umezire. Carles euprinie tn continware principiile de fundare ta stirite limita ‘Avind in vedere faptul od terenurile alodtuite din loessuri sive pdminturi Ioessoide prezintd in multe cazuri taluze in zone deja construite sa tn curs de constructie, s-1 considera necerar sé fie presontate metodele de verificare a stabilitafii gi capacitati portante a terenurilor in pant. Tinind sama de comportaree neliniard sub incdredri a teronurilor aledtuite din loessuri sau piminturi loessoide, @ fost expusil in continuare ‘inetoila transformarilor echivalente pentra ealculul distribusie’ efortirilor gi deformafiilor in mediul de pamint neliniar deformabil, preluatd dupa teoria profesorului A. A. Mustafaen, adaptatd gi dezvoltatd de autori pentru tere- nurile din Romania. Considerind ed tasarile newniforme represinta principala proprietate mecanied a acestor tipuri de terenuri de fundare, ax fost tratagi in mod deos: Bit atit factorii care genereazi mecanismiul acestui fenomen, eriteriile de clasi ‘fioare a intensitafii sale cit gi dexfagurarea aa gi implicatiile asupra construc: fillor. Acest fenomen a fost evidentiat prin rezultatele cereetdrilor in siti, orga- ‘nizate pe poligonne eiperimentale. Tn finalut lucrarii sint abordate problemote legate de comportarea sub aofiunea seismic a terenurilor de fundare de consistent slaba si continut ridlicat de apa, probleme ciirora li se acorda in prezent tot mai multi atentio pe plan mondial. Pe ansamblu, cartea cautaé sit pund la indemina ingineritor gi tehnivi- enilor, intr-o lucrare unitard, elemente de mecanice loossurilor si parintu- rilor loessoide sensibile {a wmeziren in stare naturald sau imbundtatite, precim gi caleulul avestor terenuri prin metode moderne gi eficiente, buzate ‘pe lucritrile experimentale efectuate in zonele cu terenuri de acest tip din jude- fele Lagi, Galagi, Braila, Tulcea, Constante $a ‘Autorii, colaborind efectio la realizarea Lucraritor experimentale din zona Galafi, care sint deserive in lucrare, mulfumese pentru tndrumdrite de {naltdé competenta primite din partea Comisie’ gucernamentale de specialigti pentru judeful Galati si in special din partea prof. ing. I. Stancutescu, prof. dr. ing. L. Silion $i a regretatului coleg dr. ing. Gh. Dima. De asemenea, adue mulpumiri prof. dr. ing. Abbas Ali Mustafaec, ale edrui tuerdri aw permis autorilor abordarea mai multor probleme expuse tn aceasta lucrare. Audorii dorese si mulfumensed fn mod deosebit tovariyului academician Stefan Bilan pentru sfaturile utile primite pe parcursul elaborarii acestet ‘oarfi, precum $i celor oe au efectuat verificarea lucrdrii sau au pus la dispozi- fia awtorilor materialul documentar necesar. Beidengiem in aceeagi masurit colaboraren strtnsit obtinuté din partea Colectioutui de studit geotehnice din cadrul Institutului de proiectare al sudefului Galati, condus de tovardiga ing. Margareta Bilan wl ale terenurilor Autorit CAPTTOLUL 1. CAPITOLUL 2. CUPRINS Deformayiie loessurtlor sk piminturlor Toessoide 1.1, Generalitati, elasificare, genera 12. ia umiditati tn cazut umerieii unidimensionale a. epozitelor tocssoide 41.3, Mecaniea procesolul de deformare a depozitelor loessotde |. Presiuaca cxitica necesard apariliel tasirit suplimentare ‘Umiditatea critica necesara aparifieitasieil suplimentare Conditia de aparitie a tasarii suplimentare Calculul perioadel de aparitic si stablizare @ tase suplimentare Calewtat tasdeit