Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Hristos Si Neprihanirea Sa

    Uploaded by

    Adi Bulboaca
    758 views55 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    758 views55 pages

    Hristos Si Neprihanirea Sa

    Uploaded by

    Adi Bulboaca

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 55
    IStoOs SI Reprrhtimiires sh E. J. Waggoner Traducere de: Jinga Ana Gabriela ni este ,Christ and His Righteous- ness" ES ‘Waggoner. Pentru traducerea de fai s-a folo- siteditia publicati la Upward Way, Inc., 1990. Peste tot in aceastl carte a fost folosita versiunea GBV « Bibliei in limba roménd. Lectura manuscrisului: Cezar Luchian Corectura: Florica Gheciulescu CUPRINS CUMSA PRIVIM LAISUS ESTE HRISTOS DUMNEZEU? HRISTOS- CREATOR ESTE HRISTOS 0 FIINTA CREATA? DUMNEZEU MANIFESTAT IN TRUP LECTI PRACTICE IMPORTANTE HRISTOS- DATATORUL LEGHI NEPRINANIREA LUI DUMNEZEU HRISTOS - NEPRIHANIREA NOASTRA PRIMITI DE DUMNEZEU VICTORIA CREDINTET SCLAVI SI OAMENI LIBERI ILUSTRATII PRACTICE ALE ELIBERARIL DESUB ROBIA PACATULUI 10 a a 26 34 a 49 a 5B 9 98 HRISTOS NEPRIHANIREA SA 4 n primul verset al capitolului al treilea din Epistola edtre Evrei gisim un indemn ce cu- prinde toate recomandiirile date crestinului. Acesta este urmitorul: De aceea, frati sfinti, Partasi ai chemarii ceresti, luaji_aminte la Apestolul si Marele Preot al mirturisirii noastre, Hristos Isus“. Facdnd aceasta mereu gi intr-un mod inteligent, asa dup’ cum Biblia ne indrumé, Tuand aminte Ta Isus Hristos aga cum este El, omul va fi transformat intr-un crestin desivarsit, pentru ci »privind suntem schimbapi* Slujitorii Evangheliei au o motivatie inspirata pentru ‘a-L piistra pe Hristos permanent in fata 5 E.J. Waggoner poporului, indreptand atengia tuturor numai spre El. Pavel spunea corintenilor: ,cici n-am avut de gind si stiu intre voi altceva decdt pe Isus Hristos si pe El stignit“ (1 Corinteni 2,2), Nu exist niei un motiv si presupunem c& predica sa din Corint era diferiti, orice punct de vedere, de predica sa din alti parte. ‘Intr-adevar, el ne spune ci Dumnezeu L-a descoperit pe Fiul Siu in el, spre a-L predica printre neamuri (Galateni 1,15.16) si bucuria sa era aceea c& harulis-a dat ca s4',vesteascd printre neamuri evanghelia bogiiillor nepatrunse ale lui Hristos" (Efeseni 3,8). Dar faptul c& apostolii L-au fficut pe Hristos povara predicdrii lor nu este singurul nostru motiv pentru a-L preamari, Numele Sau este singurul nume sub ceruri, dat oamenifor, prin care putem fi mantuiti (Fapte 4,12). Hristos Insugi a déclarat c& nici un om ru poate veni la Tatil decat prin Fiul (loan 14,6). Lui Nicodim, El i-a spus: ,Si dupa cum Moise a indljat sarpele in pustie, tot asa trebuie si fie inlat si Fiul ‘ombului, pentru ca oricine crede in Elsi nu piari, ci'sf aibii viafa vesnici“(Ioan 3,14.15). Aceasti ,jnaljare* a lui Isus, desi se referd in primul rand la rastignirea Sa, inchide mai mult decit simplul fapt istoric; Inseamnd ci Hristos trebuie si fie ,tniljat* de toi ce I ristignit, ale cérui te ca si implineasca cea mai mare nevoie a lumi; inseamna ca El ar trebui sa fie indliat* In toat puterea si frumusefea Sa 6 Hristos si neprihdnirea Sa neasemuitg, ca ,Dumnezeu cu noi, astfel incat plindtatea Sa si-iatragi pe toy la El (loan 12,32). Indemnul de a privi la Isus, precum si motivatia pentru aceasta, ne sunt oferite in Evrei 12,1-3: ,De aceea, gi noi, fiindcd suntem inconjurati cu un nor aga de mare