Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Dictionar Latin Roman GH Gutu Ed Humanit

    Uploaded by

    EMI URSAN
    7 views338 pages

    Original Title

    Dictionar Latin Roman Gh Gutu Ed Humanit

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views338 pages

    Dictionar Latin Roman GH Gutu Ed Humanit

    Uploaded by

    EMI URSAN

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 338
    GH. GUTU DICTIONAR LATIN-ROMAN Editie revézuté G HUMANITAS BUCURESTI Coperta IONUT BROSTIANU, Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei GUTU, GHEORGHE, Dicfionar latin -roman / Gheorghe Gutu, Bucuresti: Humanitas, 2007 ISBN 978-973-28.0913-6 id rev. - 81°374.8-124=135.1 © HUMANITAS, 2007 EDITURA HUMANITAS Piafa Presei Libere 1, 013701 Bucuresti, Romania tel 021/317 18 018, fax 021/317 1824 www-humanitas.r0, (Comenzi CARTE PRIN POSTA: tel. 021/311 23 30, fax 021/313 50 35, C.P.CE. - CP 14, Bucuresti e-mail: epp@humanitas.ro ‘www librartilehumanitas.ro CUVANT INAINTE Dictionarul latin-roman pe care il publicdim este un dictionar uzwal al limbii latine din epoca clasica. El cuprinde, pe Inga aceasta, $i materialul lexical al operelor seriitorilor din perioada urmétoare, cam pand pe la Jumdtatea secolului al I-lea al erei noastre, cu excepfia cuvintelor care apar- Jin unor domenii speciale: medicind, stiine ale naturit, agronomie $.a La aledtuirea lui, am urmarit sd punem la dispozigia celor interesati un instrument de lucru practic, care sé le permitd sa gdseascd repede cuvéi tul necunoscut si sii stabileascd infelesul cel mai potrivit in context. Ne-am Solosit pentru aceasta atdt de dictionarele latine mari (Forcellini, Freund, Georges, Quicherat, Gaffiot, Benoist $i Goelzer), cat si de dictionare de scoald reputate (Menge, Stowasser, Heinichen, Blase si Reeb, Rigulini, dic- tionarul prescurtat al lui Gaffiot, cel mic al lui Georges), acestea din urmé mai ales pentru sistematizarea sensurilor si alegerea exemplelor. Fireste, n-am neglijat nici dictionarele latinesti aparute la noi, folosindu-le ori de dite ori ni s-a parut necesar. Efortul nostru principal s-a indreptat spre concentrarea si sistematizarea edt mai logicd a sensurilor, in special la verbe — sursd principald a confuzi- ilor in traducere. La aceasta, am fost determinati deopotrivd de convin- crea, rezultatd din experien{é, cdi prea multe diviziuni in cuprinsul unui articol nu ajutd la cuprinderea sensurilor si la infelegerea raporturilor dintre ele, cat si de limitele fixate dictionarului nostru, De aceea, am redus aceste sensuri la cat socotim cd este necesar si ne-am strdduit si le orga- nnizdim astfel,incat si‘fie simtite ca un tot coerent. Am insofit — pe cat ne-a impus necesitatea si ne-a ingiduit spatial traducerea unui cuvant cu exemple ilustrative, care ne permit sé stabilim domeniul cdruia cuvantul fi aparjine, limitele in care se poate folosi, s& cunoastem regimul sau si imbindrile frazeologice mai obisnutte, La traducerea exemplelor, deseori CUVANT INAINTE s-au folosit, in scopul imbogatirit si nuanydrit sensurilor de baz, care nu apar in definiti. In ordnduirea sensurtlor, am urmat criteriul etimologic, care este si cel logic, ciici numai asa ele se pot ordona si ierarhiza, numai asa se poate vedea rafiunea derivérii lor si a raporturilor dintre ele, Nu ne-am abditut de Ja acest principiu decdt atunci eénd sensul primitiv nu mai apare in latina clasicd. Acolo unde nu sensul primitiv e cel mai folosit, desi e trecut sub numdrul 1,, -am notat — ca si evitdm confuzia — ca rat, insemnénd ca {frecvent (abreviat: frecv,) sensul de mai mare circulatie. Dictionarul cuprinde limuriri suficiente privitoare la termenii care se referd la cultura materiald sau la institwiile politice, sociale, religioase, militare ete. romane. Nu lipsese nici explicatile privitoare la mitologia ‘greco-romand. La numele propri am fost nevoiti sd facem 0 alegere mai severd si sd restrangem explicaile la strictul necesar, ‘Sub acelasi cuvant-title, trecem si derivatele lor, noténd prin bard dubla' (/) categoria gramaticalat deosebita careia ii apartin. Ca si putem cuprinde edt mai mult in edt mai puyin spatiu, pe ling abrevierile obisnuite, am folosit si altele, uzitate in multe luerari lexico- grafice, mai ales in dictionarele de scoala sau in vocabularele manualelor seolare, $i anume: a) Addugdnd dupa un verb cifra romana (1) sau (IV), ardtam cd verbul este de conjugarea I sau a 1V-a $i ca formele lui de bazd sunt cu totul regu- late, De exemplu: canto (1) inseamnd ca verbul este de conjugarea I si cit Sormele lui de bazd sunt: eanto, cantare, cantavi, cantatum; audio (IV) in- seamnd cd verbul este de conjugarea a IV-a si cd formele lui de bazdi sunt: audio, audire, audivi (audii), auditum. Daciiformele de bazéi sunt altele, le indicdim pe fiecare in parte. La ver- bele de conjugarea a -a $i a HI a, unde se intélnesc situapit felurite, dim toate formele de bazé; 5) addugand dupa un adjectiv cifra (3), notdm ca el este un adjectiv cu frei terminafii, inus, a, umm, de declinarea Isi a U-a, De exemplu: longus (3) inseamné longus, longa, longum; addugdnd dupa un adjectiv cifra (2), notdim ed este adjectiv cu doud terminatii, de declinarea a Ill-a. De exemplu: dulcis a 2) inseamné dulcis, dulce; addugdnd dupa un adjectiv cifra (1) — inainte de terminatia genitivului —, notdm ed este adjectiv cu 0 singurd terminatie (de declinarea a Ill-a). De exemplu: audax (1), acis inseamné audax, audacis; ©) notdind numai cantitatea vocalelor lungi, cu semnul obisnuit (@, €, 0, inseamné cd vocalele care nu au notatd cantitatea sunt vocale scurte. GHEORGHE GUTU NOTA ASUPRA EDITIEI Prezenta edifie revazuti a micului Dictionar latin-roman al profe- sorului Gheorghe Gufu — excelent instrument de lucru, ce a garantat in ‘mare misur& multor generatii de tineri asimilarea spiritualitiii latine la ‘noi — apare dupa succesivele editii (1966, 1969, 1973) de la Editura Stiinti- ficd. Timpul n-a alterat defel valoarea si prestigiul acestui opus exemplar. Dimpotriva, el s-a fixat in constiinfa publicului romanesc ca norma a cali- ‘agi in domeniul limbilor clasice. Editia Humanitas reproduce editia a T1-a a celebrei lucriri, apiiruta in 1973. Controlul stiinjific al textului de fatd a fost realizat, cu cruditie si com- Petenta, de doamna prof. univ. dr. Lucia Wald, céteia Editura Humanitas fi ‘mulfumeste si pe aceasta cale. Pentru regimul cantitatilor de pe vocalele termenilor latinesti, am consultat cu folos dictionarul Langenscheidt Worterbuch Lateinisch, Erster Teil, Lateinisch-Deutsch al prof. Hermann Menge, apiirut in 1963 la Langenscheidt KG, Berlin si Miinchen. Am unmirit ca toate intervenfiile in text si respecte spiritul gi litera celor din editia revazuté gi adiugiti a marelui Dictionar latin-roman, aparut la Editura Humanitas in anul 2003 ‘Am renunfat la unele formuléti invechite: am utilizat, de pilds (Ia expli- carea intre paranteze a unor termeni), perfectul compus in locul perfectului simplu, Am eliminat forme ca: ac de cap, burdufe, camera de culeare, con- scolar, indemndtor, propundior, panta grea, poezii nerusinate, vanjosie, a woi, a 2gardia, in locul cirora am utilizat ac de par, burdufuri, dormitor, condiscipoVeoleg de scoala, cel care indeamnd, initiator, panta abrupta, poezit licensioase, vitalitate/vlaga, a voi, a zgéria etc, S-au adus ,Ja acelasi numitor nume de persoane, personaje, denumiri geografice etc. scrise in multe feluri, optandu-se pentru grafiile origi- hare sau apropiate de forma originara: Aeneas pentru Enea, Caesar pentru NOTA ASUPRA EDITIE 10 Cezar, Dionysius pentru Dionisius, Latium pentru Latin si Latium, Libya/Libyca pentru LybiaiLybica, Pompeius pentru Pompei et. ‘Am eliminat inerentele greseli de litera