Jude Deveraux TENTATIEj i New York, 1909 oamnelor si domnilor, in concluzie ... Sala fu strabatuta de un murmur amuzat, pentru ci erau foarte putini barbatii care veneau la conferintele tinute de Temperance O’Neil. Nu puteau suferi si auda adevarul spuselor ei, nu le placea si li se spuni si si vada ce facuser’ familiei americane. / —Lupta trebuie sa continue, abia am inceput sd atacam cu adevarat aceasta problemi, si nu trebuie si dim fnapoi. Trebuie $4 mergem mai departe! _ Cuaceste cuvinte, Temperance cobori treptele estradei si las& capul in piept, astfel incit nu se mai vedea din toata faptura ei decit roata uriasa a palariei. Intr-o clipa, femeile se ridicara in picioare si incepura sa aplaude. Temperance ridica privirea si le trimise un zimbet cuceritor, apoi, cu pasi marunti, modest’, cobori de pe scena. ~ Ai fost minunata, spuse Agnes Spinnaker, punindu-si mina micuta pe uméarul lui Temperance. Ca intotdeauna de altfel. —S& speram ca 0 sa aiba efectul scontat, spuse indepartind usor cortina cu o mind ca sd observe reactia salii. Erau fined fn picioare, aplaudind cu putere.JUDE DEVERAUX — Trebuie sd te intorci pe scena, fi spuse Agnes destul de tare ca si acopere zgomotul multimii. Asteapta 4 le mai spui ceva, Ai ceva pregatit? —Da, am pregatit ceva, incuviinté Temperance scotind acele lungi de la palarie. Tine-le tu, te rog, nu vreau sa ranesc pe cineva. —Ceai de gind sa faci? —O sa vezi, zise Temperance si, impingind cortina la o parte, isi facu aparitia pe scena. _ Urea din nou pe cutia scunda care sustinea podiumul si astept s4 se potoleasca aplauzele; mai astepta apoi citeva secunde in sala care amutise: Nu se agezase nimeni, toate cele aproximativ trei sute de femei rimiseseri in picioare, gata si izbucneasca din nou fn ropote de aplauze; erau gata sa primeasc4 cu aplauze, orice ar fi venit din partea lui Temper- ance. : : in ticerea acum deplind, Temperance privi inspre pupitrul de stejar din fata ei ca si cum ar fi avut dinainte note si s-ar fi pregatit si citeasca din ele. Apoi, repede, apucd borul palariei si o arunca in sala, facind-o s zboare in rotocoale din ce in ce mai sus deasupra capetelor femeilor. Toti ochii urmareau fascinati palaria, una dintre palariile ei, una dintre palariile lui Temperance. Palaria ateriza ling rindul din spate si vreo sase femei se repezira si o prinda. in curind se incdierara, cu fustele alunecate mai sus de glezne si pantofii in aer. Se auzi apoi un tipat ascutit si otindra frumoasa se desprinse din invalmasealé, fluturind palaria cape un steag cistigat in batilie.” Intr-o clip multimea fu cuprinsa de frenezie: aplaudau, strigau, bateau din picioare; se auzira chiar si fluieratuzi. TENTATIE Temperance cobori de pe estrada, flutura mina spre tinira femeie din fundul salii care tinea strins palaria cucerita $1 parasi Abit scena. ; a “ ~ Temperance, spuse Agnes, ai fost extraordinara. inara Andit niciodata la asa ceva. Extraordinar’, num-as fi gindit niciodata | _ Ai idee cam cite au venit? intreba Temperance, aritind ise, inti i ioai cabina ei. usa de la culise, in timp ce se indrepta vioaie spre i * Nu prea multe. Sau nu la fel de multe ca data trecuta. Dupa evenimentele de siptimina trecuta, oamentl se tem sanu fie raniti. ae . Ajuns& $n cabin, Temperance se apleca sa deschida ° cutie de palarii de pe podea siavu un Tictus. Bra constienta ca aceste reprezentatii erau de folos cauzei $i numal Dumnezeu stia ci avea nevoie de tot ajutorul pe care il putea primi, dar nu iL cea ca oamenii s aiba de suferit. _ _. ° _ Ce inteleapti ai fost cd fi-ai adus inca o palarie. Presupun ciai plinuit gestul de la sfirsit. - Bineinteles, rispunse Temperance. Agnes avea un suflet bun sili era de ajutor, dar nu avea pic de imaginatie. Willie ein sala? . . . . —O, da. Sti doar cd gi-ar da gi viata pentru tine. —Mda. Sa speram ci 0 sa reuseasca si ma scoata repede deaiciin seara asta. Ast&zi a venit mama cu vaporul. Nu ne-am vagut detrei luni intregi! ; - — Sint sigur ca se va bucura foarte mult s te revada. afi minunat. : * As : wy Temperance ii zimbi femeii in timp ce isi aranja palaria de rezerva in oglind’. Ziarele pretindeau ca Temperance era inconjurat’ de femei simple tocmat ca sa se evidentieze prin 7JUDE DEVERAUX contrast. Cind mama ei citise comentariul asta, zimbise si spusese: .Dar e cineva care sd nu paleasca in comparatie cu tine, draga mea?