IRS
Ios 91.020
STANDARD ROMAN SR 1629-2
APROBARE,
CORESPONDENTA
DESCRIPTORI TIT
lulie 1996.
Indice de clasificare G 24
Alimentari cu apa
CAPTAREA APELOR SUBTERANE PRIN PUTURI
Prescripjii de proiectare
Water supplies
Tapping of ground water through wells
Design specifications
Alimentation en eau
Captage des eaux souterraines par puits
Prescriptions en vue de I'établissement des projets
Aprobat de Directorul General al IRS la 19 decembrie 1995
Inlocuieste STAS 1629/2-81
La data aprobarii prezentului standard nu exista nici un standard
internajional sau european care s& se refere la acelasi subiect
(On the dats this standard approval there is no Intemational or
European Standard reffering to the same subject
A la date d’approbation de la présente norme il n’existe pas de
Norme intemationale ou européenne traitant du méme sujet)
Alimentare cu apa, apa subterand, presoriptie de proiectare,
proiectare, put
INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (RG), si. JL. Calderon 15, 70201, Bucuresti, Roménia,
TP (401) 2107401, (401) 2113298, TF (401) 2100833
Reeders ces eg su par § ESTAT CGN WIG TH BO wT OSSD TONE
sa ‘econ, scopre, mernae oe} ee arse act rw reso IRS
Ref: SR 1620-2:1908
Edijia a SaPREAMBUL
‘Acest standard roprezinté revizuirea STAS 1628/2-B1 pe care il Inloculegle, Standardul a fost elaborat infiat in
1956 g! revizul ulterior in 1962, 1972 51198
La claborarca SR 1629-2 s-au facut urmétoarele complet:
= $8u completat prescripiile de determinare a debitulul maxim exploatat (Q:) al unul put func de natura
‘eviferulu (eu nivel fiber si sub presiune);
sau introdus preveder' privind dimensionarea frontutlor de captare asifel ined si se asigure interferenja
domeniilor de alimentare;
~~ s-au Introdus prevedert privind amplasarea coloanel fitrante tn funcYje de natura aaviferutul (ou nivel Uber gt
sub presiune);
= 5-au introdus prevedert privind punerea tn funcfiune a pufutior gi verificarea eficientelhidrodinamice @ pufulul.SR 1620-2
1 GENERALITATI
4.4 Oblect gi domeniu de aplicare
Prozentul standard stableste prescripile prvind proiectarea caplirt spel subterane prin pufurl individuale st
{rontur do pufus si punerea or In functiune, pentru alimentéri cu apd
Prezentul standard nu se ceferd le:
~ _pulurtimperfecte aupd gredul de deschidere al acviferelor si modul de execute & puto
= url pentru capt de aps termotk sau gazoasé;
~ pufurt ou drenur radiate;
= pulur de explostare gi de studi
~ pulurt folosite pentru coborarea temporard a nivelulul apelor subterane;
= pufurtrealizate prin tnfigerea unut tub tn statu aviter;
uur reatizte in zone cartice sau fn roc! fisurate.
Progen standard nu cuprinde presorpile pind calcul de stbitate sl reltenApentu elementlé de
Consiructie,Instalaile gi utlajele capt
1.2 Clasificare
(Clasificarea pufuritor se face dupa modul de execute ta: =
= pufutiforate, executate atat tn sistem uscat(cotativ-manual sau sornimecenic gi percutant mecanic), c&t gl In
sistem hidraulic (rotativ sau percutant);
‘= piiurl sépate, executate manual sau semimecanic.
1.3. Referinte
‘STAB 1242-80, Teren de funders. Princip generale de cercatare
STAB 1342-91, ‘Api potabid
‘STAS 13490-89, ___Alimentiri cu apd. Determinarea canttailor de ep8 de alimentare. Prescripjii generale
‘SRT 1343-1:1995, Aliment cu aps. Determinerea cantitajilor de apa potabilé pent locality.
SR 1626-1:1995, _Alimentdri cu apa. Surse de ep& subierand. Investiga, studi de teren si cercetdri de
laborator
STAS 4068/1-82, | _Debite si volme maxime de api, Osterminarea debitelor gi volumelor maxime ale
curstiitor de apa
STAB 4273-83, CConstruoii hidrtehnice. Incadrarea in clase de important.
2 PRESCRIPTil DE PROIECTARE
2.4 Prescriptil generale
2.1.1 Proigotarea captiior prin putt trebule corelatd cu schemele de gospodérirea apelor din zond si
(64 prevederile planurior de amenalarea tertoiull national.
21.2. Prolectarea captitilor prin puluri trebuie precedat de studil si corcetdit de teren’ efectuate conform
STAS 1242/1 51 STAS 1628-1, Pentru sistomele acvifere importante, de Interes natjonal, cu dezvoltarea regional,
‘30 recomandé ca determinarea variantelor de pozilie & zonelor de captare $i debite totale explostabile s8 se facd
prin modelarea numeric& a condijilor hidrodinamice ta scar regionald, Etapele de dezvoltare a captarilor trebule
‘corelate cu perioadele de timp conform SR 1343-1.
