Tim Parker Mark Sportack TCP/IP Traducere de Dan Dascalescu TeoraTitlu original: TEPAP UNLEASHED # Copyright @ 2002 Teora ‘Toate drepturile asupra versiunil in imba romana apartin Eaiturl Teora, Reproducerea integrald sau pamiala a textului sau a iustralilor din aceasta carte este posibilé numai cu acordul prealabil scris al EdituriiTeora, ‘Authorized translation from the English language edition, entitled "TCP/IP. UNLEASHED’, Published by SAMS, Copyright © 1999 All rights reserved. No part of this book may be reproduced or transmitted in any form of by any means, electronic or mechanical, including photocopying, recording or by any information storage retrieval system, without permission trom the publisher. Romanian language edition published by Teora Publishing [translator] Copyright © 2000 Teora Galea Mosilor nr. 211, fax: 021/210.98.28 email: office@teora.ro Autos: ‘Teora ~ Cartea prin posté GP 79-30, cod 72450 Bucuresti, Romania te o21/280441 : Ti siscie I) emalicpp@tecraro 20! © (65 i oper: Gheorghe Popesci Techno Media Diana Rotaru : Teodor Raducanu NOT 5160 CAL TCPIIP ISBN 973-20-0243-3, Printed in Romania Cuprins Inteoducere : = 1 Pastea | NOTIUNI FUNDAMENTALE DESPRE TCP/IP 1 Intzoducete in comunicayi deschise. 2 TCP/IP Internet 3. Pesspectia asupea TCP/IP Parten alla NUMIREA $1 ADRESAREA, 4. Numele 5 adresele intro rejea IP 5 ARP si RARP.... 2 : : 6 DNS: servciile de numice. = : se 7 7 WINS. : 81 8. Protocoalle de determinate a adtesei (BOOTP si DHCP) 103, Pontes a ll-a IP $1 PROTOCOALELE INRUDITE ... 9) Familia de protocoale IP 10 IP versiunea 6 Paatea a IV-A FUNCTIONAREA INTER-RETELELOR IP 11 Rucarea in eefele IPoviswonnn 12 Routing Information Protocol (RIP) 13. Open Shortest Path Fisst (OSPF) 14 Protocone pentru gateway-uri.. Pasteaa Va SERVICII DE RETEA. 15 Intemnet Printing Protocol 16 LDAP: Servicii de extalog 17 Protocoale de acces la distant 18. Firewall-urile 19. Sceuritates IP. Panes a Via IMPLEMENTAREA PROTOCOLULU! TCP/IP ... 20 Probleme generale de configurare 21 Windows 98 22 Conectarea dial-up cu Windows 98 23. Windows NT 4.0. 24. Suportal pentru IP in Novell NetWare UATVI__ Corns Panrea a Vila UTILIZAREA APLICATIILOR TCP/IP .. 25. Whois si Finger. : 26 Protocoalele pentru transferul fisierelor 27 Telnet. 28 R-comenzile 29 NFS Paatea a Vill-a UTILIZAREA APLICATIILOR BAZATE PE IP .. 30. Cum se integreaz’ TCP/IP in aplicagii 31 Protocoale pentru posta electronick prin Internet. 32, HTTP: World Wide Web 33. NNTP: Stisi prin Internet 34 Servicii Web Paatea a IXA OPERAREA $I ADMINISTRAREA RETELELOR TCP/IP 35. Configurarea si optimizarea protocoalelor 36. Implementarea serviciului DNS. 37. Administearea reyelelor — 38. SNMP: Protocoale de administrare a refelelos 39 Sccurizarea transmisillor TCP/IP ven 40. Probleme de retea si utlitare de diagnosticare . Parteaa Xa ANEXE A Documente REC.. B Linux E C. Abrevieri si acronime INDEX... Despre autori De. Tim Parker (tparkerétpei.cor) a inceput si sere programe penta caleulatoare seam 25 de ani sia incepat si serie despre caleuatonre cine! ani mai tiriu, De atunc, ela poblieat peste 1800 de ardcole si peste 60 decir despre acest sobiect. A deinut poi de edtoilist side rednctor al unora dine cele mai popolarerevste de ealculatoare ia cigigatciteva yremi penta talent si de sritor 5 de instructor [Absolvent al Universiigi din Toronto si al Universiigi din Otawa, Tim a uemat stu de doctorat la Ottava-Carieton Institute for Graduate Work and Research, Inte imp, caleulatoarele an devenit o parte integrantt a cercetin. Dorings de a explica umes criptie a informaticit ba condus eftee cariera de seiitor, Chiar duck o carierd de liberprofesionst ca sctitor sau progeamator na este Cea mai stabil, Tim nu a dus niciodat lps de Incr. ‘Tim a fost coladorator fondator si redactor Ia Computer Language Magazine, colaborator la UNIX Review gia conteibuit la numezoase alte reviste, precum UNIX World, Dr: Dobbs, Data Based Advisor, Compute! si Advanced Systems Magazine. Fl este acum redactorul tehnic al revistei SCO Worl, redactor al jurnalului UNIQUE: The UNIX Systems Information Sours, colaboraror freevent al revistei UNIX Magazine i colaborator permanent la “MacLean-Hunter Publications, Tim trateaza platformele UNIX, DOS si Macintosh. Cirle sale despre UNIX au fost primite foarte bine si sunt folosite ca material didactic in Sntreaga lume. ‘Tim este presedintele propriei companii de consultangi, care se specializeazit in scrieres documentatilor tehnice si instruirea in domeniu, dezvoltarea de software si controlul caltiti softwae-ubui Bl este pilot, scufunditor gi caiscist. Acum locuieste in Kanata, Ontatio, avind o rejea eapricioasi, cu prea multe PC-uri si stapi de luer, ‘Anne Carasilceste la ora actuslé inginer consultant la SSH Communications Security Led. in Mountiin View, California, unde Inezeazi la mai multe proiecte legate de secu- sitatea relelog incluzind Secure Shell si pachetele de programe pentru securitatea Internet IPSEC. Experiengs ei enterioarl include securitatearejclelor si sistemelor la VeriSign, Ine. si consultanja in domenial securitiirejelclor la International Network Services. Anteriox, ‘Anne a lucrat fa Hewlett-Packard drept consultant tehnie in probleme de infrastruccark si securitate Inernet. Enperienya ei include teste de penetrare,conttacarateaincidentelor, athitectura secur tag de cefen siinstruirea personalul. Ea este si autoarea cirgi Linus Sytem Adi. stration, pubicat in noiembrie 1998 de M&eT Press Anne a absolvit Universitatea Florida din Gainesville, Forida, exo diplom in economie in imp ce ven a IBM sia Northern Telecom, to silee insorite o pute vedea patinnd cu tlle in zee friguroaseo pute gis in Tahoe, incercind si invefe si schiee.VUI_Desrus aurons Daniel A. Baker este consultant in domenial sstomelor sal ecu pentru ofnma texand de consultangl din Houston El ene specialize, pane ale in imines Sstemelor UNIX inrjele mat in prlecaten 5 implementresplitclor de securtate, Tip iber al ui Daniel ese inves in proce de pe Tern, recur distributed.net gi FreeBSD. P Nes enon ers ee ee ee Aesrchiaren gi admins aplsiion pena Web, ntaner, sednanieese semen Linus si UNI Neal epatat expen in domeril conse en Pose a primului calculator gazd de posti elec a lor de s 7 citoneh penta Cora Seftor de Soe Naps dia rejenua DDN (MILNET), Asis, Nea este ditector la Internet Soloions Cece penea ‘AnwCom, ln, unde cerceteaad pune in aplete technol Inert emene ve sa aptnten beneticlcenglor ss Ned sto diplom aires ie oie lo pn Tc san masta ene er he a acc Univer, Eleatee, creas sere in Falls Che, Vegas togeeon Peet : Eh, Veg pre co Kart Hudson este autor deere thai, insta i , ere thn, instr coaslatn domenil ref lor galehi de ela Inui ape ania concen ncaa septate ee ye ers ae re anima Compan puedes, pe teme and des cont vente plot nistrarea retelelor, a as , : ut ineeput crn domenial eel de eal in cade Foor A Statlor Unie, unde a indepin fone de ngistcorcan, concede poche instructor. in timpul celor sase ani de inrolare, el a objinut tei medalii pentru eresterea cficienge sistemelor, merit in inseroetaj si pentru imbunstjea secur naionale. In Sip ce aca ic n Fol Acsene, Kee obit an se de want int management a Universate din Trey, Alabama’ Dupo lie osonbl aa Fore Acdene, Karta pleats lnereze penta dese compan ce, paowe ee Ueto Productivity Point International. ee In timp ce lucra la Unigys, Kure a ajutat lak dou vs vara «dont crn opernjoule, pera Mictosta 5 Copa se ater tsi ate acess aire eae eltor instru ings de asso thnk pan lefor, Apo el ve engpie es Prodsy Rot ln andes tat td sda dee § ingjneri de asistengi tchnicd in domeniul caleulatoarclor, Astizi, Kurt est i ihn in eee aan peel Helo Ine, deine ests Shera Cate Sms Engines NCSD) + Inert, Minot Cered Taine ICN, Ceo Coufed Nevwork Assure (CCNA) i COMPTIA Newort # At Blconsnut haturi tchnic’ si si rezolve probleme de rea. serie cirg, si fac expuneri de Mark Kadrich este consultant prineipal pentru International Netwotk Services, Cel mai recent obiectiv al siu a fost generarea unui program de instruire CISSP intern si a unui program de dezvoltare profesionali in domeniul securititi pentru inginerii de Desere auton! 1X securtate INS, Despre activi sale 6a seis mai mute publica, priate care Network Weld i reviea Byte Ela fost recent interviewat pentrs arcoll difzat simulta in mal multe publicagi ale ll Joan Lloyd pe probleme de afaceri privind seeuritaten em. Experienja sa euprinde aproape toate aspectel legate de proejatea informasilos, induaind nat discipline thai, ct i cle sociale Matk Kadbich ae peste 20 de ani de expetinyl in domenilcaleulatoutelor gi al securiig. In empul eelor 1 ani de aeditate contnud in cadral une importante compan aerosagale, Mark Kadtich sa objint erificarea in dome price Stem deinredere, care a permis sh proieteze fi sh pont in fenegiune rele de caleulatone la sandardele Depattamentuli Apisiri din SUA, Pinte cen sin ‘omental secustit comercial sau numirat Netscape, Oztele, Disney, Nissan, Cisco 5 stared California. Pe Hing munea la aceast cate, Matk Kadvich Iucreazi de asemenea tho carte cae i propune 64 explce pardculatgle secusigi oamenilor de facet din povig de dei. Mark Kadsich este cerca CISSP i locreaz Ia obginerea wns mnasterat in informatich (MIS) la Universitatea Phoenix din Sun Joe. Bernard McCargo, PE., MCSE, MCT, CCNA, CCSA, CCSE, certficat FORE Systems ATM si Network, Bernard McCargo este presedinte si CEO la Engineering PLUS din Beltsville, Maryland, tunde locuieste impreuni cu iubitoarea sa soyie, Annette, El a proiectat si a implementat cu succes refele de aie locali (LAN-ut) si zeyele de arie largh (WAN-us) into varic- tate de medi de reea. Pe lingd fapeal ck este licensiat ca Professional Engineer, Bernard MeCaggo are de asemenea numeroase certficit, inclusiv de la Microsoft, Novell, Ciseo, FORE Systems ATM si Checkpoint Firewal. Este de asemenea instructor certificat de Microsoft si pred& diferite cursuri pentru certficarea MCSE. (O dati cu explozia Internetulu, el este foarte ocupat cu conferingele pe teme precum secusitaea ia refle spe Internet Joe Devlin si Emily Berk condue Armadillo Associates, Inc, fim californian’ din Montara, opecializati in crearea de dacumentatie pentru vilitarele de deavoltare de aplicagi Web si pentru aplicagile Web de utlizator, Ei pot fi contactati la easltorarnadslieearthiink et Rima S. Regas este autor si consultant, Pregitirea ei profesionala include adminis- trarea sistemelor, proiectarea bazelor de date, precum si managementul, Mark A. Sporiack este athitect pentru tehnologia informagici la ATAT, unde a lucrat in ultimi 18 ari, Responsabilitigile sale curente includ testarea si evaluarea noilor chnologii si dezvoltarea de athitecrusi si baze tebnologice pentru rejele interne. Pe ing acestea, Mark a scris sau a contribuit la scrierea a numeroase cari printre care High Performance Networking Unleasbed, Windons NT Clustering Blueprints, Networking Exentials Unearhed si IP Roxting FundamentalDedicati Dedic aceastl carte lui Mare, Sylvie yi odvasielor lor. Lak Mare pentru ci este wn model de Intelectual, preten, pasionat de sportui i jacdtor de ab; ui Sylie penta ef este 0 gagdd rafintt,o companisfcinttoat, i penta cf tempercag tn mod binetenit pe Mar; copier, pentra cnn seamnd cw tata lor (dar fi mostoese, spe, toate eaitfile)! Sabut et ‘mere beancoxpt A la prochainel ' ‘Timothy Parker Peringilor mei si surori mele Elizabeth, Daniel Baker Lad Bean. Neal Jamison Dedicats ln John R. Kadri, Sr pent ed rv lansat ‘Mask Kadrich Multumiri Maljoirituturarcoanoriler,ebiped de la Sara, ameavoasn,stmailor nop ctor, pentra alegerea acest nos ei. Sper ex tt 1 poe east cart ‘Timothy Parker Malin’ lai Sect Mace pai Kar! Lebenbaner per 3 mica permis inten mod original 3 cestind pocbilitpe Daniel Baker (Ag dor 3 adreseg malt ctr di dnt print ntrntuai, Vincent Cen gi Len Kikinrock, pent evel lor dante i ptr crv at adn tra pact pre sare alee ‘tora Tnteretuls. Mules lai Angela, pentr ca géndlt in now La mine, gira aes Ii Siang ei Eva Neal Jamison As dor si menione aii pe price ei cae ova tlrat in porioadl de seit ‘Mark Kadtich “Maltunirie noate li Bran R. Clark, manager u reita presi la Novell, penir relevant Ineresanfele sale opind titre i penta