Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Farmacologie Generala Editia A2a PDF Free

    Uploaded by

    Chiper Zaharia Daniela
    4 views302 pages

    Original Title

    Pdfcoffee.com Farmacologie Generala Editia a2a PDF Free

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views302 pages

    Farmacologie Generala Editia A2a PDF Free

    Uploaded by

    Chiper Zaharia Daniela

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 302
    A ad Prot dc: AURELIA NICOLETA CRISTEA. | Membra tala al Acadenie\ de Sine Mediate dn Ronni (1998), Meni capo! ean pon Foe Fron | Aurelia Nicoleta Cristea o IONALA + Nascutd a 18 nolembrie 1941, n Tuu-Severin * Lipeul,Gh. Lazir din Bucuresti (bacalaureat 1950) + Licetitéa Facutapide Fermacie din Universitatea de Medic Farmacie, Cucures (1964) + Doctorin tine Farmaceutice (1974) + Farmacist specialist (1975) $ifarmacistprimar (1883) + Ininvdtémantul univers, a Catedra de Farmacologie a Faculii jie Farmatie, dn Universitatea de Medicing i Farmacie, .Carol Davie’, Bucuresti, este cercetatr 1968) s promoveaza prin concurs toate gradele universitare: dete asisent (1973), la profesor 1994). Conducator de doctorat (1995). Sef al Caledrei de Farmacologie 91 Farmacio Cinca 1997) ate ghiniica: peste 250.tueran stittice comunicate i publicete, dintré care 30.%4 birsinstate; 10 brevete de inventic remiulC. | Parhon”alAcaderiei Romane (1994), peniru un grup de uct hniceleoreNce si perimental, prvind Conceptiainfrmationalé apicatala Farmacologie” ulor de manuale strate in domenu: amacologhe generals, Edlura Didactics si Padagogicd, Bucurest, eda | (1996) siedia aha 2009): Farmacologo, Teste comentaie, penta licens rezidenfat Edtura Medicale, Bucuresti, iia (2004) si edi ata (2007), Tratt de Fermacologi, Ediura Mecicala, Bucureg, 2005, armacie linia, Ectura Medical, Bucuresti, Vol 1,2008 jens ana Pregaite te (188) edie de Femce Chea a Sooo ge armaceutice in Romania jembru atv in 9 societ stiniice, dntre care 3 europene #finlematianle: European Colt ot jeuropsychopharmacology, ntemat Research Group on Very Low Dose Elfects, European See. nical Pharmacy @] rude Eee AT’ i z | €) FARMACOCINETICA i qa Extras din jonarul Specialistior (WWbo's Who in Stinta Romaneasca), Ed. vol Eo B6, Who's Who in the Worki, 2000 ~2009 si Who's Who in Science and Enginvering, 2001-2000, gE Who in Medicine and Healthcare, 7-1h Ed, 2008 19. (Marquis biograph publish... US} I BS Soe FARMACOLOGIEINFORM 3's Who Medica! in Romania, Pegasus Press, 2006 Enciclopedia personalitstioc din Romany, = il, 2005-2008 (Hubner Who's Who, Verlag Press. Viena). FARMACODINAMIE FARMACODINAMIE FUNDAMENTALA / FARMACOTOXICOLOGIE i— | Prof. Dr. AURELIA NICOLETA CRISTEA Membri a Academiei de Stiinte Medicale Catedra de Farmacologie si de Farmacie Clinicd, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie ,Carol Davila Bucuresti FARMACOLOGIE GENERALA Editia a H-a revizuita si addugita Q EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA, R.A. ay | C8? © EDP. 2009, Toate dreprrleasupraacestel ei sunt exervate Flt Didactce si Pedagogice RA, Bucuresti. Orie pelvare, paral sa integral, a texull sau a materallut grafc din aceasth Inerare e face aac acordul seri al edu © Auretia Ncoeta Cristea 04 WL. 701 EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA, RA 3 Sw: Spiru Hart nr. 12, sectoral 1, 0d 010176, Bucuresti) ‘Tel: 021.315.3820 ‘Tel/Fax: 021.312.2885, mail: offce @edituradp.r0 srwedituradp co Libra E.D.P: st. Gen, Berthelot ar. 28-30, sec. 1 Director general: Die Kiroly Andrés Redacior sof Dan Dimitra Redactor Rodica Mihiilescu Temworedactor: —Cat-Narizia Lupo Desene: Date Joean,Aurica Georgescu oper ‘lena Drdgullei Dumitru Descrierea CIP a Bibliotecé Nafionale a Remini CRISTEA, AURELIA NICOLETA Farmacologie generalk/ Aurelia Nicolet Cristea, «Bucur: Baitora Didactic Pedagogict, 2009 Bibliogr. Index ISBN 978.973:30-2495-8 681,01(075.8) SUOTER,- (0758) AOTC * unscia ») Seat Comencile petra acest Iuerar se primese: * pin post, pe adesa etait ‘sprine-nail: marketing ro comercial @editradp 10 eee ‘+ prin telefon/fax: 021.315.73.98 ir ones LEA. ‘Nu plan: 50087008, Format 1/70100| ‘pina Tpogafia ALUTUS S.A, Missle 37 AUTOR al Baiilor I (1998) sa Hea revizutd i completaté (2008), Prof. Dr. Aurelia Nleoleta Cristea Universitatea de Medicind si Farmacie ,Carol Davila”, Bucuresti, Facultatea de Farmacie, CCatedra de Farmacologie gi Farmacie Clinict = Cap. 1-10 AUTORI COLABORATORI la Editia a U-a (2009), pentru revizurea gi actualizarea capitololui 6 Sef de lucrari Dr. Cornel Chiript Universitatea de Medicind si Farmacie ,Carol Davi CCatedra de Farmacologie si Farmacie Cli ~ Transmisile dopaminergicd (6.9.4), serotoninergica (6.9.5), GABA-ergicd (6.9.7), glutamatergici(6.9.8) Bucuresti, Facultatea de Farmacie, Preparator univ. Dr. Magda Cuciureamu Universitatea de Medicing si Farmacte ,Gr. T. Popa, lagi, Facultstea de Stomatologie, Catedra de Farmacologie ~ Transmisiaeicosanoidergici (6.9.10) Sef de luciri Dr. Irina Jaba Universitatea de Medicind gi Farmacie ,Gr.T. Popa”, Iai, Facultatea de Medicing, Catedra de Farmacologie, Toxicologie Clinica gi Algeziologic ~ Transmisia oploidergica (6.9.9) Preparator univ. rd Emil $tefineseu Universitatea de Medicing si Farmacie ,Carol Davila", Bucuresti, Facutatea de Farmacie, CCatedra de Farmacologie i Farmacie Cliniet = Transmisia histaminergicd (6.9.6) Preparator univ. drd. Bruno Stefan Velescu Universitatea de Medicink si Farmacie ,Carol Davila", Bucuresti, Facultatea de Farmacie, (Catedra de Farmacologie gi Farmacie Clinics = Transmisia cannabinoidergica (6.9.11) ‘Asis. univ. ded, Cristina Elena Zbarcea ‘Universitatea de Medicing i Farmacie ,Carol Davila", Bucuresti, Facultatea de Farmacie, CCatedra de Farmacologie gi Farmacie Clinics = Transmisilecolinergicd (6.9.2), adrenergicd (6.9.3), purinergic (6.9.12) a CUPRINS Pretati ia eda I. Prefafi la editia a Ua. J. FARMACOLOGIE GENERALA. NOFIUNIINTRODUCTIVE Bd 1.1, Ramurilefarmacologe...... a 1.1.1. Ramurile principale. 