Projectarea se face jingnd seama de:SR 1629-2
= fundamentarea resurselor de api subterand ce urmeazd sf fle exploatate avand in vedere concifile
hidrogeotogice regionate si locale:
~ toate captirile de ap8 subterand existente in zon8 si posibiitatea de interferare cu captarea prolectati
= existenfa factoritor antropici de poluare 2 acvifereiorluate in considerar
— captéile de apa polabila se amplaseazd pe cat posibil in amonte de localitalea sau industria pe care o
alimentesz8 cu apa.
2.4.3 In cazul in care frontul de captare cuprinde zone cu caracteristici hidrogeotogice aiferte, condtile
fldrogeotogice si parametri hidraulici se stabilesc diferentiat pentru fiecare znd, pe orizontalé gi pentru flecere
‘complex acviter pe vertical .
244 Valoarea debitulul ce se ia in considerare pentru dimensionarea captérilor nu trebule s& depaseascd
resursa dinamic& (debitul maxim exploatabi) a acviferului, corespunzatoare lungimil rontulul de captare.
‘Se lau in considerare acviferele la care gradul de asigurare al debitulul de alimentare este cel pufin egal cu gradu
de asigurare @ folosinfel pentru care se prolecteaz caplarea, grad stabilt conform STAS 1343/0,
24.8 Proiectul unei captari prin puturitrebuie s& cuprindé:
2.1.8.1 planul de situajle cu amplasarea tuturot pututilor, a forajelor de observatje, a zonelor de protectie saniters,
‘a lucrarlor hidrotehnice si a constructilr anexe>
2.4.8.2 secfiuni hidrageologice longitudinale sl transversale pe tinla puurtior gi prin foraje de studi executate, ou
‘mentjonarea caracteristclor hidrogeologioe ale stratelor acviere;
2.4.8.3 proiactul de execuje al unui pu, care trebuie SB cuprinda
= metoda de forare;
= coloane de luo utizate tn execufe le frajul uscat sau dlametrele de sap a foraulhidraullc;
= operatii de studiu hidrogeologic ce trebuie reaizate tn timpul sau dup forare (analize granulomettice,
fzico-chimice s de agresvitate pentru ep& gi so, carota] geo};
= dealt constructive pentru putur (Modul de tubare, dimensiunile coloanelor de prelungir, 9 fitrelor $1
5), se procedeazd la corectarea grafic a curbel cumulative
granclometsice prin eliminarea treptatd (succesiva) a fractuniiar mari, pan’ c&nd fractiunile cdmase Indeplinese
Conuitia (26). De exemplu, daca in prima etapa se elimind particulele mal mari de 5 mm, dimensiune earcia Tt
corespunde 73% dupa curba granulometricé inilialé, iar dup corectare 100%, toate punctele noi curbe
aranulometsice ig! schimba ordonata cur
100% 173% =1,35
‘Se inlocuieste noua curbé granulomettic3 si se verificd condita (27)
Daca este cazul introduceri celui de al doilea strat fitrant, diametrul granulelor pietigului margatitar, Djo $6
consider’
Opp =4 Dp, (omny 2)
8 in cazul execufiei pujului prin forare de tip hidraullc, pietigul mérgEkritar se introduce numei cu jet de ap
concemitent cu pomparea din pu a unui debit egal cu cel introdus cu pietrigul
2.4.4.8 Grosimea fitrului de pietris margéitar tebuie s& fle de col putin 100 mm pe raz&,
24.4.40 Este interzisi aplicarea oricSrul fel de sité motalicd pe coloana fitranta.
2.4.1.1 Capatul coloanei definitive din cabind sau cémin trebuie Inchis cu 0 ples speciald a clrel fang
inlerioard trebuie sé fle la 0 indllime de 0,5 m deasupra pardoseli ncliperi si care s& permit tréceren pompoior
verticale, a conductei de aspiraie sau de refulare, a tubull pentru observarea niveluui de apé sau, tn
‘apelorarteziene, a colonel manometrul
244.42 Golul de aoces in placa de acoperire a cabinel sau climinulul trebule 68 colncid8 cu axulforejulul, pentra
a Se executa deznisiparea pujulut si alte Interven
24.2 Préscriptil pentru puquri sipate
2.4.2.4 Incepand cu (200...300) mm deasupra fundului pujului si pnd la nivelul maxim st apel subterane, perefi
uuu se prevéd cu golur (barbacane) in care se monteazd piese specisle alcdtuile astfel Incat sé Impledice
antrenarea in puja materialuli fin din strat, dup& deznisipare, Goluile sunt dimensionate | amplasate astfl Inca
‘8 asiqure caplarea, pe tot perimetrul pujull, tn mod uniform, eftregulul debi dn strat,
2.4.2.2 ‘Diametrut interior al pujului sépat trebuio sd fe de cel putin 1,6 m.
2.6.2.3 In cazul in care este necesard prevederea unui radier de beton la fundul pujulul, cAnd exist pericolul
‘efuldni stratului de sub talpa pulului, acest raclereste ampiasat cu cel pufin 1,6 m sub patul stratului sevifer care
se capteaz
2.4.24 In interorul piqulitrebuie amensjate plttorme de acces si manevrare, agezate cu cel pulin 0.5. m