mal) sia tubursiorcaracterse, Benzodiazepine, care, in fara efectelor ranchilizante, a 0 june anticonvulsvant, sunt de ctiva ani din pln prescrse in special clobeza- tml clonazepaml diazepam, ezervat perioadlor de crizesubintrante si in sts rea de ri, Aceasts list, care-m ese limita, a putes fi completats sew ate produse, Spectul de alegre este ints si dncaz de esee, permite cu using schim: barca medicamentul. Pare in chim in telepe ca, in misura posibiluli, sf se respecte monoterapia, supraveghind-se indeaprodpe, in primele luni de tratament apartiasempelor de intolerana sau de sopradozaj. In cazul in care, in anuinite forme severe de comitilitte, se va dovedi necesart asocierea de medicament antep lepice, aceasta supraveghere va tebti 88 fies mai riguroass din eauzaineratuni medicamentoase care nevests indeosebi deoraje plasmaicerepetae. ANTIHISTAMINIC (engl. antihista- ‘minic), Se spune despre un medicament ‘care se opune activnif nocive a hist side afectiuni alergice diverse. Medicamentele antihistaminice se gr ppeazi in cinci clase principale: etalona minele, etilendriaminele, alkiaminele, piperozinele sau ciclizinele si fenotiazinele. Tocmai in aceasth ultim’ clas au expe simentat D. Bovet, P. Charpentier i P.Decourt © nous moleculdanthista rminic&, clorpromazina, ale cirei efecte sedative sunt foarte importante in ceea ce priveste sistemul nervos central. Acest prods a devenit primul neuroleptic utilizat fn psibiatrie .M. Harl, J. Delay si P. Deniker) in anii 1951-1952. ANTIPARKINSONIAN (ci parkinsonian drug). Substanta care tra- teaza boala Parkinson. Boala Parkinson este boala degenerativi «8 sistemului nervos central caracterizats printr-o disparjie de neuroni dopaminer: sic. Ea beneficiaza de administrarea unui precursor al dopamine: levodopa. Instau: ‘area tratamentului dopaminergic este general precedati de o prima faz8 de tra- tament cu substante anticolinergice sau cu amantadind, agonist dopaminergic. Poihiatrit au recurs la antiparkinsoniene pentru a corecta efectele secundare ale neurolepticelor. Neurolepticele pot fi de {apt responsabile de tc tipuri de simptome motor, esentialmente la nivel sistemulus extrapiramidal: hiperkinetice precoce sau tardive (akatizie, tasikineze),akinetohiper- tonice de tip parkinsonian si akinetice, Aatipatkinsonienele sunt utiizate in cele rei tipuri de efecte secundare, chiar dact cfectele hiperkinetice tardive si mai ales akinezia pot si necesite alti compuyi 7ANTIPSIMIATRIE CLASIFICAREA ANTIPARKINSONI ENELOR. Antipurkinsonienele apartin la tuei Famili principale: Derivati de benzhidrol. Utilizati foarte freevent, acesti compusi (tribexifrenidil, biperiden) au in general o aetiune psiho- stimulents, in fara de efectul lor la nivel extrapiramidal. Unii sunt mai sedativi, ea etibenzatropina, utiizaté pe cale paren- {eral in eaz de episoade distonice acute benzatropina, preferats de psihiatri anglo-saxoni, Derivati de dibenzotiazepine. Tropa- tepina determina 0 sedatie. Ea posed, ca si derivatiibenzhideolului, proprietai anticolinergice. Derivati de fenotiazin’. Mai putin folositi la ora actual, acesti compusi de structurt apropiati cu a neurolepticelor fenotiazinice (dietazin’, proferamind) sunt prea putin stimulente. ALTL COMPUSI. Au fost propuse ca ntiparkinsoniene si alte substange, dar ele ‘iman rareori foloste in psibiatrie: aman- tadina, agonist dopaminergic, care a fost utilizat si ca medicament antiviral, si bromocriptina, care stimuleazi PIF (Pro- lactine Inhibiting Factor), care reduce secretia de prolacting sesponsabils de amenoreele glactoreice, observate si in azul neurolepticelor. Acest doi compusi ‘sunt in mod curent utiliza in tratameneul bolii Parkinson, ‘Numerosi compusi stimulent, in afar ‘de antiparkinsonienele propriu-zise, au fost utilizate In lupta contra akineziei, care rimfne cel mai frecvent dintre efectele secundare provocate de neuroleptice. Am- {etaminicele nu mai sunt