preatirea uportal tebe. Joe Devlin si Emily BerkIntroducere ‘TCP/IP (Transmission Control Protocol/Intesnet Protocol) 4 devenit un protocol de rejea extraordinar de popular. Cu patra ani in urmi, TCP/IP era folosit in principal pe refele UNIX si fe Internet (care este, la urma urine, doar o maze rejea UNIX), dar multe LAN-uti mai micirulau inci IPX/SPX de la Novell sau NetBIOS si NewBEUI dela Microsoft. Ce a cauzat schimbarea? Ea a fost gradati, pe misuri ce serverele Windows NT incepeau si inlocuiasca serverele Novell Netware, Microsoft a inclus o stivé TCP/IP excelenté in Windows NT gia pirat aproape naturalé adoptarea acestui protocol pentru rege, astfl ca masinile UNIX si Windows s& poath lucra impreund. Posi- bilitatea de conectare direct la Internet, fird a fi nevoie de conversia protocoalelor de refea, a ajuta: de asemenea la teecetea la TCP/IP, Prin urmare, la ora actual majositatea refeelor, eterogene sau exclusiv Windows, sunt bazate pe TCP/IP. IPX/SPX reprecinti o foarte mic& parte a piel, iar NetBEUL este folosit doar pe rejele Windows mic, simple. Schimbarea a fost spre mai bine. TCP/IP este unul dintre cele mai stable protocoale de retea disponibile; el evolueazi pentru a satisface ceringele vitoare, iar toate bresele de securitate sunt tine cunoscute. TCP/IP este de asemenea usot de implementat pe orice tip de hardware gi, pentru el, se pot programa usor aplicagi. TCP/IP este un standard. deschis, adich tcate specificaile sunt publicate si sunt oricind disponibile. Existd 0 stivi TCP/IP pentru aproape orice tip de hardware folositastizi, deci TCP/IP este cu adevirat omniprezent (chiar dac ignorayi Internecu). Desigus cresteea Intemetului a ajutat la plasarea protocolului TCP/TP tn fruntea protocoalelor de rejea In ton cu cresterea explozivi a World Wide Web-ulu, fiecare taleuator trebure acum si infeleagl TCP/TP pentru a putea si comunice cu un furnizor de servicii Internet. Cu toate acestea, TCP/IP era folosit pe scari larga inainte de saltul de populasitate al Web-ului de acum cégiva ani. Muls| dintre noi foloseam TCP/IP pefiru e-mail, FTP ji servic Usenet acum 20 de au, uctlind pe vechi sisteme UNIX gi CP/M cate ne cereau si stim ceva mai mult decit cum s4 facem clic pe clteva butoane intro fereaste de dialog GUL ‘Acum citiva ani cicile despre TCP/IP erau destinate unor persoane care nu erat programatori sau administrator de zeyea. Ciudatul adevir despte TCP/IP este acesta: el este foarte simpla, dat, in acelasi timp, Foaste complex, Dact tor ceea ce dori este si conectati o masin’ Windows la 0 retea TCP/IP, pasii sunt atit de simpli incat pot ft descrip in citeva pagini dintr-o carte, Dacd insi vrei si cunoasteti detalile din spatele protocoalelor TCP/IP si utiltarele din sita de protocoale, este nevoie de mii de pagini Si mai multe sunt necesare dact vresi si dezvoltag aplicagi bazate pe TCP/IP. Existt deci o nevoie evidenté pentru toate ipurle de cir. Aceasti carte inccarci sk se adre~ seze persoanei zare trebuie si cunossc’ protocoalee si utlicarce implicate in TCP/TP,2__Inmmopvcens cum si adauge calculatoare intr-o retea TCP/IP si aspectele de cate tzebuie si fin seams, dar trece in grabi peste partea de dezvoltare a protacoluhi ‘Aceasti carte confine o multitudine de informagi: vom trata in detaiu toate proto- coalele TCP/IP fundamentale. Veri vedea cum sunt folosite protocoalele si cum TCP cextinde IP, care la rindul lui extinde un protocol de reqca. Veti vedea eum diferite dipusi de aplicati folosesc protocoalele elementare TCP si IP. Instrumentele pe care le folosigi fn fiecare zi in retele mari, ca DNS (Domain Name System), NFS (Network File System) si NIS (Network Information Service), folosese TCP ea protocol de buzk. Alte protocoale folosice de administratori, ca SNMP (Simple Network Management Proto- col si ARP (Address Resolution Protocol) se bazeazi tot pe protocoalele TCP funda ‘mentale. Chiar si lucrurile simple, ca e-mail-ul dumneavoastri, folosese protocosle TCP precum SMTP (Simple Mail Transfer Protocol). Vi conectag la Internet prin PPP Point-to-Point protocol) sau SLIP (Serial Line Interface Protocol)? Ambele sunt protocoale TCP/IP. TCP/IP este prezent in cadrul tuturor operafilor din calculatoarele noastre, Ingelegetea protocolului si a funciona sale vi poate ajuta si infelegesi mai bine operate din calculatoral dumnesvoastrs Pe parcursul acestei cisti am incescat si abordim materialul din perspectiva persoanclor care nu sunt programatori, Fiecare protocol din familia TCP/IP are propriul iu capitol, si vi vom arita cum funetioneazs protocolul, cum interactioneaz’ el cu alte protocoale dia familia TCP/IP, ce face protocolul pentru dumneavoast si pentra refeaua dumneavoastri si cum il putey! implementa cu usuringé pe sistemul diimnea- voastri, Unde este cazul, vi vom ghida pas cu pas in instalarea si configuratea proto- colului sau a serviciului. Vi vom arita comensile pe care le vey folosi si rezultatee la ‘care Vi puteti astepta. Veti afla cum si implementati TCP/IP pe numeroase sisteme de operate, inchusiv pe Windows si pe larg folositul Linux. Vey inviga despre firewall gi securitate, Pe scurt, tot ce se poate sti despre TCP/IP, eu excepfia programisii spli- capilor, se afl in carte. Sperim si vi plac Conventii folosite in aceasta carte Unmitoarele convengi ipografice sunt folosite in acenstl carte * Linile de cod, comenzile, declarafile, variabilele si orice text pe care il tastag sau il ‘vedeti pe ecran apar cu font monospace. Fontul nonospace alin este deseor folosie pentru a indiea datele introduse de uslizator. + Inlocuitori din descrierile sintactice apar cu font stale monospace. Schimbaglinlo- cuitorul cu aumele fisirului, parametral, sau orice element pe cate il eprezint. * Fontul italicindicd termenii tehnici care sunt defini. Iwmonucerr 3 « Simbolul este folost inaintea unei lini de cod care este de fapr o continuaré a lniet precedente, Uneor,olinie de cod este prea lung’ pentey a inepea in intregime pe un find. Dacd vedefis inaintea uni linii de cod, neti minte c& apargine lnil situate imediat deascpra. + Castea mai contine paragrafeinttulate , Nota", ,Sfat si wAtenfe! care vA ajuti si {8sig mal rapid informayile importante sau folositoate. Uncle dintre acestea sunt nscurticud utile, care vi ajudl si uray mai eficienteV Notiuni fundamentale’ : E Ml despre TCP/IP, iN ACEASTA PARTE: E 1. Introducere in comunicatii deschise 5 2 2 TCP/IP gi Internetul 15 culo 3. Perspectiva asupra TCP/IP 28 Capitolul 1 2.2mm errs Introducere in comunicatii deschise de Mark A. Sportack Fish ndotst; TCP/IP (nal putin cunoscut ca Transmission Control Protocol/Intemet Drotoeoh este cl ma eupt protocol de comunieae care a fost wreadatt dezvaliat. Dorada succes su poste gsi in Internet, cea mai mare reen deschish constritt readath Tnteaneal a fos special proiecat pent a falta cecetdil fn domeniel pis gi pentre a permite uvemufsi SUA sf consinoe comunicaile in cazal efertlor potengal devastotre dle unui atze nuclear TCP/IP a fost deavolat special pentra [Asta Inemetal «evluat spre wn rol mai dograbx comercial si orientat spre coms ‘hator In cluda acest! schimbtei radical de obec, roate eal sale osiginae Ga spot detchdere, eapaciate de supravcjie 9 siguranl) continu sh lesen, ‘Resse atfoute ineladtimiteteasigucl a datlor si cxpacitatea de a deveeta gi evita auomat defecinile din ejea Mai importint, tots, este ed TCP/IP e un protocol de cetuncatie dechith. Devbidena inseam ck te poate comurica ire ene combinafc Ge sispontve,indiferent ct de dete sunt ele in panct de vedere fe ‘Acest capitol esplci modu in care au apirut comunicaile deschise si conceptele care permit comuniearea deschisi de date, Tot aici se prezinté eele dou modele care trans- mnicaia deschisi intt-o realitate practicd. Aceste modele sunt modell de rafrint3 Open Syrtens Interconnection (OSD si modell de refering? TCP/IP, Aceste modele facliteazd muleingelegerea refellor prin dvizarea lor in ciferitele componente funcyio- ale, Componentele sunt siratificate pe rier. O stipanire a acestor nivelor $i a formiPanrea T Notun foedamentale dipre TCP/IP conceptului de comunicatie deschisi vor oferi contextul necesar unei examinisl mai detaliate a diverselor componente $i utilis ale protocolului TCP/IP. Evolutia retelelor deschise Refelele, la origin, reprezentau solugi de coneerivitate extrem de pariculare, care erat parte integranté a unei la fel de particulate solu informatice impachetate. Companiile care isi automatizau procesirile de date sau evidenga contabili in timpusile primitive de dinaintea ealeulatoatelor personale erau nevoite si apeleze la un singur producitor pentru o soluye la chee. trun astfel de mediu particulas, centrat pe un singur furnizor, softwate-ul de aplicati rola numai intr-un media suportat de un singur sistem de operare, Sistemul de operate putea rula numa in siguranta oferité de hardware-ul aceluiasi producator. Chiar ji. echipamentele terminale ale utlizatorilo si conectacea la calculator erat parte a accleiagh solugi integrate, uni-furnizor 5 dest ib : er Plt a timpul domniei acestor soluti integrate, uni-furnizos, Departamentul Apérdrii din SUA (Department of Defense DoD) + identifcat nevoia unci retele de comunicagi robusta ji". sigur, capabilé si interconecteze toate calculatoarcle sale si ale organizafilor afiliate, precum universitig, echipe de cexcetare gi antreprenori din industria apiriril. Acest Juera poate si nu park impresionant, dar a fost. La inceputurile ete caleulatoarelor, fabsicangii deavoltau platforme hardware, software side rejea integrate foarte steins. Un uiilizator al unei platforme era pus in mare dificultae la partsjarea datelor cu un usilzator al unei alte platforme informatice. Explicagia acest situati era destul de simpli: fabsieangi doreau clieng Beli Forjarea tururor antreprenorlor DoD si a organizatilor de cercetare afiate sh migreze spre Gpul de echipament al unui singur producitor era cu total ineficients. fa cone secingl, era nevoie de un milloc de a comunica inte platforme diferte. Rezultatl a fost «rearea primulai protocol din lume pentra comunicsfi deschis: Inet Proto! IP) (O rea dachist, prin urmare, este 0 reyea care permite comunicaile si partajazea resur- sclor intr calculatare diferite. Deschiderea este obsinuet combinat, prin dezvoltares gi inurinerea specificatilor tehnice. Aceste specificagi, eunoscute si ca standard dachie, sunt Ficute poblice Structurarea pe niveluri a procesului de comunicare Elemental cheie al insticutii comunicatilor deschise consta in infclegerea tuturor ‘operagilor care sunt necesare pentru ca dou sisteme si poati comunica si partaja date lunul cu celalalt. Idendficarea acestor operati esenyale si stabilizes ordini’ in care cle tcebuie si aiba loc reprezints fandaya pentru combnicatile deschise. Doua sisteme pot comunica numai daei ambele cad de acord asupra modulai in care si comunice. CarrrouuL 1 Tntocere In cman decite 7 cease chambele ine hap als proce pn preares dalr SSSSpn a mpachres ope stl poe Ni deta, nd Noe ee ence conan mpl sow Bsa a via impli Din fer, edo scevenp eit de eit gid de everimente cae tebui sk sib oe aon ae sate Acca secven inl, ca un mini abslut neces turmatoarele opens spartin citze un proces de comu- «Datel webu wansmise dea api ca i resi (Conoseat sub mile de prea Ch prgitensh dae aplcfe pnt anemia ater era iastam de obese datle + Protocotul de comunicaye trebui de-a ungul uns ip oncecare de re tucbuie impinge in fragmente mai ugor de manipula, «Datele asifl segmentate eebuie apoiIncapsulat int-o struct de date pentra trecetes print reea ete un anumit dsposis (au dsporiive), Aceast inseam ined webu ada nseo sett cong nora caret peri Steir dsp de procetar in eca sh idence provenena atl neapsue, coi destnatia lor Aceastlstouctars poate fun eadra,pachet sa ells, n func de protocol folesit. a , ite in big rick pentru transmisc. Acest big « Acestecadte sau pachere trebuie convert in big ci pentru tr ' pot fi transmisi ca impulsu Tuminoase intr-o reyea de fibri opticl ve ar fi pep eer ef eed elostonie (on sau off) pentra transmisiaprint-o rejea eleetronick° Quecam Etemee, ‘sa o alti rotea cate transmite datele sub forma de clectricitate pain fr meta). _ a desing pe stem repos open sit aca n ere ive Jmpul