MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE CENTRUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A INVATAMANTULUI PROFESIONAL $1 TEHNIC [Anexa nt. 2 la OMEN ni 3501 din 29.03.2018 CURRICULUM pentru clasa a XIL-a CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI — FILIERA TEHNOLOGICA Calificarea profesional TEHNICIAN ELECTRONIST Domeniul de pregiitire profesional: ELECTRONICA AUTOMATIZARI 2018 ‘Aces cucu fo labor cx uma nementi poet arial Receive Profesional Teale (CRIT), 1D S632 Project fs finanfat in FONDUL SOCIAL FUROPEAN ‘Progam Operon Sectoral Dezoiaes Resor Umane 2007-2013 ‘Ata pois da mare profesional sein ces economics i devo sce haat peCarmen profesor ing, grad didactic I, Liceul Tehnologic Unirea Bucuresti Gheats la profesor ng, grad didactic I, Liceul Tehnologic Elecromures Trg = Pintea ures Gabriela profesoring, rad didactic , Colegiul Tebnie .Costin D. Neiescu” Diaconu Bucuresti Mirela profesor, rad didactic I, Colegiul de Post gi Telecomunicatii Gh. Airinei" Bucuresti Remus profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic de Comunicati Camcu ——_.N. Vasileseu Karpen" Florin profesor ing, Colepiul Tehnie de Comunieatit Tordache —_.N. Vasilescu Karpen" ) Consultan CNDIPT: ANGELA POPESCU - Inspector de specalitate/ Expert curriculum CATALIN DORIN COSMA - Inspector de specalitate {Class Xl, deme de rake profesional: lenin sootNOTA DE PREZENTARE Acest curriculum se apliet pont calificarea TEHNICIAN ELECTRONIST corespunzatoare Profilului TEHNIC, domeniul de pregitire profesionali ELECTRONICA AUTOMATIZARL Curriculumul a fost elaborat pe baza standardlui de pregtire profesionald (SPP) afeentealifcirit mai sus mentionae. Nivelul de calificare conform Cadrulul national al ealificdrilor = 4 Coretarea dintre unitate de rezultat ale invigils modul Unitaten de rezultate ale invagarit Unitaten de rezultate ale ivi — parents ae enumire modul tence generale TURE Panifcare proctiei ‘MODUL 1 Planificarea produ ‘URE 2 Realzares echipanencoreiccwonize | MODUL. 2 Circute electronic analogs igh URE 3 Evalacea st de fncjonare aa cioutlr i echipamentsiorelecrnice Unitaten de rerultate ale iv tril cores enumire modul URIS Proiesarea asset de calelsor® | MODUL 4 Projectarea asistati de circiteor electronice caleulator TUR 6 Uiliare semlor de eqs ‘MODUL 5 Sisteme de reglare automat in rosesl ehnologice automat ‘URI7 Uilizareacireuitelorlecronice © | MODUL 6 Electronici de putere putre ‘URI 8 Ualizares semetor cu MODUL Sisteme eu Microprocesore/ Mcrocontore ‘microprocesoare/ microcontrolere URT9 Exploatares yi mentenata MODUL 8 Mentenanfa echipamentelor | echipameneirelectonice electronice {Cas domenil de prepte profeoal: lenis amarPLAN DE INVATAMANT. Clasa a XI-a Cilul superior a Hiceulu ~ filiera technologies CCalificarea: Tehnicianelectronist Domeniul de preptire profesional: ELECTRONICA AUTOMATIZARI Cultures MODUL 1 Planiticarea productiet ‘Total or fn @ dincare: Laborato thnologic 3 Tnstrure practic = MODUL TI Proisctaren asstatk de caleulator Total ore Jan 4 incre: Laboratortehnologic 98 Instruie practic = MODUL IIT Sisteme cu microprocesoare/ microcontrolere “Total ore fan 93 incare: Laboratorehnologic 3 Tnstrure practic [MODUL IV - Curriculum in dezvoltare loc Total ore fan @ dineare: Laboraor tehnologic Instruire practic > Total orefan= 11 ore/sapt.x 31 siptamani =341 ore/an Stati de progatire practick MODUL V Mentenanta echipamenteloreleetronice Laborstor tshnologic 90 Insure practic 6 ‘Total orefan = 30 ore/sipt. x § sSptimini= 150 ore ‘TOTAL GENERAL: 491 ore/an Not Progitiea practic poate fi organizaté atit in unitatea de invapimdint et si la operatorul economie/instituta publica partnera © Denumires si conjinutul modululumodulelor vor Mi stbilite de etre unitatea de invayamant tn parteneriat eu operator economie/nstiuia public partener, cu avizulinspectoratulu scolar Cina Xe, meni de rake profesional: lestonist atomUnitates de rezultate ale invatarii - jes labor] Prac Labo | Prac [eer rator| tea rator | tea Uniatea de rezliate ale “inva ~ Denumire modul tebe generate | i URI Puifisreaprodiiei | Planificarea producti a — URE § Proiecarea asisati G| pss ctaren asltata de T calculator a circuitelor ifs ee calculator URI 8 Usiizarea sstemelor Sisteme cu microprocesoare! a microcontrolere oa ‘COL. 1 2 URE 9 Exploatarea i ‘mentenanja__ echipamentler electronice Mentenanta echipamentelor electronice Caliearea poesia Tecan lees ‘last Xi, domo depen rofesional Eleni stomaMODUL 1. PLANIFICAREA PRODUCTIEL © Not introduetiva Modulul Planificarea productiel”, components a ofertei educatonale (eurrculare) pent ‘alfcare”profesionala Telnician electronist domeniul de pregatite profesionala Elecronica ‘auromanzri face parte din cultura de speialitat si pregtirea practic saptiminala aferente clase a Xlba, cicll superior al liceuli- filer ehnologica Modulul ,Planificaren produetiel” face parte din cultura de specialtate aferenti domeniului de pregitire generali: Elcctronied automarizdri, clasa a Xba, cielul superior al liceuli, filiera {echnologiet i are alocat un numr de 62 orefan, conform planulyi de invifimént, din care: + Sorefan — teorie + Borefan —lahoratortehnotogic Modulul ,Planificarea productiet” este cetrat pe rezultat ale invari si vizeaza dobindinea de ‘cunostin,ablitii $1 aitudini necesare practidriangajérii pe piata munei in una din ocupatile specificate in SPP-ul corespunzitor ealfcdrit profesionale de nivel 4, Telnician elecironst din domeniul de pregitice profesionalé Fletronicd aufomarizdri sau in continuarea pregaii intro calificare de nivel superior. Competenjle construte in termeni de rezltate ale invari se regasese in standard de pregtire profesional pentru calificarea Tefnician electronis © Structuri modul ‘Coretarea dintre rezultatele inv din SPP si continuturie invayarit URIS, PLANIFICAREA PRODUCTIEL ezultate ale invari ‘Confinuturite inviarit (coditicate conform SPP) Cunostinge | Abiitgi_[Atitud 91 92,1 [9.3.1 | Procesul de productie - concepte de bara 92. 932 » Definite 923 933 » Factor care conditioneazi procesul de producte: 924 ~ fora de munc + oblectele mane, respect resursee naturale; _mijloacele de muned,respectv capitals procesele naturale; » Procese de mune, proces tehnoloce,procese naturale; > Caractersieile proceselor de produce natura bunurlorproduse ga serviilorprestate; = modul de folosie a bunurlor sa servers materia prima utlizat; = proceseletehnologice Floste: - modal de onpanizare a activist » Clasiicarea proceselor de produce dup ~ modal de participa la executare diet ‘rods, Tuer sau serviei (last Xi, domenial de prea peofesonasEocronic automateSau de fnisre) + auxilire + de Servite sa de deserve ‘modi de executare(manvale, manval-mecanice, ‘mecanice, automate, de aparatur: ~ modul de cbtnerea produselor finite din materia prima (direct, sitetice,analitice); ~ modul de desfigurare in imp (continue sau Aiscontinue, cite sau necictie): | «natura tehnologicl a operailor efectuate (chimice, de sehimbare configuraje, de asamblare, de transport): natura aetivtailordesfigurate (propriv-ise, de magzzinaj sau depozitae, de wansport): » Componentele proceselor de producti: intarle 4 resurse materiale: + resurse financiare: + resurse informations + preueraea intr (prcesul de produtie ropriv-is) + etapele proceselor de producti: de planiticare, de prelucrare de contol, financare, ‘nformationate (exemple spcifice domeniutui) + elementele proceselor de productie propriy-2se ‘opera tchnologce: perafii de control; operat de transport si depocitare (caracterstii, exemple specifice domeniuhui) ~ isiile sau rezltatele * rezultae concrete: + rezulate sitetice; + renulttefinancare ezultate infoemayionale. 