1121 Alte ramur fn dezvltae 1.2. Stine de granifi cu farmacologa.. 13, Utlitatea practich a farmacologie.... 1/AFazele evolutie! medicamentulul in organism, dela udministrare pind la ' ‘aparitia efectului terapeutc. 141. Faza biofarmaceutica 142. Fag farmacocinetic§ 1.43, Faza farmacodinamica.. X 2. NOTIUNIDE BIOFARMACHE GENBRALA..... . 2.1 Biodisponibilitatea medicamentlor. En DLL. Aspecte generale. 211.2. Tipurle de biodisponbilitate gi modaltjile de determinare 2.2. Factorii care influenteazi biodisponibiitatea.. 2.2.1. Aspecte generale 22.21 Factori fzico-chimici ce infuenjeaz8 dizolvarea gi biodisponbilitates. 40 2.23. Fao depeden de orgs, ce intuenjns abot biodisponbiitatea.. 2.2.4. Mosificr ale absorb si biodisponibilti, per os. 3. FARMACOCINETICA GENERALA 3.1. Trunsferul prin membranee biologie Bu. Aspect generale. 3.12. Tipari de transfer prin membrancle biologie ' ‘32. Absorbfla medicamentelor in organism. 32.1. Aspecte generale. 3.22. Absorbyia pe cli naturale 3.23, Absorbia pe eli anificale (injectable). 33, Distribuirea medicamentelor in organism. t 3.3.1. Transport medicamentlor a singe 332. Difuzarea medicementelr in fesutu : 333. Diswibuirea propriu-zisl a medicamentelr fn jsut. 3334. Fixarea medicamenteor in esutr. os 34, Epurarea medicamentelor din organism. Bail. Clearance 3.42. Biotransformares (metbolizarea) medicamentelor 3.43, Bliminares medicamentslr 35. Variabilitatea profilulul farmacocinetic.... 5.5.1. Farmacacinetica compusior chia. Streoizomera i farmacocineich.. 168 4315.2. Influena iteraciunilor medicamentoase.. 315.3. Influenfa unor variabilefiziologice.. 3.544. Influenga stiri patologice. 35:5. Alimentai... 4355.6. Variabiltates interindividual tn farmacocineticl 355.7. Profil farmacocinetic gi clasficare farmacocinsic a medicamentsit...-192 36, Analiza matematchfarmacocinetic. Exprimarea cantata processor farmacocinetce. 195 336.1. Tipur de procesecinetce, n adralfzelorbifarmaceutca §t farmacocineica. . 195 36.2. Analiza matematicifarmacocineica. Calcul premeie farmacocinetici 1200 4, FARMACODINAMIE GENERALA. 214 4.1. Actiunea farmacodinamled 2. 214 “4.1.1, Blapee fazei farmacodinamice.. 24 4.1.2, Parumetri defiitor ai afuni farmecodinamice 214 4.1.3, Tipurile de acjune farmacodinamica 224 4.2. Factorii care ifluenteazs actiunea farmacodinamici 226 12 fc ceed pants ps ec ee fees ee eee eee as ne er oer sib rancid ere errr ars Se eee ee ett tonal : sani its cd rm Rc concentratie-efect ........- ate eee me asd npancicmee cone fiat ees artes DU ERE ese : Seems x! Xs FARIIACOTOXICOLOGIE GENERALA SA -Bfecte secundare 52.Btecte toner 2. Lenivelal SNC. 5.22 Lanivell paral cardiovascular. 523. Larnivel sanguin. 524 Lanivlal aparataaldigesav i 52:5. La nivel iets | 526 Lanivell inichivil ae | 52.7. La nivel eparatuli respirator ; osoaes | 6 X58. Farmacodependenta X $110, React 52.8, Lanivelul urechi. 529. Lanivelul ochiulu 5.2.10. La nivelul mugchilor 9 jesuula conan 52.11.La nivelul pie ‘8.3. Eifecte adverse cancerigene... ‘5A. Bfecte adverse mutagene 55 Intoleranfa... ‘55.1. Intoleranja congenital. Idiosinerazia, 5.5.2. Intolerana doblndita 8.46, Hfecte adverse imunosupresiv. ‘36.1. Agranulocitoza... 5.62. Deficienjaimunitar latent 5.6.3. Gravtateaefecelor adverse imunosupresive 5.6.4. Masurile de profilaxe a efectelor adverse imunosupresive.. 8.7. Tolerant. . 5.7.1. Toleranja fondscuta. 5.72. Toleranta dobiindit.. ‘58.1. Furmacodependenta psihica. 5.8.2, Farmacodependenta fzicl. 59. Toxicomania (,Drug addiction”... adverse Ia intreruperea farmacoterapiei '.10 1. Tipuie de react adverse la izeruperea busca farmacoterapie 325 5.10.2 Medicamente incriminate in RA, la fntreruperea farmacoterapied xr~-328 5.11, Bfecte adverse asupra procesulul reproduceri SLL Efecte adverse asupra gametogenezei 5.11.2. Bfecte adverse asupra blastogenezei 5.11.3, Bfecte adverse asupra embriogenezei 5.114, Bfecte adverse asupra fetogeneze 5.11.5. Electe adverse, in perioadcle Pre ose. . 5.12, Efecte adverse asupra sugarult... . ‘ FARMACODINAMIE FUNDAMENTAL (CELULARK $I MOLECULAR) ..337 6.1. Locul actiunil farmacodinamice. : “6.1.1. Locul de afine asupra microorgansmelor 6.1.2. Locul de acjiune asupra macroorganismulu 6.2. Mecanismele acfiunil farmacodinamice. 62.1, Mecanismele acini farmacodinainice asupra microorganismelor.. 622. Mecanismele acfuniifarmacodinamice asupra macroorganismult.......340 163. Actiunes farmacodinamict Ia nivel molecular, biochimic : "63:1. Acfiunea asupra farmacoreceptorilor(R).. 632. Actiunea asupra enzimelor (E) 633. Acfunea asupra mediatriloe si mesagorilor cell un 634, Acton supra alr substi bichimice metab. 63.5. Mecanistaul de tip antimetabolit... . X64, Actiunea in metabolismul radicalilor liberi ai oxigenulut... 664.1. Funcja mierobicid a radicalilor liber ai oxigenult... 64.2, Patologia radicalilor liberi ai oxigenul x x x x 7. FARMACOGRAFIE GENERALA.... 6.4.3, Mecanismele fiiologice de protectie contra agresiuniiradicalilor liberi a oxigenului BSD 6.4.4, Farmacologia metabolismului radicalilor liber i oxigen 353 6. Actiunea farmacodinamick la nivel CUA oes 353 6.5.1, Actiunea 1 nivelul membrane celulare 353 65.2. Aciunea la nivelul veziculelor si pranulelor incase. 356 6.5.3. Actiunea la nivelul organitelor celular. 357 6.5.4, Actiunea la nivel de nveleu... 357 66. Actne amacitnail apr nas ions depend a 3ST 6.6.1. Canalele de sodiv, dependent de volt... 359 662. Canale de ale, dependents de vot 1360 6.6.3. Canale de potasiu 360 7. Farmacoreceptorii (R).. 361 6.7.1. Definitiafarmacoreceptorila 361 6.72. Structura biochimic§ 8 R vena. 361 6.73, Forarea complexului medicament - ‘spr Ripa det. 362 6.74. Rezerva de receptor. 615. Factor cae inlueajea 676. SituareaR 6.1.7. Tipur de sisteme R. Structara general a sstemelor R 6.78. Mecanismul intim al functioniri R.. ' 6.7.9. Clasificarea receptorlor(R) 6.8. Actiunea farmacodinamicd la nivel sinaptic. 6.8.1. Sinapsa clectricd : 6.8.2. Sinapsa chimic. 