ale editiei de baza Am rearanjat, unde a fost cazul, succesiunea articolelor, pentru a res- pecta ordinea alfabetica. {i multumim, pe aceasti cale, doamnei Livia Micu-loniti de la Biblio- teca National a Roméniei, pentru amabilitatea cu care ne-a comunicat reperele bibliografice ale editiilor anterioare prezentului Dicfionar latin-ro- man al prof. Gheorghe Gutu (inclusiv cotele respectivelor tituri, aga cum figureazi la BNR): Dicfionar latin-romén, Editura $tiinificd, Bucuresti, 1966 (A I 749); Dictionar latin-roman, editia a Il-a, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1969, 519 p. (A I 896); Dictionar latin-roman, editia a Il-a, Ezitura Stiinffict, Bucuresti, 1973, 624 p. (AT 1067). Editorul ABREVIERI Abl. = (cazul) ablativ freev. abs. = absolut G. abstr. = sens abstract ‘geogr. Ac. (cazul) acuzativ gr act. (sens) activ gram. adj. = adjectiv Imper. adv. adverb impers. agr. termen agricol impf. ath, = termen arhaic Ind. astr, = termen astrologic indecl., bot. = termen botanic indir, comp. = (gradul) comparativ Inf, conert. (sens) concret inf, con]. conjuctic instr, ©e.j, = modul conjunctiv coord, propozitie coordonata in corel. = in corelatie D. (cazul) dativ def. = defectiv dem. lemonstrativ dep. deponent dim. diminutiv di = direcx(a) euf. ufemism, eufemistic ex. (de) exemplu f = (de genul) feminin fig. (sens) figurat filoz, = termen filozofic = freevent (cazul) genitiv ~ termen geografic = gree(esc) gramaticd, gramatical modul imperativ impersonal = imperfect indicativ = indectinabit infinitivala instrumental interjectic (propozitie) interogativa termen juridic termen literar (de genul) masculin termen de marina termen medical fermen militar ‘mai mult ca perfect, (de genul) neutru negativ (pronume) nchotirat = (cazul) nominativ numeral ABREVIERI P-pr. Pr = pred. = prep. pron. Prop. pwviit. rel refl ordinal pasiv peiorativ personal personificare = termen poetic posesiv prezent predicativ preporitie pronume propozitie participiu viitor termen religios reflexiv relat. ret. semidep. 5B. spec. subint. subst. superl. tehn. trad. vb, vt = relativ termen de retoric& semideponent ingular (sens) special subinjeles substantiv = superlativ termen tehnie = traducere = vezi verb verb intran = (canul) vocativ verb tranzitiv s+ Q) SEMNE, adjectiv cu o singura terminatie adjectiv cu dow’ terminatii adjectiv cu trei terminatii verb de conjugarea T verb de conjugarea a 1V-a (tilda) in exemplele ilustrative, inlocuieste, de regula, cuvantul-ti- ty; in cazul verbelor, Inlocuieste forma de infiniti. (bara oblicd dubla) separa cuvinte apartindnd diferitelor categorii gramaticale, dar tratate in cadrul aceluiasi articol, pe consideren- tul derivarii lor din euvantul-baza, (semnul egal) indica echivalenta. (semnnul plus) se citeste ,urmat de". (parantezele drepte) inchid indicatii suplimentare despre uncle neregularititi gramaticale, desinen(e speciale ete. privind cuvan- tul-titl, De exemplu: dea, ae f. (D.pl. de deabus) zeita. (parantezele rotunde) inchic: 4) explicatiile roménesti (cu litere cursive) la cuvéntul definit, De exemplu: dithyrambus, i m. ditiramb (cantec liric in onoa- ‘rea unui zeu sau a unui erou). b) completirile la definitie (cu aceleasi caractere ca traducerile). De exemplu: dedisea, ere, dedici vt. a uita (cele invatate)... sau deg, ere vi. a-si pettece viata (timpul, batrinefea), ©) variante la definifie. De exemplu: pharetratus (3) adj. cu (purtand) tolba. 4) abrevierile si indicatiile de domeniu. A (in prescurtari) 1. Aulus (prenu- ‘me). 2. awe. = ab Urbe condita de la intemeierea Romei. 3. ad, diem inainte de ziua de. 4. vo achit a! (ah) interj. ah! vail a, ab, abs prep. (cu Abl.) I. (sens Spatial) 1. a) (ardtand punctul de pornire al unei actiuni, dupa ver- be de miscare) de la, din: venire a theatro a veni de la teatru, disce- dere a Gergovia a pleca de la Ger- govia, ab Urbe proficisci a pleca din Roma; b) (originea, inceputul) de la, din: initium capit a flumine Rhodano incepe (porneste) de la Aluviul Ron; ¢) (provenienja) de la Cicero litteras a Caesare accipit Cicero primeste o serisoare de la Caesar. 2, (autorul actiunii, dupa verbe pasive sau intranzitive) de, de citre: laudatus est a magistro a fost laudat de (catre) profesor. 3. (motivul) de, din cauza: ferox ab re hene gesta trufag din cauza fapte lor sale de viteje, inops urbs ab ob- sidione oras sirac de pe urma ase- diului. 4. (ardtdnd partea din care se priveste ceva) dinspre, din pat- tea, de la: erat a septentrionibus collis era o colina dinspre miaza- ante absol- A noapte, cecidere ab Romanis du- enti equites din partea romanilor, cAzurii doui sute de cilireti,a ter- go din spate, a fronte din fata, a laeva de la stanga. S. (ariitand 0 determinare mai apropiata) in pri- vin{a: firmus ab equitatu puternic in privinta cavaleriei, laborare a re Sramentaria a suferi in privinga aprovizioniiii cu grau. 6. (felul ac- tivitatit) insareinat cu: Narcissus ab epistulis Narcissus (insdrcinat) cu corespondenta, Pallas a rationibus Pallas (insircinat) cu contabilitatea, 7. a) (ardtand departarea, distan- a) de, la distanta de: procul a pa- tria departe de patrie, campus est ab oppido circiter milia passuum decem campul se affa la o distan- {8 de vreo zece mii de pasi de ce- tate, b) (distanja intr-o insiruire) dupa: heros ab Achille secundus al doilea erou dupa Achille. ¢) (sepa- rarea) de: Gallos ab Aquitanis Ga- ‘ranana flumen dividic pe galliti des- parte de aquitani raul Garam Ktaliam ab hostibus defendere a apira Italia de dusmani. IL. (sens temporal) 1. (ardténd momentul de cdind dureaza o actiune) de, din, de la: a mane ad vesperum de dimi- aba neata pand seara, a puero de copil, «a pueritia din copitatie, ab initio de la inceput, ab urbe condita de lain- temeierea oragului. 2. indata (ime dat) dup’: ab hac contione legati ‘isi sunt indata dupa aceast cu- vntare au fost trimigi soli. abactus (3) p.pf v. abigé. abacus, i m. 1. masa de joc. 2. bu- fet. 3. tabla de calculat. abalienatid, onis f instrainare. abalignd (1) vt. a instrina, a inde- pirta: abalienati iure civium inde- pirtati de la drepturile cetatenesti abavus, 7m. 1. stribunic. 2. strimog. Abdera, orum n.pl. Abdera (oras in Thracia), {! Abderites, ae m, ab- derit, locuitor al Abderei abdicatid, dnis f 1. paisire, renun- tare: ~ dictaturae (G.) remunjarea Ia dictatura. 2. (jur) dezmostenie. abdicd! (1) vi 1.a remunta (la 0 fune- tie): dictaturo se abdicat sau dicta- turam abdicat remuna ta dictatura 2. Gur) anu recunoaste, a tigidui: ~ filium a dezmosteni un fiu. abdieo?, ere, xi, ctum vt, arespinge, arefuza abditus (3) p.pf. ». abdd. // adj. as- cuns vederii, departat, secret. // (subst) abdita terrae miruntaiele pamantului, abdita rerum notivni necunoscute. abdo, ere, didi, ditum vt. 1. a inde- pirta. 2. (refl.) a se retrage: se ~in montes a se retrage in munti, se fo- 16 ‘tum in litteras (sau literis) ~a se afunda in literatura, 3. a ascunde: ~ aurum in terram a ascunde au- rul in pamant, Jupiter ventos spe- Juncis (D.) abdidit lupiter inchise vanturile in pesteri; (poet.) a vari; lateri abdidit ensem vari sabia in coast abdomen, inisn. pintece; burt; (fig.) Vicomie, abd, ere, dix, ductum vt, 1a duce (de undeva), a lua: ~ cohortes se- ‘cum a lua eu sine cohorele, ~in ser- vitutem a duce in sclavie; (fig.) ab- ducta armenta cirezile furate, 2. a abate, a atrage (la iu) abducuntur omines magnitudine pecuniae oa- menii sunt atrasi prin mari sume de bani. abed, ire, it, itum vi. 1.1. a pleca, a se duce, a scpa: abeaman maneam? si plee, sau si timin? pauci integri cabeunt putini scapa teferi.2. a ple- ca dintr-o functie: consulatit abiit a iegit din consulat. 3.a se depirta, allisa lao parte: abeanus a fabulis si lism povestile. 