“ Amintirea o facu si-si zimbeasca in oglinda. fi lipsise atit de mult mama in ultimele luni. fi lipsise sa gaseasca pe cineva cind se intorcea acasa, cineva care sd 0 asculte povestind despre escapadele si triumfurile de peste zi. Cu riscul de a o speria, Temperance fi povestea tot cei se intimpla. ,,Semeni atit de mult cu tatal tau, draga mea‘, obisnuia sa spuna Melanie O’ Neil c vocea ei calm, usor tremurata. : Tatal lui Temperance, iubitul sot al tui Mellie O’ Neil, muris cind fiica lui nu avea decit paisprezece ani. Asa putini insa, fusesera de-ajuns ca sa-i insufle lui Temperance flacara de care avea nevoie casa lupte pentru drepturile femeilor in toti cei cincisprezece ani de la moartea tatalui sau. ~Ce zici? intreba Temperance, intorcindu-se spre Agnes. . Sint prezentabila? : — O, da, raspunse Agnes, stringind la pieptul ei firav programul conferintei din seara aceea. Arati minunat. — Situ la fel, spuse Temperance gio saruta pe obraz. imbujorata, Agnes {si privi incaltarile. Era una dintre ,femeile abandonate“ ale lui Temperance, cum lenumeau ziarele. Cuani in urma, Agnes fugise cu un tinar atragator, ca sa afle mai apoi c4 omul era cdsatorit. O pardsise auzind ca tatal ei o dezmostenise pentru ca plecase fara inevviintarea lui. Cind o gasise Temperance, se hranea din ce gasea prin gunoaie si avea Asa cum facuse cu sute de alte femei, Temperance fi gasise de lucru in culise la Kirkland Auditorium. Prin urmare, Agnes ar fi trecut prin foc pentru Temperance. . TENTAJIE —Nue pilaria aceea,nu? sopti Agnes, uitindu-se lapalénia uriag4 pe care Temperance si-o potrivea pe cap. Era din fetru negru, cu trandafiri rosii pe margini, iar 0 impletiturd purpurie invirtejea in jurul borurilor. Era cel mai frumos lucru pe carei az es vreodata. eee zise Temperance zimbind siisi propuse sa-1 cumpere o palarie kai Agnes. Palaria aceea a pastrat-o primarul. Cred.ca aprins-o in cui in birou si arunca fn ea Ja tintd. Chipul lui Agnes se schimonosi de furie: . —Os8...° , _ —Era doar o glum’, protesta ‘Temperance repede. Am auzit ci tine palaria intr-o cutie de sticla la el acasa, laloc de onoare. "‘Trisaturile lui Agnes se destindeau cu fiecare cuvint. — Aga si trebuie. Toata lumea spune ca nea fost reales i itd istoriei cu palaria. ; “eet oat ai rept Gata, am potrivit-o. Deschise usa cabinei si flicu citiva pasi pe culoar. Pe juna viitoare, strig’ alergind * trteodat Temperance si-ar fidoritca incidentul cuprimarul si palaria s4 nu se fi intimplat niciodata, chiar daca se dovedise {avorabil pentru amindoi. isi dorea insd uneori s4.nu fie nevoita si apard in public cuo palarie mare cit 0 roata de trasura pe cap. Dar, aga cum fi spusese si mamei sale, daca acest lucru ajuta cel pufin o femeie si iasd dintr-o situatie insuportabila, merita en palariile ei fusesera de ajutor multor femei. Sau cel putin (aptul ca fi recunoscusera palariile le ajutase. Cu aproape sents ani in urma, pe cind Temperance nu avea decit dowazeci si doi 9JUDE DEVERAUX ani, il intinise prima data pe primary! New York-ului si fl intrebase arogant ceavea de gind sa faca cu casa Millon. Cuo saptamina in urma, cladirea de raport’ cu patru etaje se prabusise peste saptesprezece femei gi copii, strivind patru dintre ei. el Primarul, obosit si nemultumit, aruncase o privire catre pielea frumoasa gi ochii de un verde inchis ai domnisoarei Tem- perance si worse cA trebuie sd fie una dintre acele femei bogate se implica in probleme sociale pina cind isi gas: a la fel de bogat cu care sa se marite. Sessesteun Dita a cifiva reporteri de fata, si primarul o privise si spusese: nani ~ Dac reusesti sa gasestio solutie inaintea mea fara ajutorul anilor familiei, atunci eu, adadugase, incercind sa dea o nuanta comica laceea ce devenise un interogatoriu inchizitorial, atunci eu... —ezitase —, promit ca iti maninc palaria. Desigur c& nu se asteptase ca cineva si-iia provocareain | serio cu atit mai putin faptura fermecatoare cireia i-o adresase. vea Sh te surprins. Se intimplase ca presa sa nu aiba alta poveste demmné de atentie in momentul acela, asa ca ziaristii aflasera numele celorimplicati si trintisera istoria pe prima pagina a tuturor gazetelor din America. Temperance, abia iesita de ile li i ap , abiaie peportile liceului de fete, nu era pregatita pentru agitatia care se stirnise, dar, sub presiunea evenimentelor, reusise sa-i facd fata. Acceptase provocarea. Si intrecerea incepuse. : : . Primarul incercase sa-i convinga pe cei de care fusese ales Sa ridice alta cladire pe locul celei darimate, insa ei, rizind. ezitasera. Nu aveau prea multi simpatie pentru di , 1 exit a primar, le plac insa fotografiile cu frumoasa domnisoara O’Neil. — * Casa sau imobil care aduce venit proprietarului prin inchiriere (ur) 10 TENTATIE Mai tirziu, Temperance recunoscuse cAnuar fireusit s4 {acd ce ficuse fiir ajutorul primarului, dar c erameritul oragului New York, care se strinsese fnjurul ei gata si-si ofere serviciile. (Qamenii veneau gi se ofereau s4 lucreze