312 [935 93d | Tipuri de produ 926 » "Factrit care determin8 tipul de produce: nomenclatura de fabricate, stabilitatea In timp & fabricate’ sau respectablitatea fabricate, volumul producti fabricate din fecare ip de produ, gradul de specializae al locurlor de munct,ateieela §1 seoilr, forma de deplasare inte Tocurle de mune 2 ‘objectelor muncii, modul de amplasare a uilajelor, ‘micitatea producti’ si durataciluli de productic, cveficientl tjpului de productie: » Caracteristici, cerinje,avantaje si dezavantaje spectice iputlor de produce | producia de mast; = producta in serie (mare, mijloce, mit); producia individual. Oia [9B [9S | Metode de organizare a produit de bak 928 | 9.36 | » Onganizaren produce’ in Nx ~ caracterstic principale Calica profsona: Tein kevoist Clas a Xl, domenild preg roto: Elesronitsutomatzs‘arlante de organizare a produce in Hx + dup grad de mecanizare si automatizare sl executiri operator; + dup gradal de continuitate; + in raport cu nomencatura prot’ fabric +n raport cu ritmal de fantionare; +n raport cu pozta obiectului de prelucrat; +n raport cu modul de trecere a produselor sau pieselor de la un foe de munca la alu + dupi configuratia modului de amplasare a lecurilor de mune pe supraefe de produce; + dap grad de cuprindere a produc ineprindeit ‘ncadrul organiza produce in ux; + dupa modal de deplasre inte opera produselor sau a pieselor - forme de organizare a producti in ux in diverse amr ale economieinajonals + clementele de calcul ale une ini de producie in Tix tact: + rimal; ‘+ numrul de masini sau de locuri de mune’ ‘+ numral de muncitori; + lungimea lini de produce in ux: + viteza de deplasare a mijlocului de tanspor > Orginizarea proc pe grupe omogene de masini si insalai earcterstc pncipale, vane, deavanige » Organizarea producii In celle de fabricate: caracterstict principal, avantaje, dezavantaje: » Organizarea producti prin automatizare avantgjeleeutomatiziris “forme de sutomtizare + dup sri de cuprinere outomatizarea simpla/complend), + dpa condtile de implementare (automatizarea convenfionald localt/complexs, automatizarea de ansamblu, conducerea cetralizal a procesului tehnologic, conducerea automat cu caleulator a rocesuluitehnologic) » Metode moderne de organizare @ producti (prneipi generale) + metods programértliniare; + metode de organizare a produce lind analiza ‘rumul rte: CPM (metoda drumulal ertic)s PERT (Gehnica evalu repetate a program); + metoda Jus in Time” (L1.T.). » Sistome Rexiile de fabricate, 31a 539/937 | Programarea si organizarea activitai de produce 92.10 /038 | ivelul unut agent economic e2 [939 » Etapee programa si rmanizii activi jo2u2 > Actviaile de programare, pregtire,} Loos urmirie a productiei—prezentare ge Calieare prosiona: Tetaician eerie (Cis Xl, demon depres profevonl: lection> Siruclura i airibufile comparimentulal programars, propre lansare gi urmaire a producti » Planficara necestralui de restrse materiale etpele plantar necesarulu de resuse materiale; * intocmires list’ de resurse materiale + determinarea normetor de consum: + sablieapropu-zis a necesruhi de esse materiale; + determinarea stocului de la srg perioadei de Program; + calcula indcsomul neces teal de materiale, + splicai practice de planificare a necesarulu de resurse materiale pent o situa dati: » Planificarea necesaalui de personal = sirucurapersonalul unei unital economice; “nivelur de califiare: “ elementele caracteristie ale unui post (ga postal) + aplicai practice de planificare « necesaru de personal pentr situajie dat; > Informa si documentele specifice program roduetei:cilograma pe produs, programul de producti calendaristc cenralizator (a nivel firme sila nivel secte), alana de eorearecapaciate- increare, programul de producti operatv,fige ‘ehnologice, planuri de operai,situaia numarului de ula pe grupe,programul de reparai ae user, situaliatermenelor de executie ale produseloraflate in fabricate, diagrame de montaj normative etc. prezentae general (scop, infrmai necesare suse, Inari generale de elaborarecompletare, exemple) plicatit practice de utilzares'sau complctare a unor documentespecifice programa produce » Documentele neesarelansti in fabricaie: bonurle ‘de matrile sau fice limita, bonurile de lueru pe ‘operate sau pies, borderoul de manoperi, borderoul ‘de material, fisele de Tnsoire a piesei'a produsul filme cu procese de produce specitice domeniulu: soflurispecializate in planifcares si organizarea produetiis suportuti de curs, ige de ler si materiale audio-video cu procese de produce specifice domeniulu: ‘Auxilare curricular, fge de lucru, fie de documentare, ge ajuttoate, plang didactice, reviste de speciaitate, documentaialuriilr practice (cir tchnice,dicjinare de termeni tehnci, normative specifics, ie individule de insructaj de SSM si PSI, standard tehnice, standard de evalua) ete tabla interaciva; Videoproiector, sistem de calcul conectt la internet, vy ‘© Sugestii metodotogice Continue progare! bus sf abort ft-o anit exis, ie nid con de prelate cere acerca ye nv eal epee Repasen numil de ore ae nell pe fea tent ‘inde [a latins profesor nine de flaca eco eave de canosine snr le leone {alse de composts moter damp sto ddd deem So ‘tiie seul dc celal sa ‘Acre inorder vine profs care ar sari J indian de 4 tap rosea acca peruse vo dea cana proce etl pneu 4 dope srry soul tale opine ale around ia a, lng veo penpeshelr cuca incest ote ul n grasa, pt in abortora foc! de mun dsutile de gp, peseniie ie, milineda secroae tele q pucite inp visite oe ents nv fie. in dere stir de satowe Oe eg de ae Gecilor, de usnare a repeal, de sein oso, peu 9 Spel de echip soup jn cen dr. Serena + tanfomaes evan copeicpr prin instue nce 1 Ininre alan feted acetone pe eu! indu {locum apt dnt ne deifernar sacra popSiren ‘Gna a Xs domenil de roi rofetnal: Electonics nomaticisprogramatd,experimentl gi lucrl individual, thniea munci eu fie) ev atviaile ee solicits efortulcoletiv (de echip de grup) de genuldiscutilr,asalulu de ide, et. 1 folosiea unorsrategi care si favorizeze relat nemijlovt selevului eu medi de afaceris * “nsusirea unor metode de informare side documentare independent, care oferi deschideree spre Auloinstuie, spre invitee continua Avan tn vedere volumul mare de cunostine noi vizate de acest modal gi necesitatea de ale ‘organiza sisistematiza,recomandim usilizarea unor metode de predare si invijare care & sustna acest demers, ca de exemplu: ,Organizatorul grafic”, Harta eoncepteloe”,.Cubul”, .Mozaie” ee Modulul Planiicaréa producti” poate incorpora, in orice’ moment al. procesuii ceducativ, metode, mijloace sau resuse didacice care si facilitezetranzita de la yeoal la viata activa Viaita de studiu Is unitate producti poate ofei posiiltate ea date informational- splicative obyinute in cad ebicetivelor viitte 38 wibs un rol insructiy, demonstativ” sa pica. ‘Visita destin poste fi asociat cu studi de ea. Acesta este 0 movalitatea de analiza 0 situate specifics, particular, real sau ipotticd, modelta sau simula, care exist sou poate 38 apart into aetiune, fenomen, sistem, ec. de orice natura, denumitt car, fa vederea studierit sau rezolvari Ii, in raport cu nevoile ilturirit unor neajnsuri sav a modernizari_proceseor, asigurindluareaunei deci optime in domeai espectv. Metoda studiului de caz are un pronunat caracter actv-parciatv,formatiy si euristc, contibuind la antenarea si dezvoltrea capacitjilr intelectuale gi profesionale, oferind clevlor Solu de rezolvare eiciente a unor probleme sau sitai-pobleme teeretice i peactice. In foes se fact expuneri generale, se poate proceda la studierea unei unit industrale, cconomice din localtate pentru ea levi 38 constate direct cum este organizath munca, care sunt etapele Muxulu ‘chnologe scum se inénuieele sau cum este orzanizath