suplimentare 18.1, Garacteristicte generale ale deformieii depozitelor oes soide umezite 5 18.2. Caleulul tasieit suplimentare produse de sarcina geologic 1.8.3. Caleulut tasari totale sub getiunea sareinlt yeotogiee sia in cicieii exterioare 2.1, Teoria eehilibrulul Hmita Conditia start mits 2.2. Caracteristcile de rezisten\a ® si ¢ ale paminturilor sensible ta 2.8, Coneille de rezistenta ta forfeeare 2.1, Teoria Mohr — Coulomb 2.2, Teoria Mises 23.2, Teoria Saint-Venant 2.24. Reprezentarca conditilor stati limita In spatiul 61, yy 8 2.3.5. Inflyenfa stiri de eforturi asupra stil Timita de cette bru . 2.0, Influcafa presinnil apel din pori ssupra rezistentei ta for= feeare 2A, Metode de determinare a parametrlor de rexbtents ®, © yi 24.1. Principit yenerate de fncereare la Fupere prin compresiune 24.2. Delen reristemtd @ ste prin rmetode analitice 24.3 Determinarea parametrlor de revistenta @ sl e pe bara probelor de pémint tubulare area paramelrilor d 24.4. Detorminarea in silt a rexistenfek Ie fortecare 24.5, Metodiel de ineereare @ pamintulul la forfeeare 24.6, Determinatea eoetieientulul de presline laterala a an 8 10 a 26) a7 28 52 85 60 6 65reristenla ®, © 9), = 4a umezite 2A.8, Retistonfa de duratd a pimintutilor sensbile salarate ea apa CAPITOLUL 3. Rezistenta s1 eapaeitatea portant a deporitelor loessulde sensible a 3.1, Condijia gencrala de eebilibey limita. 5 ‘i S11. Generalitati 3.2. Rezistenta deporitelor loessoidesensibile la umezire 5.2. Capacitaten portanta a piminturlor sensible la umezite 2.1, Posiilitati de apreciere a presianil eritice . . « 22. Taflucnla dependents: neliniare intre efortuti si deformatit supra eapacitatit portante a pmintartor loessoide 3.8, Fazele de deformare a piinturllor sensibile 1a umezire BA, Modalul de deforaiat S41. Generalitat ; 342. Dementul de valabiltate at caleululut deformatilior tere- fnuhui de fundare in ipoteza mediului liniar deformabit 4.8. Determinarea modulalul de deformatie In paminturi eu lege niliniard de deformare BAA, Determinarea earacteristicilor de deformabilitate api ‘mintutilor sensible Ia umerite eu placa de probit 34.5, Determinarea modulului de deformatie neliniara in condifite stant limita 34.6, Metode apronimative de determinate a modululul de detor- matic, luind in considerare eurgerea lent in. timp «pi mitt : SALT. Variatia modululat de deformatie in funetie de nuimarul de cleluri de inedreare 3.5. Determinarea variajiel rlative a volumului €, si a coefieentulut de dilatare relativd ¥ a piminturitor sensibile 1a umezive 3.5.4, Varialia relativé a volumutui 3.5.2. Variatia coetieientalui de dilatate relativa 9 fc fundare alestuit dia deporte leessoide dup stile 4.1. Starea limita de cehilibra sub sarcina geologied Principiul echivatentet Caleatul incar- 4.2, Interpretarea grated a principlulut echivalentel crit echivatente 4.3, Principit de cateut ale terenulai de fundare ls stare Timitt a AA. Copacitatea portant a unui teren In pa 44.1. Generalitati 4.2, Pxpresile forfet portante si ale coeliientilor_adimensionali 443. Comparacca cocficientilor Nyg, Nags Neg stabiiti de diferiti 80 80 80 2 86 86 o 9 300 100 wot 108 12 124 126 127 127 19 138 138 2 7 150 152 cAPITOLUL aa a5. 