sesianii de comunicagi. Aceste fancy permit [Alte funefi pot f si cle necesare in timpal ‘ i ewe net pe Siswmcloe sureh si destinase sf igi coordoneze eforrarie pentra a se asigura i date Sosese in siguranti. Aceste fanefi includ «Control flasului de date eansmise ntfel inci sistem destinaiesi/sau reqeaua Si nu fe inundats. «Vesificarea metematick a datelor primite pentea ase asiguea fapral nu au fost alterate in trait. : « Coordonarea cetransmitedi datelor care ori nu au eusit si soseasck Ia destnafe or au sosit alterxe. + nfl, desist ebuie hreasamblee sepmestle ns form care primes dil ho post recuncat. Din punctl de vedere al api esp tone dace eb Se exact acces etme de api emiiconre Cae cehinte, cele dowd aplicagi par sis trimithreciproc date in mod direct. AcestIuera umeste adiaenpa lgid. 3c care aplicayia iplicatiel recep8 Pawrea 1 Nei’ fordomuntale dpe TCP/IP. Probabil cel mai bun instrument pentro expli . \ pentra explicarea conceptelor comunicatiei pe nivelori, inclusiv a adiacenyeilogice, este modelul de refers 7 Modelul de referinga OS! Intemational Organization for Standardization (ISO) a dezvoltat madelul de refering Open Systems Interconnection (OSI) pentru a flit ieranertarea descisd a sistemelox de caleul. O interconectate deschist poate fi susginuti inte-un media multi-furoizox ‘Acest model a stabilit standardul global pentra definirea nivelurilor funetionale cerute de comunicaia deschisk ine caleulatoare. ‘ ‘Acum aproape 20 de ani, cind a fost dezvoltat modehul de referings OSI, el a fost perceput ca find radical. Dack vi aducesi smite, fabricangii de calculatoaze la acea datt limita cumpasitoci fa ahitecturi pariclare, uni-farnizor. Comunicagia deschisd era ps ving a concen, Dia pci weet ol fabricantului, concurenga ny era de dori. In consecing, toate funcfileerau integrate eft mai stins posibil Noyiunea de modulasitatefuncyionall, sau steucturare pe nivelusi, pirea antietie seopuslor orca fabieant. n me a Este important mengionim eX modell a avut un succes atit de mare in atingerea scopusilor sale oxginale ineitaproape# aplnat toate dispotee din oral su. Abordarea anterioaelintegratl, paticulast, a dspieut, Comunicatle deschise sunt astaiindispen- sale, Cin, pune pods sunt nine conforme OSE fn chi, seni zat pe nivelu este in mod freevent adaptack pent noi standarde, Totus, model a unei retele . fn ciuda succesului sfu, asupra modelului de sefesingk OSI persstk mule percept gress Pin ure, ee neces fen nck o peeps apa astm i secfiunea de fai. Aceasti perepectivi identifi sicorecteazi aceste percept gsi. Prima pereeptie gresit este ek modelul de referinii OSI a fost dezvoltat de Inemation. Sins Omen (SO) Nees Medd eft OS fos dere Tnernaonal Ongatasion for Seaastzaton, Aceh enpeizae pee flor see o brvremoemonil dei un acon, Abrevien moe et na Pe ccuviatul grecese in, care inseam’ egal sau standard. Modelul OSI clasfiek diversele procese care sunt necesare unei sesiuni de eomunicag in sapte nivel functionale dstinete. Niveluile sunt onganizate pe baza secventei naturale de evenimente care au loc in timpul unci sesiuni de comunicagi 7 Figura 1.1 iustreazi modelul de referingS OSI. Nivelurile 1-3 ofeed acces la rej, iar tivelue 47 sunt dedi lst imeper comoniaos ine dou ssteme fale Carrrorue 1 laraduare cma decite 9 Nivelul 1: nivelul fizic Nivel cel mai de jos se numeste mila ie Acest nivel este Insiscinat eu transmisia flunului de big. E. accepts cadre de date de Ia nivelal 2, nivell legituti de date, si teansmite structura $1 conginutl lori serie, bit cu bit. Nivel fzie este de asemenca ircinat cu receagia bit cu bit a luxusilor de date care sosesc. Aceste luxuri sunt apoi transmise mai departe nivelului legiturii de date pentru refacerea cadrelor [Nivelal fizie vede, chiar literal, numai 1s Fours 1.1 [esioanriau | nia Medd de eceienal | mid | 0, El nu at ic un mecanism penta a eringé OSI. OY decermina seraifcaia biglos pe cae teansmite sau i receptioneazs. El este Prmaee 8 | cxclusiv preocupat de caractersticile = 5] fizice ale tehnicilor de transmitere elec- erepat “| wicd si/sau opticd a semnalului. Acestea Re 3 _| includ voltaul curentului electric folosit la Togirtceats [2 | transportul semnalului, ipa! mediului de a) To] transmisie si caracterstcile de impedangt si chiar forma fivied a conectorului de la ‘capitul mediului de transmisic. © percepfe aresii deseal de eispancitl este faprul ea nvelul 1 OST include ovice dispozity cate genereazi sau trinsportd semnalele comunicafitor de date, Acest hueru inv este adevirat Nivelul 1 OSI este doar un model fimiotal, El este limitat strict la procesele gi mecanismele necesare plasici semnalelor a medial de transmis si recep Soni semnalelor din medi Nivelulfizic mw include mel de wansmisi. Mediul de transmisie include orice mijloace de transport efeetv al semnalelor generate de mecanismele nivelului 1 OSI, Cateva exemple de medii de transmisie sunt eablarea ‘coaxial, cablarea prin fibri optck si cablul torsadat in perechi. Confuzia pase si risarl din faptal e& nivelul fic confine int-adevirspecificayi pentra proprietiile fonctionale tle medial, Acestea sunt extacteristici de fanctionare cate sunt solicitate, si presupuse ca enistente, decatze procesce gi mecanismele definite in nivelul fii. fn consecings, medille de transmisie viman in afara domeniului nivelusi fixie si sunt tuneori denumite nivelu/ 0 al modelului de refering OSI Nivelul 2: nivelul legaturli de date [Al doilea nivel al modelului de refecingé OSI se numeste sil lgatri de date La fl ca Celelaltenivelus, el are dovd grupuri de responsabiiag: ransmisia si recepyia El este fsiscinat eu asigurarea validivigi datelor transmise inte dout sisteme finale. Pe parta de transmis, nivelullegari de date este responsabil ea impachetarea instruunilos datelor si 35a mai departe, in cadze. Un cade este o strucur inerenti nivelula legal de date, care congine sufcienct infozmaie pentra a asiguea transmi- terea cu succes a datelor la destinatie intr-o ryen local.10_PAmrea I Notion’ fndamentale despre TCP/IP ‘Trimiterea cu succes a cadrulu inseamna c& acesta sia atins destinaga dont intact. Astil, carl trebuie si congind si un mecanism de verifeare a integvtitii conginutului Ja sosite. a Dov condigi webuie indeplinite pentra ca trimiterea garantat s8 aibé loc: + Nodul expeditor trebuie si primeasci o confirmare pentru fiecare cada pritnit intact de nodul destinayi, rm pees ‘+ Nodul destinaye, inainte de a confirma primirea unui cadry, trebuie s& verifice integritatea conginutulus eadrul respectiv. Numeroase situati pot determina cadrele transmise ori si nu ajungi a d ist c ; si nu ajungi la destinate, ori si vind inutilizabile prin alterare in tranzit. Nivell legitusii de date este rispunzitor pentru detectarea si coreetarea tuturor crorilor de acest tip. Nivelul legitutii de date este de asemenea insircinat cu reasamblarea tuturor Muxusilor de big primite de la nivelulfizc inapo! in cadre, Totus, dat find fapeul eX sunt tans- mite astro cl congintal unending de date nu reconstew iste cu adevarat cadrul. De fapt, el stocheaz4ints-o zon’ tampon bigi care soses ind se obsine un caccu complet. Penh enesoice BS Nivelurile 1 2 sunt necesare pentru orice tp de comunicaje, indiferent de faptl ef rejeaua este de tip LAN sau WAN. Nivelul 3: nivelul retea [Nitelul rea este rispunzitor pentea stabilirea rutei care va 6 folosité inte sistemele cexpeditor si destinatar, Acest nivel au dispune de nici un mecanism intern de detegie/ corecfie a crorilor de transmisie si in consecinga, este obligats8 se bazeze pe servcile de transmisie sigur ale nivelulu legituré de date Nivelul refea este folosit pentru a stabili comunicagi eu sisteme de calcul care se afti incolo de segmentul de LAN local. El poate face acest lucru pentra ci define propria, achitectuth de adresare a ratelor, core este sepatnth gi distineth de adecsarea magicilor din nivelul 2. Asemenea protoccale sunt cunoseute ea protocoale rutate sau raabi Protocodlele rutabile includ IP, protocolul IPX al firme! Novell, precum i AppleTalk, dar aceasti carte se va concentra exclusiv asupra protocolului IP sia protocoalelot si aplicafilor inrudite. Folosirea nivelutui regea este opyionali. Bl este necesar numa daci sistemele de calcul se afla in segmente diferte de refea, separate de un router, sau dact aplicaile care comunici soliciti un serviiu, facilitate sau capacitate a niveluluirefea sau a nivelului de transport. De exemplu, dout gazde care sunt conectate direct la acelasi LAN pot comunica foarte bine utilizind doar mecanismele de comunicatie ale LAN-ului (nive- Iuile 1 si2 ale modelulu de seferingi OSD) Cartrout 1 _Inradure omnicit deste M1 Nivelul 4: nivelul de transport [Niel de ranportasigari un servicin aseminitor nivelului lepiturii de date, prin faprul ci este sispunzitor pentru integetatea transmisilor inte sistemele finale. Spre deose- bie de nivell legiturii de date, nivelul de transport poate asigura accasth operatic dincolo de segmental LAN local. El poate detecta pachetele care sunt omise de router si poate genera automat cerei de retansmitere. © alté funciie importanti a niveluu de transport este rearanjarea pachetelor care nu au sosit in ordine, Acest lucra se poate intdmpla datoriti unor cauze variate. De exemple, este posibil ca pachetele si fi urmat deumusi diferte prin rejea, sau uncle si fi fost alterate in tran: In otie eaz, ivelul de transport este capabil s identifce seevenya original de pachete, pe care teebuie si le puna in ordine inainte de a le trimite cong ‘nutul mai depart spre nivelal sesiune Nivelul 5: nivelul sesiune ‘Al cincilea nivel al modelului OSI este witelasriune. Acest nivel est relaiv nefolosit ~ ‘multe protocoal: includ funcgile acestui nivel in nivelutile lor de transport. Roll nivelului de sesiune OSI este de a disija uxul de comunicagi in eadral unei ‘conexiuni intre doul sisteme de calcu. Acest flux de comunicagi este cunoscut sub ‘denumirea de srane El sabilegte edeacteFul uni sau bidirecyional al ebmunicafilor, De asemenea, el se asigord ck o cerece este indeplinicl inainte de a accepta una nouk. Nivelul 6: nivelul de prezentare _Nivuld de pregemare este responsabil cu tratarea modului in care datele sunt codificate Nu toate sistemele de ealeal folosese acceasi metodt de codificate a dateloy iar nivel de prezentare este sispuncitor cu asigurarea tenslatiiintre metode de codifiarealfel incompatibile, cam ar fi American Standard Cade for Information Interchange (ASCU) si Extended Binary Coded Dei! Intercarge Cade (EBCDIC). Nivel de prezentare pus ffolosit si penta rezolve diferenqsle de reprezentare in virgold mobil si pentru a ofei servieil de criptare si decriptare. Nivelul 7: nivelul aplicatie Nivel din vital sive! in cadrl modell de refering’ OST este nlp fo pofids aumelui so, acest nivel nu include apicagile utizatorlox. fn schimb, el of Interfya inte acesteaplcai i service ofete de eejen. “Aces nivel poate fi coneepot a find motive ne sesinii de communica. De cxempla, un elent esmall poate genera o cerete pent preluaea messelor noi de pe ferverul de e-rail. Aplieaga client genereazi automat o cerere citte protocol de hivelal 7 eorespunedtor sl anseazto sesune de comunicagi pentru a obgine fpcrle12 _Panrca 1 Nofnnfondanontale dsp TCP/IP Modul de utilizare a modelului Orientarea vertcalé a stivel exprima direeya fuxului de operate al proceselor si datclor Ficcare nivel are interfege cu nivelurile adiacente, Pentra a putea comunica, doud sisteme trebuie si trimiek date, instrucyiun, adrese si asa mai departe, inte niveluri Diferengele dintre cursul logie al comunicayilor si fuxul efectiv de date al sesiunii sunt itusteate fn figaea 1.2 Fiouna 1.2 Tania | baton oad Dasioearear | nial - : towstt_ | nesdumoaold Trenonmadn | ta Flood ts oon "sree ‘ovearOst _|ontrm 1 sompara fo ei tT —_ . de date commnicpie woe pa Sees ¢ — 7 s © | rine | Pinte | sovtre 5 7 E> tae | aa fare fae te (T= Tetesanaee pe jem fie 77] id aes ce re Cu toate'ed modelul de reférinfs are sapte nivelu, nu toate sunt necesate pentru orice sesiune de comunicafii data. De exemplu, comunicarea printr-un segment LAN poate fi ficuta strict la nivelurile 1 si 2 ale modelului, fara a fi nevoie de celelalte doug niveluri de comunicatie. Desi lusul comunicailor