4.2 se transfor- ma, a trece e in u abiit esa trans- format in u, abit tuteia ad propin- quos tutela trece asupra rudelor. IL pieri, a disparea: abiit illud tempus s-a dus vremea aceea. abequitd, dre, avi vi. a fugi edlare. aberrd (1) vi 1-a ritiei departe de: ~pecore a tatici departe de turm’, 7. 2. (fig.) a se departa, a se abate ~a proposito a se abate de la scop. abhine adv. de aici (incolo); de acum inainte), acum (numdrand din momentul de fata inapoi): ~annos rope viginti acum aproape dowi- zeci de ani. abhorred, re, ui vt. gi vi. 1.a se da ‘napoi cu groaz%, a avea aversiune fat de: omnes illum abhorrebant tofi se retrigeau cu groazi din fata lui. 2. (ig.) a nu se potrivi, afi de~ parte de: ~ a nostris moribus a mu se potrivi cu moravurile noastre. abici6, ere, iect, iectum vt. I. (sepa- rare) 1. a arunca, a azvarli: ~ tela ex vallo a arunca sigeti din intiri- tur’. 2. (fig.) a parisi, a renunta la ~ dolorem a Vasa la 0 parte durerea. IL. (miscare de sus in jos) 1. a arun- ca: ~anulum in mare a arunca ine- Jul in mare; (refl.) ~ se ad pedes a se arunca la picioare. 2. a dobori: luctator abiectus luptitor doborat (la piimant). 3. (fig.) a deprima, a {njosi: maeror mentes abicit jalea deprima sufletele. abiecté adv. (in chip) josnic, las. abiectus (3) p pf v abieid.// adj. 1.de jos, umil. 2, abiitut, descurajat. abiegnus (3) adj. de brad, abis, etis (1. brad. 2. (fig.) obiect (corabie, lance) facut din lemn de brad. abig®, ere, égi, dctum vt. 1. a alunga, aizgoni: ~ volucres a goni pasirile. abn 2. a abate din drum: ~ amnem a abate raul; (ig.) ~ pecus a fara o turma. abitus, ds m. plecare, iesir. abitidicd (1) vt. 1. refiza, a respinge. 2. a lua (prin judecata) ceva cuiva, ‘acuceri: ~urbem a populo Romano aa Tua de la poporul roman orasul abiung®, ere, iinxi, inctum vi, La desjuga, a deshima. 2. (fig.) a des- Par, a indeparta abitira (1) vi. a tigidui (prin juri- mant fals). ablatus (3) p.pf: v. aufers. ablegatid, dnis f trimitere, expedic- re: ~ juventutis ad bellum trimite- tea la rizboi a tineretulu ablég® (I) vt. 1.2 tine departe. 2. a indeparta, abliid®, ere vi. (cu AbL] a nu se po- trivi abluo, ere, ui, tum vt. 1. spila, a curata spillind, 2. (fig.) a indepar- ta, a face si dispar abneg6 (I) vi. 1. a refuza. 2. a tigd- ui abndrmis (2) adj. in afar de regu la, neconform cu (norma, regula, sistemul). abnud, ere, ui vi. 1. a face (din cap, din ochi) sem de negare. 2, arefuza: ~ pugnam a refuza lupta, ~ melio- ribus parere a refuza sa se supund celor mai buni ca ei. 3. a respinge: ~ pacem a respinge pacea. 4. a ta- gidui: abnuit a se commissum abn esse facinus a Wigiduit e8 a fost co- misa de el crima. abnits, are vi. a refuza. aboled, ere, évi, ium vt. a sterge, a inlatura, a desfiinta abolésed, ere, avi vi. a dispitea, a ‘nis f suprimare, inliturare, desfiinfare. abominor, ari dori si nu se intimple: quod abo- ‘minor de care si mi fereasca zi, 2. arespinge cu groazi (find de rw augur): quod nos abominamur, vos optatis cea ce noi respingem cu sr0a2i voi dorit Aborigings, um mpl. aborigeni (big- tinasi). abortivus (3) adj. nascut inainte de termen. abortus, ds m. nastere prematura abrado, ere, rasi, rasum vt 1.a rade. 2. (fig.) a suprima, abripio, ee, riput,reptum vi. a smul- ge; duce cu forta,a ripi; se abri- pere ase refugia, abrogatid, dnis f abrogare (a unci Jegi), anulare, abrogo (1) vt, 1. a abroga (o lege), a anula. 2, (fig.) a retrage, a lua (cuiva) o functie abrotonum, i. -us, 1m.) (bot) pe- lini abrump@, ere, rapi, ruptum vt, 1.a rupe (smulgind), a smulge; (fig.) ~fidem a viola legimantul de ere- 18 ding’, ~ fas a inealca legea zeilor. 2. tia, aintrerupe: ~pontem post tergum a tia podul in spate, ~ ser- mmonem a intrerupe discutia abrupté adv, brusc. abruptum, in. pripasti. abruptus (3) pf». abrumpo. // adj 1. pripistios, abrupt. 2 (fig.) a) (de- spre stil) abruptum sermonis genus stil abrupt; b) (despre caracter) ~ homo om neinduplecat (violent) abs v a2 abseedd, ere, cessi, cessum vi. 1a se retrage, a se departa: legiones abs- ccesserunt legiumnile s-au retras, ab- scessit somnus sommnul a picrit. 2. a renunta la: ~ obsidione a renun- {a la asedi abscessus, is m. retragere, indepi- tare. abscid®, ere, idi, cisum vt. 1. a tiia (indepartand), a indeparta: ~ ramos a thia ramuri. 2. (fig) a tia (des- pirtind): abscisus in duas partes exercitus armata taiaté in dout. 3. (fig.) a lua, a ripi: ~ spem a ripi speranta abscindd, ere, scidi, seissum vt, La smullge (despicand), a sfagia: ~ tu- nnicam a sfagia tunica.2. (fig) des- parti: ~ caelo terras a despair p mantul de cer. 3. (poet.) a thia, a ‘impiedica: ~ reditus dulces a im- piedica dulcea reverire. abseisus (3) p.pf. v. abseldd. /! adj abrupt; (fig.) aspru, dur abscond6, ere, condi (condidi), con- ditum (consum) vt. 1. a ascunde, a face nevizut.2.a acoperi: ~caelum umbra a acoperi cerul cu umbra. 3. (fig.) a tainuis ~ fugam fuurto a tainui fuga prin viclesug. abséns (1), nis p.pr v. absum./! adj absent. absentia, ae f. absenté, lips’. is (2) adj. neaseminitor (m- ‘mai cu negatie): non absimili forma cu forma intru totul asemenea. absinthium, ifn, pelin absist6, ere, sti vi. 1. a se retrage, 8s depata: ~ to luco a se retrage din toata dumbrava; (poer.) ab ore scintillae absistunt din ochi ti sca- para scAntei. 2. a renunta; a inceta, a se opri: ~ bello (AbL.) a renunta la raizboi, haud absisto petere mu in- cetez. sa cer, absistamus si ne optim! absolité adv: desivarsit, complet. absolatio, onis £1. achitare, elibe- rare, 2, desivargire. absoliitus (3) p.pf. » absolve. // adj 1. desivargit, perfect. 2. necondi- fionat, absolut. absolvd, ere, solvi, soliatum vt. 1. dezlega: ~ vinculis a dezlega din lanturi; (fig.) a elibera, a scapa de: populum bello absolvit a eliberat oporul de rizboi, 2. a achita: ~cae- dis a achita de crima, ~ crimine a achita de acuzatie. 3. sfirgi, a de- slivrgi: ~tecta a termina clidirea, —_______ abs ~quam paucissimis ai mai putine (cuvinte). absonus (3) adj. 1. (despre sunete) fals, discordant. 2. (fig,) nepotrivit, in dezacord absorbed, ere, ui via inghiti, a ab- sorbi, absque prep. (cu AbL) far abst@mius (3) adj. cumpatat; tre (care nu a baut) absterged, ere, (ersi, tersum vt. 1. sterge: ~lacrimas, sudorem a sier- ge lacrimile, sudoarea, 2. (fig.) a in- Tatura (ceva neplicut): ~ molestias inlatura neplicerile, absterred, ére, terrui, ferritum vt. 1. a indeparta insufland groaza, a finspaimanta, a izgoni: ~ hostem a izgoni dusmanul. 2. a abate: ~ ani- ‘mas vitis (Abl.)a abate sufletele de la ticdlogii, ~ aliquem ab urbe op- pugnanda a abate pe cineva de la asedierea oragului abstinens, ntis p.pr. y: abstined. // adj. 1. cumpatat, retinut, moderat, 2. dezinteresat: ~ pecuniae (G.) ne- interesat de bani, abstinenter adv. in mod cumpatat, refinut; dezinteresat. abstinentia, ae f.1. abtinere, rezer- ‘va, cumpatare: ~ cibi abjinere de la mincare, signa abstinentiae sem- ne de cumpatare. 2. cinste dezin- teresata. abstined, ere, tinui, tentum vt si vi. 1a fine depatte; a retine, a infrana, thei in ct abs a impiedica: ~ militem praeda ai ‘mpiedica pe soldati si prade, 2. a se tine departe, a se abtine: Labi nus pugna abstinuit Labienus n-a intervenit in lupe. abst, dre vi. a sta la o parte. abstrahé, ere, trai, tractum vi. Lea smulge (trigind); a ripi, a duce cu forta: ~liberas a parentibus a-i smul- ge pe copii de la paringii lor; ~ in servitutem a duce in sclavie. 2. a separa, a desparti: ~ aliquem suis (D.) a separa pe cineva de ai sii, 3. a refine, a impiedica: ~ milites 4 direptione a-i impiedica pe sol- dati de la jafuri abstrild®, eve, risi,trisum vt. a as- cunde. abstrisus (3) p pf abstetds. adj 1. (despre persoane) ascuns, inchis, retras,izolat: Tiberius abstrusus erat ‘Tiberius era un om inchis. 