de martori, si dim la o parte orice ne Iingreuiaza gi picatul care ne inffigoard aga de usor $i sa alergiim cu staruinté tn lupta care ne sta inainte; privind fint& la Isus, Capetenia si Desivarsirea credintei noastre, care, pentru bucuria care-I era pusi inainte, a suferit crucea, a dispretuit ruginea gi std la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. Uitati-va bine la Cel care a suferit din partea piicatosilor o impotrivire aga de mare fafa de sine, ca nu cumva si va pierdeti inima, si si cAdeji de ‘oboseald in sufletele voastre™. Doar privind la Isus cu multd rugiciune gi intr-un mod constant, aga cum ne este El descoperit in Biblie, vom reusi si nu obosim in facerea de bine gis nu cidem pe drum. De asemenea, trebuie si privim la Isus, deo rece in El ,sunt ascunse toate comorile injelepeiunii si ale cunoasterii (Coloseni 2,3). Cel caruia lipseste infelepeiunea este sfatuit sa 0 ceara lui Dum- nezeu, care di tuturor oamenilor din belgug si nu oboseste, si are fagiiduinja cd va primi; iar infelepeiu- nea doriti poate fi objinutdé numai in Hristos. Intelepciunea care nu vine de la Hristos gi care, ca 0 7 E. J. Waggoner consecingZ, nu conduce la El, este doar nebunie; pentru ci Dumnezeu, sursa tuturor lucrurilor, este Autorul infelepciunii necunoasterea lui Dumnezeu este nebunie in ultimul grad (vezi Romani 9,21.22); si toate comorile infelepciunii gi ale cunoasterii sunt as- cunse in Hristos; aga c& cel care are doar infelep- ciunea acestei lumi, in realitate, nu stie nimic. $i cum toatd puterea in cer si pe pmant a fost dat lui Hr tos, apostolul Pavel Il declara pe Hristos ,puterea lui Dumnezeu, si inelepciunea lui Dumnezeu" (1 Corin- teni 1,21), Existd un text care rezuma tot ceea ce inseamna Hristos pentru om, si care ne oferd cea mai ampli motivafie pentru a jua aminte la Isus. Acesta se giseste in 1 Corinteni 1,30: ,$i voi, prin El, sunteti in Hristos Isus, care ne-a fost facut elepciune de la Dumnezeu, dreptate, sfintire si rascumparare™. Noi suntem nestiutori, neputinciosi, pierdutis Hristos ne este intelepciune, neprihinire, cumpirare. Ce privilegiu! De la nestiing& si piicat la neprihnire si rscumpirare. Nici cea mai inaltd aspiratie sau nevoie a omului nu poate depisi li ceea ce Hristos, si numai El, inseamna pentru n Este un motiv suficient, pentru care ochii tuturor trebuie sii fie atintiti asupra Lui" Hristos $i neprihédnirea Sa CUM SA PRIVIM LA ISUS ? Dar cum si privim la Hristos? Exact asa cum El Insusi S-a descoperit lumii; dupa mirturia pe care El Insugi a dat-o despre Sine. in acel minunat discurs, consemnat in capitolut al cincilea al Evangheliei dup’ Toan, Isus a spus: ,cci dupa cum Tatil inviaza mortii sile d& via’, tot aga gi Fiul da viata cui vrea. Cac Tatil nici nu judecd pe nimeni, ci toatd jude dat-o Fiului, pentru ca tofi pe cinstese pe Tatal, care L-a trimis" (versetele 21-23), Lui Hristos I s-a acordat cel mai inalt privilegiu, acela de a judeca. El trebuie si primeasci aceeasi onoare care {i este.datoratd Lui Dumnezeu gi pentru motivul c& El-este Dumnezeu. Ucenicul preaiubit a adus urmitoarea mérturie: ,La ineeput era Cuvantul si Cuvantul era cu Dumnezeu si Cuvantul era Dum- nezeu (Ioan 1,1). Ca acest Cuvant Divin nu este altul decat Isus Hristos, ne este aritat in versetul 14: »Si Cuvantul a devenit trup si a locuit printre noi (si noi am privit slava Lui, slava ca a unicului Fiu din partea Tatilui) plin de har side adevar* Cuvantul era Ja