are o direcie vertical prin stiva TCP/IP, fecare nivel se percepe ca find capabil si comunice direct cu niveluile omoloage de pe caleulatoarele alate la distang Pentru a exea aceasti adiacenflogich a nivelusiog, fccace nivel a stivei de protocoale a masini sursi adaupi un antet.Acest antet poste fi recunoscut si utilizat doar de acel nivel sau de omologul situ de pe alte masini. Suva de protocoale a ‘masini receptoare climing ancerusile, nivel cu nivel, pe misuri ce datele sunt trimise aplicagiei. Acest proces este ilustat in figura 1.3. De exemplu, nivelul 4 ,ambaleazi segmente de date provenind de la o magina sursi pentru ale prezenta nivelului 3. Nivelul 3 grupeszi datele primite de la nivelul 4 in ppachete (altfel spus, nivelul 3 inpacheteazd segmentele), le stabileste adzesele si le rimite protocolului de nivel 3 al masini destinatie prin intermediul nivelului 2 propeiu. Nive- Jul 2 ineapsuleaz pachetele in cadre, completate cu adrese care pot fi recunascute de sefeaua LAN. Aceste cadre sunt prezentate nivelului 1 pentru a & convertite inte-un sie de cifze binare (big) care vor fi transmise nivelului 1 al masinil destinatare, Masina de destinatie efectueaza in ordine inversi acest proces de iaminisi de date, fiecare nivel eliminand anteturile adiugate de omologul sfu de pe masina sursi. Cind Carrronue 1 Intec in eounizi decire 33 Fiuna 1.3 Ucar anteturior organ ate pe nitlt ‘pertnn inplomentana datele sosesc la nivelul 4 al maginii destinatie, ele vor ajunge in aceeasi forma in care au fost trimise de nvelul 4 al masini sursi. In consecing, cele doui protocoale de nivel + sunt aparent adiceente din punct de vedere fizic si par a comunica direct, Este bine de sfiut c& cele mai multe dintre protocoalele de ast8zi folosesc proprile modele arganizate pe niveluri. Aceste modele respectd intr-o masurd variabilS. separarea funcillor descrisi de modelul de referinta OSI. Este un lucru obisnuit ca aceste modele 58 comaseze cele sapte niveluri OSI in cinei sau mai putine niveluri. De ‘semenea, este uzual ca nivelurile superioare s3 nu corespunds perfect cu nivelurile echivalente OS De fapt, fecate nivel 3 trimite datele citse nivelul 2, care la rindul siu converteste cadiele fnu-un flux de bigi, Dupk ce dispozitival de nivel 1 al caleulatorului destinatie primeste Auscul de bifi, acesta este inaintat citte nivelul legitorii de date pentru a i seconstituit sub forma de cadre, Dupi ce eadrul este primit in intsegime, datele de ineadrare sunt ediminate si pachecul conginut este inaintat citre nivelul 3 al dest- natarului, Pachetal soseste in exact aceeasi form in care a fost trimis. Din punctel de vedere al niveludlor 3, comunicarea dintre ele a avut loc disect, Faptul ci aceste comunicisi par 8% aibi loc intre niveluri adiacente (din perspectiva acelor nivelus)) este 0 dovadi a succesului modclul. Cu toate c& modelal OST a fost iniial proiectat ca un cadru funcyionsl pentra as ura protocoalelor de comunicatie, ela esuat lamentabil in aceastt funetie. De fapt, modelul a degenerat aproape complet into strueturi pur didactie8. Trebuie torusi si spunem ci mocelul este un mijloe remarcabil de explicate a conceptului de comunicagi deschise si a inlinguititlogice a fanctillor necesare unei sesiuni de comunicagi de date.14 _Panrea 1 Notion’ fondest deppe TCP/IP. Un model de refering mult mai semaificativ este modelul de refering TCP/IP. Acest model deserie athitecturs suitei de protocoale IP, asupra crora se concentreazi cartea de fag, Modelul de referintaé TCP/IP Spre deosebire de modelul de referingl OSI, modelul TCP/IP pune accentul mai mule pe asiguratea interconectirii decie pe conformarea rigid la nivelurile functional ‘Modelul reuseste acest Iucru prin recunoasterea importangei organizitii in mod ierarhic a functilos, dar si prin acordarea unei ample flexibilitxi in implementare. Din acest motiv, modelul de referinta OSI este sensibil mai bun la explicarea mecanismelor comunicailor intre caleulatoare dar TCP/IP a devenit protocolul preferat pe piata pentru lucral inter-reyel. Flexibilitatea modelului de refering’ TCP/IP este prezentati in figura 1.4 in comparayie ‘cu modelul de refering OSL Ficura 1.4 Tamera | Tay | Sai ectuecomas | ass | was Conpargia a meer | "Sree _| sone s1| ez TOP fing OST rma ia TCP/IP. an Prooes! Psa wo, Stowe Transport « Hosi-o-Host Fete 3 Tae Toomer araae | | peste met Modelul de referings TCP/IP, dezvoltat la mult timp dupi protocolul pe are il defi- neste, oferi sensibil mai muleh flexiblitare decit modelul OSI, deoarece scoate in cevidengi mai mult organizatea ierarhici a functilor, decit stratficarea strict fanctionali. Sumar Nogjunile fandamentale despre reele prezentate in acest capitol, fancyle lor si chiar utiiziile lor, sunt doar inceputul. Ele sunt proverbialele cirimizi de constmeye si vor fiexplicate in detaliu in aceast& carte, Aceste nogiuni au fost prezentate pentru a vi ofeti o idee despre cagiva dintre termenii i conceptele serelelor deschise, Capitola 2, , TCP/IP gi Imerneta va fos acest cadru penta a examina indeaproape toh protovoluhi TCP/IP in Inezne,incls difertele meeanisme care sunt folsite pentrt + mengine TCP/IP in actaltate, In cursl acest cle se vor face refer att la ode de refering! OST et ji la modelal TCP/IP BIBLIOTECA Capitolul 2 esis Oo atom. 91 Cale: TCP/IP si Internetul “~~ de Neal S. Jamison 383-202 FPsiecionees | ‘TCP/IP a permis Internetuli sk devink ceea ce este astiz, lucru care Ia rindul siu a schimbat modul in eare triim si muncim aproape in aceeagi misuri ca predecesoxi sii revolufjonari:tiparul, electricitatea sau caleulatorul. Acest capitol trateaza subiectul dezvoleii Interretului, al persoanelor responsabile cu aceasta si al perspectivelor de viltor. Tot aici se analzeae’ procesul prin eareideile devin standacde si se prezinté pe scurt citeva dinte cele mai rispandite protocoale si servi, cum ar 6 Telnet si HTTP, Putina istorie Succesiunea de evenimente cate a dus la aparga Interneruli ig are orgie la ince- puta veacusloe Pictu rupestre, semnale de fur, transportul corespondente cu iutoral ponellor~ toate sunt forme de comunicare ce -au fieut pe strimosii noses si creadt in exstenga une solugi mai eficiente, Au apirut apot telegrailtelefonul gi tmesijele radio wansalantce - mijloace tenable, Apoi au fost inventate'primele Calcultoare. Matini de caleolat masive si generatoare de eildusa, mai pusin performante ddecit cele mai mic calulatoare de buzunar din ziele noaste, aces pigangi au conts- bit la vietoia fn ézboaie sila efeeruarea recensimintelor Existauinsi in quar fourte rie $i nimeni me isi putea permite 3 le cumpere, eu atit mai putin si Te gin in eash sin anii'60, tranzistorii au inlocuit tubule electronice, iar dimensiunea si costal ccalculatoatelor scideats pe misurd ce capacitatea si inteligenta acestor masini crestea. In acea vreme exista un grup de oameni de stingd care lucrau pentru a permite calcula- toarelor si comunice. Leonard Kleinrock, pe atunei doctorand la MIT, a elaborat bazele conceptuale ale rehnologiei de ,comutate de pachete" sia publicat o lucrare cu acest subject in 1961. Agena Proixelor de Ceretare Avansatd (Advanced Research Projects ‘Agency — ARPA) era in acel moment in clutarea unor moduri de a imbunatigi comu- nicafle proprii ‘cas cele penten armati), iar lcririle ui Kleinrock au oferit seinteia de care eta nevoie. ARPA a iniiat 0 cerere de fanfé cu scopul de a solicita oferte pentra cereatea primei rele cu comutare de pachete. O mick firmi de acustici din “Massachusetts, canoscuti sub numele de Bolt Beranek and Newman (BBN), a primit contractul si astfl a luat nagtere ARPANET. Era in anul 1969. ARPANET Reteaua originala ARPANET consta din patru caleulatoare gazdt, cite woul ta UCLA (Universitarea din Los Angeles, California), Instirutul de Cercetare Stanford, Universi- tatea Santa Barbara din California si la Universitatea Utah, Aceasti mica refea, folosind16_| Pannen Nein fndomental der TCP/IP - protocolul Network Control Prsocl (NCP), oferea utilizatorilr sti posibilitatea de a se ‘conecta la un calculator ged, aflat a distant, de 4 tpi Ia 6 imprimantl si de 'trand-* fera fire. Ray Tomlinson, inginer Ia BBN, a creat primul program dé e-mail in 1971. TCP/IP fn 1974 la doar cine! ani dups nasterearejlei ARPANET, Vinton Cer si Robert Kahn aus invenee Prva de Contra l Transnie Transnssion Conteol Protocol - TCP) TCP/IP, care’ fost proiecat sf fie independent de suportul de cata! gi de retea, a Inlocut limitaul protocol NCP Ia inceputul arilor 1980 sia dat posibiltarea reflet 'ARPANET si se dezvolte peste astepti permitind altor refele (sau internetut) etero- iene, ssemfaitouce cu ARPANET, si intercoimunice. Astfel sa niscut Internetol Un internet (cu i" mic) este 0 rejea formatS din calculatoare eterogene. Internetul (citI" mare) este RETEAUA care conecteaz8 milioane de calculatoare i200 de= miloane de utilzatorl:. se = #4 ‘Departamentul ApSrari a ajutat la promovares protocolului TCP/IP alegandu-| ca protocol’ standard si nid folosirea si suportul lo de catré antrepretioni din industria aparari, Cam in-acelagi timp, dezvoltatori de soft dé la Universitatea din. Berkeley, California, lansaserd ultima versiune a sistemului lor de operare UNIX, ‘4.2BSD (Berkeley Software Distribution), care era disponibil oricui, gratuit. Acest . 4.- ucru a fost o favoare pentru TCP/P datorité integrsrii sale stranse in 4.2BSD. BSD UNIX a devenit temelia pentru alte sisteme UNIX, ceea ce explicd predominarea rotocolului TCPAP in lumea UNIX: esis ‘TCP/IP a oferitsiguranga de care Internetul avea nevoie pentru a se lansa, iar cercet toi gl ingineri au inceput s introduek prococoale si utlitare in suita TCP/IP. FTR, Telnet i SMTP au existat dela Inceput. Instrumentele TCP/IP mai noi includ IMAR, POP si, desigue, HTTP. Fundafia Nationala pentru Stiinta (National Science Foundation - NSF) (© alts setea de importangi majori a fost NSFNet. Fundaia Nayionali pentru Stings a recunoscut importanga lucrrlor care aves loc in Jegituri cu ARPANET gi a decis 8 fi creeze 0 refea proprie. NESNet conecta ua nmr de supercalculatoare cu universtii $i instiagi guvernamentale, Pe misurk ce rejeaua NFSNet devenea mai populart, NSF a micit capacitatea refelei prin imbundtigrea linilor de comunicagie din magisteald. ince- pind cu lini de 56k big pe secundi, sjungind la lini T-1 (.544Mbps) si in cele din uma Ia ini T-3 (43Mbps), NFSNet a devenit in seut timp cel mai rapid internet al momentul, CarrroLuL? TCP/IP 9 Joti) 17 La sfisital anilor 1980 sila inceputal anilor 1990, NFSNet a inlocuit mai vechea simai fnceata rejea ARPANET, devenind magistrala ofcalé a Internetult Internetul astazi In 1992, CERN (Laboratoral European pentru Fizica Particulelor si Tim Berners-Lee au ficut o demonstratie a unui concept aumit World Wide Web (WWW), urmati un an mai tiriu de lansazea unui client WWW denumit Mosaic. Impreunt, aceste douk evenimente au permis Internetului si treaci de la un instrument pur textual folosit de coameai de sting si stadengi la un instrument grafic folosi astizi de milioane de oameni in apzilie 1995, NFSNet a fost inchist $i inlocuiti eu o magistralk comercials, compe- titi, Acest lucr a redus restrcgile asupea conectiei unui calculator gezd la Internet sia deschis Intemetul uni ip de utlizator complet noa ~ uiiizatorul comercial Proteclul Panct-le Pact (Point-to-Point Protocol ~ PPP) a fost creat in 1994 si devenea tun lucru obignuit in 1995, PPP permitea folosirea protocolului TCP/IP prin liniile telefonice, ccea ce a faciltat accesul la Internet a utlizatorilor de acass. Aceasta a coincis in mod fericit cu 0 cxestere eiploziv8 a sumiralui de furnizori de servic Internet (Internet rere providers ~ ISPs) pregiti si conecteze utiizatori de acask sau de la birou, iat perioada de avint a usiizii Internetului de acasi a inceput. Interneral crestea (fi inc mai ereste!) cu alamanta rati de 100% pe an. ‘Astizi, o seustd incursiune in WWW ne permite si observim consecingele evolugei Internetului, Internetul nti miai este folosit exclusiv pentru cercetare si comunicagi tuniversitare sait militare. Astizi putem face eumpiratari si ne putem administra con- turile bancare online, Putem eliuta reyetele culinare preferate sau putem citi cir prin Web, Unliztsile