ca yoluntari in timpul liber; magazinele au pus la dispozitie materialele de constructie. Se lucra, cu lanterne si becuri, dou4zeci $i patru de ore din dowazeci si patru, astfel ca, $n douazeci si sase dé zile si jumatate, o noua cladire cu apartamente se ridica pe locul celei darimate. Citiva consilieri sireti fi sugetaserd primarului cum ar putea $ntoarce situatia in favoarea lui, ardtindu-se in acelasi timp mai omenos; venise agadar la tdierea panglicii cuun gervet lagitsiun cufit si o furculita de un metru. Ficuse fotografii in care mima ca intentioneaza s manince pilaria lui Temperance. * Spumegind de furie, dar cu zimbetul pe buze, primarul gindea cd elo si rida pind la urma, pentru c&fi prezentase actele cladirii domnisoarei Temperance si fispusese cd ate voie si aleaga noii chiriasi si si conduc locul cum crede ea de cuviinta. Sa vada si ea ce greue sai in grija o clidire intr-un cartier sarac, igi spusese, zimbind la gindul belelélor care oasteptau- ins pentru Temperance, gestul primarului marcase inceputul unei vieti dedicate unui singur scdp. Uinpluse cladirea cu femei abandonate de barbati gi le sugerase modalitati de intrctinere, pentru ele si copiii lor. Se folosise de frumusete, de renumele abia cucerit, de banii pe care 4i Lisase tatal ei — de toate mijloacele de care dispunea gi pe care le putea utiliza — pentrua le gisi acestor femei mijloace sA se intretina. Era deja un nume bine cunoscut cind isi sarbatorise a douazeci si treia aniversare si oriunde mergea prin New York, cra bine primita. Citeodat’, barbatii nu voiau sa o vada, caci 11JUDE DEVERAUX vizitele domnisoarei O’Neil costau bani, insd Temperance invat ca femeile erau cele care'deschideau ugile care duceau la barbatii cu bani —si femeile erau intotdeauna dispuse sd 0 ajute. : Laiegire 0 astepta Willie si, vazindu-l, Temperance scoase un suspin. intotdeauna se gasea un Willie in viata ei, un tinar care o privea cu ochi mari, adoratori, implorind privilegiul de a fi lsat sa-i duca umbrela. Dar, dupa trecerea citorva ani, sau poate doar un an, cind tinarul intelegea in cele din urma ci Temperance nu avea de gind sa se marite cu el, pleca s4 se insoare cu o fata al carei tat era comerciant si faceau copii. Temperance auzise de curind ca primul ,, Willie“ avea copii care mergeau la scoala in clasa a treia, : in afar de Willic, mai asteptau afara vreo zece fetite, toate cu capul intors spre Temperance, eroina lor. Vreo doua dintre cele mai marisoare purtau pe cap palarii la fel de mari ca ceaa lui Temperance. Scoasera tipete ascutite la vederea ei si intinsera fotografiile care o reprezentau gi pe care le cumparasera cu citiva centi—un marunt obol la finantarea proiectelor lui Temperance. Compunindu-si un zimbet, tindra cobori treptele si incepu si semneze autografe, fn timp ce fetele fi spuneau cit de mult isi doresc sa fie ca ea cind vor fi mari. De obicei fi faceau placere asemenea momente, dar in seara asta nu-si dorea decit sA ajunga cit mai repede acas s4-si vada mama. Nu ar fi putut spune de ce, dar de data asta ti fusese dor de ea mai mult ca de obicei si de-abia astepta s4 se aseze linga ea, si-gi scoati pantofii i s4-i povesteasca tot ce se intimplase in aceste trei luni de absenfa. Willie igi facu drum printre fete gi ajunse ling’ ea. —Poti si mi scoti de aici? sopti Temperance. Vreau si ajung acasa cit mai repede. ‘ 12 TENTATIE a -Orice vrei'tu, rispunse Willie tot in soapta, sinu exagera. Casi Agnes, si-ar fi dat viata pentru Temperance. Adevarul este ci doar in seara precedent’ fi cumparase un inel de logodna gi avea de gind s4 0 ceara de nevasta duminica. i Citeva clipe mai tirziu, Willie chem4 0 trasura si goni fetele ca s4 o poati ajuta pe Temperance sa urce. Ajunsa induntru, aceasta se las4 sa cada pe speteaza canapelei $1 inchise ochii. . Greseala. {n citeva secunde, Willie it sdruta mina $1 fl i ste vesnica. ve fw sB-i spun nu in seara asta, Willie. Dar nu facu decit si-si retrag’i mina si sa Tl roage sa spuni vizitiului sd mearga ™ Pvc mai trecuse de multe ori prin astfel de situafit, aga cA stia ci daca ar insista ar supara-o pe Te emperance. Si minia lui Temperance era ceva ce nu dorea s4 fl vizeze pe el. Dupa ce didu instructiuni vizitiului (si isi varsase frustrarile pe bietul om) se intoarse ling Temperance gi o privi fixo vreme. Era ceca mai frumoasi femeie pe care o vazuse fn viata lui. Avea parul des, de un castaniu intunecat, pe care incerca sa-l imblinzeasca, fara succes, cu oricite agrafe folosea, oricit incerca si-l rasuceasc4. Cocul ridicat sub palariile ei uriase » rizvritea si scApa. : : om Ochii siavean culoarea celui mai pur smarald, pielea parea de portelan, buzele erau