administra unitate coneres,fabrica sa atelier pe cae i studi Studia de ear devine metod eficienta numai in conde in care eazul de anaizat este prezenat into forma problematizat care 58 suscitecurictatea interes levi ‘Cazutil, se remarea prin gisire Tor din com”, fie nt penta favorabila— evident de rezuhate superioure in muncd, fie intro ipostazd nefavorabill, careterizat de reaulate nestisfcStare(eyecur) in munes numite gi element problem” Exemple de eazuri positive pot fi: intxducerea unei tchnologit noi sau retchnologizarea unor proces: perfectionarea unui sistem tec, a une sei (sector) sau a unelinteprnder et, iar cazuri negative pot fi cele rezultate dnt-o planificare gresti a resurselor si din necorelarea acestoracu etapee proces, espetiv cu reulatleproietate Metoda studiului de eaz poate fi utiliza in special atunci cid sunt vizate urmitoarele rezultat ale in ae: 1 Cunosine 12.14 Prooesul de produce 19.13 Indicator de productivtate a muni RIO.L.6 Metode de erestere a eficienet producti 2 Abita 'RI9.21 Analizarea unui proces de produce specific domeniu 110.2 14 Determinaea valor numeric indicator de productive & manc 192.15 Evaluarea unui proces de produce pe bazaindicatoilor de productivitate a muncit in vedere efcienticriatvitii de produce. RL9.2.16 Analizarea metodclor de cretee a ficient’ products alegerea solu optime. Rf 0.2.17 Comunicarearezukatelorativitiilor profesionae desfigurate, 3. Atituini 19.310 Asumarcarezutateor evalu proceselor de producti. 'R193.11 Promovareasoluilo de eficentizae a producti alice profesional Tein eletaiat {isa XI domenil de reste profsoal: lestonish axontapele metodei sun, i ini mar, ummatoarele: + profesorul expune fn fata eleviloreazul de studies + dupa necesiate, prin conversoie actualizeazi cunostingele pe care elevi le posed si care le vor {i necesare in analiza s aprecierea eazului dat; se stabileste problematia pe care oridit cazl si care rebuierezolval; se caut cle de interpretare, analiza si rezolvare a cazului; se procedeaza la ezolvare; profesoral aalizeazs apreciaza modul de rezovare a cazui si eziatele la care auajuns elev Profesorl trebui si fie pregitit ca pe parcursul analizei cazulu si fe in misur si ofee {nformati suplimentareasupra azul "Modul de organiare a activitaiielevilor in cadrul studiuli de eaz poate f diferit de lao analiza la ala Aste, eazal poate 8 fe dezbatut frontal cu Intreaga clas In mod oral sau in ae sitwai se poate luers pe grupe de elev care si rezolve acelasi eaz pe efi diferte, Deasemenca se poate da fieciretgrupe de elevi un eaz aparte iar a sfigit ete un reprezentant al Fieerei grupe Va prezenta si motiva modul in ear a fost interpreta, analiza i rezolvat eal irezultatul la care sa Aajuns. In sccastd situate profesorul va conduce discuile clasei pentru depajarea clementelor corecte gi, eventual, pera stabilrea si ilturareagreyelilor.O alti manierh poate fi ezolvaea in seris, de cle fecare elev in part, a cazului dat urmind ca profesoruls8 le analizeze sist le discute asa cum procedeaz la Iver serse. In studierea gi rezalvarea cazurilor este indicat st se foloseasc si alte metode de stuiu 51 Invajare ca: dezbaterea, problematizares, modelate,algortmizazea, simulate, ee. Revomandim $i strategile diactice inspirate de practica industialdprin_usilizarea lurmitoarelor metode si tehnii: Brainstorming”, Explozia selara”, Palaile_ ginditoae”, .Caruselul” (Metoda Graff), Metoda ,Mult-voting”, masa rotund, itervul de grup, Incidental rte", Philips 6-6, ,Controversa creat, tchnca acvariulu, tehnica focus ~ grupuli, metoda Frisco, sinectica, Buzz-groups, metoda Delphi, metoda ciorehinelui,diseutia panel etc. Pregitiea practca in laberatorul tehnologic se realizeaza respectind specificitatea actvitiilor de instar, prin efeetuarea unor lure de Iborator entra care profescel va preg ede invijare ~ indruméri de laborator. Strctura materalelor de Invifee proictate penn le de laborator ae tre st includ, up cz, refer la urmtonrele aspect “Tema abordath Notiun teoretice Schema montajului de lac si aparatele necesaredesfisuririlucriri Breviar de calcul Sareini/nstrueiuni de aera ‘Tabel de date experimentale/date calculate {8 Concluzi si observa personale Se propane in cir, o Ia de aborator pet tema Med organiza produ a b é £ Lucrae de labortor 1. Tema luerarit ‘Studiul eomparativ al metodelor de organizare productei in fx 2. Notiunt teoretce Un cielu de producti este determinat de sucesiunea procesclor partiale si a operilor care compun aceste procese, Incepdnd cu momentul infializarit fabricajiei si pind Ia objinerea produsuli fini Prametrul principal al conduceri operative a peoduetiei este duratacleluul de product acestuia si avind in vedere termenele de livre a produseor, se stabilese termenc! fabricaic si termeneleintermediare care permit egalonarea in timp si controll evo e fabricate Calica profes: Tein elstonist {last Xi domed press proferonal: lenis stoma‘Secunose mai multe varante de organizare a Null tehnologie, i anume: ‘+ prin imbinare suecesva (serie); ‘prin imbinare paral ‘prin imbinare mixta, Metoda de imbinare succesivit (serie) se caracterizesz8 prin faptl cd fiecare operaie din fuxul {chnologie al unui reper, Incepe numa dupa ce au fost prlucrate Ia operaia eurent toate piesele din loal de fabricate, ‘Durata cclului technologie se dotermin8 cu urmAtoarea relaieanalites Der, =n o 1 numarl piescor din lou de fabricayio 1m-~numarul operatilortehnologice din fluxul de fabricate ‘u.—timpul normat de exceuji operat i din ux [Noy nual loeurilr de munci la care se executlsimulan aceeas operatic D,~ durata proceseloe naturale ~ durata proceselr auxiliare _D,~ dura interuperilornetehnologice Metoda de imbinare paralela este specified productei de serie mare si de mas, eu fabricajia ‘organizath pe lini tehnologice in fu, Se caracterizeaza prin deplasaea individual pieselor sau fn louri de transport la operatia urmatoare pe masura terminari prlucrai la operajia eurena Metoda presupune deci, o astfel de organizare a lurulu, inet si se asigure att paallismal in prelucrare, cit si transportulfiecire pise dela prima operate pina la ulima operate din luxul technologie. Relaja de caleul a durate cicllui de producie este: ® ‘p~numralpieselor din ltl de transport. Pentru a respecta ceinjle acesei metode, Ia determinarea grafic a duraeicilului tehnologie se procedeazi atte ‘se eprezinta prima pies din Jot la toate operaile; ‘© se eprezintapoi urmatoarele piese la fecate operate fn parte; ‘12 opeata principal (operata cu durata cea mai lunga) se asigurd continuitatea finetiondit utlajloepe tout durata prelucri lol + ncelelate operat, inte piesele componente ale loeului vor exista station deutlaje: + durata acestor stajionari (interuperi) se caluleaza ca diferenta inte oporayiaprincpala gi Sistem de caleul conectat a internet, cu software wilizat pentru simulare > Auxiliare curricular, fige de lueru, fie de documentare,fige ajutitoate,planse didactce, reviste de specaltte, dcumentaialuerirlor practice (cai tehnic, dicjionare de termeni tehnici, normative specie, fige individual de instruct de SSM si PSI, standarde ehnice, sandarde de evalure) etc > Tabla interactva, videoproector ‘© Sugestii metodologice Aceasti secjiune are rolul de vi orienta asupra modaliiior de dezvoltare a rezulatelor Inve / competentelor specitice, prin intermediul continuturlor recomandate gi avind in vedere cunostings, bilitiiatitudini pe care fe presupune unitatea de rezulate ale invaei/ competent, Fiecare elev are un stil de invtare propri, Pe de alté parte, complexiatensituatillor de vag ale ‘omului moder reclam o adapta continui a siului propria la cernfele sarin de Iuer, Cu alte ccuvinte, mediul coneret in care vor lucr fi va pune in situatia