inceput*. Mintea omeneasc& nu poate patrunde epocile cuprinse in aceasta frazzi, Nu-i este dat omului si stie cdnd sau cum a fost 9 2. Hiss si nepiinire Sa E.J. Waggoner nascut; dar stim cd El a fost Cuviintul divin, nu doar inainte de a veni si moar pe acest pimant, ci chiar fnainte ca lumina si fie creat. Exact inaintea ristig- nirii Sale, El s-a rugat: ,Si acum, Tati, preamareyte-Ma la Tine Insuti cu slava pe care o aveam cu Tine inainte de a fi lumea*. (Ioan 17, 5). Cu mai bine de sapte sute de ani inaintea primei Sale veniri, aceasta a fost astfel prezisi de cuvdntul inspirat: ,Si tu, Bet leeme Efrata, m: esti prea mic intre mille lui Juda, totugi, din tine Imi va iegi Cel care va stapani in Israel sia ciirui origine este din timpuri stravechi din zilele vesniciei* (Mica 5,2). Stim c& Hristos ,a iegit gi vine de la Dumnezeu* (Ioan 8, 42), dar aceasta s-a vesnicie, ESTE HRISTOS DUMNEZEU ? in multe locuri din Biblie, Hristos este numit Dumnezeu. Psalmistul spure: ,,Dumnezeu, da, chiar Dumnezeu, Domnul a vorbit si a chemat pamantul, de la rasfritul soarelui pnd la asfingitul lui. Din Sion, perfectiunea frumusefii, de acolo a strilucit Dum: nezeu. Dumnezeul nostru va veni si nu va tea; focul va mistui inaintea Lui gi o furtund puternied va fi imprejurul Lui, El va striga spre ceruri, sus, si spre 10 Hristos i neprininirea Sa pamant, ca sd judece pe poporul Siu: “Adunati-Mi pe credinciogii Mei, care au facut legimant cu Mine prin jertfa” Atunci cerurile vor vesti dreptatea Lui cici Dumnezeu {nsugi este cel ce judeci“ (Psalmul 501-6). CA acest pasaj face referire la Hristos, poate fi stiut (1) prin faptul deja invajat, c& toatd judecata a fost incredintata Fiului; si (2) prin faptul cf, laa doua Sa venire, El isi va trimite ingerii sa-i adune laolalta pe alesii Sai din cele patru vanturi (Matei 24,31). Dumnezeul nostru va veni si nu va ticea". $i nu va tacea, pentru ci atunci cand Domnul Isus va cobori din ceruri 0 va face ,cu un strigit, cu glasul arhan- ghelului, gi cu trambifa lui Dumnezeu (1 Tesaloni ceni 4,16). Acest strigit va fi glasul Fiului lui Dumnezeu, care va fi auzit de tofi cei aflati in mor- mintele lor, si care-i va face s& jas afard din ele (loan 5, 28.29). Impreund cu cei neprihainit, gasiti in viata, ei vor fi rapiti si-L intmpine pe Dommul in Jizduh spre a fi cu El pentru totdeauna; aceasta va constitui ,strangerea noastri laolalté la El (2 ‘Tesaloniceni 2,1). Compara cu Psalmul 50,5; Matei 24,31 gi I Tesaloniceni 4,16. Un foc va mistui inaintea Lui si o furtund puternica va fi imprejurul Lui, pentru c, atunei cind Domnul Isus va fi descoperit din ceruri cu ingerii Sai puternici, aceasta va fi ,intr-o flaciiré de foc, aducaind Fazbunare peste cei care nu cunose pe Dumnezeu §i " E. J. Waggoner peste cei care nu asculté de Evanghelia Domnului nostru Isus Hristos“ (2 Tesaloniceni 1, 8). Deci stim cA Psalmul 50,1-6 este o descriere vie a celei de-a doua veniri a lui Hristos, pentru salvarea poporului Siu, Cand va veni, El va fi asemenea ,Dumnezeului prea puternic"(compara cu Habacuc 3) ‘Acesta este unul din titlurile ce I se cuvin. Cu ‘mult fnaintea primei veniri a lui Hristos, profetul Isaia a vorbit aceste cuvinte de mangaiere, lui Israel: »Caci un copil ni s-a nascut, un Fiu ni s-a dat si dom- hia va fi pe umarul Lui; {I vor numi ’Minunat, sfa- tuitor, Dumnezeu puternic, Parintele vegniciei, Pring al picii“(Isaia 9,6). Acestea nu sunt doar cuvintele tui Isaia; ele