6.8.3. Mecanisme de acfune farmacodinamicd asupra ransmisil sSinaptice Chimie 69. Atine farmacodonnicd ine senor de ranse (farmacologia transmisillor).... 69.1. Ciasficarea transmisilr.. 6.9.2. Transmisia colinergcd.. 6.9.3. Transmisia adrenergicd 6.9.4. Transmisia dopaminergic ‘Transmisia serotoninergic’. 5. Transmisiahistaminergicd... ‘Transmisia GABA-ergicd ‘Transmisia glutamatergic... 6.9.9, Transmisia opioidergict 6.9.10.Transmisia icosanoidergicd 6.9.11 Transmisia canabinoidergica 6.9.12. Transmisia purinergica An ‘7.1. Nofiuni generale de farmacografie 7.1.1. Medicamentul : 7.1.2. Denumirea medicamentuli. 7.13. Formele farmaceutice 7.1.4, Rejeta (preseripfia) medicala 472 “an. a73 473 §, FARMACOTERAPIE GENERALA, 4 9. FARMACOEPIDEMIOLOGIE GENERALA. 7.1.5, Reglementisi privind prescrirea si eiberarea medicamentelor. 116, Stabile schonelsfrmcograice 72, Nofiuni generale de posologie. 7.24. Doza. : 72.2. Concentrajia plasmaticd si zona terapeuticd 7.23. Metaboli activi de imporanyi clinics... 7.2.4. Posologia standard or 725. Scheme posologice 173. Individualizarea posologiel vo 7.3.1. Adaptarea dozelor functie de factori fiioiogici biomettici 7.3.2. Individualizarea dozelor in insufcienja renal = 73.3 Individualizarea dozelor fn enzimopati.. ‘74, Supravegherea terapenticd si optimlzarea posologei. “1.4.1. Supravegherea pe criteriul cline. 7.4.2. Supravegherea pe criteriul biochimic.. 143. Scpenegha pe rl francis QMontnzre famasogae). 492 7.5, Monitorizarea farmacografit 75.1. Metodele analitice 75.2. Esantionl recoltat. 75.3. Momentul prelevisi esantionului 7.5.4. Metodologia de montorizare si optimizare a farmacografci 715.5. Metode de monitorizare a farmacografci, pe baza wdozei-test™ ov 496 8.1, Nofiuni generale de farmacoterapie. 8.1.1. Locul farmacoterapie in terapeuticd 8.12. Metode farmacoterapeutice altemative . 8.1.3. Tipun de farmacoterapic. 8.14. Medicamente esentale.... 8.1.5. Clasificarea ATC a medicamentelor 811.6. Produse farmaceutice cu asocier fixe de medicamente, 817. Selectvitaea clinic... 8118, Tendinge privind sminiscaree medicaneilor. Femacomania farmacofobia, su 8.1.9. Medicamente OTC S12 82, Principii pentru o farmacoterapiestinfifick 9 rationald. ‘313 8.3. Aspecte privind incetarea farmacoterapiel ‘S16 8.4, Supravegherea terapeutil si optimizarea farmacoterapiel. 518 84.1 tapele optimizii farmacoterapei, prin mecanisnsl de feed back al supravegherii terapeutice 518 8.4.2. Panicularitjle supravegheri terapeutice. ‘519 8.43 ‘Tipurile de supraveghereterapeutica. 821 ‘9.1. Nofiuni introductive 9.2. Statistica reactilor adverse 1 morbiditifi medieamentoase 9.3. Procesul farmacoepidemiologic. aa 93.1. Etapele 93.2. Formele de manifesare 9.3.3. Factori fermacocpidemiologici 94. Activitatea de farmacoepidemiologi...... 9.4.1. Activitates de profilaRic eon 9.4.2. Activitatea de combatere 9.8. Farmacovigilenta (FV) 95.1. Definite $ obiective. 95.2. Sistemul de FV .. 915.3. Sursele de informatie asupra RA 10, FARMACOLOGIE INFORMATIONALA, ‘SAU FARMACOINFORMATOLOGIE (FD, 536 1041 Sinteze de farmacologie informationali 536 10.11. Necestatea aparifei farmacologieiinformationale (FD). 536 10.1.2. Bazele eibernetice- informationale ale femacolog iformifionale “337 10.1.3. Farmacodinamia informationali : 10.114, Farmacotoxicologia informafionalé : 10.1.5. Impicapit practice ale farmacologiciinformafionae 10.2, Analize de farmacologie informafionali. 102.1. Medicamental casera... 10.2.2. Cauzattatea informayionald a cfectlui medicamentull.. 102.3. Farmacologia informajionall @ doze nn 10.24, la, homeo lo nantio glares farmaclagil stl ‘ioeiberetic uman, Nofiuni de farmacocibernetic 10.2.5. Natura informational a reatilor adverse. Bilograispeciick pet capo 10 : Index. Bibliografie selectiv.. 566 10 CONTENT Foreword to 1" Edition... Foreword to Edition... 1, GENERAL PHARMACOLOGY. INTRODUCTION... 1.1. Subdivisions of Pharmacology. 11.1. Main Subdivisions 1.1.2. Other Developing Subdivisions... 1.2. Border Sclences... 13. The Practical Usefulness of Pharmacology. 114, Phases of Drug Evolution inthe Body, from Administration until Time of ‘Therapeutic Effect 1.4.1. Biopharmaceutie Phase 1.42. Pharmacokinetic Phase 1.43. Pharmacodynamic Phase... 2, INTRODUCTION IN GENERAL BIOPHARMACY 1.1. Drug Bioavailability. 2.11. General Aspects. 2.1.2. Types of Bioavailability and Way of Dering. 22. Factors Influencing Bioavailability... 2.2.1. General Aspe ne 2.2.2 Physicochemical Factors Influencing Dissolution and Bioavailability 22.3. Organism-Related Factors Influencing Absorption and Bioavailability... 22.4. Changes in per os Absorption and Bioavailability. : ENERAL PHARMACOKINETICS. ‘1. Drug Transport Across Biological Membranes (Biotransport.. 3.1.1. General Aspects... 3.1.2. Types of Biotranspor.. 32. Drag Absorption... 3.2.1. General Aspect... 3.22. Absorption in Enteral and Other Natural Routes 3.3.3. Absorption in Parenteral Routes. 33. Drug Distribution 33.1. Dig Transport into the Blood Steam. 3.3.2. Drug Diffusion into the Tissues 3.3.3, Drog Distribution into the Tissues. 3.3.4, Drug Tissue Binding . 3.4. Drug Elimination. 3.4.1, Clearance. 3.42. Drug Biosansfomntion (mig Metab) 3.43. Drug Excretion. 35. The Variability of the Pharmacokinetic Profile... 3.5.1. Pharmacokinetics of Chiral Compounds. 3.5.2. Influence of Drug Intersetion on 3.53. Influence of Some Physiological Variables 3.54. Influence of Pathological Stae 3555. Influence of Food... Soe 356. Inerindividual Variability in Pharmacokinetics 35.7. Pharmacokinetic Profile and Pharmacokinetic Drug Classification. 36, Mathematial Analysis of Parmicoinete Data. Quantative expression of pharmacokinetic processes... cmemeee a5 3.6.1. Types of Kinetic Processes in Biopharmaceutic and Pharmacokinetic Pha828 1a. 195 3.6.2. Pharmacokinetics - Mathematical Analysis. Calculation | ‘of Pharmacokinetic Parameters. 4. GENERAL PHARMACODYNAMICS. 4.1, Pharmacodynamic action... “4..1. Stages of Pharmacodynamic Action 4.1.2. Fundamental Parameters of Pharmacodynamic Action 4.1.3. Types of Pharmacodynamic Action : 42. Factors Influencing Pharmacodyn Acton. 