de @ analiza informatie si de a sctiona ‘In conseeingt, folosind att senzorii vizwali edt si eapacitajile motorit i intelectual. Din aceste considerente,activitjile de invdjare trebuie 8 rispunda unor stir variate de invdtare, in care s& se regiseaseaficcare elev si care si contribuie la extinderea abiiijilorindividuale de a rlaiona eu -lumea real Pregitiea, se recomanda a se desfisura in laboratoure eabinete de specalitate din unitatea de invajamant, dotate conform recomandirlor mengionate mai sus, sub coordonarea profesorul de specialtae Pentru formarea competenelor cheie ar trebui utlzate activi de inane prin care clei si-5 dezvote abiiile de lucru in echipS, de comunicare, asumarea initiatvei in rezolvarea unor probleme ete Pentru modulul «Proieetarea asistatk de calculator” se recomandi s8 se usilizeze, cu preponderent, retode specifice invita contrate pe elev, ca de exemplu: problematizarea si tnvajrea prin ddescoperire, activi practice, harta conceptual, cubul, peer learning ~ metoda grupurilor de expert, studiul de ea, proiecal etc. Pentru dobindirea rezulatelor iwajiei aferente modululsi ,Profetaren asistatk de calculator” activtitile practice se vor proiecta, preponderen,interdiseiplna, in eorelare cu celealte module, ca se exemplu: = Simularea si analiza funetionaricrcuitelor eleetonice fn c + Simularea gi analiza function circitelor electronic in ca. = Masurareavizualzareasemnalelor in diferite puncte ale cireuiteloreletronice Ridicareaearaersticilr de funetionare pentu dispozitivele ciruiteleelectonice Simularea defectelor + Analia funsionii ciruitelor electronice in prezenta deectelor + Projectarea de crcuiteeletronice de complexitate michimedie + Proiectarea cabajelorimprimate Celica profesional Tein eeiit {Csi amend resi profesional: lectionLista ativitilor practice se va realiza in Funeie de resursele disponibile in scoala gifsu la agentul {gconomic partene. Jn cominuare, prezentim un exempla de activitate de invitare: utlizarea metodei problematizrit pentru invéjarea utilizirii simularit in vederea analizei cicuitelor realizate cu circuite integrate ligt Problematizarea este 0 metod didacticd ce consti din punerea in fafa elevului a unor ica reat in mod deliberat, in depBsirea cdrora, prin efortpropriu,elevul inva ceva nou. (C. Moise in Cucos 2005, 159), [Esenja acestei metode consti in ereare, pe parcursl invari, a unor,situai-problema™ i rezolvarea acestora de cite elevi, porind dela cunostinje anterior insusie Problematizarea cere respectrea unor condi [levis alba cunoytnjeanterioare legate de problema data; 2.clevi i fi realmente interes rezalve; 3 dificuliile 8 fe judicios dazate pentru a nu blocaclevul, 4 momentul pla probleme sfc potrvit. Pasi invari prin problematizae sunt: + Formularea problemei Studierea aprofundats ‘Ciutarea Soller posibile la problema pus: ‘Obtinerea rezulatuli final Validarea solu Problematizarea este © metodi eu un inalt potenfial formativ ce contribuie la dezvoliarea ‘operator gindini, a capaciajlor ereatoare, Ja cultivarea motivatel intrinsoci, 1a educarea independenjei i autonomie! In actvitatea intelectual Recultate ale invari vieae, conform standardului de pregatire profesionala: 9.1 [Programe specialzare pene protectare asistata de calculator a eireulelorelectromlce 9.1.2 Simularea si analiza fnctiondri circuteloreleeronice 9.255 Cautarea gi selecia componentelor in bibliotect. 9.2.6 Plasarea componentelor pe schema 9.2.7 Bditarea elementelor asociate componentelor. 9.28 Interconectarea componentelor in conformitate cu ceriele sarcinit, 9.2.9 Verificarea schemel desenate prin comparatie cu shia de refering 9.2.12 Simularea fanefionari circuitelor elenonice de complexitate mied/medie 9.214 Anal ttelor simular 9.2.15 Imerpretarea rezltaelorsimularit 9.2.21 Uillizareacorectd a vocabularull comun sia celui de specialitate 9.2.24 Comunicarea/raportarea rezultatelor actvitatilorprofesionale desurate 9.2.27 Unilizarea instrumentelor informatice pena a produce, prezenia si ntlege informarit compere: 9.3.1 Consienizarcaimportanelproicetri asitate de calculator pentru domenial tie: 9.32 Dezvoltarea unui dialog consoructv cu alte persoane, In vederea rezolvarl unor probleme tehice. 9.3.3 Colaborarea cu membritechipe de luer, Os scopal indeplinietsarcnilor dela lau de 9.3.5 Indeplinivea sareilor de lueru ew responcabtae si sriostate Cates profesional: Teta elstrnt Chas. Xf, domenil press poesia: lesan stomataObiective: + Si simuteze crete electronice cu circuite integrate digitale ‘+ Sianalizeze funeionarea crcuitelor simulate Sa interpreteze rezultatele objnute Analiza circultelor realizate cu cireuite integrate digitale flosind programa Digital Works! ‘Timp: 150 minute Organizareaelasei: 4 grape CClasa se va impart tn 4 echipe, Flecare grupa trebuie sa rezolve cite wna din sarcinle de tucru de ‘mau jos. Pentru acest lucru avet la disposife 100 minute. Apo, grapurile se vor reuni in plen $1 inp de 50 minute vert impart cu cll colegirezutatele invari acumulate la pasal anterior, caste: fiecare echipd are la disposiie cite 10 minute pentru prezentarea si analiza reulttelor ‘bjinue, iar Dn ultimele 10 minute se vor trage conclucile finale. 1, Stabiirea tabelului de adevir pentru portle logice SI, SI-NU, SAU, SAU-NU, SAU- EXCLUSIV, SAU-EXCLUSIV NEGAT. Ummatiindeafile urmatoare + select, pe rnd, potleamintite mai sus si poztionai-te in zona destint circutull + pentraflecae dintre ele lesa la ambele ints dispoztivele denumite indi interactive; (nut tai si legar’efcniv acestedispeztve, flosind uncalta de legaturi,); + la esireafoearei port legat ete un fed pentru a putea stabil starea sa logics nu witli eget fet acestedispoztve,folosind unealta de legitun, ), + tactile pebutonal Bl Nnpeney a pom fc ilar + nfo arse nfl inet ss ot eomana ine intercive ‘Comandind ine interactive, abi ublle de dev penta fezre par in parte 2: Pomind del variable bina A,B, sD eal upon logic uaa nei f= avBC+D f=(onp.z i,=(@rB)C=0) jn des (sB+e) Peni feare dinve fine de mai sus stably blu de ade, fosnd inti interactive ld 3 Stl su comparator digital ‘Real cuajutol progam uraioare schema cu po logic: + pozitionaiporilelogice, leur invite interactives + Tacailegtiile flosind uneata petra leer, Progra se poste desis grat ha sonia omlinsnoadshm Calcaeaprofsinai: Tein cketoast+ fae ctic pbto! Ba ene po sn + ufo usr asl ere out oma ine inactive 5 abla incre oa combi pol yma de irare dl sae lor li notte naa «stb ae ines gern ACB, ADB LAB, Tela schema cu alge rere lua a . » c + pozitionai pore lopce,led-urile i mail interactive; + faceilegiturlefolosind unelta pena legatur, + faceti cle pe buona Brun pentra a por simlarea: + transforma cursorulastfel init s8se poatcomanda inti interactive: + stabil Ia itrare toate combinafile posible si se noteaza de Fiecare dati stares celor dou ici, Sich + completa tabell de adevieacircuitul ‘© Sugestii privind evaluarea cognitive gi abiltafipractive se vor Avid in vedere 8 promovarea modula presupune achi labora instrument de evaluare a ambelor pur de achiris. Combinarea eval relator intr © singur situajie sau seenariu de rezolvae a unei probleme ar fi una dine soli. De asemenea, Pentru o a realiza 0 evaluare edt mai cree si complet, se vor folosi att metodeletraditonale (probe orale scrse, practice) ct si cele altemative (project, portofolal, stuiul de ca, observarea activitii si comportamentlu elevulu, portfoliu). Realizarea instrumentului de evaluare trebuie si aiba ca punet de porire o situatie concrett (practic). Prin rapontare cu aceasta se vor identifica cunostinfle, abitiile si atitudinilor care inebuie evaluate. Exemplu: se doreste evaluarea rezulutelor invajicii referitoare Ta simularea circuitelor de msurare si analiza carsteristcilor tranzistoruli bipolar eu ajutoral programulti Multis, Eleul este pus in siuatia de analiza caractersicile tatce ale tranzisorului bipolar. Rezultte ale invita vicate, conform standardalui de pregatire profesionali: 9.1.1Programe specialize pentru protectare avstat de calculator a circuielorelectronice 9.1.2 Simularea si analisn functions cireutelor electronice 9.255 Catarea si selectia componentelor in bibliotck 9.26 Plasarea componentlor pe schema. 