sunt cuvintele Duhului lui Dumnezeu, Dumnezeu, in adresare directi citre Fiul Siu, L-a numit pe Acesta cu acelagi titlu. In Psalmul 45,6, citim aceste cuvinte: ~Scaunul Tau de domnie, Dumnezeule, este vesnic; Sceptrul impariiei Tale este un sceptru de dreptate" Cititorul neatent poate lua acest pasaj ca pe o simpli rugiciune a psalmistului citre Dumnezeu; dar cand ne intoarcem in Noul Testament, descoperim ci este molt mai mult. Dumnezeu Tatil este cel care vorbes- te aici si Se adreseazi Fiului, numindu-L Dumnezeu (vezi Evrei 1.1.8). Acest nume nu a fost dat ca o consecinta a unei mari realiziri, ci este al Lui prin drept de mostenire. 12 Hristos sineprinénirea Sa Vorbind despre puterea si maretia lui Hristos, autorul serisorii edtre Evrei spune cd El a fost facut cu mult mai presus de ingeri, deoarece ,El a mostenit un Nume mult mai minunat decat al lor" (Evrei 1,4). Un fiu este totdeauna indreptatit sa poarte numele tatdlui; gi Hristos, ca ,singurul Fiu niscut din Dum- , este la fel de indreptatit sii poarte acelasi nume cu Tatal. Un fiu, de asemenea, este intr-o misurli mai miei sau mai mare o copie a tatélui; ef are, intr-un anumit grad, trasaturile fizice si carac- teristicile personale ale tatilui su, dar nu in mod desivirsit, pentru ci mu exist o copie fideld in Intreaga omenire. Nu exist nici o imperfectiune in Dumnezeu sau in vreo lucrare de-a Sa; si astfel, Hris- tos este_,reprezentarea exact a Fiinjei ui Dum- nezeu (Evrei 1,3). Ca Fivl al lui Dumnezeu, existent prin Sine {nsugi, El are in mod natural toate atributele Divinitagi Este adevirat ci Dumnezeu are multi fii; dar Hristos este ,singurul Fiu niscut din Dumnezeu' gi de aceea e Fil lui Dumnezeu intr-un fe] in care nici o rin{d nu a fost $i nu va fi vreodata. Ingerii sunt fi ai lui Dumnezeu, aga cum era si Adam (Iov 38,7; Luca 3,38) prin creatiune. Crestinii sunt fiii lui Dum- nezeu prin infiere (Romani 8,14.15); dar Hristos este Fiul lui Dumnezeu prin nastere. Autorul epistolei citre Evrei arati mai departe c& pozitia Fiului tui Dumnezeu nu este una la care a fost inaljat, ci este 13, EJ. Waggoner Hristos $i neprinanirea Sa una pe care o detine pe drept. El spune ci Moise a fost credincios in toata casa lui Dumnezeu, ca ser- vitor, ,dar Hristos este credincios ca Fiu peste cas Lui“(Evrei 3,6). $i, de asemenea, Hristos este iditorul casei (versetul 3). El este Cel care zideste templul Domnului si poarta slava (Zaharia 6,12.13 Hristos Insugi a predicat, in modul cel mai categorie, ci El este Dumnezeu. Cand tandrul a venit si Lea intrebat: ,Bunule Inviitor, ce si fac ca si mostenesc viata vesnic&?*, Isus, inainte si-i raspunda la intrebare, a spus: ,Pentru ce Mi numesti bun? Nimeni nu este bun decét Unul Singur, Dumnezeu". (Marcu 10, 17.18). Ce a vrut Isus si spuna prin aceste cuvinte? A vrut oare si nege epitetul care L-a fost adresat? A vrut oare si dea de infeles c4 nu era bun in mod absolut? Era oare aceasta 0 modesta tigidu- ire a Lui Insusi? Nici vorba, pentru ci Hristos era bun in mod absolut. Evreilor, care permanent vurmireau si vineze greseli cu care sa-L acuze, le-a spus cu indrizneala: Cine dintre voi Ma poate dovedi de piicat?