de astizi ale Internetului sunt nelimitate RFC-urile si pro-esul de standardizare De-a lungul evohgiei Internetuli, diferite idei gi insemnisi au fost prezentate sub forma de documente numite Cerri de Informe Requests for Comments ~ RFCS) ‘Aceste documene trateaz4 mulke aspecte ale procesisilor legate de Internet si ale comunicaie inte ealeultoare, Primal RFC (RFC 1), intiulat ,Software pentru caleula- toare guzda", a fost scris de Steve Crocker (un absolvent al UCLA care a scris opt dia primele 25 de RFC-ur) in aprile 1969. Aceste RFC-utinigile ofereau o lecturk fasci- anti oricui era interesat de istozia Incernetului, Documentele care desctin protocoalele Internet, aga cum sunt definite de IETF si IESG (mai pe lang despre aceste organizagii in cele ce urmeaed), sunt si ele publicate ca RFC-uti Redactorul REC este cel care publics RFC-urile gi este responsabill cu revizia final a documenteloz, Un bun site cu toate tipurile de informatii despre RFC-us este http://w, efe-editor org/18 Daren Nati fundamentale despre TCP/ Er Jon Postel a jucat un rol important in crearea ARPANET-ului si deci a Internetului. Ela participat la crearea sistemului de numire a domenillor Internet, pe care ka adminis- {rat timp de mulfi ani, Acel sistem se foloseste si astazi. Jon a condus Administratia Numerelor Alocate pentru Internet (Internet Assigned Numbers Authority ~ IANA) 51 2 fost redactor AFC editor. Jon a murit in Octombie 1998, RFC 2468 (Vinton Cer, ‘Octombrie 1998) este un omagiu adus lui Jon. Obtinerea RFC-urilor RFC-usile pot & obsinute dia citeva athive dferie. Veyi dori poate s& incepes! prin a consulta un index RFC. Citi secyiunea urmétoare pentru o listi cu indecsi RFC. Pusey obsine RFC-uti in divesse modusi incusiv prin Web, FTP, Telnet sau chiar e-mail. ln eabelul 21 sunt teecute citeva athive cu RFC-us, aceesabile prin FTP: Tasew 2.1 Arhive RFC accesabile prin FTP site Login/parola Director nis.nsf.net anonysous/nuseenost.domeniu/ internet/documents /rfe ttp.ist.eau Anonynous/nuneehost.donentu/in-notes woarchive.wistl edu aronyqus/noneehost doneniu/doc/rte Unele athive RFC oferi RFC-usi si prin e-mail. De exempla, putefitrimite un mesaj la és-snfoonis.ns¢-net cu cimpul subiect vid si cu textul mesajului ,send rfe nmnnext unde nm este numirul RFC-ului dori. Cum era de agteptat, multe dintre aceste achive oferi documentele gi prin Web. Un bun punet de plecare pentru accesarea RFC-usilor prin Web este nttp: //ww.rfe-editor.org/. Patey consulta netp: / www. 594.e0u/in-notes/rfe-retrseval.txt pentcu mai multe informati despre objinerea RFC-usilor Indecsi RFC Un index complet al ruturor documentelor RFC ar consuma mult prea multe pagini pentru a fi inclus aici. Torusi, exist cétiva indecsi remarcabili pe Web, In format text ASCH, HTML sau bazi de date interogabil 1 Text ~ ftps//ftp.1si.edu/in-notes/rfe-inder.txt + HTML ~ ttp://ftperg.ctsco.con/tred/rfe-index/rte. html + HTML, organizat dupi protocol — netp:/ tw. gariic.com/-lynn/rfeprot.nta Un motor de ciutare pentru RFC-uri poate fi gasit la nttp:/dmw.rfe-eaitor.org/ fesearch.nea, Carrrowun 2 TCP/IP si Inmet 19 RFC-uri amuzante Ponte veti fi surpsins 98 aflai ci nu toate RFC-urile stunt serise la modul serios. Tabelul 2.2 prezinta céteva dintre RFC-usile mai puyin solemne. Tasewt 2.2 _RFCuri amuzante REC Titty 5a PRPAWOCKY 968 Eran noaptea dinaintea startulut 1097 COpsiune de mesa) subliminal fn Telnet 1121 ‘Actul intais poemele 1149 Standard pentru transmisia datagramelor IP folosind pistri ca purtivoare 1300 Amintiri ale lucrurilor de odinioara 1438 Declacagile de plictiseala ale IETF 1882 Cele 12 zile ale tehnologied dinaintea Ceiciunulai 1925 Cele 12 adeviruti ale lucruli in reyea 1927 Tipuri MIME suplimentare propise pentru atasarea documentelor Scurt& introducere in serviciile Internet Piri cunoscutele protocoale ji servicii ca HTTP, SMTP si FTP, Internetul nu ar insem- ‘na mai mult decit un mare numis de calculatoare conectate intr-un nod inutil. Aceasti sectiune descrie cele mai cunoscute (si mai utile) dintre protocoalele Internet si v8 indrama citre alte capitole ale cietii pentru mai multe informagi. Whois si Finger Whois este serviciul si protocolul eare ne permite si aflim informagii despre calcula toarele guzdi si domeniile Internet. Interogand oricare dintre bazele de dare Whois cisponibil, cliengi Whois pot objine informagi precum: persoane de contact pentru caleultonrele gad si pentea domeni,adrese geografice si alele. Whois mai este losit de unele organizagi ca 0 forma de repisteu de personal online. Acest lucra se obignuieste in special la universiti. Whois poate f gisit Ia portal TCP 43 (port consacrat) si este descris in RFC 954, Finger este servitiul/protocolul care ne permite si objinem informatii despre wsilizatori Internet. Aritind cu degetal (,fingering’) citre cineva, putesi obfine adresa lui de e-mail, pate’ afla dact are mesaje in cisua postal sau daci este online momentan si chiar puteti citi cite ceva despre proiectul le care lucreaz8. Datorith naturiiacestai serviciu, unii administrator] preferd sti dezactiveze Finger. Finger ,asculti poreul TCP 79 si este descris in RFC 1288.20 Parma Noam jundamentale despre TCP/IP. Pentru mai multe informayii despre aceste servicii, consultayi Capitolul 25, si Finger Whois File Transfer Protocol Protocoad de Transfer al Fiielor File Transfer Protocol ~ FTP) este’ serviiul/ protocolul care permite transferulfisceelor prin Internet. $i el este unul dintze protocoalele mai vechi, datind din 1971. Astizi, FTP este folosit de obicei pentru distsibusia publica a fisierelor (prin FTP anonim). FTP lucreaz8 pe portal TCP 21 (port consacrat) si este descr in RFC 959. Pentru mai multe informasii despre FTP gi alte protocoale de transfer, consultati Capitolul 26, ,Protocoale pentrs transferul fisierclor™ Telnet Telnet este programul de emulare de terminal pentru Internet. In termeni simpli, Telnet vi permite si vi conectay la calculatoare aflate Je distant fick si vk faces probleme privind compatbilitaea terminalelor. Telnet a fost unul dintre primele protocoale si servili ale Internetulu inigal (detail in RFC 15). Telnet opereazs pe portal TCP 23_ (Gort consaerat 5 este desert in RFC 854 entra mai multe informiagi despre Telnet, consultagl Capitolul 27; Telnet? E-mail Protocolul de Transfer al Postei Simple (Sinple Mail Transfer Proteol ~ SMTP) este standardul Internet pentru posta electronic’. Multe persoane folosese protocolul in fiecare 2i irk ca micar si-si dea seama, SMTP este acompaniat de alte protocoale si servici, precum POP3 si IMAPS, care vi permit si vi gestionay mesajele pe serveral de post si si le descircagi pe calculatorul local pentru a le citi. SMTP ITP activesza pe portal TCP 25 (port consactat) si este deseris in REC 821. Pentru mai multe informatii despre SMTP gi alte protocoale si servicii referitonre la e-mail, consultati Capitolul 31, ,Protocoale pentru posta electronics prin Interner". World Wide Web-ul HTTP este limbajul World Wide Web-ului. De fapt, despre HTTP se poate spune ei a generat explozia Internetului de la milocel anilor 1990. Atunci au apirut cliengi HTTP (a Mossie si Netseape) care ne-au permis si ,vedem' Web-ul pentru prima dati. Acest Jucra a fost urmat indeaproape de apariga de severe Web care ofereau informatii utile. Astizi existi pe Internet peste ase milioane de site-uri Web care ,vorbesc* HTTP. HTTP lucreaza pe portul TCP 80 (port consacrat) iar versiuncea st actual, HTTP/1.1, este deseris in REC 2616. Carrow 2 TCP/IP pi Internal 21 Pentru mai multe informatii despre HTTP gi alte servici si protocoale seferitoare la Web, consultasi Capitolul 32, ,HTTP: World Wide Web". Stirile USENET Procol de Trani l Srl Rie (Network News Transfer Protocol~ NNTP) este protocoll/sevc flo pena wimite, ansera prc messjle de yi USENET. USENET, el ins lec de store este un sistem de ditbuire a sor de dimen- siuneaInternetai, aed din grupus de yi ~ forums de discus acoperind aproape ore sbicer posbil NNTP opeteaai pe poral TCP 119 (port consacra si este dessin REC 97 Pentra mai multe informa despre NNTP, consultayi Capitola 35, , NNTP: Sts pria Internet” O perspectiva asupra intraneturilor si extraneturilor Dupi atribuirea unui caracter comercial Internetului in 1991, nu le-a luat mult timp corporafilor si giseasc’ metode noi si imbunitigte de folosire a Intemnetului si a servicillor si tehrologillor sale pentru a economisi timp si bani si pentru a obtine avantaje steategice, Una din cele mai dezvolate aplicatii ale acestei tehnologii la ora actualé este probabil jnranetu Intraneturi Intranet Design Magazine defineste inteanetal astfel: Inctsa-net ~ 5, 1) Rejea care conceseazi un grup de clieng alia folosind protocoale internet standarc, mai ales TCP/IP si HTTP. 2) Regca bazati pe IP alcatuit din noduri flac in spatele unui fixewall, sau in spatele mai multor firewall-uti conectate prin reyele securizate, eventual vituale. (Dups: netp://4cn. internet .com/ faq} .ntnl#at) In termeni simpi, un inranet este 0 cefea inchis, fini, de ealeulatonre care folosese tchnologi Internet penir a paraja dae. Un incanet poste f 0 submalfime a Tnterne- tal eu puncte de contol al acces pentra nu permite pitrunderea intro. Sas, doch se pone problema, un intanes poate si ns fie dloe conectat la Intemet Avantajele intraneturilor Implementarea unui intranet int-o onginizaieprezins mule benefic. Datoritt costal relay scizu deimmplementae i itreinee, rmele obgia rate ale profirlui pe investife (femur on investment ~ ROD foarte dicate, Avantajee intraneruor inclu + Intraneturile sunt ugor de folosit. Deoarece interfata utilizatorilor cu intraneral este tun browser Web, costutile de pregitire a personalului sunt mici sau chiar inexistente.‘Panza 1_Noafonfundamentle spre TCP/IP + Intraneturile ugureaza diftizarea informagilor edtre angajayi. Fie ei este vorba de ‘o ingtingare de o pagint sau de o earte de telefon de 500 de pagini,inteancturile petit companilor si partajeze foarte ecient informatica angajapi lor + Intranetusile reduc costurile de tipatire, Difuzarea informatilor intr-o companie sau organizagie de mari dimensiuni este nu numai difcilt din punet de vedere logistic, dar poate 6 si foarte seumpi. + Intraneturile conferd valoare documentelor tradigionale. Desi nu este extrem de sifici s caui un nume sau un produs intr-un registra sau catalog tiptrit pe biti, poate fi totus obositor si consumator de timp. + Intranetusile cresc exactitatea datelor. Continutul documentelor poate fi perimat 1a scurt timp dup& spirire, Mensinerea in citculatic a copiilor unor documente peti- mate si potengal inexacte poate fi periculoasd, ‘Acestea sunt doar eiteva dintre avantajele intraneturilor, Firmele care si-au instalat. intranetuti beneficiazi de multe alte avantaje decit cele prezentate aici. Prin folosirea de tehnologii si servici Internet precum software ,open source" pentru servere Web si Dbrowsere, toate aceste avantaje pot fi obsinute contra unui cost relativ scizut. Exemple de aplicafii ale intraneturilor Modaltigle in cae intranetal poate Fi ulizat la crestereseficiengei 5! producsvitigi organiza dumneavoastl sunt lteralmente nelimitate 1athciteva utizis obigauite ale tchnologilor inwanet + Resurse umane: din ce io ce mai multe companiivehiculearé ansngori pent locus {de muned, menfin baze de date cu caiicte angajafilor, distbuie docamente ea formulae de pens, fie de ponts,rapoarte de cheltuiel i chiar state de sala, toate prin intranet. + Managementul proiectelor: foi de calcul tabelar si dlagrame Gantt por 8 publicate pe intranet. de unde por fi vizualizate si actualizate de manage de proiect. Rapoat- tee de state pot fi pubicate pe intranet, find disponible manageslor penta ale revi’ si comenta, + Urmirirea inventarului: bazele de date inventaral pot plasate online fe fn formatul lor inter, fie ca aplicafi cu valoae adugad + Managementul fgierelor in birou: an server intranct sobustriland tehnologi Web desehise poate inlocu cu succes serverul dumneavoasiek de fice. Deschiderea intraneturilor cdtre exterior {In timp ce intraneturile au scopull de a permite membrilor unei compan sau organizayi si partajeze informagi uni cw algi,extranerol merge un pas mai departe, Exirancturie sunt de faptintranetari care isi deschid usile in mod secueizat unui grup de invita din Carrroun? TCP/IP si Inwrntal 23 exterior. O utlizare practic a exteanetusilor este aceea de a permite companiilor si partajeze informatica partenesi strategic: clieng, distibuitori sau furnizor. Pe seurt, exceanetusie sunt refele business-to-business. COnganizaile pot folosi extraneturi pentra a: «+ face afacetifolosind Elketronic Data Interchange (EDI) su ate apicai + colabora cu alte organizafii la proiecte comune. «+ pactaja stiri saz alte informagit eu organizatii partenere. Un exemplu de extranet in actiune este © companie importanti de distribugie care permite unei firne de vinziri de carte online accesul Ia intranetul sku pentru ea firma de vinziri de cette si poati oxgeniza expedierea produselor sale citre clieng. Internetul de maine Tia fel cum popularitatea si folosirea Internetului se dezvolti, tor aga se intimpla i cu tehnologile Internet. Citeva inigative sunt in curs de desfisurare pentru a imbunii aceste tehnologi: Trei dintre cele mai promipitoare inigative sunt: «* Next Generation Internet Initiative (NGD, + Servicii de Reyea pe Magistrali de foarte mare vitezi (very high-speed Backbone Network Service ~ vBNS) + Interne? 