2. i Aleit: disputatio paulo abstrusior argumentare cam prea incdleita. abstuli pf v. aufero. absum, esse, abfiul vi. L. (absenta) 1. a fi absent, a lipsi: ~ domo a nu fi acas’, 2, a nu lua parte: ~a bello a nu fua parte la rézboi. 3. a nu sta alituri, a nu sprijini pe cineva: Autronio abfii n-am venit in aju- tor hui Autronius. 4. anu exista, a lipsi: timor abest nu exist te mere. IL, (distanta, departare) 1.2 fi departe, afi la distanté: /on- issime absunt sunt la foarte mare 20 distanta. 2. (impers.) non multum (paulum) abest quin nu lipseste ‘mult (putin) ca. 3. a fin afara de: abest a culpa ¢ in afera de vina. 4. a nu se potrivi, a se deosebi: ~a forensi consuetudine a nu se potrivi cu uzantele forului abstimé, ere, siimpsi, siimptum vt 1.aconsuma, a cheltui: ~magnam vim frumentia consumao mare can titate de grdu. 2. a nimici, a distru- ge: ~urbem flammis animici ora- sul prin foe. absurde ad. 1. (despre sunete) fals; suparator. 2. prosteste, absurdus (3) adj. 1. supiritor (Ia ure- che). 2. fara sens; nepotrivit. abundans (1), ntis p.pr v. abundo. MW adj. care se revarsa, plin, bogat. abundantia, ae f abundenta, belsug. abundé adi. din belgug. abund9 (1) vi. 1. a se revarsa: aqua abundat apa se revarsi. 2. a avea din belgug: villa abundat lacte gos- podatia are lapte din belgug. 3.0 exista din belgug: pecunia abundat sunt bani destui abiisus' (3) p.pf v. abiitor. ablisus?, us m. folosire completa, consumare; abuz. ablitor, a, asus sum vi dep. 1. ase folosi din plin: ~ atio a folosi din plin ragazul. 2. (frec.) a abuza: ~patienti@ nostra a abuza de rab- darea noastrd ae v: atque. 21 Academia, ae f. 1. Academia (gra dina publicd-gimnaziul din apro- ierea Atenei, unde-si finea lectile Platon). 2. filozofia lui Platon. Académicus (3) adj. al scolii plato- nice, // Aead@micl, drum mpl. a- depti ai filozofiei platonice. acalanthis, idis f sticlete. acanthus, f m. (bot,) acant. aceédd, ere, cessi, cessum Vi. Lease propia; a ajunge pana in, a intra: ~ aad urbem ase apropia de oras, ~in urbem a intra in oras. 2. a merge in contra: ~ad castra a ataca taba- ra. 3. a se adresa: senatus supplex ad Caesarem accessit umil, Senatul i s-a adresat lui Caesar. 4. a ajun- Be: fama ad nos accessit zvonul a ajuns pana la noi, ~ in infamiam a ajunge de ocara. 5. (fig.) a se apu- ca (deo treaba). 6. a infrunta: ~ad pericula a inftunta primejdiile. 7. se apropia, a ajunge si semene: ef Proxime accessit a ajuns s8-i seme~ ne foarte mult. 8. a se alatura, a se alipi: ~ ad consilium alicuius a se altura pirerii cuiva, 9. a se adau- ga: accedit ad causam novum eri- ‘men se adaugit cauzei o noua acu- Zalie; (impers.) accedit quod sau accedit ut se adauga ci. acceler (I) via grabi, a zori: ~ iter a zori margul: (vi) a se grabi: si ~ volent, consequentur daca vor voi si se gribeasc’, vor ajunge. ace accends, ere, cendi, cBnsum vt. aaprin- de: ~rogum a da foc rugului; fig.) a atffa, a inflacdra: ~ seditionem a Aafita razvritirea, ~spem a inflica- ra speranja, accensus amore aprins de iubire. accénsed, ere, censum vt. a numara printre, acetnsus, i m. 1. ofifer pe ling un magistrat. 2. (pl) ostasi de rezervi. accepti8, nis primire, luare in pri- mire. accepts (1) vt. a primi. acceptum, 1 7, venit (banesc). acceptus (3) p.pf v. aceipis. /! adj bineprimit: binevazut; drag, iubit: maxime plebi ~ foarte iubit de po- por. accerso 1. arcessé, accessid, nis £1. apropiere, venire; intrare. 2. crestere, adaos: ~ digni- tatis sporirea demnititii accessus, ism. 1. aceessid. 2. ac- accidd!, ere, cidi vi. 1.a cidea: ~ad pedes a cidea la picioare. 2. a ajun- ue (la urechile, la stinfa cuiva): vox accidit ad nos vorba ajunse la noi. 3.ase intmpla: omnia contra opi- nionem accidunt toate se intampla ‘impotiva asteptirilor; (impers.) ac- cidit ut se intampli ea, bene (ma- le) accidit quod s-a intimplat bine (Fa) €8, aceld0?, ere, cidi, cisum vi. 1. a tia: ~omum ferro a tai frasinul cu fier. ace 2. fig.) a slei, a ruina: post accisas Volscorum res dupa ce puterea vol- scilor a fost sleit accied, are, ivi, itum vt. a chema, a trimite dup’: Aristotelem doctorem filio (D.) aceivit \-a adus pe Aris- totel ca profesor pentru fil sau. // aceltus (3) p pf. venit din alte parti, importat, aceingd, ere, cinxi, cinctum vt. Lea incinge: ~ ensem lateri a incinge sabia la gold. 2. (fig.) a inarma, a prevedea cu: aceineta flagello inarmati cu un bici. 3. fi gata de, ase apuca de: se ~ praedae (D.) a se apuca de pridat. acid (IV) v. avcied, accipis, ere, cépi, ceptum vt 1. a primi, 2. a simi a suferi: ~ contu- imeliam a suferio jignire. 3.a auzi, aafla; a infelege: nostram nunc ac- cipe mentem afla acum gandul nos- tru. aceipiter, iris m. ulit, soit. aceittt [numai Abl.] la chemarea, la apelul Accius, it m. Accius (poet tragic ro- man), acclamatio, Onis f aclamatie; strigl- te (de aprobare sau de dezaprobare. acclam@ (I) vi. 1. stiga (protestind sau aproband). 2. proclama, a de- clara: ~eum liberatorem a-\ procla- ma eliberator. acclaré, are, avi vt, a arita clar. 22 acelinis (2) adj. 1. rezemat, sprijinit: ~ trunco (D.) arboris rezemat de trunchiul unui copac. 2. povamit, aplecat: accline iugum varful rmun- telui usor povarnit; (fig.) acclinis {falsis (D.) animus suflet inclinat spre minciung, acelind (1) vt. a apleca; a sprijini acelivis (2) adj. care ured (in panta). acelivitas, aus f- urcus. accola, ae m. care locuieste in vei nitate, vecin, accolé, ere, colui, cultum vt. a locui in preajma: gens quae illum locum accolit neam care locuieste in preaj- ma acelui loc. accommodate adv: potrivit, con- form. accommodati formare accommodatus (3) p pf. v. accom- modo. adj. potrivit, apt: mulli mi- nisterio ~ care nu 2 bun de nici 0 treaba accommods (I) vt. 1. a aranja, a po- itivis dateri accomodat ensem igi potriveste sabia la sold. 2. fig.) a potrivi, a adapta’ ~ orationem ‘multitudinis auribus (D.) a-si adap- ta discursul la infolegerea multi 3. (refl. a se dedica: ~se ad rem publicam a se dedica vietii publice. accommodus (3) adj. potrivit: val- lis accommoda fraudi vale pottivi- {8 pentru (a intinde) 0 cursa. sf potrivire, con- 23, accr8da, ere, didi, ditum vi. ada cre- zare. acerésed, ere, crevi, erétum vi 1a reste, a se mari: flumen subito ac- revit raul crescu deodata. 2. a se adauga: veteribus negotiis (D.) no- va accrescunt vechilor treburi li se adaugi altele, noi acerstid, onis f- crestere. accubitiO, dnis f: sedere (culcat) la mast accub, are vi. 1. fi culeat (Kanga), ase afla: cadus accubat horreis va- sul se afl in hambar. 2. a sedea la masa: tum accubabant atunci e- deau la masa. accumbd, ere, cubui, cubitum vi. La se ageza, a se intinde, 2. a se age- za la masa. accumulé (1) vt. 1.aaduna, a ingra- midi: ~acervos pecuniae a aduna grimezi de bani. 2. a spori: ~ ho- norem a mati cinstea. accurate adv: cu grija, ingrifit. acctiratio, onis f. ingrjite. acetird (I) vt. a (se) ingriji de, a pur- ta grija de: ~ prandium a se ingriji de pranz accurrd, ere, cwrri (cucurri), cursum vi. aalerga catre: ~ Romam, ad prae- torem a alerga spre Roma, la pre- tor, ~ auxilio (D.) suis a alerga in ajutor alor sai accursus, iis m. venire in graba. acclisabilis (2) adj. care poate fi acu- zat, reprobabil. _ ace acetisitid, dnis f acuzare, acelisitor, aris m, acuzator; delator. accUsatorié adv. cu patimi, exage- vind, aceusatdrius (3) adj. de acuzator. acetis6 (1) vf. a acuza, a invinui, a chema in judecata: ~ proditionis a acuza de tridare, ~ pecuniis repe- tundis a acuza de luare de miti acer!, eris n. afar. Beer”, deris, dere adj. 1. ascutit, ple trunzitor, actu; viu,izbitor. 2. ager, energic, aprig; hamic; (peiar) as- ru, indarjit, inversunat. 3 strasnic, grozav. acerbé adv. 1. cu asprime, eu eruzi- me. 2. greu. acerbitis, atis 1. (despre fructe) acreald. 