* (loan 8, 46). In toata natiunea iudaicd nu se gisea nici un om care si-L fi vizut vreodati fiicdnd un lucru sau si-L fi auzit pronuntind un cuvant care si pard doar rau; si aceia care au fost nevoiti si-L condamne au putat-o face deciit tocmind martori mincinosi care si marturiseasci strimb impotriva Lui. Petru spune cd ,El n-a fiicut pat siin gura Lui nu s-a gisit viclenie“(1 Petru 2,22). fn 2 14 Corinteni 5,21, apostolul Pavel spune despre El cd wea cunoscut pacat™. De asemenea, psalmistul mirturiseste: El e Stinca mea, in care nu este nedreptate* (Psalmul 92,15). lar apostolul loan spune: {Si siti cd El S-a arditat ca si ia plcatele; gi in El nu este puicat (1 Toan 3,5). Hristos nu Se poate nega pe Sine fnsusi, de aceea El nu putea spune ci nu este bun, El a fost gi este foarte bun, este desivargirea bundtitii. Si de vreme ce nimeni nu este bun decét Dumnezeu, gi Hristos este bun, inseamna ci Hristos este Dum- nezeu, si aceasta este ceea ce a vrut si invefe pe tani Acelagi lucru i-a invatat si pe discipoli. Cand Filip Ia spus lui Isus: ,Arati-ne pe Tatil gine este de ajuns", Isus i-a rispuns: ,.De atdta vreme sunt cu voi sinu M-ai cunoscut, Filip? Cine M-a vizzut pe Mine a il, Cum ici tu: ’Aratiene pe Tatal?” 9). Acest lucru este destul de accentuat ca siatunci cfnd spune: ,Eu si Tatil una suntem* (Ioan 10,30). Hristos era cu adevarat Dumnezeu; si atunci end, aici printre oameni, I S-a cerut si-L arate pe Tatil, El a putut spune: Priviti-Ma pe Mine. $i aceas- ta ne aminteste de afirmatia pe care a facut-o Tatil, 1d a adus in lume pe Cel {ntai nas uj Dumnezeu sa Ise inchine* (Evrei 1,6). Sinu doar atunci cind S-a impartagit din slava Tatalui era El 15 E. J. Waggoner indreptait sii primeasca inchinarea, dar chiar si atunci cdnd a venit ca un prune in Betleem, ingerilor li s-a spus si Tse inchine. Iudeii au infeles invaitura pe care o dadea Hristos despre Sine Insusi. Cand El a declarat cA era ‘una eu Tati au luat pietre ca s& arunce in El; si cand E] i-a intrebat pentru care din lucrarile Sale bune au de gind si-L loveascé cu pietre, ei au raspuns: Nu pentru o lucrare bund arunem noi cu pietre in Tine, ci pentru huld si pentru c& Tu, care esti un om, Te faci pe Tine Insuyi, Dumnezeu™ (loan 10,33). Daca Isus ar fi fost, aga dupa cum fi priveau ci, un simplu om, cuvintele Sale ar fi fost intr-adevar hula; dar Elera Dumnezeu. Scopul venirii lui Hristos pe p”imant a fost acela de a-L descoperi pe Dumnezeu oamenilor, aga incat ei sa poate veni la El. Astfel, apostotul Pavel spune: »Dumnezeu era in Hristos, impicdnd lumea cu Sine* (2 Corinteni 5,19); jar in Evanghelia dupa loan citim despre Cuvantul care era Dumnezeu, ca a devenit trup* (Ioan 1,1.14). Tot in legiturd cu aceasta, se sustine cd ,Nimeni n-a vizut vreodatai pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este in sénul Tatilui, Acela L-a facut cunoscut"(Ioan 1518). Retirieti expresia ,singurul Lui Fiu care este in sdnul Tatilui*. El igi are resedinja acolo, gi El cu siguranti a rimas acolo, luand parte la Guvernarea 16 Hristos $i neprindnirea Sa Divina gi cdnd a fost in ceruri, si cAnd a venit pe piimint. Folosirea timpului prezent implicd existenta permanent gi arati aceeasi idee confinuta in afir- ‘mafia lui Isus cite iudei: ,Maiinainte de afifost Avraam, Eu sunt“(Ioan 8,58). $i aceasta arati din nou iden- titatea Sa cu Cel care i-a aparut lui Moise in rugul aprins $i care a declarat cd numele Sau este ,Eu sunt Cel ce sunt”. $i, in cele din urma, avem cuvintele:inspirate ale apostoluluj Pavel, referitoare la Isus Hristos, din care aflim: ,Caci ‘Dumnezeu -a vrut ca_toati plinatatea sé locuiasea in El (Coloseni 1,19). Dar ce este aceasta plinatate care locuieste in Hristos afkim din urmitorul