rosiica... — Mama trebuie si soseasca astazi, spuse Temperance, amulgindu-l pe Willie din reverie. Ajunsese s4 urasca privirea aceca de catelus. Nu am vazut-o de trei huni. _. {i plicea vocea ei, mai ales cind i se adresa numa lui. 13JUDE DEVERAUX . - Esti o sfintd,spuse el. Renunti s4-ti intemeiezi-o familie pentru a o ingriji pe biata ta mama. E foarte norocoasa sa'aiba o asemenea fiicd. Deplinge inca moartea tatalui tau? — fn fiecare clipa. Nu exist barbat pe lume care sa-i semene, spuse Temperance cu convingere, privind pe geam la strazile intunecate ale New York-ului. Mai aveau oare mult de mers? Parca trecusera ore pina au ajuns in Greenwich Village si in fata casei ei'din piatra cafenie. Fara prezenta mamei ei, insa, gindi Temperance, nu se simtea acasa intre zidurile ei. Fara prezenta lui Melanie O’Neil, nu era decit o ingramiaidire de pietre. Cind trasura opri in cele din urmé in fata casei si observa cd luminile erau aprinse, Temperance surise. Mama ei era acasa! Avea atitea si-i spund... Se mindrea cu multe ispravi in ultimele trei luni, dar se gindea mereu la ceii mai riminea de facut. Sa se implice oare in proiectul acela din West Side? Era atit de departe, trebuia sa traverseze tot parcul. Cineva sugerase sa-si cumpere o masina cu care s4 meargi prin oras. Sa fie o idee bund? Erau multe lucrurile pe care Temperance voia sa ile spund mamei sale. Saptamina urmatoare avea programate sase intilniri cu politicieni $i ziaristi, la care se adaugau patru prinzuri cu barbati-cu-bani, barbati care puteau fi convingi s4 finanteze cumpararea a inca unei case de raport. Adeviarul este ci Temperance se simtea citeodata attt de coplesita de ceea ce devenise viata ei, incit nu-gi dorea decit s4-gi lase capul in poala mamei sale si sa plinga. Dar acum mama ei era acasa $i Temperance avea in sfirsit pe cineva cu care si vorbeasci. -.~Noapte buna! spuse ea peste umar dupa ce sarise,efectiv din trasura fara sa fi lase timp lui Willie sa 0 ajute. 14 TENTATIE Alerga pe scari, sdrind cite doua trepte deodata si deschise usa casei. : $i in holul de la intrare, sub candelabrul de cristal, se afla Melanie O'Neil, imbratisata strins de un barbat. Se sarutau. —O, draga mea Temperance, spuse Mellie, desprinzindu-se din bratele barbatului. Nu voiam sa afli inainte si am timp sa-ti explic. Noi ... Barbatul, inalt, frumos, cu parul carunt, fnainta putin, cu mina intinsd, si zimbi. — Mamata si cu mine ne-am casiatorit in Scotia. Sint noul tau tata. Si sint sigur ca te vei bucura sa auzi ca, poimiine, plecim toti trei in Highlands.2 emperance reusi sa faca fata cinei. Barbatul, strainul acesta, sedea in capul mesei ~ pe locul tatalui ei -, tidea si palavragea ca si cum era de la sine inteles ci atit noua sa sotie, cit si fiica acesteia aveau sa-si fac bagajele si si mearga cu el la Edinburgh. Pe tot timpul cinei, birbatul nu a incetat sa laude virtutile respectivului oras. Facindu-i cu ochiul si chiar atingind intr-un rind mina lui Temperance, fi spusese ca fi va gasi un sot fara intirziere. —Nu stiu ce e cu barbatii americani, spuse Angus McCaim, cuun zimbet. Arati inca bine si, chiar daca cei mai multi gisesc c esti cam trecuti, sint sigur ca iti vom gisi pe cineva. — Chiar asa? intreba calm Temperance, privindu-l cu ura. El nu paru sa observe. — $i o sd te ingras4m cu came de vit& scotiand. Esti cam subtire pentru gustul barbatilor din Highlands. O sd ne simtim grozav impreuni. Atita vreme cit o am alaturi pe scumpa mea sotie, cum am putea fi nefericiti? Temperance se uita la mama ei care gedea la celalalt capt al mesei, dar Melanie O’Neil tinea capul aplecat, se juca cu furculita in farfurie gi ocolea privirea fiicei sale. 16 ‘ : TENTAJIE ~Domnule McCaimn, spuse Temperance rar $i raspicat, ca si fie sigur ci el nu va pierde nici un cuvint. Pind atunci nu daduse semne ca ar auzi si alta voce in afara de a lui. Nu stiu ce vi s-a spus despre mine, dar este evident ca stiti foarte putin. Ochii ei se indreptara sfredelitor spre crestetul mamei, aplecat temitor peste farfurie, Cum ai putut sa faci una ca asta? ar fi vrut sa strige. Crezuse cA pe ling’ legatura de singe intre ele doua exista o prietenie. Temperance incerca acum si se calmeze si thitoarse privirea spre acest barbat solid care parea atit de nepotrivit printre bibe- lourile delicate pe care mama ei le colectiona cu placere. —Domnule McCaim, eu... — Poti si-mi spui tata, o {ntrerupse el, Zimbindu-i cald, Stu cA nu mai esti Ja virsta la care te pot lua s4 calaresti ponei, dar gasim noi ceva, Se uit spre noua lui sotie pentrua gusta impreuna gluma pe care o facusé, dar Melanie ajunsese aproape cu nasul infarfurie. Temperance trebui sa-si desclesteze