indicate, din ccauza riscurilor de resurgenta deliranta Adesea s-a recurs Ia antidepresori psio- tonici imipraminici i doz’ reduss. PROBLEMA —_TRATAMENTELOR NEUROLEPTICE, Anuparkinsonienele Sunt uneori preserise sistematic, cu ctly preventiv, in cazn! unui tratament cu neuro leptice. Aceastd prescriptie este contro- versati, deoarece efectele extrapiramidale, desi freevente in cazul administréii unor neutoleptice incisive, nu se manifesta tn medie decat in 20% din cazuri pe plan clinic, pe cand antiparkinsonienele pot sta la originea unei patologii iatrogene, Indeosebi la subiecti ANTIPSIHIATRIE (cng! ay). Migeare aparuta la ineeputul anilor 1960, de interogatie critica, und sub semnul intrebarii psthiatria traditionala i nojionea de boala men- fala pe care aceasta se bazewa de la miflocul secolului al XIX-lea. ANTIPSIHIATRIA ENGLEZA, acd aceastl contestare apitea din 1987, eu psihiatrul american T. Szaxz, care pune la “ndoialdrealitatea bolii mentale, din care el face un simplu ,mit* (in lucrarile sale Durere si plicere si Mitul maladie’ men- tale), iar dintr-un unghi accentuat filosofic 2 faimoasa Istoria nebuniei in epoca ‘lasicd a ui M. Foucault, sparuta in 1961, termenul Anti-Psychiatry si marea miscare care a risclit pshiatria se datoreaz8 engle- Zilor D. Cooper, A. Esterson si, Laing. Ei cei dint au dus pan la capat consecingele tunei critic mereu refulate de psihiatrit ‘Insist: nebunia este un fenomen social a ‘cirui definite este impust de societate si utlizat’d in vederea surghiunirii unora setichetati drept nebuni*, datoritd psihi- ‘trol s institute’ psihiatrice. emanatii st Instrumente ale acestei societi zise aie snante*. Ar exista deci in telat psihiatrulu cu bolnavul mental §i chiar in aceea a psihanalistulu cu cel psihanalizat,o ,ipo- teriie confortabilé si autoprotectoare™, 0 ‘eritabild complicitate cu societatea tira aplrarea unei ,normalitati exorbitante, supunere servi Ia ordinea stabilits si 0 necunoastere profundi, adesea nuanjatl de sadism, a celui considerat bolnav. Psihi ati ar ebui deci si adopte 0 atitudine cu totul diferti dae’ vor si-i dea cuvantul scestuia din um, atitudine ficuta din umiling si modestie, care i-ar lisa intr-un fel primal sol entra Cooper si prietenii si, deci, ar trebui si Fie dat wedi tot ce s-afnvagt in paihiatre, si fie parasite institutile si spi talele,s8 nu se mai creadi in progresele terapeuticit, Singura cale ar fi aceea de tri laolalta cu nebunii: si locuim eu ei, ‘mici comunitati, 58 Lisi baltd psihiatria si agnosticele sale, si devenim intr fel devi schizofenicilor, plisindu-ne cota parte si,de.ce nu, lectile pe care ei ni le pot da, Cici jnebunii au a ne invija multe luerori, ‘ui numat tn ceea ce fi priveste ci sin ceea ce ne priveste”. La limita, numai expe- Fienfele lor pot fi cu adevieat formatoare $i ‘idactice pentru vitorul antipsihiatra Aotispitaul. Spitalutu clsic trebuie 82-1 ‘sueceadi ,antispitalul". Cooper relateaza experienta organizatd in pavilionul 21, 0 unitate de sehizofrenici dintr-un mare spital psihiatric de la perferia Londre. In acel pavilion, metodele si atitudinile clasice au fos sistematc eliminate sau total inversate. In pofida dificulatilor Pinate de personalulingrijitor, cici .nu se Poate accede la realitatea gnupului inst- tutional decat cu conditia sacrificdrii rmijloacelor de existentd sau de a le pune, el putin, intrucdtva in pericol*,bolnavii au evenit, int-un fel, ingrijitori. Trebuie, bineinteles, ca se ajungi aici, s8 fie de- Pisitd acea frontiers deosebit de ame- ANTIPSIHIATRIE ningitoare care separa personal si pacient, ‘inate yi nebunie™. Dar, dup cum spune ‘cu regret Cooper, .rispunsul oficial a fost ‘departe de afi favorabil El consiiazd ca ‘aceste untispitale si fie fondate fn afara serviciilor publice, asa cum el insusi a facut in cadrul asociativ al Philadelphia Association, creat impreunk cu prietenii si Esterson si Laing, in 1965. Cel mai