02) Next Generation Internet (NGI) La cererea presedintelai Clinton in comunicatul ,Staté of the Union" Stare nayiuni) din 1998, organizayia Next Generation Internet Initiative a fost infiingath cu scopul de a bferi fondus side a coordona institu academice si agente federale in proiectarea gi construirea urmitoarei generati de servicii Internet, Pentru mai multe informagii despre Next Generation Internet Initiative, consulta beep: fang. 60¥ vBNS Fundatia Nationalé pentcu Stingi a lansat o inigativl pentru construitea unei magistrale Wide Area Nework (WAN) experimentale de extrem de mare vitez8. Aceast& magi tuali de refea, implementati de MCI WorldCom, este cunoscuti sub numele de Servic de Refea pe Maghtha de foarte mare viteg’ (very high-speed Backbone Network Service ~ ‘vBNS). VBNS va servi ca platformé pentra testarea unor tehnologii si protocoale Internet noi, de mare vitezi. in momentul de fath vBNS leagi cfteva centre cu super- caleulatoate gi puncte de acces in rejea Ia viteze de ordinul OC-12 (622 Mbps) sau mai24__Panreal Nepen fundamental depre TCP/IP sari. In februarie 1999, MCI WorldCom 2 anungat instalarea unei linii OC-48 (2.5Gbps) intre Los Angeles si San Francisco, California, Pentru mai multe informagi despre vBNS, consultagi nttp: //wew.vons.net/ Internet2 (12) Interne este 0 seyea de west creath pentru a permite universitigilor, gaverului si partici- pangilor din industre si colaboreze Ia dezvoltarea de tchnologii Intemet avansate. Parcenerii Internet2 sunt conectati prin refeaua Abilene, care se mandreste ci viteze foarte mari, de pint la 9,6 Gbps. 12 foloseste si rejeaua vBNS descrst in secyiunea precedents Pentru a afla mai multe despre 12, consultag nttp://ww. internet2.edu/. Pentru mai multe informagii despre Abilene, consultagi nttp: //wev.ueatd.edu/abiiene/. Cine-i responsabil, totusi? i Ia elt de extins a devenit Internet si avind in vedere toate iniativele prvind tehno- logile avansate destnate s-l imbundeiyeascf, ai putea crede of grupul fesponsabil x Intesnetal este foarte ocupat. Ei bine, avesi numai paral dreptate: nv exist un grup snume ,fesponsabil" cu Intemetul, Nu existi director sau director general, sau macar un presedinte. Fapt este of Internerul se dezvols inet sub influenfa curentulul anarhist al anilor 1960, din care -a niscut. Exist torugi edteva grupuri care sjud la suprave- heres tchnologilor Internet, a procesului de inzepistrare gia altor complica inerente intreinerluncirefcle de anvergirk Internet Society (ISOC) Inteznet Society este 0 societate de profesionisti, avind ca membei peste 150 de orga- nizagi si 6000 de persoane din peste 100 de giri Impreuna, aceste organidati si membaii lor supravegheaz’ problemele care afecteaz’ Intemnerul si vitoral ful. ISOC este alcdsuiti din citeva dintre grupurile responsable cu standardele pentru infra- structura Internetului, inclusiv Comisia pentru Arhitectura Internetului (Internet Archi- ‘tecture Board ~ LAB) si Intoret Engineering Task Force ~ ETE. ISOC este pe Web la http: //uww.480¢.0r9/ Internet Architecture Board (IAB) Cunoseuti mai demult sub sumele de Comisia pentru Activitii Internet (Internet Activities Board), Internet Architecture Board este organul consultatv al Internet Society: Acest grup restrins (membrii IAB sunt nominalizagi de cltre IETF si confir- ima de comisia de incredere « ISOC) se reuneste periodic pentru a analiza si stimula Carron 2 TCP/IP i Intermid 25 noi idei si propuneri care trebuie dezvoltate de Internet Engineering Task Force si Internet Engineesing Steering Group, Site-ol TAB este netp:/ 4am. 4ab.org/ Internet Engineering Task Force (IETF) Totemnet Engineeting Task Force este o comunitaté deschisi de proiectangi, furnizoxi si cercetitori din domeniul rejelelor,interesayi de evoluga Intemetulti, IETF se intruneste cde numai tei ori pe an gi isi desfigoari cea mai mare parte din activitate prin intex- redial listelor de discui electronice. IETF este impirgit in grupuri de lucra, fiec&rui fprup fiindus repartzaca o anu temi. Printre grupurile de lucru IETF se gisese si [prupurile de lucre pentru Hypertext Teansfer Protocol (HTTP) si Tnternet Printing Protocol (IPP) TETF este deschis oricui si poate fi gisit pe Web la htto:/ vi. setf.org/. Internet Engineering Steering Group (IESG) Internet Engince:ing Steering Group este responsabil cu orgaaizarea din punet de vedere tehnic a activitiglor IETF si a procesului de elaborare a standardelor pentru Intemet. IESG sce si rolul de a se asigura e% totul se desfisoari in conformitate cu regulile si procedurile stabilte de ISOC. IESG di aprobarea fnall pentra specifica inainte de a fi adoprate ea standarde Internet. Putefi afla mai multe informa despre IESG la netps//wmw. sett .org/ieeg.ntal Internet Assigned Numbers Authority (IANA) Admninistragia Numerclor Alocate penteu Internet (Internet Assigned Numbers Autho- rity) este rispunzitoare cu alocarea adgeselor IP $i administrarea aumelor de domenii LANA define ji controlul asupea numerclor poreusilor folosite de peotocolnl IP 51 asupra altor paramets, IANA lucteazi sub patronajul ICANN. Patel vizita TANA la netp:/Juww.iana.org/, Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN) ‘Autositatea Internet pentru Numerele si Numele / ‘Assigned Names and Numbers) a luat fiingi ca parte a unui efort administriii ounelor de domenii si a spaiulué de adeese IP. Scopul ICANN este si jute la trecerea rolitiei de administeare a domeniilor si adreselor Internet din sectoral guvernamental in cel privat. In momentul de fayi, ICANN este implicatt in Sistemul de fibuith (Shared Regizty System — SRS) prin care procesul de inregistrare a Jocate (Internet Corporation for Je internayionalizare a Taregistrace26__Pamrua 1 Noun findamental despre TCP/IP domeniilor Internet este deschis concurentei corecte. Consultatisectiunea urmitoare, slnteeNIC si alte inseange de inzegisteare", pentea mai multe informatit despre SRS. Pentru mai multe informagii despre ICANN, putetivizita pagina lor la ntp:// wo. Seann. orp InterNIC si alte instante de inregistrare InterNIC (preseurtarea de la Internet Network Information Center ~ Central de Infor: afi al Rejelei Internet), condus de Network Solutions, Ine. este prineipala instanyé de inregisteare pentru domeniile din virful ierarhiei (com, .ora, .net, -edu) incepind din 1993, InterNIC este supravegheat de Adminisraia Netionald a Teconanicaior gi Infor ‘afi (National Telecommunications & Information Administration ~ NTIA), 0 parte componenti a Ministerului Comergulii din SUA. InterNIC a delegat o parte din sarcini altor instange de inregistrare (precum Centrul de Informatii al Regelei (NIC) din cadral Ministerului Apirari si cel pentra zona Asia-Pacific). Mai recent au apirut unele inigiative care ax putea duce la continuarea divizasi InterNIC. Una din aceste initiative, Sistema de Ivegiirare Disributa Shaved Registry System — SRS), urmireste si introduck ‘© concurenti corecti si deschish in procesul de inregistrare « domeniilor. La ora actual peste 60 de companié activeasa ea instante de inregistrare in eadral aces ‘Tabelul 2.3 prezintd cateva dintre principalele instante de foregistrare, Tasewt 2.3 Principalele instante de inregistrare Nume URL InterNIC http: //mm.internic.net/ NIC-ul Ministerulsi Apis hntep:(ynieomil/ Registra Federalé a SUA tsp: /nse.gous NIC-ul pentru zona Asia-Pacific tep: //mmr-apnic.net RIPE (Reseaus IP Buropéens) exp: im. rape.net Council of Registrars (CORE) netp:/ mmcorenie.org/ Register.com netp:J/register.cos Redactorul RFC Coretile de Informarii Requests for Comments) sunt o serie de tnsemntsi si documente care, printre altele, definesc standardele pentru Internet. Pentru mai multe informati despre RFC-uri, consulta secfiunea ,RFC-utile si procesul de standardizare” prezen- tath mai devreme in acest capitol Redactoral RFC-urilor este cel care publics documentele RFC refericoare la Internet si este responsabil cu revizia finali a documentelor Pentru mai multe informagi despre redacvoral RFC, consulta netp://mmw.efe-edstor org! GCarrrouun 2 TCP/IP i Ineretal 27 Furnizorii de servicii Internet ‘Ateibuitea unui caracter comercial Internetului In ani 1990 a fost salut ro$i furnizori de servicii Internet (Internet Service Providers ~ ISPs) care agteptau cu neribdare si conecteze la Internet milioane de utilizatori de acass si de la birow, 1SP-urile sunt cme care igi instaleaza servere Internet in spatii comerciale proprii sau in centre de caloul. Aceste servere sunt echipate cu modemusi yi rulexzi fie Protvolal Panct-la-Punct (Point-to-Point Protoco! ~ PPP), fie Proteelal pentra aces Ia Internet pe Linie Serials (Sexal Line Internet Protocol ~ SLIP). Aceste protocoale permit utliza- torilor de ia distangé si se conecteze la Internet de Ia calculatoarele lor personale prin intermediul linilor telefonice. Contra unei taxe, un ISP va oferi unui utilizator conectare la Internet. Muli ISP oferi si tun cont de e-mail pe serverul log, jar unii ofesi chiar si un cont shell UNIX. ISP-usile mai meri, cu oferte integrate, pot furniza firmelor gi altor ISP acces la rejcle de ‘mare vitezi, precum ISDN, T-1 sau chiar la alte retele si mai rapide. Internet.com oferi o bard de date cu ISP-uri, interogabili dupa prefixul telefonie. Pues ‘vitita acest ghid al cumpiritoralui de servicii Internet la nttp://thelist internet con) Sumar ‘Acest capitol a descris Intemetal prin intermediul unei perspective asupra istoriei si ‘evolu sale si asupra altor aspecte conexe. Au fost descrise si intrancturle i extrane~ turlle, exemple de usilizare modern’ a tehnologillor Internet. [A fost explicat procesul de Cerete de Informagii Request for Comments ~ RFC) si au fost indicate link-usi care vi permit sk accesagi RFC-urile pentra aprofundace, ‘Au fost descrise citeva dintre cele mai cunoscute servicii Internet, precum HTTP, ‘Telnet, PIP si SMTP si au fose mengionate seferinte la capitolele pe care le putegi consulea peatss rai mle informati ‘Am vizut care sunt organizatile cate au adus Internetul la forma actuald si care vor continua si-l decvolte pe misur’ ce tehnologia si necesitigle se schimbi. E greu de spus ce rezervi viitorul pentru Internet. In doar cigiva ani, dintr-o reyea experimentald folosith de 0 mind de oameni de siin(S, Internerul a devenit o inter-repea globalé cu multe milioane de calculatoare si utlizatori. Un lneru este sigur: cu proiecte ca Next Generation Internet, 12 si vBNS, abja am inceput si percepem capacitiile si aplicagile acestei fascinance tehnologi.Capitolul 3 Perspectiva asupra TCP/IP de Rima S. Regas ‘TCP/IP este omniprezent. Nu este ceva fizie, care poate fi intrun singur loc lun ‘moment dat. Este un set de protocoale care permite oricui are un calculator, un modem si un furnizor de servici Internet si acceseze si si partajeze informagi prin Internet. De fap, utlizatosi sericllor Instant Messenger, al AOL, $1 ICQ (eyinat tot de AOL) kRenereszi peste 750 de milioane de mesaje pe zi. Acesta este un volum ineredibil de trafic jar cea mai mare parte a Inj este transmisi prin Internet. TCP/IP este cel care permite ca aceste milioane de tranzacpii pe i (de fapt este vorba de un numar de tranzacyi de ordinul miliardelor pentru ci se transferi mult mai multe Iucrari decit posta electronica si mesageria instantanee) si se desfigoare, cele mai mul fark niel un bloca). Si nici nu di vreun semn cf ar ceda prea cutind, TCP/IP este un de protocoale stabil, bine definit si complet, iar acest capitol analizenz’ in deraliu exact ceva ce-l face si funeyioneze. Atie TCP cit si IP, dows protocoale separate care lucreazi impreunt, executi acgiuni ‘care dirjeaza i ghideara deplasazes generali prin Internet a pachetelor de date, Ambele folosese antetusi speciale care definesc confinutul fiecirui pachet si, daci sunt mai multe, cite alte pachete urmeazi. TCP se ocup’ cu stabilirea conesiunilor eitre calcula toate gazde aflate la distangs. IP, pe de alti parte, se ocupl cu adresarea, astfel incét mesajele - ajungé Ia destinagia dosti, Urmitoarea sectiune analizeaza beneficiile pe care le aduce TCP/IP. Avantajele folosirii protocolului TCP/IP {TCL/IP face posi lucral in refleeterogene, cu platforme diferte. De exempla, © meu Windows NT ponte confi sai deuce saa chiar rejele UNI saa Maciosh De ssmenen TCP/IP ase ummdtonele exacts + O bunt redresate in caz de defectiuni + Posibiltaten de a adiuga retele Birk a intrerupe servile exiscente + Tratares unei rate inalte a erorilor + Independengi de platform’ + in care sciuti cu date adisionale Deoarece TCP/IP a fost proiectat pentru scopurile Departamentului Api fnumim acum facilisi sau e teristic erau de fapt cerinte de proiectare. Ideea de , bund redresare in cuz de defecsiuni insemna ci dack o portiune din refea era dezafectata in Cuorrouu. 