2. fig.) asprime: ~ legis as- primea legii. 3. amiriciune, necaz, nenorocire: omnes acerbitares per- Jerre a suporta toate nenorocirile. acerba, dre vt. a amar; a inispri, a inci, acerbus (3) adj. 1. (despre fructe) actu, amar: acerba une strugure acru; (fig) aspru, crud, amar: frigus acer- bum ger aspru, acerba fortuna soarté cruda. 2. (fig.) necopt; vir- 0 acerba copila necoapta (care ined mu e de mairitat), 3. (fig.) nein- duplecat, porit. acernus (3) adj. de arjar acerra, ae f cituie de ars timéie. ace Acerrae, arum fpl. Acerra (oras in Campania). !/ Acerrnus (3) adj. acerran, din Acerra acervatim adv 1. cu grimada, in ‘masi. 2. in mare, in mod sumar, acervo (I) vt. a aduna in graimezi, a ‘ingramadi; (fig.) ~ alias super alias leges a ingramadi legi peste legi. acervus, im, gramada, numar mare. acksc6, ere, acui vi. a se ofeti, a se Inder Acesta, ae f. Acesta (oras in Sicilia, numit si Segesta). I] Acesténsés, ium mpl. acestani, locuitori din Acesta, acétum, in, otet; fig.) glum’ inte- patoare. Achaemengs, is m. Achaemenes (pri- ‘mul rege al Persiei). /! Achaeme- nidae, drum mpl. Achaemenizii (urmasit lui Achaemenes). Achaeus, 7m. Achaeus (sirdmosul aheilor). Achaei (Achivi), drum mpl. abeii. 1. (poet) grecii. 2. lo- cuitorii Achaiei. // Achaia, ae f Achaia. 1. finut in nordul Pelopon- nesului, 2. Grecia (intreagd, dupa cucerirea ei de céitre romani). I} Achaicus (3) adj. ahaic, grecesc. Achatés, ae m. Achates (tovards al Iui Aeneas). Acheldus, im. Achelous: 1. rau in Grecia, 2. zeul riului cu acelasi n- ‘me (tata Sirenelor)./! Achelais, iis £ Acheloida (fiica lui Achelous); 4 (Pl, Sirenele. // Acheloius (3) adj. acheloic. Achern, ntis m. Acheron: 1. flaviu fn Infern; (ig.) Infernul. 2. rau in Epir gi rdu in Bruttium. / Acherisius G)adj. al Acheronului; fig.) de iad, jalnic. Achill, is (Achilleus fi) (Ac. em, -en, -ea; ¥ Achille; Abl. Achille] 1m. Achille (unul dintre principalii eri ai raézboiului troian), Achivi ». Achaeus, acidus (3) adj. 1. acru. 2. (fig.) acru, nesuferit acits, 2 f 1. linie de bataie, front, lupta: prima ~ prima linie de lup- 1G. 2 thi, ascutis, varf ~ glad ti sul sabiei. 3. (fig.) privire patrun- Zitoare, vedere, ochi: ~ oculorum privirea ochilor, aciem intendere a-si indrepta privirile. 4. (fig.) pu- tere de piitrundere, ascutime: ~ men- tis ascuyimea mintii acina, ae fv. acinus. acinacts, is m, sabie sew (la persi) acinus, 1m. si acina, ae f boabi de strugure acipenser (acuptnser), eris m. pes- te de mare; nisetru flys, yais f. sulifs micd (legata de ‘0 curea), aconitum, fn. planté otrivitoare; ourav, acquiésed, ere, quidvi, quidtum vi, 1.a se odibni in ecto ~a se odini {n pat. 2. a se potoli, a se calma: 25 dolor acquiescit durerea se poto- leste. 3. a-si gsi linigtea (usurarea, mingaierea): ~ in libris a-si gisi alinarea in carti acquire, ere, quisivi, quisitum vt, a dobandi, a cdstiga, ‘Acragas, antis m. v. Agrigentum. ere v. deriter. Aericulus (3) adj. cam intepator. Acrimonia, ae 1. acral. 2. fig.) as- prime, duritate; energie. Acriter adv. 1. ascutit. 2. fig.) viu, cu infocare; indarjit, violent. acroama, atis n. 1. concert; melodie. 2. cantiret; virtuoz, Acroceratinia, drum n.pl. Acroce- raunienii (munfi in Epir) actal, ae f 1. firm al mari, plaja 2. (pl. actae distract, placeri Aeta?, drum n-pl. 1. fapte; ~ Herculis ispravile lui Hercule. 2. decizii le- gir; buletin: acta Caesaris legiu- irile Ini Caesar, acta senatus pro- cesul-verbal al (fedin(elor) senatului, acta diurna jurnal. ‘Actiacus (3) adj. v. Actium, Actid, dnis £1. fapta, actiune, act; in- deplinire: ~ honesta fapti cinstiti, ~ gratiarum aducerea multumirilor. 2. Gur) proces civil, actiune; dis- curs judiciar: actionem perduellio- nis intendere a intenta un proces de inalta tradare, prima ~ prima acu- zare, postulare actionem a cere (dreptul de a intenta) proces. 3. pres- tatie (a oratorului sau actorului): — — acu ~ constat ¢ voce et motu actiunea consti din voce gi migcare. Actitd (I) vt. a executa des o actiune: ~causas a pleda des la procese. Actium, itn. Actium (oras si pro- ‘montoriu in Acarnania). | Actia~ cus (Actius) (3) adj. actiac, din Ac- tium, Actiuneula, ae f. mic discurs judiciar. Actor, dris m. 1. cel care pune in migcare. 2. pastor: ~ pecoris pis- torul turmei. 3. infiptuitor: ~ illa- ‘rum rerum fuit a fost infiptuitorul acelor Iucnuri. 4. actor. 5. reprezen- tant; avocat. Actuaria, ae (subinf, navis) f/ navi soar’ Actuarius, ii m. 1. secretar, stenograf. 2. contabil; intendent. Actuds® adv. cu vigoare, vehement, Actudsus (3) adj. vioi, activ. 4etus, asm. 1. manate, imboldire: ~ ecudum ménarea vitelor. 2. mis- ‘care: ~ corporis migcarea corpult 3.) joc al unui actor: ~histrionum jocul actorilor; b) reprezentare (a tunel piese):fabellarum actus repre~ zentarea unor mici piese; ¢) act (al ‘unei piese): non solum unum ac- tum, sed totam fabulam 1 numai ‘un act, citoata piesa. 4, actiune, act, activitate: ad speculandos actus Hannibalis ca si spioneze actiuni- le lui Hannibal, Actiitum adv: pe data, imediat acula v aquula. acu aculeus, (m, varf; ac (nie), ghim- pe; (fig.) cuvinte intepitoare; im- bold actimen, iis n 1. varf, ascutis. 2. (de- spre minte) ascutime, subtilitate: ~ ingenii ascuyime a mini, cud, ere, ui, tum vt, 1. a ascuti. 2.4 atta, a stimula: ~iram a atata ma- nia, ~studia a stimula zelul, ~me- tum a spori teama, acupénser v. acipenser. acus, is fac aciit8 adv. 1. ascutit, clar: ~ sonare ‘a suna strident, ~ cernere a vedea clar. 2. (fig.) patrunzitor, subti: ‘acutius cogitare a gandi mai subtil acttulus (3) adj. usor ascutit;(fig.) subtil. actus (3) adj 1. (despre obiecte) as- coutit: ~ culfer cutit ascutit. 2. (de- Spre senzajil) ascutit, patrunzator: acuta vox voce ascii, acuti aculi ochi pitrunzatori, sol ~ soare viu 3. despre minte) ascutit, inteligent, subtil: homo magis ~ quam erudi- ‘us om mai mult inteligent det i via. ad prep. (cu Ac.) 1. (sens spatial) 1. (anditnd directia, dupa verbe de riscare) la, cite, spre: nuntios mi- Sit ad fnitimas civitates trimise ves- titori la cetatile vecine, ad Capuam proficiscitur pleaca spre Capua, 2. (limita in spagiu) pana la: omnes portus ab Ostia ad Tarentum toa- te porturile de la Ostia pana la 26 arent, 3. (loculi la: ad pedes eius iacet zace la picioarele lui. IL. (sens temporal) 1. (ardténd momentul precis) a: ad adventum imperato- ris la sosirea imparatului. 2. (limi- 1a in timp) pind la: ad vesperam pind seara, ad stnmam senectutem vixit a trait pnd la adainei batranefe. 3. (impul aproximativ) catre, pe la: ‘ad meridiem cate amiaz8. 4, (dur 1a) pentru, pe: ad paucos dies pen- tru (pe) cdteva zile. II. (alte sen- suri) 1. (arténd scopul) pentru, spre: ad salutem civium spre salva- tea cetatenilor, ad bellum geren- dum spre a purtarizboi. 2. (motivul) la, in urma: ad clamorem convene- ‘runt in urma str gitului, se aduna- 14, ad crescentem tumultum fafa de tumultul carecrestea. 3. (modul) dupa, conform cu: ad nostram con- suetudinem dupi obiceiul nostru, 4. (comparatia) pe angi, fade, inra- port cu: vir bonus, sed nihil ad Per- sium om cumsezade, dar nimie fata de Persius.§.(aproximatia, pe Ia gdnumerale) cam: ad ducentos fui- ‘mus am fost cam doua sute, adactid, dnis f constrdngere. adaequé adv. la ‘el adaequé (I) vt. 1.a egala: adaequa- vit tecta solo (D.) a ficut casele una cu paméntul. 2. ajunge (egal), a atinge: altitudinem muri adaequavit ‘atins indltimea zidului. 3. a com- para (cu ceva), adj. de ofel; (fig. tare ca ofelul adams, ants [4e.