9.2.7 Edtarea elementelorasociate componentlor 9.238 Imerconectarea componentelor in conformitate cu cerinele sarc 9.29 Verifcarea schemei desenate prin comparatic cu schita de refering 9.2.12 Simularea funiondricircuitelr electronce de complesitate micdimeie. 9.2.14 Analica rezuatelr simularit 9.2.15 Inerpretarea rezulatelor simalarit 9.2.21 Uiilizarea carects a vocabularulsi comun sia celui de specialivate 9.2.24 Comunicarea/aportarea rezultatelor aciiailorprofesionale desfurate 9.227 Uiilizarea insirumentelor informatie pentru a produce, prezenta si intleg complexe. Calica profesinat Tein ebimist Class XIV omen epee profs: leon stomatizs9.31 Constentizarea inportanel protectrt aistate de calculator pentru domenial tlic 9.32 Decvoltarea unul dialog construc cu alte persoane, in vederea rezolvarit wnor probleme inice 9.3.3 Colaborarea cu membritechipei de luers in scopal indeplinirésarcinilor de la locul de 9.35 Indeplinirea sarinlor de lar cu responsabiitat i serositate 9.3.12 Exprimarea de sine print-o varietate de mijloac flosindabilta madseute. Objective: + Sa simuteze circuit electronice eu citcite integrate digitale ‘+ Sianalizezefunetionarea czcuitelor simulate Timp: 100 minute Organizarea clase: 4-6 grape LLucrare de laborator Caracteristciestatice de esire ale tranzistorlul bipolar Resurse: Calculator, program de simolare (de exemply: Multisim?) Realizti cu ajutorul calculatorulu gi a programulei de simolrecireitl din igure altura. 1.Cu ajutora potentiometrului PI, varigi eurentul de ba2s, In, iat eu ajutorul poteniometrului P2, varia tensiunea de iegie, Ue 2 Alimentaicieuitul de inrare dela sursa de tensiune V SV gi cireuitl de iegre de la sursa de tensiune varabila Vi 3. Variafi potentiometrului PI astfel neat valoarea curentul ys aibdvaloareaapreximativ Iy=10 WA, 4. Reali susavariabil, Vi, astfel edt vottmetrl sf indice Uce=0,05V. ‘5, Masurai valoareacurentului de eolector lc. Not valoarea masurat in tbelul 3. 6. Repetayi pas 3, 4 i 5 penta toate valorite curentuli de baza din tabelul 3 7, Cu autora calcuatorului yi a programului Microsoft Excel realizai diggrama care reprezinia familia caracteristcilor de igre ale eanzistorali bipolar. Tabelul 3 Ca ual Ue) Tema) 0s 0.07 Ol 02. os I 05, Decca dele bins denice ‘aliteare profesional: Tenscianelecroast ‘Clas Xi meld resis pofsionl: leer aston5 10] '. Analizaj aspectl familie caractersillor de iepire ale wanzistorlui bipolar 9. Pe graficul obtinut, idontifcati regiunile corespuncatoare regimuilor de fineyionare ale teanzistorlu bipolar BAREM DE CORECTARE SI NOTARE ‘Numele elevului Nr. Crteriide ralizare siponderea | Indicator de realizar # ponderea—] ert. aeestora aeestora 1. | Primivea i plnifcarea srciniy | 25% | Stadierea interpretarea corel | TOp de lucra a sarcinilor de ralizat TLansarea programului som [3 specializat pentru proectarea ssstaid de calculator circitelor electronice ‘Sunt respectate normele de | 2p protetie a mediulu 2 | Realizaea sarcinii deTucra | G05 Planga de Tucru ese organizala | § ‘corespunzitorcerintelor ‘Componentele electronice sunt | 8p tate In bilioteci si sunt Selectate corect, ‘Componentele electonice sont | 6p laste corect pe schem’ ‘Componentcle clectronice sunt | Sp. Jmereonectate in conformitate eu ceinjelesarcinii(plasarea traseelor, nodurilr, bomeior de acces, alimentirior, Tegaturilor lamas). Schema este funcional, Dp ‘Apartcle de misurat sunt} 12p ‘liza eorect -Masurarile sun ealizate cores) Sp 3 | Prezenarea sipromovarea | 13% | Doeumentele de fuera sunt) Tp saci realizate intoemite corect Terminologia de specialiatee [2p folosith corect| ‘© Bibliografie 4, ordache, M., Dumitru L, Simulare asisata de caleulatoracireuitloranalogice, Bucuresti, Editura Politchnica Press| 2. SVASTA, PAUL $i ali, Proictarea asistat de caleulator a cieuitelorimprig Bucuresti, Editura Academiei Oamenilor de Stina din Romania, 201], 3. Burdia, D., Analizaasstata de calculator a circuitelor electronice”, ait 2008, Catcaes profess: Tetncian ernst Chas a Xi, domen pepe poesia leone tomate4. Gheayi Carmen, Cosma Dragos, Chivu Aurelian, Musat Carmen, Bazele electronice logice. Manual clasa a X-2, Ed. CDPRESS, Bucuresti, 2011 5 Gheath, C, (2008). ‘Analizacireuitelor electonice— Auxiiar _curricul hnupuw.tvetoVAnexel4 Anexe/Aux Phare/Aus”200S/Electric/ 6. ** Tutorial Malis, up ¢-co.o/LinkClick aspx fleticket=VLYmiOU:RRY SADA tahid=S84mid=377 Catcaeaprofsionh Tehncian econ ‘Casta XIV domes pete profesional: leon stomataMODUL IIL. Sisteme cu microprocesoare/ microcontrolere © Nota introductiva Modulul Sisteme cu microprocesoare/ microcontrolere", component a ofertei educafionale (curriculare) pentru. calificarea profesionala Tehnicin eletronise domeniul de pregatire profesional Electronied aatomarzart face patte din cultura de specilitate si prepitirea pratict Siptimanaldaferente clase a XIl-a, ccll superior al liceului -flieratchnologict “Mogdulul ate alocat un numarul de 93 ore/an, conform planul de invijiminy, din ear = SLorelan —lsborstortchnolosic ‘Modul ,Sisteme eu mieroprocesoare/ microcontrolere” este cent pe rezltste le invari si vizeara dobindirea de eunostig, abil si atitudini necesare practicarivangajrt pe piata munei fn una din ocupafile specificate in SPP-ul corespuncitor calificirii profesionale de nivel 4, Telnician electronist, din domeniul de pregitire profesonala Electronica auromatizdri sau in continuarea previtc intr-o calificae de nivel superior Competentele construe in termeni de rezultate ale Tavatri se regasese in standard de prepare profesional pentru calificarea Tehnician electrons. © Structura modut Corelarea dintre rezultateleinvitiri din SPP si confinutuile invari 1221 123.1 | Sisteme eu mleroprocesor: 1232 1232 | *Structura de baz a unui sistem ev microprocesor 1223 1233 |” ~rolul functional al elementelor componente 24 134 achiteetura von Newman 2s 1235 | -arhitectura Harvard 1226 1236 | + Reprezentarea informatie. 122.7 123.7 | tipuri de informati transferate 1228 1238 | tiputi de semnale 122.16 | 1239 | conceptul de program. 122.17 | 123.10 | - Unitatea central de pretucrare (microprocesor) 12218 nojuni generale 12219 -funetile de baza ale microprocesort 12220 -strvctura intend a unui microprocesor (unitatea de 2221 control, unitate logico-artmetic, repstre interne) 12222 ‘setu de instuejuni 12223 “ehmnici de adresare a memorii = Unitatea de memorie = rol funetional “tipuri de memorii (RAM (dinamic, spe cache) - caracteisticlememoriei (modut capacitatea memoriei timpul de acd Calcaea profesional: Tecan kewonist {lass Xf, domenil de pre profesional: Electronic automa‘ala de waster, plete consumati) + Magistrate (ol fnctional, poi insite, pur de Serale, tip de infarmati transferas, caress) dea He adrese = de contol + Sistem de invaresie ~ fant rule deiner (paral, ei) ~ modal de wansfe de nar esire -Echipamenteperifrcepeiferice ol funtion poi in sistem, casters). Pispotive de inrare = esportve de iesre 2 isportve de stocare * Uslizarea sistemelor cu miroprocesor in dferite splicati ail de miroprocesoarereprezetative ~ eter de alegre a una microprocesor ~comparareamicroprocescareor pe bara orctrsticor conform erterilorspeciite + cofeaeasemsalelor specific cu pin cieuitelor Integrate, pe basa caalogelor de components ~ seletrea