3 Perpetit anpre TCP/IP 29 curso! unei incursiuni sau al unui atac,eelelalte piryi ale cefelei puteau si funesioneze la capacitate maxim. Acelasi cru este valabil pentru posbiltatea de a adiuga inteegi refele fiti vreo perturbare a servcilor care sunt deja in folosinys. Capacitatea de a trata sate inalte a erorior a fost implemencats asfelca daci un pachet de date se pierdea pe 6 rut, si existe un mecanism cate si asigure sositea pacherului la destnayie folosind ruth. Independensa de platforms inseam cd reelele si cliengi pot fi Windows, UNIX, Macintosh sau orice alta platform sau combinasie de platforme. Motival pentru care "TCP/IP este ati de eficient se regisete in inciearea redusi pe care o genereaza, Perfor nana este element cheie pentru orice rejea, TCP/IP este de neegalat i viteza si simplitae Protocoalele si nivelurile TCP/IP ‘TCP si IP imprean’ disieazA faxul de date, att de intrare cit side iesire, in eadrul une refele fa timp ce IP timste ek discriminare pachete in eter, TCD este insiteinat si se asigure e cle ajung acolo. TCP este responsabil cu + Siabilirea conesiunii (handshaking) « Disijarea pachetelor © Controlul Suxatui + Detectia si teatarea erorilor Arhitectura ‘TCP/IP este mediul care trateavA toate aceste operati si le coordoneazi eu ealeula- toarele de la distant. TCP/IP este aleieuit din patre nivelusi in loc de cele gapte care Formeaz’ modell OSI. Aceste patru niveluti sunt * Aplicate * Transport + Reyea + Legitara Diferenga principala diner formacul nivelusilor OSI si TCP/IP este c& nivelul de transport al OS: nu garanteazA ivrarea in orice situaye. in acest scop, TCP/IP ofert Uner Datagram Protoel (UDP), xn protocol simplificat, in cadral ciruia toate nivelurile din stiva TCP/IP executh sazcini specifice sau ruleara aplicagi Nivelul aplicatie Nivea apliaye const din SMTP, PTR, NFS, NIS, LPD, Te Jnet si Remote Login, toate30 Panwa Nofifandumntae dpe TCP/IP Nivelul de transport Nivelul de transport consti din UDP si TCP, primul livrind pachete aproape fark nici o werifcae iar al doilea garantind efectuarea vz. Nivelul refea Nivelul rejea este aleituit din urmiitoarele protocoale: ICMP, IP, IGMP, RIP, OSPF si EGP pentru rutarea pachetelor, Nu trebuie si vi ingsjoreze acesie protocoale, pentru ci ele sunt de mai degrabi de nivel scizut si ezoterice. Nivelul legaturi Niveullegiasi consti in ARP xi RARP, care trateszh transmisia pachetelor Transmission Control Protocol (TCP) Protcoll de Contr al Transmitei (Transmission Control Protocol ~ TCP) este un proto- col care asigur’ aplicagilor servicii de conexiune si livrarea garantati a fluxului de date. TCP foloseste confirma secvenyjale si poate retransmite pachetele dupa necesitig. Antetul TCP are structura urmiicoare: Pot aust on eating Nani de sen Tari de cvs (Rawle Nonber= AOR) Sure eat Poimaria sie sate ‘pj octet comple Flementele antetului sunt detaliate in accasti secfiune. Port sursi \Valoare numeric’ indicind portul sussi. Port destinatie Viloate aumeric3 indicind poral destinaye Numa de secventa ‘Numiral de seevengi al primului octet de date dintr-un segment dat Numar de confirmare (ACK) (Cind bital ACK este seta, acest camp confine urmitorul aumir de secvengl pe care cexpeditoral mestjului se asteapté sil primease#. Aceasté valoare este intotdeaune cimist Carrow 3 Pespetns pra TCPTP_ 31 Offset date Valoare numesctindicind unde incep date, impli srstalanteru Rezervat Nu este folost, dar rebuie stat pe 0. Biti de control Dif de control sunt wrmaeos U(URG)= Pointer la date urgente semrifieativ MACK) Cimpul de confirmare semnificativ POPSH) —Puneye push? RRST) Resetare conexiune S(SYN) _Sincronizare a numerelor de seeventé FEIN) Sfiryitul datelor Fereastra ‘Numi de octeyi pe cate expeditorul este dispus sii primeased, incepind cu pacherul din cimpul ACK. Suma de control Complemental pe 16 bil sume in complement fade 1a rtaror ewineor pe 16 Figen amet yest, Das numa de octe din ante text exe pas, uml octet, aaee ict n dueapia cares penta forma un cuvint de 16 bi cate postef et 0:0:02:09:08:10 fin acest caz, 0 masini cu numele brutus arc adresa IP 205.150,89.9 si adkesa MAC (Media Access Control — control al accesului la mediu) 0:0:42:08:08: 10 Comanda arp este rarcori utilizatl, exceptind cazurile in care un administrator de reqea inceasca si rezolve problema unot adrese IP duplicat. Daci sunt dou masini cu aceeasi adresh (dar cu adrese MAC diferite), ele vor apirea in cache-ul ARP. Sumar in acest capitol ati vizut care sunt protacoalele de rezolvare a adreselor folosite in mod curent: ARP, Proxy ARP si RARP, Capitolul a inceput cu o privire generali asupra modului in care cadrele Ethernet sunt asamblate peste datagramele TCP/IP. Avind in vedere toate aceste niveluri de complexitate care apar in funcyionarea inter-reyelelon, este bine si vi formagi o idee solid’ despre cum functioneazi TCP/IP si despre cum sunt transmise datele prin regele cltre masinile destinatare, Capitolul 6 DNS: serviciile de numire de Rima S. Regas in alee de dem, uizatort uneireeleerau nevoifi st mengni un figier de con graie numis HOSTS. Acest fisierconginea toate informayie de care staia de Iuera avea nevoie fentra a comunica cu celelalte sisteme din reyes. Problemele predominau insi, deoarece fsieral HOSTS al flecisei magini trebuia acrualizat separat, manual Configutarea automati nu exista aproape deloc, ficind aetuslizirile obositoare si consumatoare de timp. Un Giger HOSTS congine informagi despre ce IP-ui sunt asignate unui nume dat. Cind cileuatoral webuia si piseascd un al caleulator de pe rejes, examina fpiral HOSTS local lo cazul in care calculatoral de pe rejea na aves o intaze in fiieral HOSTS, ia eiogl el nu exsta.Sitonnl Nimolor de Dower’ (Domain Name Systern ~ DNS) a schimbar drastic aceastisituaie, DNS a permis administratorlor de sister sk foloseaed ur cerverca gazdi DNS. Cind calculatoarle de pe rejea dozeau 3B Jocalizeze un alt server de exempl, ele consultav fixeral HOSTS de pe serveral gazd DNS. Astizi, fizerul HOSTS este inci folosit, dar numai pentru a evita ca o masini dintr-un LAN £1 foloseasci DNS pentna a localiza 0 alti masin’ locali. Aceasti metod este mult mai rapid. Ideea este ck software-ul de refea al calculatorului este programat si consulte figierul HOSTS local inainte de a folosi serveral DNS implicit. Daci rezultatul este gisit in Asieral HOSTS, software-ul client trece direct la comunicares cu calcula torul de la distang4, reducind considerabil timpul consumat cu aflarea numiralui IP prin DNS. Domain Name System: conceptul “Tehnica folosit pentru a denumi adresele IP se bazeazi pe principiile mnemonieli. Cu alke cuvinte, numele sunt mai ugor de amintit deedt aumerele. Cu toate ci cele mai rulte persoane au 0 eapacitate uimitoare de 2 memora numere de telefon, adrese, sume sialte nume-e din viaga de 2i ew 2i, in mod obignuit se folosese prea multe numere IP pentru ca memoratea lor si fie usoari. De aici si sistemul de numire, De exemplu, rnumele de domenia al C|Net este www.cnet-con. Nu apare nici o bari vertical si sunt folosite numa litere mici. In comparatie cu numele site-ului, numele de domeniu este intrucitva serl. Funcfioneaz’, totusi. Din punct de vedere mnemonic, se potriveste perfect numelui site-ulu, C|INet este unl dintre cele mai mati si mai vizitate site-usl lume, Insine de apaija DNS, deca ede a aven un sistem eae sf cansforme un mame in smal ssciae Cind wansata sau rezolva wn nome de domenia al unui site Web22_Panrea 4 Ucn Numinay drama (Ge exemplu wie.cnet.con) sii gisipi numrul I numal IP este adtesaefectiv cesta este modul in care conginutal Intemet corespuncttor este tuimis browae cl lumneavoastek. Acest proces necesiti reyea de sisteme numite severe DNS De imain Name Service (au System). La ora actall toate aceste servere sunt conectate lao sab deme pitt Network Solutions, Inc. swath in Vingnia, SUA. NSI, cunoscuts 9 sub aumele de IntesNIC, este insircinaté cu administtarea distur si roprietigi asupra numelor de domeniu. Sera 4 tess sacl imple siren servers pene domenile oot (chin) din vlefl ira, del care sestalserverelor DNS sii prea informatie neon, fac schimb de informa astfl nett Uillzator pe ear i gtaduisc edi poat gis ste-urle Web ae teu Iota Aces lara inseamni cd dachserverul dumneavoattcl DNS nu poste gisi ndrens tp a unui nume de domeniu, el vacontacta un at server DNS, Dact nie aeel sone ne Boate rezolva numele de domenia, va continua chutazea pin la expieaee ond ieval a timp, dup care va intoareeexoate cite IP-l cate a injatecteea ine dacd cheng cat capa va fi afigat un mes} de exoae. fn eazl nui ste Web care nu pow fis browserl va aiga un mess) de croae in senil c& naa reust st gloeted server Sau Cia indlnit o eroare de DNS, Terathie prin organizarea sa, DNS porneste de la serverele din vitfl ierachiet si propaga zrume si adrese IP eitre servere aflte peste tor in lume. Un exempla care arts Gee sesauuts ierashicd a sistemului este pur gi simplu cel al unui server DNS care nu are o seme ansliatestocaté local. O datt ce nu poste gis IP-ul in proprile baze de dave, servers Ya interoga nivela supevior deck degine IP-ul tot asa pnd la psies hi sen and le expirurenintervalului de timp pentns ciurare. Urmitoarea secjune examinesst Jodeaproape aceasl strcturk, deoatece jrarhiaprezint sun alt aspect, sat important, Organizarea ierarhic§ a DNS in documencal REC (Request for Comments ~ Cerere de Toformafi) 819i nial Publieat in 1982, Zaw-Sing Susi Jon Postel au pus bazele conceptelor si plaralor entra DNS, Tack un exemplu al limbajalui pe eaze Lau folosie Mulia de domenitformeazio ierarhe. Folosind teosiareprezentigrafuilon iGrathia ponte fi modelata ca un graf orientat, Un graf oxentat const dint-o malgene de noduri si una de atee, unde arcele sunt idemtfcate prin perechi ordonate de wt distincte (1). Fiecare nod din graf reprezinei un domeniu, O pered ton arc de la B la A, indick faptul c& B este subdom ‘sume unie fn cadrul domeniulul A. Acest limba) nefind prea usor de njees, vom parcurge coneeptelefate-o maniesd mi simpli. Prineipiul este simplu. Va afl intr-un domenia i (ou sau Eo. Domenie cow si €0u gin de cel mai finale ni Carrow 6 DNS: senile de min 73 devansate. Exstl totusi o exceptic, De fapt, ar trebui si fie un punct dup& cou (cou). Acel ponet reprezinti un domeniu si mai inalt decit cov, dar wiilizares lui nu are sens, Geoarece semaificaia acestui punct fine doar de reprezentare gi este de obicel ignoratd Nivelele din virfulierarhiei (cum ar fi cou, €0u si oe) sunt cunoscute ca universul