44.6. Sonia Ce vee Stabilitatea taluzclor Fundati asezate pe ramblee nesimetrice si pe taluze 4.5, Influenja tasinit suptimentare asupra structuri de rezistenta 4.6, Particuloritatile de caleul ale terenulai de fundare aleatuit ain piminturi sensible la umesire ‘i Moto wttizate ta caleutaldistributiet eforta de pimine neliniar detormabit . . : nafilorin medal Ba, Generalitati 5.2. Metoda transformatilor echivaente 5.3, Distributia cforturitor in paminturile loessoide sub plicile de proba 5.4, Tastee efective si de ealenl ale unor construetiirealizate sn Romania. 2 + + 5 5.5, Rezolvati pe baza consideratilactiunil simultane a tensorului ste He i deviatorului de eforturi asupen stati de deformare CAPITOLUL 6. Cercetiel Ia sear naturalé efectuate in Rominia pe poliyoane experimen cAPITOLUL O41, Necesitate si obieet 6.2, Corcotark la seard natural 6.3. Analiza rezuMtatelor fm Roménia ‘Terenl de fundare sub aetiunes selsmelor 7, Fenomene geologice legate de seisme 72. Caractersticie dinamice ale terenuut de fundare 7.3. Reristenta dinamied a paminturilor coezive 7A, Stabilitaten taluzslor in timpul cutremurelor : 7.5. Presiunea critied si capaeitatea portanté a paminturitor in timpul ceutremurelor [ 7.6. Reispunsul dinamie al masivelor de pimint 1a socul seismic. 136 159 162 370 175 x5 a7 186 188 190 197 197 198 202 207 207 au 212 24 15 26 231 253DEFORMATILE LOESSURILOR SL PAMINTURILOR LOESSOIDE LA, Generalitat sifieare, yenezi Seminarul orgunizat de Comixia economici pentru Europa a O.N.U. la Bucuresti, in perioada 14 — 18 octombrie 1974, a reliefat preoeuparea pe plan mondial & constructorilor de a gisi solufii eficiente de fandare pe terenuri dificil. Din grupa piminturilor dificile fac pa umezire, denumite preseurtat P.S.U fn numeroase Tucriiri, Phninturile sensibile Ia umezire sint aeele piiminturi care sab acti- unea incArcizilor tansmise de fundatii sau numai sub greatatea proprie, se taxeazt suplimentar, in mod preferential pe directie vertical, atunel cind umiditaten lor ereste peste anumite limite. In cazul umezirii lorintense, tasares suplimentani, la, unele pitninturi sensibile la umezire, creste relativ bruse, cipitind earacter de prébusire (colaps). Ca piminturi sensibile la umezire sint citate milurile alavionare din California, —8.U.A., sedimentele aluviale ineluzind milwi, nisipuri fine si straturi argiloase din Ecuador, prafurile nisipoase din Nigoria. i alte varieti{i de sedimente formate din luturi si nisipuri ete. in gama Iargi 2 pminturilor sensibile Ia umezire subindesate, formatiunile loessoide, denumite yi dqpezite loessoide, ocup un loe impor. tant. Formatiunile sau depozitele loessoide formeazit 0 subgrupi earacte- ristied de piiminturi, din care fac parte loessurile si pliminturile loessoide. Loessurile sint piminturi prifoase de culoare galben deschist, uneori cenusie sau bruni, lipsite de stratificatii evidente. Ele cuprind in mas. lor ‘analicule verticale vizibile en ochiul liber si dispum de o porozitate ridi- 1% (40... 60%) cu precidere macroporozitate, de permeabilitate foarte ridieati la aer yi relativ ridieat Ia api. Lovssurilé se prezintt sub forma unor masive omogene uncori en intercalatii de grosime variabili de soluri fosile (brune), avind taluzuri care se mentin verticale in conditii natmale de umiditate, datorit& coeziunii ‘ate. Ele sint constituite din praf (0,01 ... 