-anta] m. 1. ofel 2. diamant adam® (1) vt. a indragi, adaperi6, ire, perul, pertum vt. La descoperi (ceva acoperit): caput adaperiam imi voi descoperi capul; (fig.) mox adaperta fides indata s-a descoperit buna-credin(i. 2. a des- chide: pars fenestrae adaperta fut o parte a ferestrei era deschisa. adapertilis (2) adj. care se poate deschide. adaptd (1) vt a potrivi, a adapta. adaqué (1) vt. a uda, a stropi; a ada- pa; (dep.) a eda apa adauged, gre, aux, auctum vt. a spori. adbibo, eve, bibi vt. a bea, a sorbi ade- ¥, ace-, addensed, zre vt. a indesi adaied, ere, dixi, dictum vt. 1. (in lim- ‘baj augural) a prevesti de bine, a spune da, a incuviinta: aves non addixerunt pasitile (auspiciile) nau incuviintat, 2. (jun) aadjude- ca, a recunoaste; ~ fundum alicui a acorda cuiva proprietatea prin ju- decati. 3. dedica, a inchina: agros deae addixit a inchinat zeitei pi- manturile, senatus cui me addixi senatul cdruia m-am dedicat. 4, a lisa in parasire, a expun damna: Galliam servituti addixit a cexpus sclaviei Gallia, mullius ad- ictus iurare in verba magistri ne- add intele nici unui is f atribuire (a dreptu- lui de proprietate), adjudecare. addictus, im. cel devenit sclav (din cauza datorilor). addised, ere, addidict vt. a mai in- Vita, a adiuga la ceea ce sti additamentum, in, adaos. add®, ere, didi, ditum vt. 1.a adiu- ga, a aduna: ~res novas a adiuga Iucruri noi, adde quod adaugi ci; (pf n. in Abl. abs.) addito adiu- g”indu-se in plus, pe langa aceas- ta. 2a pune: ~ frena equis(D.) a pune fiiu eailot. 3. (ig.) a da, a in- spira: ~ simidis animum a insufla curaj fricosilor. addoeed, ére vt. a spori (cuiva) in- -vatitura (talentele). addubitd (1) vi. a se indoi de ceva, a s0vdi added, ere, dix, ductum vt. 1.a trax ge la sine: ~ ramum a apuca 0 ra- muri, ~ habenas a trage hajurile 2. aaduee, acita (in fafa unui for) me ad aram adduxit m-a adus in fata altarului; (fig.) me ad despe- rationem adduxit m-a adus la des- perare. 3. a determina, a indemna, a impinge: regni cupiditate adduc- tus impins de setea de domnie; (pas.) ase lisa convins: iudices ad- ducti sunt ut judecdtorii s-au Wisat convinsi ca, add adductus (3) p.pf. v. added. 1! adj strdns,incordat; (fg.) ncruntat, intu- necat; sever, aspru: adducto vultu cu fata incruntat, adedo, ere, édi, €sum vt. amanca, a roade; (fig.) a consuma, a mistui, aistovi adempti8, ons f luare: ademptiones bonorum contiscarile averilor. ademptus (3) p.pf. v. adimd. adj (euf.) cel rapit de moarte, mort. adeo', ie, it, itum vi. si vt. 1a veni (cle), a se apropia: ~ ad filium a voni la fiul sit, 2a vizita; a cer- eta: quis fot loca adire potest? cine poate vizita atitea locuri? 3. a se Indrepta cdtre, a se adresa (cu 0 ru giminte intrebare, cerere), a recurge: fe senatus Pankormitanus adiit Vie {i s-a adresat senatul panormitan, aditum est ad libros Sibyllinos s-a recurs lacie sibiline, 4, aintrun- ta; a lua asupra sa: ~ pericuum {nfrunta 0 primejdie, ~ inimicitias argi atrage dusmaniile, ~ ad rem- publicam a intra in viata publica ded? adv: 1. pan acolo, pana inte-a- tata: nemo ~ ferus est ut nimeni nuvi ait de silbatic, inet; (usque) aadeo... dum (donee, quoad) atata timp... edt: usque ~in periculo fui- ‘mus, quoad Caesar rediit am fost {in pericol doar pani ce s-a intors Caesar. 2. (precedat de atque) ba chiar: intra moenia atque ~ in se- rnatum videmus il vedem intre 2i- 28 durile Romei, ba chiar in senat, hoc consilio aique ~hac amentiaimpulsi ‘ndemnati de acest génd, ba, mai bine zis, de aceasti nebunie. 3. (dupe nnegatie) cu atat mai putin: ne tecta quidem urbis, ~ publicum consi- dium init acesta n-aintrat nici ma- car in vreo casi din oras, necum in sfatul obstese. 4. (intdrind un cu- vant dinainte) tocmai: tes ~ soles erramus riicim toemai de tei zile, unc adeo acum tocmai, iam adeo iti c& tocmai. $. pe deasupra, mai ales: ver ~frondi nemorum, ver ut- le silvis primavara este indeosebi folositoare frunzei crangurilor, pa- urilor, digue deaque omnes tuque ~ Caesar toli zei si zeitele si mai ales tu, Caesar. adeps, ipis m. sif grisime, osinza adequito (1) vi. a veni calare: ~ ad rnostros a veni clare catre ai nostri, ~portis (D.) a merge calarein fata portilor. adf- v. aff. adg- w agg. adhaered, ere, haest, hagsum vi Lea sta fixat, a rimiine fixat de: nau- frag saxis (D.) adhaerentes naw- fragiagii rimasi lipigi de stanci; (fig.) a se alipi, a se atasa: invidia adhaeret altissimis invidia se aga- ti de tot ce e superior. 2. fakin rat, a fijnvecinat, a fi unit: vineis silva adhaerebat Ving’ vie era 0 pi- dure, Peloponnesus continenti 29 adhaerens Peloponnesul unit cu continental adhaer®se6, ere, haest vi. 1a se fixa, ase infige, ase lipi: ~ ad turrim a se fixa de tum; (despre vorbire) a se poticni. 2. fig.) a se fine strns (de cineva, ceva): ~ iusitiae (D.) anu se abate din calea drept Adherbal, alis m. Adherbal: 1. nu- mele unor generali cartaginezi 2. fiul Ini Micipsa. adhibed, ere, hibui, hibitum vt, 1a pune Kinga (la), a adauga; a aplica ~ equo calcaria a da pinteni calu- lui, ad domesticum morem adven- ticiam doctrinam ~° aplica la dlijia de bastin’ o invagatrd str 2. aiintrebuinfa, a folosi, a arta: ~ saevitiam in famulos @ manifesta cruzime faté de sclavi, 3. a chema, ‘a atrage: ~ medicum a chema doc- torul. 4. trata; (refl-pas.)a se pur ta: imperat ut is quam liberalissime adhiberetur porunceste ca acesta si fie tratat cét mai bine, sic se ~ in otestate ut a se purta astfel la pu- tere, incit. adhinnia (IV) v1. a necheza adhortatia, Onis f indemn, imbi- batare. adhortator, dris m. sfatuitor, adhortor, art, atus sum vt, dep. a in- demna, a incuraja, a imbarbata: ~ «ad pacem a indemna la pace, ~mi- lites a imbarbata pe soldati adi adhe adv. 1. pana acum: video ~duas esse sententias Vid c& pind acum sunt dowd pireri. 2. inca, pe dea- supra: si quis ~precibus locus da- c& mai e vreun loc pentru ruga- inti. 3. (pe lingd comp.) inca si: ~ difficilior inca gi mai greu. adiaced, Zr, iacut vi. 1.ase aflalin- gk: adiacebant fragmina telorum alituri ziceau franturi de arme. 2. (geogr.) afi aproape, a se inve- cina: adiacentes populi popoatele finvecinate, Tuscus ager Romano (D.) adiacet tinutul etruse se inve- cineazii cu cel roman, ~ ad ostium Rhodani a se afla Ving’ gura Ro- nului. adici6, ere ici, ectum vt. 1a arun- cca (spre): ~ felum a arunea sigea- ta; (fig.) a-gi indrepta: ~ animum a-si indrepta gindul. 2. a adjuga, a spori: ~duas legiones ad exerci ‘tum aadiuga armatei dow’ legiuni, collegam ei Flaccum adiecerunt 1u dat de coleg pe Flaccus, no- vitas adicit calamitatibus pondus noutatew adaugi nenorocirilor 0 greutate in plus. 3. (fg.) a adguga (Spunand): nam quid ego adiciam? cici ce si spun mai mult? adice quod mai adauga ci. adiecti6, dnis f. adaugire. adig6, ere, égi, dctum vt, 1.aimpin- ge citre, a mana, a duce eu forfa: ~hostem ad collem aimpinge dus- ‘manul spre coling. 2. a implanta, adi a infige: ~ clavum in arbore a in fige un piron in copac, alte vulnus adactum lovitura adane patrunsé, 3. a arunca: ~ ela a arunca sage 4. fig.) a constrénge, a forta, a de- termina (pe cineva): mori adigitur e silt si se omoare; (jur:) ad (in) jusiurandum sau iureiurando ~ a face pe cineva si depuni un jura- mant. dims, ere, emi, émptum vi. a tua, a tipi: ~ vitam, pecuniam aripi viata, bani; (poet. a interzive: adimam cantare severis voi interzice celor severi s& ednte. cor, dipisel, deptus sum vt. dep. 1. acdstiga, a objine, a dobandi: ~ gloriam a castiga glorie. 2. a ajun- Be: quos sequebantur non sunt aadepti pe cei pe care-i urmareau nu i-au ajuns. aditus, as m. 1. venire, apropiere: ~ multitudinis venirea multimi 2. acces (vointa sau putinta de a in- tra) im id sacrarium non est ~ viris (D.)in acest sanctuar barbati n-au acces, mercatoribus (D.) est ~ ad os negustorii pot ajunge laei, homo rari ~ om greu accesibil, faciles (difficiles) aditus habere a fi usot (greu) accesibil. 3. (loc de) intra- te: templorum aditus exornavit a impodobit intrarile templelor. 4. putinfa (mijlocul, calea) de a ajun- | ze la ceva: ~ad consulatum calea spre consulat. 