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5807)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (842)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1849)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2520)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John Le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• XML (RO) (Lee Anne Phillips) (Ed. Teora - 2001)

  

  Document408 pages

  XML (RO) (Lee Anne Phillips) (Ed. Teora - 2001)

  Flo XDx

  No ratings yet
• Document Panouri Solare Fotovoltaice Policristaline Pe Baza de Siliciu

  

  Document22 pages

  Document Panouri Solare Fotovoltaice Policristaline Pe Baza de Siliciu

  Flo XDx

  No ratings yet
• Prezentare PPT Panouri Solare Fotovoltaice Policristaline Pe Baza de Siliciu

  

  Document14 pages

  Prezentare PPT Panouri Solare Fotovoltaice Policristaline Pe Baza de Siliciu

  Flo XDx

  No ratings yet
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Retele de Calculatoare Ed.a-3-A (Ro) (Andrew S. Tanenbaum) (Ed. Computer Press Agora - 1998)

  

  Document392 pages

  Retele de Calculatoare Ed.a-3-A (Ro) (Andrew S. Tanenbaum) (Ed. Computer Press Agora - 1998)

  Flo XDx

  No ratings yet
• TOTUL DESPRE RED HAT LINUX (RO) (Naba Barkakati) (Ed. Teora - 2002)

  

  Document384 pages

  TOTUL DESPRE RED HAT LINUX (RO) (Naba Barkakati) (Ed. Teora - 2002)

  Flo XDx

  No ratings yet
• Reguli de Baza Pentru Constructia Unei Prezentari PPT de Top

  

  Document52 pages

  Reguli de Baza Pentru Constructia Unei Prezentari PPT de Top

  Flo XDx

  No ratings yet
• STUDIUL AERODINAMIC PENTRU UN MONOPOST TIP FORMULA STUDENT Final

  

  Document21 pages

  STUDIUL AERODINAMIC PENTRU UN MONOPOST TIP FORMULA STUDENT Final

  Flo XDx

  No ratings yet
• Materiale Cu Memoria Formei Final

  

  Document32 pages

  Materiale Cu Memoria Formei Final

  Flo XDx

  No ratings yet
• Calcul Automat Excel Organe de Masini

  

  Document3 pages

  Calcul Automat Excel Organe de Masini

  Flo XDx

  No ratings yet
• Prezentare Nanomateriale Sesiune Studenteasca 2016

  

  Document21 pages

  Prezentare Nanomateriale Sesiune Studenteasca 2016

  Flo XDx

  No ratings yet
• STUDII SI CERCETARI PRIVIND CARACTERIZAREA STRATURILOR SUBŢIRI DE TiN OBINUTE PRIN METODA CVD

  

  Document16 pages

  STUDII SI CERCETARI PRIVIND CARACTERIZAREA STRATURILOR SUBŢIRI DE TiN OBINUTE PRIN METODA CVD

  Flo XDx

  No ratings yet
• Calcul Ardere Exemplu

  

  Document3 pages

  Calcul Ardere Exemplu

  Flo XDx

  No ratings yet
• Test Studenti Verificare 1 AIT Raspunsuri

  

  Document1 page

  Test Studenti Verificare 1 AIT Raspunsuri

  Flo XDx

  No ratings yet