42.1. Drug Related Factors 226 4.2.2. Organism-Related Factor 236 4.23. Environmental Factors and Others 251 4.2.4. Biothythms (Elements of chronopharmacology) 253 42:5. Associated Drug Administration, Drug Interactions 259 43. Inter- and Intraindividual Pharmacological Variability... 273 43:1. Mechanisms of Pharmacological Variability = 43.2. Types of Pharmacological Variability... 43.3. Clinical Manifestations of Pharmacological Variability ss-vse-276 44. Quantitative Expression of Pharmacodynamic Action. Dose-Effect and Concentration-Effect relationship... 216 4A, - Quantitative Parameters of the Pharmacodynamic Action. 4.4.2. Types of Dose-Effect Relationships. a 4.4.3. Receptor Mediated Drug Effect. 444, Variblty of Dose et Relationship in Populations Frequney distribution curves... 286 5. GENERAL PHARMACOTOXICOLOGY 5.1. Secondary Side EMC... 8.2. Toxie Side Effects 5.2.1. Nervous system Toxic Side Effects 5.2.2. Cardio-vascular Torie Side Effects. 5.2.3. Blood Toxic Side Effects ‘5.2.4, Gastrointestinal Toxie Side Effects. 5.2.5. Hepatic Toxic 5.2.6. Renal Toxic Side Effects, 52.1 Respiratory Toxic Side Effects ‘5.2.8, Bar Toxic Side Effects 12 5.2.9. Bye Toxie Side Effect. ‘5.2.10. Musculoskeletal and Connective Tissve Tonic Side Effects. 5.2.11, Skin Toxie Side Effects 5.3. Carcinogente Side Effects... 5.4, Mutagenic Side Effects 8.5. Drug Intolerance ‘5.5.1 Inborn (congenital) Iniolerance. ioe 5.5.2. Acquired Intolerance ‘5.6. Immunosuppressive Side Effects... ‘3.6.1. Agranulocytosis.. ‘5.62 Delayed Immune Deficiency, Acquired Immune Defiey ydrome AIDS) : 5.63. Severity of immunosuppressive Side Effects 5.84. Prophylaxis of Inmmnorapres 5.1. Drug Tolerance 5.1.1 Inbor (congenital) Tolerance. 5.12. Acquired Tolerance... 5.8. Pharmacodependence. 58.1, Psychic Pharmacodependence 5.82. Physiological Pharmacodependence 5.9. Drug Addiction 5.10, Side Effects after Discontinuation of Therapy . 5.10.1, Side Effects after Sudden Withdrawal of Pharmacotherapy 5102, Drags nding Sd ect fer Dscontinoion of Teapy. S.1L, Side Effects on the Reproductive Process 5.11.1. Side Effects in Gametogeness. 5.112. Side Effects in Blastogenesis 5.11.3. Side Effects in Embryogenesis. 5.114, Side Effeets during Fetal Development . 5.11.5. Side Effects during the Prenatal and Obstetrical Period 5.12, Side Effects in Nursing Period. 6. FUNDAMENTAL PHARMACODYNAMICS (CELLULAR AND MOLECULAR)... 6.1 Sites of Pharmacodynamic Action. : 6.1.1. Sites of Drug Action In Microorganisms 6.1.2. Sites of Drug Action In Macroorgenisns 62 Mechanisms of Pharmacodynamic Action : 6.2.1. Mechanisms of Drug Action on Microorganisms 62.2. Mechanisms of Drug Action on Macroorganisms 63. Pharmacodynamic Action in Molecular and Biochemical Level. 63.1. Drug Effect on Receptors, 632. Drag Effect on Enzymes. 63.3, Drug Effect on Mediators and Celiular Messengers 6.3.4, Drug Effects on Other Biochemical Substrates and Metabolites. 6.3.5. Mechanism of Action Antimetabolite HE xn 6.4 Effects on the Metabolism of Oxygen Free Radicals. 6.4.1. Microbicidal Function of Oxygen Free Radicals... 6.42. Oxygen Free Radicals Pathology. _ 1096879 a 7. GENERAL PHARMACOGRAPHY..... 14 6.4.3, Physiologicel Mechanisms of Protection against Oxygen Free Radicals... 6.44, Pharmacology of Oxygen Free Radicals Metabolism... 65. Pharmacodynamic Action in Cellular Leva. 665.1, Effect on Cell Membranes 665.2. Effect on Intracitoplasmatic Granules and Vesicles. 665.3, Effect on Intracellular Organelles 65.4, Effects on Cell Nucleus 382, 6.6, Pharmacodynamic Effect on Voltage-Gated fon Channels. 357 166.1. Voltage-Dependent Sodium Channels. 359 662. Voltage-Dependent Calcium Channels, 360 6.6.3 Potassium Channels... 360 6.7. Pharmacoreceptors (R) 361 621.1, Deititon 361 6.72. Biochemical Structure... 361 6.7.3. The Drug-Receptor Complex. Types of Drugs Recor Bin 362 6.74, Receptor Reserve 6.75. Factors Influencing the Receptors Number and Function, 6.1.6. Pharmacoreceptor Localization... 6.2.7. Types of Receptor-Effector Systems. General Structure. 6.78. Inimae Means of Action of the Resor Efecto System. 367 619. Receptor Classification. 64, Puarmacodynamic Aco a Syoaptic Level ‘68.1. Electrical synape... 68.2. Chemical synapse. 6.8.3. Mechanisms of pharmacodynamic action on chemical synapses, 69. Pharmacodynamic Acton on Transmission Systems (Pharmacology of ‘Transmissions) 6911. Classification of Transmissions 69.2. Cholinergic Transmission 6.93 Adrenergic Transmission . 6.914. Dopaminergic Transmission 6.95. Serotoninergic Transmission. 6.9.6. Histaminergic Transmission 69.7. GABA ergic Transmission. 6.8. Glutamatergic Transmission 6.99. Opicidergie Transmission... 6.9.10, Hicosanoid System... 69.11. Camnabinoid Transmission. 6.9.12. Purinergic Transmission 711 General Arpt of Pharaacography 71.1, Pharmaceutical Drug, : 7.1.2. Name of Pharmaceutical Drug. 7.13. Pharmaceutical Forms 7.14. Medical Prescription 7.1.5. Legal Considerations regarding Drug Prescription and Delivery 7.156. Determination of Pharmacographie Schemes... 172. General Notions of Posology... 21. DOS wre 7.2.2. Plasma Concentration and Therapeutic Rane. 71233. Active Metabolites of Clinical Significance 7.2.4, Standard Posology .. 7.25, Posologic Scheme 73. Dosage Individualization. 773.1. Dosage Individualization based on Physiol Biometrial Factors. 1:32. Dosage Indvidualization in Renal Failure 713.3, Dosage Individualzation in Eazymopathies. 174. Therapeutic Surveillance tnd Dosage Opinion. 74.1. Clinical Criterion 72. Biochemical Criterion. 74.3. Pharmacokinetics Critrion (Phamacomany Masia) 78. Pharmacography Monitoring 7.5.1. Analytical Methods.. FTSZ. Saplings 715.3. Samplings intervals... 75.4, Pharmacography Monitoring and Dosage Optimization Methods... 75.5. Pharmacography Monitoring Based on “Test ~ Dose” Method. 8. GENERAL PHARMACOTHERAPY... ‘8.1. General Aspects of Pharmacotherapy ‘8.11. The Role of Pharmacotherapy in Therapeutics 8.1.2 Alternative Pharmacotherapeutic Methods 8.1.3. Types of Pharmacotherapy. 