montaea componenteloe pentru realizarea sistem cu micropocesor ~ realizar sistemelor cu miroprocesor = verifcatea funciona sistem = piste defector pice din sistemele cu mieroprocesoare + emedierea unor defecte tipice fa sisemele ca mcropeocesoare + Nome de sndtat i sccuritate in muncd gi de potecfa mediull specie lcrvorexeeuate Tad 1213, 144 ‘Sisteme eu microcontroler: = Mierocontoleral -nogiuni generale ~ tipur de informa ranserate = tipuri de semnale “siuetua nema a unui microcontroler: ~unitatea central de procesare “ untatea de memorie * magisinle nites inteare-esice comunicaia serial = wate; - convertoareanalog-digita digital -setul de instructuni programarea microcontrolrulu ‘Catitcaze proteins Tein clean {Gas XI domed rests posal lenis axon* Echipamente penferce * Utlzarea sistemelor cu microcontroer in diferite splieati Famili de microcontrolere reprezentative = crite de alegere a unui mierocontroer | ~ compararea microcontrolereor pe haza aracteristicilor conform exterior specifiate - corelarea semnalelr specific cu pin crcuitelor imtegrate, pe baza cataloagelor de componente | - selectarea i montarea componente pena realizareasstemuli cu microcontroler « realizareasstemelor eu microcontroler verifieareafuncjionri sistemulu epistaea defectelortipice din sistemele cu microcontrolere = remedierea nor defect tpice in sistemele cu imicrocontrolere ee de sindtate ¢ securitate in mune gi de protectin ‘mediulsispecfie luerrilr exeeutate sta minim de resurse materiale (echipamente unelte Instrumente, machete mi prime si materiale, dacamentatitehnice, economice, jurdice ete.) necesare dobindi rezultatelor invatdriiexistente in seoala sau Ia operatorul economic) 2 module pentru studiul experimental al componentelor si cireuitelor: > sure de aimentare: > generatoare de semnal; > AMCs > sistem de ealel cu software adcevat penta simula > Auxiliae curiculre, ige de lucr, fie de documentar,fige ajuttoate, plane didactic, reviste de specalitate,documentaialuririlor practice (cari tchnice,dstonare de ‘ermenitehnei, normative specifce, ie individuae de instruct de SSM gi PSI, standare tchnice, standard de evaluare) ete. > tabla imeractva: > componente electronice discrete gi circuit electronic integrate digitale: > module pentru studiul experimental al componentlor si ireuitelor/ piel de test, surse ) de alimentare, generatoae de smal: > stati de lpire: > cataloage de componente electronice analogce i digitale: > surubelnite, ruse declest > surse de tensiune continu i alterativs > echipament de protectic Sugestii metodologice Continutuile modulului ,Sisteme cu microprocesoare! microcontrolere” tebuie si fie abordate {neo manier integra, corelath cu particularities cu nivel nial de pregdtire al elevilr Aceasti secjune are roiul de a v8 orienta asupra modalitiilor de dezvottare a rezultatelor inva Je presupune unitatea de rezultate ale invari. Ficcare elev are un stil de invijare propri. Pe de alt parte, complewitaen situ ‘omului modem reclama o adaplarecontinud a stiulul prope la eerinjele sarcn Calitcarea rosional:Tenitan least {lus NIP domenal de propre polsoat: leon automat‘euvinte, medi coneret n care vor Ivera i va pune in situaia de a analiza informatie i de a aetiona {in consecinj, folosind atitsenzoriivizuli cit gi eapacittle motor si intlectuale. Din aceste considerente,aciveiile de invajaretrebuie srispunda unor sili variate de invare, in care i se repiseascfiecare elev $i care si contribuic la extinderea sbiltitlorindividuale de slumea ral Pregitirea, se recomanda a se desfigura in laboratoare! cabinete de specialitate din invijimint, dotate conform recomandirilor mentionate mai sus, sub coordonarea profesorului de specaltate Pentru formarea competenelor cheie ar trebui utilizate activity de Invajare prin care elev sts ezvolte abiltajle de lucru in echipa, de comunicare, asumareainiiavel in rezolvarea unoe probleme ete Pentru modulul ,Sisteme eu microprocesoare/ microcontrolere™ se recomandi si se ullizeze, cu preponderenia, "metode specitice invitricentrate pe elev, ea de exemplu: problematizarea si nvitaroa prin descoperire, actvitigi practice, hasta conceptual, cubul, peer leaming ~ metoda srupurilor de expert, stdiul de az, proietl ete Pena dobindires ‘rezutatelor invifeii aferente modulului Sisteme cu microprocesoarel ricrocontrolere” propunem urmatoarea list cu exemple de ativti practice = Studierea unei scheme minimale a unui sistem cu microprocesor! microcontole gi a ‘moduli de interfatare dintre microprocesot! microcontoler, membre i periferice CCorelaea clementelor componente cu rolul si pozitia in sistemul eu microprocesor! amicrocontroler Studiulresurselor integrate in microprocesor! microcontroler si resuselor disponibile pe placa cu microprocesor! mierocontrler, = Sui mieroprocesorului? microcontolerului ca sistem igitl prin vizualizarea cu ‘oscloscopul a semnalelor generate de acesta, Ientiicarea tipuilor de informatiiwansferate in cadrul unui sistem cu mieroprocesoe/ microcontoler = Corelarea semnalelor specifice cu pinii cireitelor integrate, pe bara cataloagelor de ‘componente + Studi capabiitatilor microprocesorulu/ microcontroleruli,familarizarea cu programarea acest = Comparareamieroprocesoarcor! microcontrolelor pe baza caractetistcilor conform eriteilor spcificate dentiticarea tipurilor de memori dupa eiterilespeciticate ‘Studiulrealizareasistemului cu micropeocesoe microcontoler| + Depistarea defeetelortpice din sistemele cu micropracesoare/ microcontrolere + Remedierea unor defect tipie in sistemele cu microprocesoare / microcontrolee Lina va completa apt nite eres spn nol ua asl eomomic Ie"cominare preentim un exemple de asivise de tate de tp Studv de ca pina Conpuses miyprocesonror pe tra cancers confor cir pects Men stl de ca ifoceyte o confunur drt cw o sia din na resi, eta (Cori, 1997 avind un roma carseat erent vale cui apa ens oxo anh suas post considera analiza rein unite parr el recieves orp cu obinctvele stv rie heatnet TE fe matant ste ners dn pare paripajior Chast Xi, dome epreeite poison leone atoms~ sda valor nsruetv in port cu competent profesional, ini ete. In aplicaea metode stil de cuz, se prcrs yas cape gt ane: 1 Prezentrea lard preci camp cau, n concordant cu oie 2: Cariticarea eventuaelornefeleger in legit cu ace eaz 3 Studi individual al eaztu~elevi se documenta, idee solu de reaavare a caulu, pe cree snteazh. 4. Dezbaterea in grup» modurlor de soluionare a cazlui~ analiza difitelorvaiante de solujionare a cazul;analiza eric a isdrea dite acssesferrhizare solution. 5. Laare deci nlegitur eu sola cea mai pov i ormulrea coneluilor 6. Evaluarea moduli de soluinare cari i ealuareapartcipaniler Avanjle metode: ~Tanliarzarea participator cu sua concrete de vas ~ valositiareacunostinglor i capacitor elevilor in contexte real, realizind asl legstura ‘wore eu practic: “ezwolare cooper ~ dezvotarea gin sa opeailor acest; ~formareas dezvoltarea competentlor cogniive si mstacogniive; ~ dervotarea competenelrcomunicaionale; = dervotarea esac investigative; ~ dervliarea capaci de lure a desair. Liitle metode: ~ dieu laste dealepeea unor caus relevant: ~ die legate de acces la suscedeinformarenecesare solsonti cau, ~ expaienfaredust a unora dnt paticipny crear diculaiin ese slujei opine, cu fete nedortein gradu de impliare motivational in activite; consum mare de inp. Recubate ale invigarit veate, conform standardului de pregitie profesional: 2.11 Sisteme cu microprocesor = “unitaea central de prelucrare 12.24 Compararea microprocesoarelor pe baza caracteriscilor conform erterilorspeificat. 123.1 Colaborarea cu membri echipei de crs in scopulindeplinii sarcinilor de la locul de munca. 