capitol, unde ni se spune: ,Caci in El ocuieste trupeste toati plindtatea Dumnezeirii (Coloseni 2,9). Aceasta este cea mai perfecti si mai clara afirmare a faptului ci Hristos poseda in mod natural toate atributele divine, fapt ce va apirea foarte clar de indat& ce vom incepe sa-L privim. HRISTOS - CREATOR Imediat dupa des folositul text care ne spune ca Hristos, Cuvantul, este Dumnezeu, citim ca ,,Toate au fost ficute prin El si nimic din ce a fost facut, n-a fost facut ffrd El* (Ioan 1,3). Nici un argument nu 17 (€3. Hristos si neprinirea Sa E. J. Waggoner Hristos $i neprihanirea Sa poate face aceasti afirmatie mai clard deciit este, fapt pentru care vom trece la cuvintele din Evrei 1,1- 4, ,Dumnezeu, la sfairgitul acestor zile, ne-a vorbit in persoana Fiului, pe care L-a pus mostenitor al tuturor lucrurilor si prin care a facut si veacurile. El, care este strilucirea slavei Lui si reprezentarea exact a Fiinfei Lui, si care susjine toate lucrurile cu cuvantul puterii Sale, a facut prin Sine curitirea pacatelor si S-a agezat la dreapta miririi, in locurile prea inalte, lund un loc cu atat mai presus de ingeri, cu ct a mostenit un nume mult mai minunat decat al lor". Cu mult mai accentuate decdt acestea sunt cuvintele apostolului Pavel, adresate colosenilor, cand vorbeste despre Hristos ca find Cel prin care avem rascumpararea. Pavel vorbeste despre El ca despre Cel care este ,chipul Dumnezeului Celui nevizut, Cel intdi-nascut peste toati creatia; si pentru ci prin El au fost create toate lucrurile, cele care sunt in ceruri gi pe plimfint, cele vizute si cele nevizute, fie scaune de domnii, fie domnii, fie cApetenii fie autoritiyi. Toate lucrurile au fost create prin El si pentru El. El este mai inainte de toate gi toate se mengin prin ele”. Acest text minunat ar trebui sd fie studiat cu atentie sisi fie adesea subiect de meditatie. Nu exist nici un lucru in univers pe care Hristos sd nu-1 fi creat, 18 Ela ficut totul in ceruri si totul pe plmant; Ela facut toate cele vazute si cele neviizute; scaunele de dom- nie si domniile, cdpeteniile gi autoritaile din ceruri - existenja lor depinde numai de El. $i cum El este inainte de toate lucrurile, dar gi creatorul acestora, tot asa, prin El, toate lucrurile sunt sustinute. Acesta este echivalentul a ceea ce se spune in Evrei 1,3, gi anume cA El ,susfine toate lucrurile cu cuvantul puterii Sale“. Doar printr-un cuvant au fost facute cerurile gi tot prin acest cuvnt El le mengine la locul lor gile protejeazi de distrugere. Yn legiturd cu aceasta, nu putem trece peste Isaia 40,25.26: ,Cu cine Ma veti asemiina, ca si fiu deopotrivi cu el? zice Cel Stint. "Ridicati-va ochii gi priviti! Cine a creat aceste lucruri? Cine a facut sa ‘mearga dupa num&r, in sir ostirea lor?” El le cheam’ pe toate pe mume; aga de mare e puterea si tria Lui, ‘4 una nu lipseste™. Sau, aga dup’ cum traducerea ebraic’ fl red mai energic, ,Nimic nu poate scipa de El, Cel plin de maretie gi foarte puternic*. Ca Hristos este Cel Sfant, care astfel cheamii pe nume ostirile ceresti si le mentine in Jocurile lor, este evident gi in alte parti ale aceluiagi capitol. El este Cel inaintea cdruia s-a spus: ,Pregatiti in pustie calea Domnului, neteziti in locurile uscate un drum pentru Dum- nezeul nostru!"