8.1.4, Essential Drugs 811.5. Anatomical Therapeutical Chemical (ATC) (Classification System of Drugs 8.1.6 Fixed Drug Combination... 8.17. Clinical Selectivity. 8.1.8. Trends in Drug Administration. Pharmacomania and Pharmacophobia| 8.1.9. OTC Digs Principles of a Rational and Scientific Pharmacotherapy. 3.3. Abrupt Drug Withdrawal Aspects. 8.4, Therapeutic Surveillance and Pharmacotherapy Optimization. '.4.1. Stages of Pharmacotherapy Optimization Based on the Feed-Back Mechanism of Therapeutic Surveillance. 2 8.4.2, Specific Features of Therapeutic Surveillance. 8.4.3. Types of Therapeutic Surveillance. 9. GENERAL PHARMACOEPIDEMIOLOGY (DRUGS EPIDEMIOLOGY) ‘9.1. Introductive Aspects 9.2, Side Effects and Drug Morbidity Statistics... 9.3. Pharmacoepidemiologieal Process... 9B. Stages nn = 9.3.2. Types. 9133. Pharmacoepidemiological factors. 416 aT) "ATT “481 482 9.4. Pharmacoepidemiology Activities 9.4.1, Prophylactic Activity 9.4.2. Combating Activity. 9.5. Pharmacovigilance (FV)... ‘95.1, Definition and Objectives. 9.5.2. Pharmacovigilance system... 915.3. Souees of information on Side Effects (Undesived Effect). 10, INFORMATIONAL PHARMACOLOGY. 10.1. Informational Pharmacology Synthesis. 10.1.1. The Necessity of the Development of Informational Pharmacology 10.12. Cyber - informational Basis of Infomation Phamscoog.. 10.1.3 Informational Pharmacodynamics 10.1 4. Informational Pharmacotoxicology. 10.1 5. Practical Involvements of Informational Phamacicey.. 10.2, Informational Pharmacology Analysis 10.2.1. Drug asa Signa... 10.22. aformational Causality ofthe Drag Eitext. 10.23. Informational Pharraacology of Dosages... 10.24. Pharmacological Iso-, Homeo-,Allo- and Enantio-regulatin ofthe ‘Human Biocybernetc System. Notions of Pharmacocyberntic 0.566 10.25. Informational Nature of Side Effects (Undesired Effects). 16 Prefata la edifia I Aceasta este prima carte de Farmacologie generalé, in care se trateaza in exclusivitate nogiunile specifice si legile generale ale proceselor si fenomenelor farmacologice. Cartea se adreseazi ~studentilor in Medicind si Farmacie, tncepatori tn stinga farmacologiei; ~absolvensilor ce prepara examenul de licen $i concursul de recidengiat; ~rezidentlor in specialtdjile de Farmacie Clinicé, Laborator farmaceutic si Farmacie generald; ~rezidentilor in Medicina, ca material ajutitor pentru practica farmaco- terapeuticd =farmacistlor si medicilor, ca material de reactualizare si perfecionare continua in domeniul farmacologiei si farmacoterapiei Pentru avansaji sunt utile exemplele practice prezentate in numeroasele tabele ale cargi Aceasté carte este fn primul rand un manual de invémént si numai oral doilea rand un ghid practic pentru profesionist. De aceea cartea are o construcfie didacticd, schematicd, usor de abordat atat de catre incepatori, cat gi de catre rofesionist. Tot din considerente didactice, se acorda 0 anumitd redundansa: unor nofiuni de bazit si unor fenomene foarte importante, care sunt reluate la diferite capitol, find asfel puse in valoare tn contextul respect Prezentarea fieciei notiuni i flecdrui fenomen este insofité de exemplele cele mai concludente din farmacologia practicd. Tabelele nu sunt exhaustive, ci confin acele exemple care trebuie strict cunoscute si refinute, find alese dupa criterile semnifcatiet si frecvenfei de implicare in fenomenul discutat, De aceea, de cele mai multe ori, aceste exemple nu sunt listate in ordine alfabeticd, ci in ordinea importante. In aceasta carte de Farmacologie generald, sunt dezvoltate in capitole separate (cap. 3, 4, 5, 7,8, 9) cele 6 ramuri mari ale farmacologiei; tei funda ‘mentale (farmacocinetica, farmacodinamia, farmacotoxicologia) si treiaplicative corespunzitoare (farmacografa, farmacoterapia, farmacoepidemiologia). Intructt la ora actual nu existé 0 carte romdneased de Farmacie Clinicd Practica, ramurile aplicative (farmacoterapie $i farmacografie) sunt dezvoltate de ‘manierd si poata consti o baz de studiu de Farmacie Clinica, wid att pentru student dt si pentru rezidenii n specialitate. Cartea incepe cu un capitol cu nofiuni de Biofarmacie (cap. 1), consacrat biodisponibilitig medicamentelor in completarea nofiunilor de farmacocineticd, "7 Locul gi mecanismele de acpiune farmacodinamict, din cadrul ramurit de farmacodinamie, sunt deevolite tntr-un capitol separat de Farmacodinamie ‘fundamental (cap. 6), ludnd in consideratie imensa cantitate de date acumulatd si ‘ovdrsitoarea lor importanja pentru tnelegerea fenomenelor farmacologice $1 farmacoterapci- Starile ficiologice speciale (sarcind, nou-ndscut, varsinic, stirile patologice, precum si aspectele de cronofarmacologie si farmacogeneticd sunt tratate la fiecare faa si etapa farmacologicd, ca factor care pot influenjaefectul medicamentelor, considerdnd ct la ora actuald nu dispunem inca de suficiente date, pentru a putea fi tratate in capitole separate. Uimul capitol (cap. 10) este consacrat Farmacologiei cibernetice - informationale, care reprezintéo prioritate absolutdintr-o carte de farmacologie. Jn acest capitol se abordeazit aspectul informayional al farmacoterapiei si se prezinté medicamentul ca semnal ce interfereazd cu semnalele biologice si actioneazi asupra unor mecanisme de reglare ciberneticd. Sunt prezentate, tntr-0 formé: didactiedsinteticd, concluzile la care autoarea a ajuns in studile teoretice ‘i experimentale pe care le-a realizat in anit 1985 ~ 1997, tx scopul introducerit concepjielinformationale in farmacologie. Colectia de lucrari teoretice si experimentale, comunicate $i publicate tn lard si tn stréindtate de autoare, privind concepfia informajionala aplicatd la farmacologie, a fost apreciata de Academia Romand, cu premiul , C. 1. Parkon”, pentru anul 1994. Autoarea 18 Prefata la editia a H-a Paéitia a I-a apare in 2009, la 10 ani de la prima editie (1998). Continuarea vietit acestei cdrgi de Farmacologie generalé, prin reeditarea ‘intro edit noua, revizutd si up-datatd, se