5. inceput, pas 30 primus ~ et postulatio primul pas si prima cerere, aditidics (I) vé. a atribui, a acorda: ~regnum Prolemaeo a-i acorda lui Ptolemaeus domnia; (jur) a adju- deca. adiaimentum, in. autor, sprijin. , Onis f 1. legitur’, uni. adignetor, aris m. cel care adaugi. adiungo, ere, inal, itmetum vt. La injuga: ~ auras aratro a injuga tau- vii a plug. 2. lega, a uni: ~ insu- Jam oppido a lega insula de oras. 3. a adauga: ~ legioni nonae octa- vam a adauga Legiunii a Xa pe a Villl-a; (fig.) a adauga (spundnd): ‘adiunxit minime id esse mirandum a adaugat ci aceasta nu e deloc de mirare. 4. a atrage, a cAstiga: sibi amicitiam hominum ~ asi cistiga prietenia oamenilor. 5. a acorda, a aplica: ~ fidem visis a da erezare celor vizute, ~ gravem poenam mu- nicipiis a aplica o aspra pedeapsi municipiilor, aditiro, are vt. a jura, a afirm: rind. tor, Oris m. ajutor (cel care aju- 10 pe cineva), sprijinitor. adiutrtx, ics f ajutitoare, sprijini- toare, adiuvo, are, ivi, aatum vt 1. ajuta, 1 sprijini, a favoriza: fortes fortu- na adiuvat pe cei viteji i ajutt jue 31 norocul. 2. a servi: nihil adiuvat. quod la nimic mu ajuta ca adl- y all admétior, 11, mensus sum vt. dep a misura (ceva, cuiva), a da cu ma- sur: frumentum militi ~ a da os- tagului portia de grau, Admétus, fm. Admetus: 1. rege in ‘Thessalia, sot al Alcestei. 2. rege al Molosilor. adminiculum, in, 1. arac (la vita). 2. (fig.) sprijin, ajutor: ~ senectuti sprijin batranetii administer, iri m. ajutor, slyjitor; (fig.) unealt’, administra, ae f ajutoare, slujtoare, administraid, iis 1. serviciu: ad- i ministrationes portus serviciile por- | tului 2. administrare, conducere: ~ \ reipublicae conducerea statului. | administrator, d7is m. conducitor, administed (1) vt. 1. conduce, a ad- ministra: ~rempublicam a conduce statul, ~rem familiarem a adminis- ‘tra averea. 2. ndeplini: ~ opus a i indeplini o lucrare. 3. (abs.) a lu- cra, a-§ face treaba milites sine pe- riculo administrabant soldatii lu- crau fit nici o primejdie. } admirabilis (2) adj. [fara supert.] | 1.admirabil, minunat. 2, ciudat, ui- ‘itor, curios: admirabile genus cau- lat fel de proces. tas, atis f/ minunare, ui- adm ad nunat. admiratid, nis 1. admiraje. 2. mi rate, wimire admirator, ris m. admirator, admiror, art, tus sum vt. dep. 1. a admira: ~ Caesaris victoriam a ad- mira victoria Iui Caesar. 2. se mira. admisced, ee, miscui, mixtum vi. 1a amesteca: ~rem cum re a ameste- cea un Tucru cu altul. 2. a adiuga (amestecdnd): funditoribus sagitia- rif admixti pritierior li s-au adau- gat arcasi. admissum, in. fapti rea, ticdlosi admittd, ere, msi, missum vt 1a lisa si meargd cdtre, a da drumul, a re- pezi:equum ~in aliquem asi repezi calul asupra cuiva; (ABI. abs.) equo admisso in goana calului, 2. a lisa sa vind, a’primi; a introduce: ~ in domum a primi in casi, ~ ad consilium a primi la consfatuire. 3. permite, aingidui: non admit- tit hoc veritas adevirul n-o ing’- duie. 4. (cu sau farain se) a-si per- mite; a se face vinovat; a comite; ~scelus a comite 0 crim, in se cul. ram ~A se face vinovat de 0 re- seal. admixtio, onis amestec. admodum adv 1. cu totul, foarte mult ~ adulescens foarte tanar, ~ pauci foarte putini, ~ gaudere a se bucura foarte mult. 2. (pe kang mum.) pain indus (3) adj, admirabil, mi- adm 4a, nu mai mult de, aproximati, cam: mille ~ equites cam 0 mie de cala- refi. 3. (in conversafie) intocma admolior, ii, itus sum vt. dep. ati- dica (Kang): rupes altas natura ad- ‘molita est natura a ridicat alituri stanci inalte, admones, ere, ui, itum vt. 1.a atrage atentia: admonebat eum egestatis uae fi amintea acestuia de siriicia Ij, 2.aindemna,asfitui a imboldi: ‘me admones, ui me servem ma in- demni si ma salvez, admonitid, dnis {-amintire, averti- admonitor, aris m. sfatuitor, amin- titor admonitus, as m. (numai Abl.] 1. rmintire: Jocorum admonitu prin amintirea locurilor. 2. sfat: admo- nit istius la sfatul acestuia, admorded, Ze, (mordi), morsum vt a mugea, admotid, anis f- punere, aplicare: ~ digitorum aplicarea degetelor (pe coardele unui instrument). admoveo, ére, movi, motum vt. Lea propia, a duce spre: ~ manum ad ora a-si duce mana la fat (pas.) a fiinvecinat: Africa admota Nilo (D.) Africa invecinata cu Nilul. 2. aaplica, a pune: ~diadema ea- piti a pune diadema pe cap, ~ ma- ‘um operi a pune mina la treaba 3. intrebuinta: ~ vim a folosi forta, admurmuratid, dnis f; murmur. 32 admurmurd (1) vi, a mumura (in semn de aprobare sau dezaprobare). adn- ann, adoles, gre, ul vi. 1. a advee jertfi zeilor, a cinsti prin jertfe: Junoni adolemus honores o cinstim pe lu- nnona prin jertfe. 2, a ard: stipulas ~a arde paiele. adoléscéns etc. v. aduléscéns ete. adolescd!, ere, evi, adultum vi. 1.(de~ spre fiinte, plante) a creste: cum adoleverunt pueri cand copiii s-au mirit, adolescunt segetes seminii- turile cresc. 2. (fig.) a se intiri, a se dezvolta: respublica adolevit statul s-a dezvoltat, adolésed*, ere vi. a fumege Adan, dnis (Adonis, idis) m. Adonis Grumosul fu al regelui Kiayras din Ciprw) adoperi®, ie, operui, opertum via acoperi. 8 fv. adopt anis f. adoptie. adoptivus (3) adj. adoptiv; adoptat. adoptd (I) vt. 1.2 adopta. 2. a Tua in ajutor; a alege: ~ sib? defensorem a-5i lua aparator. ador, Oris n, [numai N. si Ac] fi de grit. adorea (addria), ae f- recompensi fn gréu (data soldailor). adbreus (3) adj. din faina de grau, de grit adorior, ii, ortus sum vt.dep. 1. a se ridica spre, a pom spre: Dodonam 33. adortus est a porit cdtre Dodona, ~ maius nefas a porni la o si mai mare nelegiuire. 2. a ataca: ~ tri- bunum gladiis a-\ ataca pe tribun cu sibiile. adorn6 (1) vt. 1. a impodobi: ~ ur- ‘bem monumentis a impodobi ora- sul cu monumente. 2. pregiti: na- ves onerarias adornabat pregitea corabii de transport, ~ accusatio- nem a pregiti acuzarea ador9 (1) v. 1-a niga, a implora (prin rugiciuni) : ~ Cererem ao implora pe Ceres. 2. a adora, a venera: ~ Cuesarem ut deum a adora pe Caesar ca pe un zeu. adp v. app- adpl- v. appl adpr- v, appr. adpu- v. appu-. adqu- v. aeque adrdo, ere,rdsi, rasum vi. a tunde, arade. Adrastus, im. Adrastus (rege in Argos), adrépd, ere, répsi vi. 1. a se tari (pre), a se cifira, 2. (fig.) a se stre- ‘cura, a ajunge: ~animo ase strecu- rain suflet, ~ad amicitiam alicuius 4 ajunge si fie prietenul cuiva, adri- v. arri, Adria etc. v: Madria etc. adrogo y, arrogo, Adriimetum ¥, Hadrametum, ads- v. ass adsce- v, asce-, ads adscid, ire via chema la sine, a cere; agi lua. adscise®, eve, scivi, scitum vt. 1. a cchema la sine, a atrage, 2-s1 asocia: ~ Haeduos socios ad bellum a i atrage pe haedui ca alia in lup- 1, ~ Pompeium generum a gi-l la pe Pompeius ca ginere, ~aliquem in civitatem Romanam a admite pe cineva dreptcetifean roman, 2, a im- prumuta, a adopta, a-si insusis ~ sibi ritus peregrinos a prelua rituri strdine, ~ nomen regium a-si lua nnumele de rege, ~eloguentiae lau- dem w-$iinsusi gloria elocventei. adseitus (3) p.pf si adj. venit din alté parte, strain, adscribo, ee, scripsi, scriptum vt ea inscrie (intr-o lista, categ ~nomen in albo a inserie mumele pe listé. 2. a desemna, a atribui: ~ ‘utorem liberisa desemna un tutore copiilor, ~ hoe incommodum Sei- ioni aciat succes lui Scipio. 3. a adauga (in scris): ~in epistula diem a aduga in sctisoa- re data adscripticius (3) adj. de curdnd in- seris adsecta v. assecla, adserd v, asser®. adsessor, adsessus » assesor, asses- sus. adsided, adsidd x. assidea, assido. adsisto, sistre, sit vi. 1.a veni King’, se opri: ad fores adsttit s-a oprit ads Ja intrare. 2. a sta (langa cineva, ceva): umbra visa est ~lecto (D.) i s-apinut cf o umbri sti ling’ pat. 3. a fi aldturi de cineva, a ajuta pe cineva, a asista pe cineva: adsiste scribenti asisti pe cel ce serie. adspectd (1) ve 1. aprivi atent: quid me adspectas? ce te viti la mine? 2. (geogn) a se indrepta (intr-o di- rectie): collis adspectat arces co- lina este indreptatd spre. adspectus, as m. 1. privire. 