celebru dintre aceste homes a fos faim Kingsley Hall, centeu comunitar din peri feria din extul londonez, unde s-au stabilit 119 persoane (din 1965 in 1970), printe care Mary Barnes, veritabili wedeté a misc3ri antipsihiatrice engleze. Ea a parcurs aici, jac de psihiatrl J, Berke, care -a poves: it istoria, o Jungl regresiune-renastere, devenind, incepand cu frescele pe care la ‘nceput le realiza din materiie sale ecale un pictor de talent. Schizofrenia sa nu era decit 0 etichetd pe care societatea ina impus-o spre a-i Inchide gura, spre a-i inabusi revolta, cu ajutorul psihiatriei of ciale, ,mereu gata si violenteze nebunia (Cooper, ‘Metanoia. Daci miscarea antipsihiatr englezi determina disparijia diverselor Liagnostice de psihoze cronice, in contes- tarea sa antinosografic’, ea admitea tows cexistenta unor ,psihoze acute*, Darin cazl ‘cesta era suficient si se respecte evolutia ‘normald, care trebuia si duct in mod spon: tan la vindecare, deoarece tocmai ata ‘mentele si intemarea provocau cronicizarea Era suficient si fie urmarit bolnavul in caltoria sa, Laing admite e& unii subiecti pot prezenta crize psihotice acute, veri- tabile ciltorii metanoice in care spititul se schimbit si care pot fi provocate cu sub- stanje psihomimetice de felul L.S.D. Aceste voiajuri sunt bune sau rele, dup ‘cum mediu! le favorizeaza sau le contrari- az, Serviciile si clinicile psihiatriceANTIPSIHIATRIE, clasice, considerdndu-le ca maladii, le tra- teazi ca atare si fac deci din ele psihoze NEUROLEPTIC; SCHZOFRENE. ANXIETATE (cngl, anxiety). GEvER. 1) Stare emofionala de tensiune nervoasa, de frica, puternica, slab diferentiata si adesea cronica. GEvER. 2) Predispo: a unel persoane pentru stari anxloase, STARE EMOTIONALA. Diferenta dintre fricd si anxietate este 0 chestiune de grad fi mai ales de cognitie. Numim de pre fering fricdo stare al erei obiect este bine ccunoscut de subiect,adicd o stare care are ‘un conginut emotional si reprezentativ al obiectului stv, ‘in loc de a vorbi despre obiect, concep- tile tehavioriste vorbese despre declansa- {orul sau despre seimulul fic Puter de asemenea vorbi de intent Sensul feromenologic al termenului, ceea ANMIETATE «ce corespunde fn limbaj complementului de nume al cuvantuluifricd sau comple: ‘mentului direct al verbuluia se teme (de): ll Teste team’ de X" sau se tee de X* (de exemplu: y lui Ti este frie de eine”), este team c p sau se teme chp", ddacd este vorba de un eveniment descris print-0 propozitie mai degrabii decdt de un simplu obiect in sensul propriu al terme- nului (de exemplu : se teme ca duldul si u-] muste*) In contrast eu aceste situaii, rezerviim desea cuvdntulanxietate cazurilor in care ‘biectul este slab diferentiat din punct de vedere cognitiv. Dar il putem de asemenea aplicafricilor intense saw acelora repetitive, cronice gi, in definitiv, patologice. PREDISPOZITIE LA STARI ANXI- OASE. Trebuie si facem in mod cu totul riguros distinctie intre ceea ce uneor! ‘numim ,anxietate-stae” si anxietae-t- satura": Notiunea de stare emotional, aa ccurne-o aratd numele ei, corespunde unei stiri reeatoare, care poate surveni la orice individ Anxietatea-tristturl este 0 caraterstc’t individual’, aparent Inntscutd, care la Finduci se manifests in douat feluri: pre Lispozitia de a tai stride fric8 in prezenta Stimulilor care, pentru alti indivizi, sunt ‘mai putin anxiogeni, chiar eu totul ne- anxiogeni (in unele ca2un se pare cl absen- teazi orice stieul sau obiect anxiogen); predispozitia de a dezvolta stiri de team’

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5819)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (845)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1866)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4770)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (808)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1902)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)