123.2 Asumarea in cadral echipe’ dela locul de muned a responsabiliit pentru sarcina de lucru primi 12.3.3 Organizarea activtaiproprit in comeste de munca previibie 12.34 Asumarea responsabilital In coea ce priveste evaluarea si imbunatatirea lucrul saw actistilor de studi 4122.5 Asumarea initiative n rzolvarea unor probleme 12:36 Adaptarea ta cerinele sila dinamiea evolute’tehnologice vele propuse Obiective: ‘+ si precizeze caructristcile generale ale microprocesoarclor ‘+ 4 descre caracterstcile enerle ale mieroprocesoureler ‘+ si evalueze performanjele unui microprocesor ‘+ st compare mieroprocesoaree pe baza caracteristicilor conform eriterilorspeciicate Organizarea casei 4-6 grape Timp: 50 minute Sarcina de tc ‘Chase domenil de presi pofesonl: lent axonUnmind instretunile profesorului,desfaceyi carcasa sistomuli cu microprocesor si identiicai 'mieroprocesorul. Examinai cu atenie mieroprocesoral snot til acesutuia. LFolosind surse diferte (Fike de documentare, internet, documentajie tehnicd ete.) objiney informatit despre carateristcile mieroprocesoruui Fiecare grupa va completa 0 fish de luery dupa modelul de mai jos in care vor preciza.tipul rmicroprocesorulu, caracteristicithnice ale acestia gi i vor evalua performantele. MODEL FIS4 DE LUCRU z Numele elerului/ | 2 elevitor: 2 4. reevenfa de lveru ‘Vieza de Tuer TLungimea euvaniulut Dimensiunes rmemorie’ cache Dupa terminarea sarciilor de lueru, cde un reprezeniont al flecirei echipe va veni la tabla/ fipchart, va tipi fete completate, ca in fiqura de mai jos si va prezenta performantle ‘microprocesorului stadia. Se vor analiza rezliatee sxe vor compara microprocesoarelestuiate de flcare echip ‘© Sugestii privind evaluarea Evaluarea reprezintd parea final a demersului de proietare didatica prin care -misura efiienja ftregulu proces instructiv-educativ. Evaluarea determina masury/G tins rezultatele invari stable in standardele de pregatire profesional, Catcaea rofesinaa Teta ecw ‘tas Xt, domenil de regis poisinald: Flctonst etomaizaarea de tp formatv, et side ‘Se recomand, ea in parcurgerea modulus se utlizeze ett ev tip sumatv, pent verificarea atingerii cezulatelor inva, Elevil vor fi eval privesteatingerearezutatelorinvltri specificate in cadrul modula vind in vedere ¢@ promovarea modulului presupune achizti cognitive i abiltfi practice se vor labora instumente de evaluae # ambelortipuri de achizii. Combinares evaluat rezulatlorinit- © singurd situajie sau seenariu de rezolvare a unei probleme ar fi una dintre solu. De asemenca, pentru 0 a realiza 0 evaluae eit mai core si complet, se vor Tolosi att metodele traiionale (probe oral, seis, practice) cits cele alternative (priectl, portofaliul,studiul de caz observarea etvitii si comportamentulielevul,jumalul de practi, portofolul). Realizarea insrumentului de eveluare trebuie si alba ca punct de pomire o situate concrett (prctica), Prin raportare eu aceasta se vor identifica cunostinjele, abilitaile 51 attudinile care trebuie evaluate Exempla; se doreste evaluarea rezultatelor invitri referitoare Ia stuctura $i funeionarea unui microcontoler. Elevul este pus in stuaia de a analiza schema bloc a microcontrolerulu si de & cexplicaprincipul de funeyionae al acestua,precum si de a identifica uiizarile acestuia, ‘Recultae ale invari vicae,confarm standardului de pregatire profesionala: 212 Sisteme cu microcontraler: untatea cenrald de prelucrare (rol fetional,pociia in sistem, puri ce semale, tir de informari transferte,caracterstci tuntatea de memorie (rl functional, clasificare, poztia in sistem, spurt de semmal,tpuri de Informatiransferate,caracerstic) ‘magistrale (ro functional, pozta in sistem, rpurt de senate, tipur de informati ransferate, ‘caraceriste, ‘untae inrarefesre (ol funciona, posiia in sistem, earactrtstied), 122.9 Corelarea elememtelor componente cu rolul i posiia in sistem cu microcontroler 122.10 ldenifcarea tipurilor de nformayt transfevate In cadral unui sistem cx microcontroler 123.1 Colaborarca cx membriechipe de ner, in scopul indeplinieisarcinilor dela locul de 123.2 Asumarea In cadeulechipel de la leu! de mune responsabiltitt pentru sarcina de Incr primita 123.3 Organizarea activi propril in conteste de mune prevziie 123.4 Asumarea responsabilitil in coea ce privesteevaluarea $imbundtfirea lucrulul sow ‘etvtfilor de sud 123.5 Asumarea interven ezolvorea unor probleme 12.36 Adaptarea la cerintle si a dinamica evolu! tehnologice Obiectve: ‘+ St idence blocurite componente ale unui microcontroler ‘+ Sa preizezeroul functional al blocurilor componente ale uni microcontoler + Si-expicefunetionarea unui microcontroler Siidentfice wtlizdrile microcontroleruluh INSTRUMENT DE EVALUARE “Microcontrolere Toate subiecele sunt obiigatorit np: SO minute ‘Se acordé 10 puncte din oft Calicarea profesiconl: Tenn least (Costa Xl domed sire pono: lent stomatisPomind de Ia umtoare schema unui microcontroller vee eee is aoe emma | wai — 3 = To ie Unitate VO if ee ae er independent, ae 4 1. Mdentfiayiblocurile componente notate cu 1,2 3g 4 i prosizatiolul feel blo identifica 448 puncte 'b. Explicati in lini generale ( maxim 20-30 rinduri) cum fueioneazs microcontrolerl. 22 puncte «Dati cel putin dou exemple de aplicai eu mieracontoler. 20 puncte BAREM DE CORECTARE SI NOTARE a) 48 puncte T- unitate central de procesare 2 unitate de memorie 3 convertor analog - digital 4 timer wachdog Pentru fiecare raspuns corect se aconda cite 12 puncte, asfel: cite 4 puncte pentru Idemificare corectd a bloculu i céte 8 puncte pentru precizarea corectd a rollui functional. (4x12p=48p) by 22 puncte Pentru explicarea coreetd $1 completd @ modului de functionare a microcontroleralté se ‘acords 22 puncte. Pentru rspuns incomplet se acorda'S puncte. 920 puncte entr fecarerdspuns corect se acon céte 10 puncte. (2s10p=20p) Calicae profsonalisTtnisian least (Chast XI domenil depress pool: lect atraitBibliografe 1 2 3 ‘Casta XI omen de preg profesional: leonish aoa ‘Musa, C, Citeuite eletronce in tehnica de caleul- Materia de fnvare, np /endipeesti. vet sofindex phy 168-mnsterale-deinvatare Dolsioanu, M,Sisteme cu microprocesoare — Tipografia Universitaria riova, Craiova, 2012 Lupa, E. isteme eu microprocesoate. Resurse hardware, rezentae,programare st apical Ed. ATbastr, Chj-Napoca, 2003, Lupa, C., Mieroprocesoare 24/8 biti Ed, Militar’ Bucuresti 1995 Popa, M, Sisteme cu microcontrolere orientate pe aplicai; EdturaPolitehnica; Timisoara, 2008 Balan, R., Microcontrolere, Structura si Aplicai, Ed. Todesco, Cluj-Napoca, 2002 Badea, 1. Aitectra unui sistem de call - Material de invaare, hp endiptseic vet o/index. php 168-materiale-de-invatareSTAGII DE PREGATIRE PREGATIRE PRACTICA MODUL V. Mentenanta echipamentelor electronice ‘© Not introductiva Medulul ,Mentenanfa echipamentelor electronice", component a oferei educatonsle (curriculare) pentru calificarea profesional Tehnician elecrronist domeniul de pregitire profesional Eletronied automarizari face parte din cultura de specialitate 51 pregittea practicd ‘aprimsnalaaferene clase a XI-a, clu superioe al celui -ilieratehnologid, Modulul are alocat un nurdrul de 150 orelan, conform planului de invatimant, din care +90 orefan ~ laboratortehnologic + 60 orefan— insure raced ‘Modula ,Mentenanfa echipamentelor electronice™ este central pe rezuhate ale invaei ieazi dobindirea de eunostinje, ailti si alitudini necesare pratiedr/angajrii pe piaja mune fn una din ocupayile specificte in SPP-ul corespunziter califcarit profesionale de nivel Teinician elecrronis, din domeniul de pregiire profesionala Electronics automatizari sau in continuatea pregitir int-o calificae de nivel superior CCompetenfele construite tn trmeni de rezutate ale Miri se regisese In standardul de pregatre profesionala pentru calficarea Tehnician electrons. © Structurs modul Corelaren dintrerevultatelefavitir "Norme de sanatate si securtate m munca si de PSI -norme de siniatea si securitatea muncii pentru Baa exploatarea echipamentelorelectronice spcifice B35 Tcl de mune 1336 = drectivele UE privind seourtate si anata B37 munca 1338 “materiale de protectie individual i instretuni de 1339 uilizare a acestora 133.10 “norme peniru pentru prevenirea si combaterea Bau incendilor. 