(Isaia 40,3). El este Cel care vine cu.o mini puternica, avind cu El risplata; Cel care, asemenea pistorului, igi hrdneste turma, purtindu-i 19 E. J. Waggoner pe mielusei la sdnul Sau. Inca o afirmatie referitoare la Hristos - Creator gi este de ajuns. Aceasta este mirturisirea Tatilui Insusi. fn primul capitol din Epistola catre Evrei, citim ci Dumnezeu ne-a vorbit prin Fiul Sau gic’ a spus despre El: ,,Toyi ingerii si se inchine"; iar despre ingeri a spus: ,Cel care face ingerii sai vanturi si slujitori sai o flacara de foe", Din nou, Fiul Sau ii spune: ,Scaunul Tau de domni Dumnezeule, este in veci de veci, sceptrul impar Tale este un sceptru de dreptate"; $i Dumnezeu spune mai departe: ,La inceput, tu, Doamne, ai intemeiat pamantul; $icerurile sunt lucrarea mainilor Tale* (Evrei 1,8-10). Aici il glsim pe Tatil adresfin- du-I-Se Fiului, ca lui Dumnezeu, spundindu-: Tu intemeiat pimantul; sicerurile sunt lucrarea mAinilor Tale". Cand Tatil Insusi di onoare Fiului Sau, ce este omul ca sii se abfind de la acest lucru? Cu aceas- ta, putem foarte bine si dim o marturie _categorica, referitoare la divinitatea lui Hristos gi la faptul ci El este Creatorul tuturor lucrurilor. Ar fi necesar aici un cuvdint de precautie. Nimeni si nu-si imagineze cd noi am ridica pe Hristos la importanta Tatil sau e& L-am ignora pe Tatal. Nu poate fi vorba de asa ceva, pentru ca interesele lor sunt comune, Noi II slivim pe Tatal, slvindu-L pe Fiul. Suntem atenti la cuvintele Iuj Pavel, care spune ci ,totugi, pentru noi nu este decat un singur Dumnezeu: Tatil, de la care vin toate lucrutite, si prin El si noi" (1 Corinteni 8,6). Aga cum 20 Hristos si neprihanirea Sa a citat deja, c& prin El, Dumnezeu a ficut lucrurile, toate acestea provi, in cele din urma, de la Dumne- zeu Tatil; chiar Hristos Insusi a provenit gi a aparut de la Tatil; dar aga Ia plicut Tatdlui, ca in El s& locuiascii toata plindtatea si ca si fie Agentul direct, in orice act al creatiei. Scopul nostru in aceasta expu- nere este si stabilim pozitia de drept a lui Hristos, de egalitate cu Tatal, pentru ca puterea Sa de a iscumpara si poatd fimai bine apreciata. ESTE HRISTOS O FIINTA CREATA? inainte de a trece la cAteva lectii practice, pe care le vom invafa din aceste adevaruri, trebuie si ne oprim pentru cateva momente asupra unei pire care, cu toati sinceritatea, este impartigitti de multi, care cu nici un chip nu L-ar dezonora pe Hristos de buna voie, dar care, de fapt, fi neaga divinitatea. Este vorba despre ideea ci Hristos este o fiint’ creat, care, prin buna pkicere a lui Dumnezeu, a fost inalfat a actuala Sa pozitie nobila, Nimeni care imbragi- seazi acest punct de vedere nu € posibil si aibii 0 cconceptie justi despre pozitia inalta pe care Hristos 0 ‘ocupa cu adevarat. Problema in discuie este construiti pe Injelegerea gresiti a unui singur text, si anume Apo- a E. J. Waggoner calipsa 3,14: ,$i ingerului bisericit din Laodiceea, serie-i: "Tata ce zice Cel ce este Amin, Martorul credincios si adevarat, inceputul creatiei lui Dum- nezeu". Acest verset este gresit interpretat in sensul cd Hristos este prima fiingd, pe care a creat-o Dum- nezeu; $i cd munca de creatie a lui Dumnezeu a inceput cu El. Dar acest punct de vedere contrazice Scriptura care declara c& Hristos fnsusi a creat toate lucrurile. A spune ci Dumnezeu $i-a inceput lucrarea de creatie, credndu-L pe Hristos, inseamni a-L Kisa pe Hristos cu totul in afara creatiei. Cuvantul ,inceputul" in limba greaci este arche, insemnfnd atét’ conductor", cat si Apetenie“. El apare in cuvinte ca ,arhiepiscop" sau arhanghel, Si ludim ultimul cuvant, Hristos este