pumnii. Daca omul Asta va mai face vreo referire la virsta ei, o si-i verse toatd tava cu varzi de Bruxelles in cap. ins&ultimii opt ani si-i petrecuset finfnd piept unor astfel de barbati dificili si rareori isi pierduse calmul. — Poate ca este cam devreme pentru ° asemenea familia- Titate, insd ceea ce vreau sa spun este ca imi este imposibil sama mut in Scotia. —Imposibil? se mira el, cu un foarte perceptibil accent scotian, plimbindu-si privirea de la Temperance la mama ei si fnapoi. Cum adica si nu se poati? Doar esti fiica mea. 17JUDE DEVERAUX Temperance deslusea fulgere in ochii lui albastri. Fulgere de minie. De dragul mamei sale era poate mai bine sa-si stapi- neasca furia. ~ Am de lucru aici, spuse incet, aga cd nu pot pleca din New York. Dar dacd mama trebuie sa plece... Ajunsa in acest punct, se ineca si se uita din nou spre crestetul mamei. Melanie scoase 0 batista din mineca gi o duse la ochi, dar nu ridica privirea sd 0 intilneasci pe a fiicei sale. —Uite ce-ai facut acum! exclamé tare Angus McCaim. Ai suparat-o. Haide, haide, Mellie, nu plinge. Nua vrut. Bineinteles cdo sa vind cunoi. O fata sta intotdeauna cu mama ei pind la cAsatorie, $i cum ea este deja destul de batrind, s-ar putea s4 nu 0 pierzi niciodata. . Laaceste cuvinte, Temperance sari in picioare. — Mama! Cum ai putut si te mdrifi cu badaranul asta?! Nu puteai si te limitezi 1a 0 aventura cu baiatul de la bacdnie? Cind Angus McCaim se ridica Ja rindul lui fn picioare, Tem- perance isi spuse c4 nu mai vazuse pe nimeni atit de furios. Dar nu dadu inapoi nici cind el ridicd bratul si fu sigura ca 0 va lovi. Mai avusese de a face cu barbati furiosi cind le spunea parerea ei e raul pe care il faceau familiilor lor. —{nbiroul meu, spuse cu risuflarea taiata. fntre noi doi. Nu vreau sa o supar pe mama ta. —Mamae o femeie in toatd firea si, din moment ce eaa creat aceasta situatie imposibild, cred cd ar trebui sd participe. Angus se clatina de furios ce era, iar cind arata cu degetul spre usa sufrageriei tremura de-a binelea. — Du-te, spusese goptit, du-te. 18 « TENTATIE Temperance 0 privi pe mam#ei si observa ca plingea in hohote. Nu o incerca fnsa nici un sentiment de compasiune: o tradase persoana pe care o iubea cel mai mult pe lume. Temperance se intoarse si parasi incaperea, dar, ajunsa in holul de la intrare, se opri- Nu avea de gind sa intre in biroul aceea era a... a lui. Angus trecu pe linga ea, deschise bruse usade la bibliotecd, apoi se didu la o parte s4 o lase sd intre. Nu-itrebuira decit trei pasi ca sd traverseze incdperea, apoi se asezd fn scaunul din piele verde care era dintotdeauna scaunul tatalui ei. —Acum putem vorbi, spuse, cu coatele rezemate de bratele sculptate ale scaunului, cu degetele aratdtoare indreptate in sus $i privind-o cu dusmanie. Temperance hotari ca situatia i impunea o abordare mai subtild. : —Domnule McCaim, spuse incet si astepta si fie corectata. Ceea ce nu se intimpla. Temperance se asezi pe scaun, n, de cealalta parte a biroului. —Nucred ca va dati seama ce presupune viata pe care 0 am, cine sint si ce fac, spuse schifind un zimbet modest. Apoi isi lsd capul sa cada intr-un fel care de obicei fi facea pe barbati si sara in picioare si s4-i aduca ceva. Dar cind ridica din nou privirea spre McCairn, observa ca el nici nu se clintise, iar ochii lui erau plini de minie. fi zimbi. Sint sigura cd sinteti o persoan4 minunati, altfel mama nu s-ar fi cAsatorit cu dumneavoastra si ma doare gindul cd o sa-i duc dorul... Temperance.trebui sa facd o pauzd ca si nu sesufoce la gindul ca mama ei ar putea sa plece pentru totdeauna. 19JUDE DEVERAUX - O sa-mi lipseasca, dar nu pot parasi New York-ul, continua. Oamenii au nevoie de mine aici. Angus nu spuse nimic citeva momente, multumindu-se s4 0 priveasca. Nu avea de gind sa-i spund ca in seara aceea se ascunsese in sala unde isi tinea ea discursul si auzise tot ce spusese. Niciodata, la cei saizeci si unu de ani ai sai, Angus nu fusese mai dezgustat. Faptul cd o femeie, orice femeie, tinea un discurs in fata unei sali era in sine un act impotriva firii, cu atft mai mult cu cit lucrurile pe care le spunea erau cu adevarat revol- ca nu trebuie sa depinda de ceea ce le dau barbatii si cd ele, femeile; trebuie si gaseasca o modalitate care le-ar permite sa nu mai aibd nicicum nevoie de barbati. ,,Decit ca mijloc dea avea copii‘, spusese, iar sutele de femei din asistenti riseserd si 0 ovationasera zgomotos. Toate femeile acelea nu aveau familii de care si aibi grija? se intrebase Angus. Cum de sint ldsate s4 colinde orasul noaptea tirziu si s4 asculte astfel de indemnuri la revolta? Tar acum se afla in fata lui, incercind sa il convinga cd ceea