133.2 = msuri de prim ajutor in caz de acidetare norme de igiena muni Norme de protecte a mediulut “normele UE de proecte a medi Shormele privind colectarea si tat electronice = Legis in domeniul gestuni deseu ‘aleaze profesional Tecan leew {Claas XI domenil de prepare profesional: Eeconic oriModal de gestiunen deseurilon + Soluti practice penta evita incalcara legis mediv in domeniul deseurilor i de Te “Testarea si punerea in funetiune a aparatelor chipamentelorelectronice *Documentajatehni a echipamentul: + normative, standarde, instructuni cc. in vigoare la data execute, pivindexecutiaverificrie, ‘ncercrile,protee prvind montjul, punerea in Functune i darea in exploatare, eceptia echipamentulu = parametri general i functional a i ‘chipamenteloreletronice in diferiteregimuri 13220 (optimate limita, de avarieyi 13221 ‘+ Pregitreaechipamenteloreletronee in vederea testi instal verifier mecanioe si elestrige in conformitate ex provederile Manuaiuui de Exploatae gi Intetinere Al fiecirui echipament ‘Instalareaechipamentloreletronice = punerea is funefune echipamentelo electronice 1 _festarea fineiona a echipamentelo electronice Tia | 1326 Menfenanta echipamentelorelectronice Bia |B27 * Norme generale de mentenanga Bis | 1328 + _Delinti siterminologi spcificesctivitati de 1329 rmentenan B25 = leg, prescrip, standard, normative ee 1216 reglementeaza ativitaile de itrjnere separa B27 |= Tipuri de mentenanys B28 + mentenangl preventiva 219 + mentenant prediriva 13220 = mentenanf corectiva 13221 = Opera de mentenangia echipamentelorelectronice = urmirirea comport in explo echipamentelor electronice = fntretinere planifcats + reparati plaificate reparai avcidentale(neplaniticste) + modernizareaechipamentelor * asigurarea pieselor de-schimb si 8 materalelor necesare reperailor gi ntetinerit + asigurarea documentaje tehnice pentru reparai i intretinere tehnologi,desene, scheme ec) + coordonarea si executarea operailor = consemmarea, ransmiterea si arhivarea datelor * Proceduri de mentenan{i a echipamenteor eleetronice Calica profesional: Tecan eewoist (Clas XI dame de pens rote: Hectic astra+ wlginies SDV aor nasa + asigurarea pieselor de schimb sa materalelor + sabiea moh de veritca a alii nai, pepe si final sia cnr deen mins et peso + eciznea ms de protetiea medi 1 rxdatne dcirert finalde rep aac '=inwreyinerea echipamenteoreleetronice “= elaborareaplanul de intrefinere *etectuarea masuratonor electric’ eletronice + intrpretarearezltateor objinute in urma efeetuarit de masuritori in echipamenteelectronice + _caibareasistemeloe gl echipamentelorelectronice = sfectuaroa rglajle sistemelor si echipamentelor letronice "+ Procedurile de control al ealiii + tehniei de masurae gi imbuniajre a eal domeniideresponsabiiate Tis [13210 "Depanarea cchipamentelr eectronice Bia | au Delecte pice in echipamenteleeltronice B21 I= Proceduri de detectare yi remediere a defectelor 13213 cconsatate B25 ~ identifiearea echipamentelor_ si componentelor 13216 defect, in vederea remedieri B27 = alegerea sculelor, materialclor si aparatelor de 218 risora conform scheme de luent 13219 = remedierea eventuslelor defecte 13220 = Inlouiea/reparareaechipamentelor/componentelor 13221 clectronice defecte epunerea sub tensiune a echipamentelo componentelor elecronice, in. vederea verficiei alii eri ~ ullizrea de aparte, tenet i proceduri specitice entra verfiareafunesionari + ecizmeamislr de de securtea mun peta aldo = prezentareaIuerrii pentru revepfie_persoanelor abiitate sta minim de resurae materiale echipamente,unele a latrument, machete, materi prime si materiale, dacementfi tence, economice, joridice et) nvesre dina Fezalatlor invari eistente in cola sa la operatorl econo) hans det sore de alimentar,gnertoar de ema: AMC Accumenta tenis, cn tsbnise,cataloage,dacumentti tei de firma, ‘normative, fie de evel a lcirilor conform standard let srs pense, ens, hi, ucts as comprinat, baa nia banc de test ‘urs de iment, genertoare de seminal: vy ‘Chass aX, damenil de preatie poised: lect automatsparate de misur s controls de Hpire: cataloage de componente electronie analogce si digitale: ‘chipament de protecie. ‘Auxilire curricular, ie de luru, fige de documentae, fig ajuttoate, lange diate, reviste de specialitate, documentaia luririlor practice (cy tehnce,dictonare de terme tebnici, normative specie, fig indviduale de instruta de SSM si PSI, standarde thnice, standarde de evalua) ete. > tabla imeractivs > Videoproiector, sistem de calcul conectat Ia internet, cu software ui ‘+ Sugestii metodologice vyyyvy 3 penta. simulare CContinuturle modulului Mentenanta echipamentolor electronice” trcbuie st fie abordate into 'manierd intepat, corelté cu particularities cu nivelu nial de prepare al elevilor. ‘Aceasti seciune ae rlul de avi orienta asupra modaliiior de dezvoliare a rezultatclor inate, ‘rin intermedial conginucurilorrecomandate si avnd in vedere cunostnt,abilitisattudini pe care Te presupune unitatea de reulat ale invari Fiecate elev are un sil de invijere propria, Pe de alti pars, complexitatea situailor de via ale ‘mului moder reclama o adaptare continu stilulu propria a cerinjele sein de wera, Cu alte cuvinte, mediulconeret in care vor Iura iva pune in situafia dea analiza informatie i de a actiona in consecini, folosind atit senzori vizuli ct si capacititile motor si intelecwale. Din aceste considerem, activitjile de invatare trebuie 8 rispunda unor stiur variate de invaare, in care si se regiseasea fecare lev 51 care si contribuie la extinderes abiljilor individuale de a relation cu slumea real” Propitrea, se recomand a se desfisura in laboratone’ateliere/cabinete de speciaitate din nitatea de invagimint, dota conform recomandirior menticaate mai sus gi la operatorii economici parteneri. Documenta lutiilr practice fectuate In gcvalé va cuprinde si suportlteoretic necesar entra efeetuareaacestora Pentru consoidarea rezultatelor invitiit si fcilitarea tranztei de Ta scoala loul de muned, se recomend ca un numér de 30 ~ 40 de ore sa fie eféctuate in laboratoare atlire/ eahinete de specaltate din unitetea de invipimdnt iar restul orelor si fie efectuate Ia operator economic parteneri Pentru formarea competeniclorcheie ar trebui utilizate activtti de invitare prin care clevit si-s ezvolte abliiile de lueru fa echipd, de comunieare, asumarea inifiatvel in rezolvarca nor probleme ete Pentru modiulul »Mentenanta echipamentelor electronice” se recomanda ca, pe lng metodele de Inviyamant clasce, s se utlizeze,cu preponderenja,, metode specifice invaari centrate pe lev, ea de exemple: peer learning ~ metoda grupurilor de experi, concasarea, studiul de caz, decizi, transfermarca, organizator grafic (iagrama Venn), cafeneaua ct: Pentru dobéndirea rezulatelor invari eferente modululu, propunem urmitoarea lis setvitii practice: + Studiul normetor de sinatatea si securitatea muncii pentru exploatareaechipamentelor cleetronicespecitie loculi de mune + Exervitideaplicarea. misurilr de prim ajutor in caz de aeeidentare > Suudiul normelor de prtecte a mediuli spcifice domeniulu electronicd + Testared si punere i funetine a aparateor si echipamenteoreletronigg (© Studiul documentaieitehnice a apaatelor gi echipamentelor elect cu exemple de Calica profesional Tein ketone (Clas XI domenil de resin feo: Hecroict seri