0,1 mm) ea fractiune predo- minanth (P>60%), din nisip (¥) eu fractiuni de carbonat de caleiu § Gin argilt (4 < 30%). Locssurile ge inmoaie tub actiunea apei si se sfirimit transformindu-se int-o pulbae find, cspra la pipdit, cid materiakl se afl in stare uscatt Pamintwrile loessoide diferi: de Joessuri prin confinutul mai mare de nisip sou de argili, cuprinzind 0 gama intreagi: de piminturi situate intre te puininturile sensibile ly ror prezenti a fost semnalatd % Bally, 1. J., Antonescu, I, Loessurile in construfit, Edit, tehnied, Bucuresti, 1971, linisipuri si angile, In Iueraren [19] este preentstit clasifiearea formatiu nilor Ioessoide in functie de geanulozitates acestora Tn mod preliminar, sensibilitates Ia umezire poate fi apreciati: prin calcul in functie de indicele porilor e(2,) al prohei cu umiditates natural si de indicele porilor ¢2,) al unei probe de pimint, der ew umiditatea toy, corespunzitoate limite’ de curgere. Se consider sensibile ki umezite pamin” turile la eare gradul de saturatie S, < 0,8, iar valorile indicelui 2 = [ea;) — = ew) V+ e(wp)] Sint mai mici decit cele din tabelul LL. Indicele porilor corespunzitor Timitel de curgere se determin eu reiatia + ¢(t0,) Tubetel Valorie indicelui I pentru caracterizarea sensibilitit la umezite a deporitetor loessode Indicele de Plastiltate NOLS 1p hy > Shak — gtupa B do sensibilitate ka umezire din care fac parte acele P.S.U. Ia cate op < Oy < She Aici semniticatia Simbolurilor este urmiitoarea : aj, este efortul de preconsolidare (presiunes maximi trecutd) ; a — presiunea geologick etectiva ; % la umiditates natural; geologic’ Ia umiditatea de saturatic : 954 — presiunea geologicd la piimintul submersat. Gm — presiunes geologi 6, — presiune Cu privire la geneza loessurilor si piminturilor loessoide au fost ‘mise multe teorii. Dintre ipotezele cele mai kang acceptate privind genez Joessurilor, mentioniim : - ipoteza eoliand a lui F. v. Richthofen, emisi in 1872, eare con: sideri ci loessul s-a format prin depunerea prafului transportat de vint, in zone eu vegetatie formata din ierburi dese sinu prea inalte, intr-un climat ae. steps arid ; ipoteza deluviala care consider’ c& loessul_a fost depus in vibi Jargi prin procesul de spalare si transport a materialelor dezagregate de pe suprafetele versantilor, In realitate depozitele loessoide s-an format intr-o varietate de con- aifii, find actionate de numerogi factori. (fizici, chimici ete.) Aria largi de rispindite a formatiunilor’ loessoide atit in lume cit si in Rominin, importanta sensihilititii lor la umezire, precum yi efectele hefavorabile pe care acestea le pot aves asupra constructiilor, in conditifle tasirii lor neuniforme, impun o examinare foarte atenti a problemelor de ‘coreetare, proiectare si executie a fundatiilor si constructiilor realizate pe astfel de'piminturi, .2. Funet tii in eazul umezirii unidimens a depozitelor loessoide » loessurile au in general o umiditate redusi. Astfel, i noastre, umiditater lor natural este de 6 ... 8% la cele “a, dz 10... 12% la cele din Bariigan si de 12...,14% la cele din Moldova.’ Datoriti’ structurii lor nestabile, & porozititit lor mirite si & permeabilititit suficient de ridieate, aveste piminturi, sub actiunea ‘unei umiditati creseute, treedin starea lor de subindesare in starea de inde- sare normali, Prin sensibilitate Ia umozire se intelege capacitatea acestor plminturi de a-si reduee bruse volumul de goluri pentru o presiune dati, cind sint supuse nmozirii. La o umozire intens, eind wniditaten pimintulw depiseste o anumits limith, se produce o tesare brusci a acestuin, care are ‘un caracter de pribusire. ‘Tasarea brusci, cu caracter de pribusire, — denumith