2. infi- fisare. adspergo!, inis f stropire. adsperg0?, ere, spersi, spersum vt a stropi, a presira adspicid, ere, spéxi, spectum vt 1.a) a prvi: adspice liberos prives- te copiti: b) a privi cu admiratie: equi adspiciebantur caii erau pri- viti cu admiratie. 2. a ziti, a vedea simul ac Lentulum adspexit de in- data ce la zarit pe Lentulus. 3. a cerceta: ~ situm regionis a cerceta asezarea locului. 4. (geogr) a se afla (asezat) spre, a fi orientat catre: terra ad Oceanum adspicit yinutul € agezat spre ocean adspiratio, onis (1. aspiratie, 2. ri- suflate. adspir® (I) vi. give. 1. (despre vant) abate, a sufla: nulla aura adspirat nu suflé nici oadiere. 2. (fig.) a su- fla (a fi) favorabil, a favoriza: {fortuna adspirat labori norocul fa- vorizeazit stridania. 3. a aspira la 34 cova: ~ ad suecessionem a aspira Ja succesiune. 4 (fig.) a insufla: ~ dictis amorem a insufla spuselot bi dragostea, adsternd, ere vs. a intinde (la pi- mnt), a asterne. adstipulator, ovis m. garant; (fig.) partizan. adstipulor, ari, tus sum vi. dep. a garanta pentru cineva; (fig.) a se asocia (cuiva) ads, dre, stt' vt 1.a sta (in picioare), fide fata: iusta genitorem adstat virgo lingi parinte st fata, omnes qui adstabant toi cei care erat de fat. 2. a se ridica: squamae ad- stantes solzii care se ride. adstrepd, ere via fremita; a aclama, adstrieté adv. strans, concis. adstrictus (3) p.pf. v. adstringo. // adj. strins; shict, riguros adstringo, ere, strinxt, strictum vt 1. a lega: ~ comas a lega plete. 2.astrange: ahus sum adstringitur, tum relaxatur pantecele acum se contracta, acum se dilata, ~frontem a incrunta fruntea. 3. fg.) a inkin- tui, a constrange: ~ Galliam sem- iternis vinculis @ inlinfui Gallia prin lanturi vemnice, ~cives legibus 2 constrnge pe cetifeni prin legi; ‘se adstringere (adstringi) a se face vinovat, scelere adsirictus vinovat de crima. adstrud, ere, strixi, strictum vt 1. a clidi alituri: veteri adstruitur 35 recens aedificium Vinga clidirea veche, se construieste alta, now. 2. Vig.) adituga: quid aliud Fortuna ~ poterat? ce altceva mai putea adiuga norocul? adstuped, eve, ui vi. a privi wimit adstupet sibi se priveste uimit. adsu- ¥, assu-. adsum, adesse, adft (aff) vi. La fi de fat (prezent): omnes qui ade- ‘rant toi cei care erau de fat’, ~ad ‘portam ase afla la poarti, ~in ves- tibulo a fi la intrare, ~ ante oculos a fi in fata ochilor, aderat iudicio (D) dies era tocmai ziua de jude- cata, adest vitae finis © (a sosit) sfirsitul vietii, de montibus adsunt Harpyae din munti, apar Harpiile, ~animis (sau animo) afew (a avea) curaj. 2. a participa: omnibus his pugnis (D.) affuit a participat la toate aceste lupte. 3. fi alituri de cineva,a ajuta, a sprijni: amico (D.) a ajuta un prieten, adt- y, att aduilatid, dnis f lingusire adiilator, dris m. lingusitor. aduléscens (1), ntisp_pr v. adulése W adj. tani (intre saptesprezece si treizeci de ani) aduléscentia, ae /.tinerefe. adulescentulus, 1 m. tinerel aduléscd v. adolésca adtilor, ari, atus sum vi. dep. (cu D.) a Fingusi, a se lingusi pe Kanga neva, ~adu adulter!, era, erum adj. necinstit (in viata conjugala), nerusinat; falsifi- cat adulter?,erim. siadultera, ae f adul- ter(), adulterinus (3) adj. 1. stricat, cor- cit. 2, falsificat, fals. adulterium, iin, adulter, adulterd (I) vt. 1, a necinsti (0 fe- meie). 2. a corupe, a falsifica: ~ius ecunia a corupe judecata prin bani. adultus (3) p.pf. v-adolesed!. adj 1. inaintat (in timp): adulta aetate Jfilius fiw inaintat in varsta, adulta nocte in toiul noptii. 2. dezvoltat, intins: Aaec adulta pestis aceasta molima care s-a intins. adumbratio, onis f schits; imagine umbriti, icoana palida. adumbratus (3) p.pf. v: adumbro. Madj. 1. schitat, vag, neclar: adum- brata imago gloriae 0 icoana stear- sia glorii. 2. inchipuit,fictiv, pre- cut: comitia adumbrata pretinse alegeri,laetitia adumbrata bucurie simulata, adumbré (I) vt. 1. a schita (in linii generale), a descrie pe scurt: ~ he oum casus a povesti pe scurt ne~ norocitile ervilor. 2. a imita: ~mores Macedonum a imita moravurile ‘macedonenilor. 3.a ageza la umbr, a acoperi: uvae adumbrantur stru- gurii sunt acoperiti. aduncits, dtis f curbura. curbat. adurged, gre vt a urmiri indeaproa- Pe, adUr0, ere, ussi, stu vt. 1. aarde, 2. fig.) degera, a pripadi: ne fri- gus adurat poma ca gerul simu pripideasca poamele. adlisque [inversiune pentru usque aad) I. prep. (cu Ac.) pind ta. I. ad cu totul, in intregime. adtistus (3) p.pf v. adars, advecticius (3) adj. de import advectio, Onis f- transportare. advect8, dre vt. a transporta adveetus, as m. transport. adveho, ere, vei, vectum vt, L.aaduce, a transporta: ~ frumentum ex agris a transporta graul de pe ogoare. sosi (cu un mij- cam advehitur in céteva ile, ajunge la Utiea adveld, dre vt. a acoperi, a incinge: ~tempora lauro a incinge tample- Je cu laur advena, ae m. venetic, stein, advenid, ie, veni, ventum vi. a ajun- B¢, a sosi: ~ in provinciam a sosi in provincie, ubi ea dies advenit cand a sosit acea zi ius (3) adj, 1, venit din afar, merces adventiciae marfuri strdine, 2, care vine pe neasteptate, neasteptat; accesoriu: pecunia ee adventicia avere neasteptati, fruc- tus ~ beneficiu accesoriv. advent9, dre vi. [mumai pres. i imp] 1. a se apropia. 2. a fi gata si so- seascl, adventus, is m. sosire. adversirius (arh. advorsarius) (3) adj. opus, dusman. {/ adver- sirius, i¢ m. dusman, adversar. adversio v. animadversid, adversor (advorsor), ari, atus sum vi. dep. a se opune, a fi contrar: ~legi a se opune legii adversus! (3) adj. 1. din fe(@, opus: ~collis colina din fat, adverso flu- ‘mine in susul apei. 2. dugminos, pottivnic: res adversae insucces. 3. nefericit: adversum proelium in- frangere, adversus? I. adv. in intampinare, dimpotriva. IL prep. (cu Ac.) 1. faa, cate, 2. in contra, 3. (rar) fafa de, in raport cu, advert6, ere, vert, versum vt. 1.ain- toate, a indrepta: ~ terrae (D.) pro- ‘ras a indrepta corabiile spre firm. 2. a atrage: ~ vetera odia a atrage supra sa vechile uri. 3. animum advertere (sau animadvertere) a observa. 4. vi. a lua misari (con- fra cuiva): ~ in eos a tua masuri contra for. advesperaseit, ere, avit vb, impers, se insereazi. advigilo (I vi. a veghea (asupra cuiva), advocatid, Onis f. 1. apairare, pledoa- rie. 2. apairitori in proces: cum in- -genti advocatione venit a venit cu ‘un numiir mare de avocati, 3. ami nate (a unui proces), advocatus, i m. apiiritor, avocat, advoed (1) vi. 1. a chema, a convo- a, 2. chema in sprijin, a invoca, a recurge la, advolitus, sm. venire in zbor. advol (1) vi. a zbura (citre), a se re- pezi (spre. advolv6, ere, voli, votiatum vt. a ros- togoli (catre), a pravali: se advol- vere sau advolvi a se arunca la pi maint, a se prosterna adytum, {n, [frecv. pl.] sanctuar. Aeacus, i m. Aeacus (fiu al lui Iu- iter si judecdtor in Infern).! Aea- cidés, ae m. eacid, urmas al lui Aeacus. aedés, is f 1. (sg.) licas al zeilor, templu, 2. (PL) casi, locuinty, pa- Tat aedicula, ae 1. (sg.) capelii; cimi- ruta. 2. (pL) casuta. aedifieatio, nis f construire; cli- dire, aedificator, oris m. constructor. aedificium, in. cladire, aedificd (1) vt. a clidi, a construi, aedilicius (3) adj. de edil./ aedili ccius, if m. fost edil. aedilis, is m. édil (magistrat insdrci- nat cu ingrijirea orasului, cu apro- vizionarea si paza piefe, cu supra- aeg vegherea templelor, cu organizarea Jocurilor publice etc.) aedilitas, ais f-ediltate, functie de dil. aedis v, aedés. aeditumus (aedituus), 1 m. pazitor al templutui. Aedul, drum m pl. aedui (populatie

    You might also like