ce facea ea pentru bietele femei era ceva ce el ar putea accepta. Din punctul lui de vedere, faicea un mare serviciu New York-ului luind-o de acolo. —Poti sd incetezi cu rolul asta, spuse el dupa o vreme. - —Poftim? . —Am petrecut trei lunic cu incintdtoarea ta mami si ai fost singurul subiect de discutie in tot acest rastimp. $tiu tot ce se poate sti despre asa-zisa ta munca. Stiu cd bati mahalalele si bagi zizanie intre oameni pe care Dumnezeu i-a unit. Stiu cu ce te ocupi, domnisoara, si ma bucur sa pot spune ca toate astea s-au 20 TENTATIE sfirsit acum: Ne vei fnsoti pe mine si pe mama tain Scofia siasta este hotArirea mea definitiva. Lui Temperance nu-i venea sa creada ce aude. —Eoamenintare? intreba cu voce sugrumata. Nu stie nimic despre oamenii pe care fi cunosc. Despre... Angus rise zgomotos, in batjocura. — Din cite inteleg, nu ai de partea ta decit o mina de femei care au fost parasite pe bund dreptate de barbatii lor. Cit despre oamenii importanti, dupa cum am aflat de la mama ta, pind si primarul ar fi bucuros s4-ti plateasca biletul de plecare. Era aga de aproape de adevar, incit Temperance avu impresia ca furia pe care o simtea o va face sa oxplodeze, Se ridica si se apleca peste birou. ~ Sint o femeie in toata firea si nu o s4-mi spun nimeni ce sa fac. Mai degraba mor de foame decit sd traiesc in preajma ta. — Asta te si asteapti, pentru ca de Ja mine nuo sa primesti de sub barbie. Temperance se dadu citiva pasi inapoi. —Nu stiu cu cine iti inchipui ca ai de-a face, dartea asigur c4 nu mi intereseaza citugi de putin banii. Am banii mei gi... + Nu, spuse Angus blind. Banii tii sint de fapt banii mamei tale, iar ea este acum sofia mea, ceea ce inseamna ca sint de fapt aimei. . : Citeva clipe Temperance nu fu in stare decit sa-l priveasca, amutita. Daca ar fi fost o fata naiva de optsprezece ani gi ar fi stiut mai putine despre cum merg treburile lumii, i-ar fi raspuns mindra ca nu are nevoie de bani, i-ar fi intors spatele gi ar fi parasit incaperea. Dar Temperance stia prea bine cit de greu 21JUDE DEVERAUX SS este pentru o femeie sd se descurce fara bani. $i, in plus, cum va continua si-i ajute pe altii dacd trebuia sa lucreze cincizeci-de ore pe siptamind in vreun magazin pentru femei sau oriunde altundeva? ; —Te-ai cAsitorit cu mama ca sa obtii banii pe care ni i-a lsat tata, spuse ea incet. Laaceste cuvinte, Angus isi ipierdu calmul. Sari in picioare, se facu rogu de furie si, aproape sufocat, o vreme nu reusi s4 rosteasca nici un cuvint. Cind vorbi in celé din urmé, vocea fi tremura: — Vom trai tofi trei din ce cigtig eu, spuse, si i se auzira miselele scrignind. Mi-am lasat slujba pentru citeva sptamini pentru a-i acorda fiicei sotiei mele onoarea dea.o insoti. As fi putut foarte bine sd trimit o scrisoare prin care sa iti ordon s4 vii in Scotia. Temperance pufni: — Si iti inchipui cd as fi datascultare unei asemenea scrisori? —Nu, raspunse el, cu o cdutatura crunt’. Am auzit destule de la draga ta mami ca s& imi fac o parere despre ce fel de femeie esti. Nu-i de mirare ci nici un barbat nu te vrea de nevasta. — Nici un barbat... incepu Temperance, dar se opri. Nu avea de gind sa-i spun acestui barbat citi pretendenti refuzase. Daca ar fi pastrat toate inelele de logodni care ii fusesera ofenite, ar fi putut deschide obijuterie. =~ . —Samii facfnteles, relud Angus. Nuai decit doud optiuni: fie ne insotesti in Scotia pe mama ta $i pe mine, fie ramii aici, in New York. Daca ramii aici, nu vei avea nici bani, nici casa, pentru cA s-ar putea s4 o vind. : —Nu poti face asta! Este casa tatalui meu! 22 TENTATIE — Tatal tau e mort de cincisprezece ani. Biata ta mamda fost singurd in tot acest timp. Ani de zile ti-a dedicat viata tie, asa ca acum e timpul sd aiba parte de putina fericire. — $i tu o vei face fericita? zise Temperance dispretuitor. Nici nu te compara cu tata. Esti... —Nu stii nimic despre mine, respinse el remarca. $i acum, ce alegi? iti faci bagajele sau preferi si rami? Temperance mu stia ce si spuna. induntrul ei se rizboiau mindria siratiunea si fantasmele a tot ceea ce vazuse in toti acesti ani de cind se ocupa de femei fara posibilitati. Minia lui Angus se imblinzi oarecum fn timp ce o privea scrutator. ~ Haide, intelege, stiu ca totul a venit prea bursc pentru tine, dar nu sint atit de aspru pe cit par acum. O si ai timp si mA cunosti. Nu iti iau nici un ban. Vor ramine in pastrare pind cind te mariti, moment in care sotul tau va intra in posesia lor. Vocea lui deveni si mai binevoitoare. Sint un om drept asa c4 voi avea grija sa ai o mica renta cu care sa-ti cumperi ce vrei. . Era mai mult decit putea Temperance sa indure. Era ca si cum, intr-o singura sear, ar fi trecut de la statutul de femeie care ajuta femeile strimtorate la conditia uneia dintre ele. —Simunca mea? reusi s4 ingaime. Angus alunga intrebarea cu un gest. — Atita vreme cit vei sta cu mama ta si cu mine, te vei purta cao fiica indatoritoare. Nu o s4-ti petreci timpul mergind prin casele de raport din Edinburgh. O privi cu asprime. Sper ca m-am facut inteles. 