Ar- hanghelul (vezi Iuda 9; Tesaloniceni 4,16; Ioan 5,28.29; Daniel 10, 21). Aceasta nu inseamna ci El este primul dintre ingeri, pentru cd El nu este inger, ci este mai presus de ei (Evrei 1,4). Aceasta inseamnii ci El este conducatorul sau pringul ingerilor, aga dupa cum si arhiepiscopul este capul episcopilor. Hristos este conducitorul ingerilor (vezi Apocalips 19,11-14). El este Cel ce a creat pe ingeri (Coloseni 1,16); astfel, afirmagia ca El este inceputul sau capul creatiei lui Dumnezeu inseamna ca inceputurile cre- afiei se gisesc in El; pentru ca, aga cum El Insusi spune, este Alfa $i Omega, inceputul si sfarsitul, cel dintai si cel de pe urmii (Apocalips 21,6; 22, 13). Eleste sursa 22 Hristos si neprihénirea Sa {in care toate lucrurile igi au originea. Nici nu ar trebui sd ne imagindm macar c& Hristos este creatura, pen- ‘tru ci Pavel Il numeste in Coloseni 1, 15: ,,Cel intai- niiscut peste toatd creafia, pentru c& in urmatoarele versete Il prezinti a fi Creator gi nu creatura: ,,Pentru ca prin El au fost create toate lucrurile, cele care sunt in ceruri si pe pamént, cele vazute si nevazute, fie scaune de domnii, fie domnii, fie cipetenii, fie autorititi, Toate lucrurile au fost create prin El, si pentru El. El este mai inainte de toate, i toate se mentin prin El* (versetele 16, 17). Acum, daci El a creat tot ceea ce a fost vreodati creat si a existat inaintea tuturor lucrurilor create, este evident ca El Insugi nu face parte dintre acestea. El este mai presus de toatai creatia sinu o parte a ei Scripturile declara ci Hristos este ,singurul Fiu nscut din Dumnezeu*. El este nascut, nu creat. Nu are nici un rost si ne intrebim cum a fost nscut, pentru ci, nici daca ni s-ar spune, minile noastre nu ar putea pricepe. Profetul Mica ne spune tot ceea ce putem sti despre acest lucru, in urmitoarele cuvinte: »Si tu, Betleeme Efrata, macar cd esti prea mic intre miile lui Iuda, totusi din tine Tmi va iesi Cel care va stiipani in Israel gi a cui origine este din timpuri strivechi, din zilele vegniciei* (Mica 5,2). A fost un timp cand Hristos a provenit gi a aprut din Dum- nezeu, din sanul Tatilui (loan 8, 42; 1, 18). Dar aceasta s-a petrecut intr-un timp att de indepartat, 23 E. J. Waggoner incdt pentru o inteligenti limitata este practic fara inceput. Astfel, adevirul este c&i Hristos este un Fiu ndscut si nu creat. El a mostenit un Nume mult mai minunat decdt al ingerilor. El este ,Fiu peste casa Lui (Evrei 1,4; 3,6). $i, de vreme ce este singurul Fiu ndiscut din Dumnezeu, El este chiar esenja si natura Jui Dumnezeu si posed prin nastere toate atributele divine, pentru ci Tatalui I-a facut plicere ca Fiul Sau si fie ,reprezentarea exact& a Fiingei Lui, strilucirea slavei sale (Evrei 1,3) si si fie umplut cu plinitatea Dumnezeirii (Coloseni 2,9). Astfel, El are ,viga in Sine Insusi. El posed’ nemurirea in dreptul siu gio poate oferi si altora. Viata existi in El, astfel cd nu-I poate fi luatd. Dar renungind de bund voie la ea, El poate intra din nou in posesia ei. Cuvintele Lui sunt acestea: Din pricina aceasta Tatil Ma iubest tru ef Imi dau viaga, ca iaragis-o iau. Nimeni nu Mi-o ia, ci o dau Eu de la Mine Insumi. Am putere s-o dau si_am putere s i. Aceasti poruncd. am primit-o de la Tatal Meu* (Ioan 10,17.18). Dacéi cineva cauti nod in papurd, intrebaind cum putea fi Hristos nemuritor gi totusi si moar, tot ce putem raspunde este cd nu stim. Noi mu avem

    You might also like