justified prin faptulc& edivia La cartit a fost foarte bine apreciata, de catre cititorit cdrora le-a fost adresatd (studenyi, ‘absolventi, licensiagi, profesionisti tn domenix), pentru pregatirea lor in diferite ‘tape (anul II de facultae, examen de licenfé, concurs de recidenfiat, examen de ‘atestare in specialitate). De la aparitia ei, in editia I, cartea se afla pe lista bibliografiei recomandate 1a nivel najional, pentra examenul de licenja In farmacie, concursul de rezidenfiat in farmacie si examenul de atestare tn specialitiile de Laborator farmaceutic si Farmacie clinica. ‘Aceasti editie a Il-a este revizuitd yi completatd cu noutiile in domeniu. Sunt introduse cunostinfele noi, referitoare la: — ssistemele enzimatice oxidazice dependente de citocromul P430 (enzimele familie’ CYP), precum si inductorii si inhibitorii medicamentosi $i ‘limentari: = polimorfismul enzimatic determinat genetic; = intervensia determinismului genetic in manifestarea farmacologica @ Jactorilor sex, varsta, etnie si rasa: = variabilitatea inter- si intraindividualé a raspunsului terapeutic, determinatd de polimorfismul genetic enzimatic $i al receptorilor, factor sex, varstd, einie, rasd, stare de graviditate si patologie asociata (insuficienjele hepatica si renala, precum si obezitate): — chiralitatea(sterevizomeria) ca factor de variabilitate farmacoterapewticd; ~ bioritmurile (cronofarmacologia); ~ fenomenele placebo-nocebo in farmacoterapie; = ‘tipologia psihoneuroendocrind (adrenergicd, opioida, serotoninergic’, etc. ca factor de variabilitate in reactvitatea la medicamente; = alimentajia ca factor major de interactiuni biofarmaceutice $1 farmacologice cu medicamentele; — biomarkeri farmacogenomici de predictie clinica a incidenfei reactilor ‘adverse (RA) tn populajie; — transmisiile semnalizatoare ca loc de acfiune farmacodinamicd, revizuite si up-datate (colinergicd, adrenergicd, dopaminergicd, serotoninergic@, histaminergicd, GABA-ergicé, opioidergica, icosanoidergicd), precum $i nou introduse (glutamatergicd, cannabinoidergica, purinergica). 19 Numeroasele exemple de medicamente date in carte sunt revieuite si completate cu medicamentele moderne, frecvent indicate in terapeuticé. ‘Actualizarea datelor privind transmisiile semnalizatoare (in cadrul cap. 6) a ‘fost realizaté de tinere cadre didactice, din centrele universitare Bucuresti si las, ‘cdrora, personal le multumesc si pe aceasta cale, pentru deschiderea colegiala Prompidi spre colaborare si pentru performanja atinsd. Identitatea acestora este rezentati la pagina de autori si colaboratori, Considertim cd aceasté reeditare este oportund, avand in vedere valoarea intrinsecd a cérfii (din punct de vedere atdt al extinderii pe toate ramurile ‘ale farmacologiei generale si al consistensei datelor, oft si al il didactice). Prof. dr. Aurelia Nicoleta Cristea 20 1 FARMACOLOGIE GENERALA. NOTIUNI INTRODUCTIVE Farmacologia este stiinfa care studiaza interacfiunile dintre medicamente si organism. Etimologic deriva de la pharmakon (grec.) = medicament, logos (rec) = sting, Farmacologia generalé studiazk aspectele generale ale relatilor dintre ‘medicament si organism gi legile obiective pe baza c&rora se desfigoari aceste relafii. Definitit ale medicamentulut —Medicament (definitia O.M.S.) este o substanfi sau produs destinat sau uti zat pentru studierea sau modificarea unui sistem fiziologic sau unei stiri patologice, in iteresul subiectului céruia i se administreaz8. = Medicament este 0 substanfi sau preparat destinat sau utilizat pentru iggnosticarea, prevenirea, ameliorarea sau vindecarea unei suferinje. 1.1. RAMURILE FARMACOLOGIEI 1.1.1. RAMURILE PRINCIPALE Farmacologia modemé cuprinde sase ramuri principale, tei cu caracter pre- dominant fundamental si trei cu caracter predominant aplicativ. Fiec&rei ramuri cu ccaracter fundamental fi corespunde o ramur& aplicativa [77] FARMACOLOGIA y 4 Ramuri cu caracter Ramuri cu caracter fundamental aplicativ Farmacocinetica Farmacografia Farmacodinamia Farmacoterapia Farmacotoxicologia (preluat dup Dobrescu D., 1981). Farmacoepidemiologia Farmacodinamia si farmacotoxicologia studiazi actiunile medicamentului asupra organismulu, iar farmacocinetica studiaz8 acfiunile organismului asupra ‘medicamentului, a i \ = Farmacocinetica ~studiaza evolutia medicamentelor tn organism. = Farmacodinamia ~ studiazd efecele biologice ale medicamentului tn organism (cctiunile farmacodinamice). = Farmacotoricologia~studiazAefectele adverse intoxicaile acute si cronice, = Farmacografia — studiazd regulile de prescriere a medicamentelor, referitoare la formele farmaceutice, clile, modul de administrare si posologie (prescrierea dozelon). — Farmacoterapia ~studiazH indicapille terapeutice. = Farmacoepidemiologia —studiazA contraindicatile si precaufile, precum si bolile de etologie medicamentoasi cu mare rispandire. 1.1.2. ALTE RAMURI IN DEZVOLTARE. Din cele sase ramuti principale ale farmacologiei, s-au desprins si sunt fn curs 4 dezvottare alte noi ramuri, aga cum sunt: = Farmacodinamia fundamentala biochimicd; = Farmacogenetica ~ Farmacogenomica, Farmacoproteomi — Farmacocibemetica, = Farmacoinformatologia (Farmacologia informational); = Cronofarmacologia; = Stereofarmacologia Farmacologia stereoizomerilor sau Farmacologia ‘compusilor chiral; ~ Gerontofarmacologia. Farmacodinamia fundamentalé biochimica ~ studiazA locul si mecanismele acfiunii medicamentulti, la nivel celular si molecular biochimic. Este o ramurd ce $a dezvoliat rapid, pe baza exploziei de cunogtinfe de biologie celularé si molecular. Farmacogenetica ~ —studiaz influenfele __variabilitii (polimorfismului genetic) asupra efectului medicamentolui, Farmacocibernetica ~ studiaziinteratiunile medicamentelor cu mecanismele de reglare ciberneticd ale organismulu. Farmacoinformatologia ~ stadia natura informafionali a medicamentalui gi 1 procesclor farmacologice. Cronofarmacologia ~ studiazAinfluenfa bioritmurilor asupra efectului medica- mental. Stereofarmacologia (Farmacologia