23JUDE DEVERAUX — O, da, foarte clar, spuse Temperance, infruntindu-i ptivirea, dar acum avea deja un plan in minte: Din pacate, legea era de partea lui. Temperance cunostea femei care luptau impotriva unor astfel de legi nedrepte care fi recunosteau acestui uzurpator controlul absolut asupra unei femei mature. Dar, deocamdata, aceasta lupta nu fusese cistigata. Se stridui si zimbeasca, dar ochii nu zimbeau. — Doar ca si fie totul clar, ce intelegi prin ,,fiica indatori- toare“? Nu vreau sa existe nici o nefntelegere intre noi. Angus paru usor confuz, -Nu stiu, ce fac fetele de obicei. Ceaiuri, actiuni caritabile, cluburi de catti. Rochii... si, si... primirea pretendentilor. Stiu ca nu mai esti aga de tindrd ca sa fii o mireasa ideala, dar poate se va gasi un barbat tinar sau mai putin tinar care sd se insoare cu tine. Esti destul de prezentabila. —Prezentabila? Vocea lui Temperance era soptitd. Actiuni caritabile si rochii? Si probabil ci nu se cuvine sa ma indepartez prea tare de casa? Inteleg. Poate cd asa stau lucrurile intr-adevar, spuse ginditoare, inalté capul. Da, domnule McCaim, cred ca pot sa promit ca voi fi cea mai desavirgita fica pe care cineva ar fi putut-o avea vreodata. Voi fio fiicd exemplara si nu voi face decit lucruri pe deplin feminine. Daca Melanie ar fi fost de fata, I-ar fi avertizat pe Angus sd fie precaut cind Temperance se arati atit de ascultatoare, dar Melanie se ascundea la etaj, in camera ei, gi:nu putea spune nimic nimanui. Angus nu paru sa remarce nimic neobignuit in zimbetul hui Temperance. Se asteptase ca fata si cedeze. Ce altceva firaminea de facut? Si, oricum, ce facea acum pentru ea avea sa se dove- deasca, in cele din urma, spre binele ei. 24 TENTATIE Zimbi cu caldurd proaspetei sale fiice vitrege. fi spusese lui Melanie ca Temperance nu avea nevoie decit de o mina forte ca sa inceteze cu prostiile si sA asculte vocea ratiunii. — Bun, zise el, ugurat. Ma bucur sa te aud spunind ceva atit de intelept. Cred cd ii semeni mai mult mamei tale decit isi inchipuie ea. Acum du-te si impacheteazi, — Da, domnule, incuviinté Temperance cu o mica plecdciune. Multumesc, domnule. —Nuenevoie si-mi mulfumesti, Fii o fiicd bund cu mama ta si ma voi considera rasplatit. O or mai tirziu, dupa ce Angus fi povesti proaspetei lui sotti despre discutia pe care o avusese cu nou sa fiicd;Melanie spuse: ,,Angus, mi-e frica“. — Mellie draga, nu mai ai motive sd te temi. De asta sint aici, si am grija de amindoua. : — Dar nu o cunosti pe Temperance. Cind pare ca incuviinteazi, atunci se opune cel mai tare. —Fii serioasa. Are nevoie de un barbat care sio ghideze, asta-i tot. Asculti-ma pe mine, in gase luni 0 s-o vezi miritata. Acum, hai la culcare, fluturagul meu, $i di-mi mie grijile care innegureaza fruntea ta framoasi. ~ Oh, Angus... murmura Melanie si uita cu 1 total despre caracterul nestapinit al fiicei sale.3 Sase luni mai tirziu Edinburgh, Scotland mR ngus trebui sa-si croiascd drum printre patru fete care A chicoteau si sase barbati cu buchete de flori si cutii cu bomboane. Toti zece o asteptau pe Temperance sa iasd din intilnirea pe care o avea si sa lise alature. fn timp ce Angus i fntindea majordomului palria, fntreba: — Citi au venit astzi? — Ultima data cind i-am numiarat erau paisprezece, dar numai unsprezece au fost dimineata. Cred cd dupd-amiazi mai trebuie si soseasci alti citiva. _—]s-a transmis ca vreau s4-i vorbesc? —Da. A spus ca poate sa va acorde exact treisprezece minute intre intilniri. —Sa-mi acorde? exclama Angus cu dezgust, aruncindu-si ménusile in palarie si intrind in birou. Pe birou se ridicau munti de facturi, dar nu era nevoie sa le deschida ca si isi dea seama cu ce teprezentau, De cind se intorsese in Edinburgh cu familia, tn urma cu sase luni, Angus McCairn nu avusese parte de un moment de 26 TENTATIE liniste. Gindind ca se purta caun tat& bun, chiar daca odrasla mergea pe treizeci de ani, facuse cunostin{a inc4patinatei sale fiice vitrege cu prietend de-a lui, 0 doamna nobila, dar fara avere. in schimbul unei mici compensatii, aceasta era mai mult decit dispusa s4 0 prezinte pe Temperance cercurilor mondene din Edinburgh. Angus se asteptase sa infrunte impotrivirea ursuza.a fiicei sale; anticipase certuri gi chiar izbucniri isterice si se pregatise. Nu se asteptase insa ca Temperance sa se dedice cu invergunare vietii mondene. ‘ Sidin momentul f in care Angus rostise cuvintele wS4-fi fac cunostint{a cu...“, nu avusese o clipa de liniste. De dimineata pina seara, casa jui era plind de oaspeti. Fete abia iesite din scoala, chicotind emotionate, care veneau sa ia ceaiul cu Temperance. Femei de patruzeci de ani $i necasatorite care se infiintau joia dup&-amiaza s4 discute despre literatura. Trei spitale din Edinburgh tineau intrunini sptaminale la el in cas4. Cuo sAptamina in urma se intorsese acasi si descoperise ca biblioteca era plina de fese. Nu era clipa in care casa sa nu aiba cele douad saloane pline de femei tinere care se intilneau s4 discute despre actele filantropice pe care le planuiau. La capatul primei luni, Angus fi spusese hui ‘Temperance sf find intrunirile in afara casei. Dar fata raspunsese pe tonul cel mai dulce ca se cuvenea ca 0 fiicd devotatd sa stea acasa, s4 nu-si paraseasca familia. Spusese ca ar inceta si fie 0 ,,fiicd indatori- toare‘ daca ar strabate strazile oragului neinsotita. Angus scrignise din dinti, dar mindria fi interzicea sa.0 dea afara pe ea sau pe bunii ei prieteni atit de zelosi. 27’ JUDE:DEVERAUX fn afarai de aceste femei onorabile, mai veneau si barbati. Din cite isi didea seama Angus, Temperance lasase sa se rispindeasca zvonul ca vrea sa se mirite, ba chiar ca vrea acest lucru-cu orice pret. Din punctul de vedere al lui Angus, virsta lui Temperance constituia un handicap pentru barbatul care isi dorea sil intemeieze o familie, dar frumusetea si infatisarea ei ingrijita, ca gi averea pe care o mostenea pareau si compenseze dezavan- tajul. Astfel ca se perindau prin casa lui la fel de multi barbati pe cite femei. Era curtat& de baieti si barbati cu virste cuprinse intre noudsprezece si saizeci si cinci de ani. Si, isi spunea Angus cu pumnii strinsi, Temperance flutura din gene, zimbea timid si fi incuraja pe toti acesti barbati si se intreacd in tehnicile de cucerire. O data fusese trezit din somn la ora trei dimineata de un tinar care fi cinta serenade lui Temperance. Avea o voce scirtiita, dar foarte sonord si era insotit de o orchestra de chitaristi italien. Angus fusese nevoit s4 amentife ca fi impusca pe toti ca sa-i facd sa plece. in trei rinduri fl trezisers pietrele care-i loveaui in geam dis-de-dimineat&. Deschisese fereastra si le spusese petitorilor ca gresisera incdperea. O dat e de inteles cA s-au inselat, dar de trei ori? Stia ci Temperance le indicase intentionat respectivilor barbati fereastra hui. Chiar si cind lucra fl napAdeau tineri care veneau cu orice pretext sd il roage s4 puna o vorba buna pentru ei pe linga Tem- perance. I se intimplase in doud rinduri sd piarda o afacere pentru ci fusese atit de convins cd pe barbatii care se interesau de niste tesituri fi preocupa de fapt cisatoria cu Temperance, incit fi alungase din antrepozit. 28 TENTATIE Acum, uitindu-se din nou la hirtiile de pe birou, se strimba. Facturile. Temperance oferea mincare si bautura membrilor din comitet si tuturor persoanelor caritabile pe care fi invita in casa lui Angus. fi ospaita pe toti barbatii care veneau in vizitd, indiferent de cite ori se aritau pe acolo intr-o singura zi. Angus era fncredintat ca cel putin jumatate din barbatii care o ,,curtau“ pe Temperance erau studenti saraci care veneau pentru mincarea gratis. Sice putea sd fac? Sa-i dea afara? in fiecare zi primea scrisori in care i se spunea ce lucru minunat face pentru comitetul cutare si cutare. Se parea ca Temperance nu voia sa isi acorde nici un merit siti 14sa'lui titlul de glorie, pretinzind ca el era cel care facea de fapt toate aceste actiuni laudabile. Astfel ca, dindu-i afara, risca s4 para un monstru si s4-si piarda una cite una si afacerile pe care le mai avea. La facturile pentru mincare se adaugau si cele pentru rochiile lui Temperance. Reusise sa cheltuiasca mii de lire pe rochii semnate Worth sau Redfern, Paquin sau Drecoll. Lainceputnu pricepea cum de gasea Temperance timp s4 cumpere atitea, cind trecea intruna de la o intrevedere la alta. Dar parea cA fiica lui vitrega, ocupatd cum era, stia sa facd o multime de lucruri conco- mitent, asa cum a aflat cind, intrind din intimplare in incdperea in care se desfasura intilnirea unor femei dedicate salvarii pisicilor bolnave sau ceva similar, Temperance era in hainele de corp si proba o rochie de dantela care costaoavere. © Mai erau apoi facturi pentru valize, doud biciclete, o masina de scris, chiar si aparatura pentru proiectia unor filme istorice in beneficiul unui grup de orfani care veneau vineri dupa-amiaza gi se ghiftuiau cu sandvisuri si prajituri cit pentru un an de zile. 29