stereoizomerilor sau Farmacologia compusilor chiral) ~ studiaz& particularitile farmacocinetice ale enantiomerilor existenfi intro mixturh racemicd a unui medicament, precum si consecingele biofurmaceutice i farmacoterapeutice derivate. Gerontofarmacologia~ studiazs particulate farmacologice I indivzi vars, ‘genetice 1.2. STIINTE DE GRANITA CU FARMACOLOGIA Biofarmacia Biofarmacia este o stint farmaceutic& nou’, de granita intre farmacologie gi tehnicd farmaceuticd, ce studiaza influenfa formularii medicamentelor, in cadrul forme farmaceutice, asupra eficienfei terapeutice. Are ca scop fundamentarea stiinificd a prepariri de forme farmaceutice cu disponibilitate biologic optim, fn corelajie eu scopul terapeutic. ‘Biofarmacia opereazi cu doi parametsi moder ce caracterizeazi medicamen- tele, si anume: = disponibilitate farmaceutic& (ce reprezinti camttatea de substan activa cliberati din forma farmaceutic8), — biodisponibilitate (canttatea de substanfk activa eliberatd si absorbitd. ‘Termenul de ,biofarmacie” a fost introdus de G. Levy tn 1961 si deriv etimotogic de la cuvintele grecesti pharmacon = medicament si bios = vii ‘Unul dintre fondatori biofarmaciei modeme este J.G. Wagner [275]. 1.3. UTILITATEA PRACTICA A FARMACOLOGIEL Farmacologia este o stinfl studiatd atit in invapimntal medical, ct si in cel farmaceutic, ea fiind utilé tat in practica medicald cat gi in practica farmacentic’. Domenie de utilitate practici ‘Sunt urmitoarele: ~ Practica medicalé terapeuticd: ~ farmacoterapia; ~ farmacografia; — farmacoepidemiologia. Practica farmaceuticd modemd orientat ~farmacia clinicd. ~Cercetarea pentru introducerea medicamentului fn terapeutic&: ~farmacologia preclinic& (pe animale de experienta); ~ farmacologia clinicd (la subiecti umani). Farmacia clinied Este o specialitate modemi a profesiei de farmacistcu orientare in mod deose- bit spre pacient (,patient oriented”). Farmacia clinicd utilizeazi optimal cunostinfe farmaceutice i biomedicale, in scopul optimizarii eficacititi, securitii si economiei prescriptici medicale (Gefinigie data de Academia Najionall de Farmacie din Franta).. pacient (,patient oriented”): 23 1.4, FAZELE EVOLUTIEI MEDICAMENTULUI IN ORGANISM, DE LA ADMINISTRARE PANA LA APARITIA EFECTULUI TERAPEUTIC Sunt = Faza biofarmaceutic’, ce se desfigoard la locul de administrare a medi- camentuluiz = Faza farmacocineticd, ce se desfigoari in tot organismul; = Faza farmacodinamica, ce are loc Ia nivelul de actiune a medicamentulu, Fiecare din aceste faze are o serie de etape (fig. 1.1). 1.4.1. FAZA BIOFARMACEUTICA. Are doui tape: ~ eliberarea din forma farmaceuticl; ~ dizolvarea fn lichidele biologice de la locul de administrare. Eliberarea Pentru o forma farmaceutica solida, consti fn dezintegrarea tn granule gi apoi dezagregarea in particule fine (fig. 1.2). Dizolwarea Are loc de la nivelul particulelor, granulelor si chiar formei solide. Consta fn dispersarea substanjei active la nivel molecular, in lichidele biologice de la locul de administrare. ‘Aceasti fuzi face obiectul primar al biofarmaciei. La, "AZA FARMACOCINETICA ‘Are tei etape mari = absorbtia; = distribuirea; epurarea. Absorb} Este etapa de trecere a substanfei active dizolvate, de la locul de administrare {n sfingele circulatiei generale, Distribuirea = Transportul ~ consti in vehicularea substanjei active cu ajutorul stngelui, {in sistemul circulator, transportul se poate face fie in formé liberi, fie in forma legati de proteinele plasmatice. = Difuziunea in fesuturi ~ trecerea substanjei active, din singe tn jesuturi prin membrana capilard gi membrana celulard. istribuirea —tepartizarea la nivelul fesuturilor = Stocarea - fixarea in unele fesuturi t Toe LRAZA |__desdmniarare_| BIOFARMACEUTICA aS sane | M Duar | M solutic IL FAZA - FARMACOCINETICA A Toe = ae de bitranstormare re de ntinne Mt ne Pui R—> MR = * E+m——_-m i | ane Loe PM i de Hoeare : ’ Acne Forma r ane Stoatt . “ E Toe de elininare v M Fig. 11. Fazele 5 etpele evolufiei medicamentulu in organism. E Dezintegrare Dezagregare Comprimat ————> Granule sau agregate ——— Partige fine (capsula) Dizolvare Dizolvare Dizolvare Principiul aetiv tn soluyie 4 Principiul activin singe si fesuturi Fig 1.2 Schema fazei biofarmaceutice, in cazul unui comprimat (preluat dupa Wagner J.G., 1975). Epurarea = Metabolizarea (biotransformarea) la locul de metabolizare ~ modificarea structurii chimice, cu aparitia metabolifilor, activi sau inactiv. — Eliminarea ~ excrejia din organism, la nivelul cdilor de eliminare, ca atare sau sub forma de metabolifi ‘Aceste etape fac obiectul farmacocinetici. Etapele se desfigoara relativ simultan (paralel) si putem vorbi de un sistem unitar LADME: L.-cliberare; A - absorbjie; D -distribufie; M - metabolizare; E -eliminare, 1.4.3. FAZA FARMACODINAMICA ‘Are doui etape: — fixarea moleculelor de substanfé activa pe substratul reactiv; = declansarea acfiunii farmacodinamice. Declansarea modificirii biologice locale (acfiunea primari) se manifesti apoi Ja nivel de fesut, organ, organism (actiune farmacodinamic’). Aceasta faza face obiectul farmacodinamici. Fiecare medicament are 4 profile: — farmaceutic; = farmacocinetic; ~ farmacodinamic; = farmacotoxicologic. 2 NOTIUNI DE BIOFARMACIE GENERALA 2.1. BIODISPONIBILITATEA MEDICAMENTELOR 2.1.1. ASPECTE GENERALE 2.1.4.1. Definifii ale biodisponibilitatii Wagner J. G. [275], fondatorul Biofarmaciei, a defini biodisponibilitatea (Bd) ca fiind un parametm farmacentic specific fiecdrai medicament, parametru ce poate 4 exprimat prin dou variable: ‘eanttated de substanji activa cliberatd dint-o forma farmaceutick $i absorbiif in ciculatia sistemicd si w flteaieu care substan activ este eliberat gi absorbits. Definifia O.MS. (Organizatia Mondialé a Sandtifii): biodisponibilitatea este cantitatea de substanfa activa absorbabilé (potential). Definijia F.D.A. (Food and Drug Administration): biodisponibilitatea este cantitatea de substan activa eliberatS, absorbit si care ajunge la locul de acfiune, ‘manifestindu-i efectal terapeutic. Definitia A-P.A. (American Pharmaceutical Association): biodisponibilitatea este canttatea de substanfd activi absorbité si nemodificats. {in sintezi, biodisponibilitatea (disponibilitatea biologic) exprima cantitatea de substanf activi, precum gi viteza cu care aceasta este cedaté de medicament, este ab- sorbti in organism, ajungelalocul de acfiune gi i manifesta efectul blogic. 2.1.1.2. Bioechivalenta medicamentelor 2.1.1.2.1. Postulatul bioechivalentei Malte decenii, prescrierea medicamentelor si liberarea lor s-auficut conform postulatului echivalenfei. Postulaal echivalenfei prevedea ci doza indicaté pe cticheta medicamentului este si doza bsorbité de organism. Observail flcute de lungululimilor 30 de ani observa cae s-au dovedit af semificative statistic, au semnalat aparifia unor insuccese terapeutice din cauza Subdoziilor sau unor accidente datorate supradoziilor, ca urmare a utiliici uni medicament, in aceeai posologie (doze gi rtm de administra), diferind: fe indivi 2 Ja care este administrat, fie formularea preparatului sau tehnologia de preparare, fie ‘numai sarjle, Aceste obscrvafii au infirmat postulatul echivalenfi A fost introdus postulatul’bioechivalenfei;'care stabileste ci doza indicat pe ctichetd nu este egali cu doza absorbiti si care este fondat pe un nou parametra far- maceutic al formei farmaceutice, si anume biodisponibilitatea. Conform postulatului bioechivalenfei, pot fi considerate bioechivalente numai preparatele cu aceeasi biodisponibilitae. 2.1.1.2.2, Tipurile de echivalengis ‘Sunt: chimicd, farmaceutié, farmacologicd, terapeuticl,biologic§(bioechivalenf). Echivalenja chimicd: echivalenta intre medicamente care confin aceeasi sub- stanyi activi, in acceasi dozs, dar in forme farmaceutice diferite, Echivalenja farmaceuticd: echivalenfa intre medicamente cu aceeasi substanfi activi, aceeasi dozi, acelasi tip de form farmaceuticd, dar cu substanfe auxiliare diferite sau tehnologie difeit. Rw farmacologic, chiar daci substanga activa diferd, cu conditia ca ambele structur si se metabolizeaze in organism la acceasi structur& chimicd activi (ex. promedica- ‘mentele seu ,prodrogurile”) Echivalenga terapeutica: echivalenja intre medicamente cu aceeasi cficacitate terapeutici 1a acelagi individ, in acclasi dozaj, indiferent dack medicamentul prezintd numai echivalengi chimicd, farmacenticd sau farmacologicd, Echivalenta biologica (bioechivalenta): echivalenfa chimicl si farmaceutic’, plus biodisponibilitate identicdintre cele dou preparate. Bioechivalente sunt considerate dow preparate farmaceutice cu substange active echivalente chimic care, administrate la acelasi individ, in acceasi posologie, realizeazi concentrafi plasmatice gi tisulare echivalente fn timp. Practie, doud produse farmaceutice cu substan medicamentoas4 identicd sunt considerate bioechivalente (deci inlocuibile la bolnav, fir risc), dack biodisponi- bilitatea lor este diferitt nesemnificativ (< 5%). 2.1.1.3, Importanta biodisponibilititii pentru farmacoterapie 2.1.1.3.1. Consecingele farmacoterapeutice ale modificarit biodisponibititagi tn cursul unui tratament sau unei bioinechivalenje a preparatelor farmaceutice administrate CConsecinele sunt de ordin terapenti: modificarea efectului in privinja para- retriloracestuia (latena, darata st intensitatea efectuli). Dar pot i chiar si consecinfetoxicologce:efecte adverse, intoniafi In administrarea unei singure doze, daci scade viteza de absorbfie sunt afectate mai ales efectele medicamentelor simptomatice (ex. analgezice, spasmolitice, hipntice), medicamente cu debut rapid 28 Daca administrarea se face in doze repetate si prin modificarea biodisponibi- lita scade cantitatea absorbitt si deci scade concentrafa sanguind, la starea de echilbru, este afectatefectul terapeutic al medicamentelor administrate cronie (ex. anthipertensiv, antidiabetice etc). Prin scdderea vitezei de absorbje, este posibil si apara si efecte adverse locale, medicamentele rminand mai mult timp la locul de administrare (ex. antibiotce cu spectra larg de acfiune, ca tetraciclina). Exemple de medicamente la care se inegistreazA diferenfe semnificative fn biodisponibiltate, intre diferitele produse farmaceutice: digoxind, acid acetil - salicibc, tetraciclind,cloramfenicol Din punct de vedere clinic, variatile de biodisponibilitate pot fi semnificative pentru substanfe medicamentoase care au un indice terapeutic de siguran{i mic sau/i se absorb limitat (ex. digoxina, fenitoina), Consecinje grave ale bioinechivalenfei produselor farmaceutice fn timpul unui tratament si chiar epidemic de intoxica produse cu fenitoin, la care biodisponibilitateavariazl si cu forma de crstalizare a substan 2.1.1.3.2. Reguli privind substituirea medicamentelor ~Farmacistul poste si fnlocuiascd un medicament eu altul, cu condi rmedicamentele s8 aiba acecasi substanja activa si sd fie bioechivalente. —Nu se recomanda substituirea in anumite cazuri: substanfe active cu indiei terapeutici mici, medicamentele se adreseaz unor maladii cu mortalitate mare (ex. antianginoase, cardiotonice, antidiabetice), substanfe cu particularititi deosebite de farmacocinetic’, medicamente retard, 2.1.2. TIPURILE DE BIODISPONIBILITATE $I MODALITATILE DE DETERMINARE Determinarea biodisponibilitiii se bazeaz8 pe crierile: ~farmacocinetic; ~farmacoterapeutic. Criterul farmacocinetc: se evalueaz& concentrafa substanfelor active in lichi- dele biologice ale organismului (singe, urind, saliva, bill, Les.), la diferte intervale de timp de la administrare. Criteriul farmacoterapeutic: se determin& efectul farmacodinamic, la diferii timpi de administrare, Se traseazi pe grafic: —curba variajieiconcentraiei sanguine in functie de timp (v. fig. 2.1); —curba variafiei efectelor in functie de timp. act se fac ambele determinir, se inscrie pe grafic curba efectelor in funcfie de concentratia sanguin 29 foo Timp Fig. 2.1. Curba variajii concentrailor plasmatice in timp, dup aadministrare extravascular (grafic numeric);

    You might also like