tasare supli- mentari — se produce sub_aetiunea tetioare concomitent n acfiunea grouti{ii proprii. Tn naturt accast® pribusire poate fi determi- 13ae MMM Ce sreutat eforturi). Dupii produeerea deformafiilor suplimentare, piimintul capSti o nouk structurt care asiguri ulterior o erestere 2 respectiv a eapacitiitii portante a piimintului ___ Dezvoltarea zonelor in care se produce tase zitelor loessoide sensibile la umezire se face in funetie de dezvoltarea Zonelor umezite. Cu alte cuvinte tasarea suplimentari depinde de gradul de wid, tate al ptimintului iar gradul de umiditate depinde la rindul situ de canti- tatea de api ce urmeazt a fi infiltratt in piimint si de durata de umidifi. care. Umeziren depozitelor loessoide se poate produc in funetie de natura sursei de umidifieare — Unezirea local la partea superioard a stratului sensibil la umezire, datorita pierderilor do api din re(elele hidroedilitare exterioare 3h interioare sou prin infiltrarea apelor de suprafa(ss in anumite deniveliti ale terenului; — umezirea intenst de li suprafatit, dato de preumezire sau a canalelor de ‘irigai; — wmezirea de jos in sus prin ridicares nivelului_apei subterane, ca urmare modifier din diferite cauze a echilibrului hidrogeo” ogie din zon’, i. Tasarca suplimentart a depozitelor lo perca umezirii, ¢i dnpi 0 perioads anumiti d ‘apa reugeste st se infiltreze liber pe o adincime o: stratul superior, situat imediat sub sursa de mirimea umidititii sate Ja limita inferior’ a zone mintulai va fi eg ‘@ propre a pamintului (in natural de umezits compactitiii gi suplimentari a depo- in mai multe feluri, ti prezenfel bazinelor soide nu se produe imp f, in decursul cireia, recare. fn acest moment api isi va piistra in continuare onstante, egaki cu saturares efectivie? (to) iar umnezite (la frontul de umezire) umiditates pa cu umiditatea ss waturalt (1) (tig. 1-1), Fig. 11, — Sehema aprosimativa a Aistribupiet "umtaitagi ia. depositele Toessoide Sensibile ha umezite ways peiecind Me Is cele anitate, epura de distribufie pe verticali: a umidi- t8tii in depozitul loessoid se poate aprecia destul de exact en relatia [9, 17, 65, 66, 67): 10 = tg + (ue, — woos = (1a) 3}, We =O ths este umiditatea de saturatie efectiva a pamintului inundat i reprezint&h 4m medic cea 809% din Yaloarea umidititii de saturatie total [19] 4 unde , este grosimea zonei umezite; » — adincimea variabili de la su- pr fafa terenului pind la nivelul cercetat (2< %9) Adincimen ls care se giseste frontul de umezire dupii o perioadi de timp t de Ja inundare, stabiliti pe baza cercetiirilor experimentale gi teo. retice (65, 66, 67}, se poate determina cu relatia or, (1.2) unde 9 este coeficientul de conductivitate a spei exprimat in m?%zi sau ‘om*jor gi care se determin pentru fieeare tip de pimint studiat, pe baza misuritorilor exeentate pe teten. In acest seop, se utilizeazi urmitoarea relatie care permite stabilirea valorii lui [67]: unde 1 este porozitatea activé « piimintului; A — suprafata de absorbti (suprafata incintei imundate); Q,, Qy-1—cantitatea de api infiltrati la timpul f, si respectiv f,1. Viteza deplasirii frontului de umiditate se poate obfine en relafia : saa] 1.3, Meea ca procesul de deformare a depozitelor loessoide Ca urmare a umezirii depozitelor loessoide, coezinnes asigurati prin cimen- tarea particulclor eu earhonat de calciu, eu gips gi eu alte séruri care inve- lese patticulele de pimint, sub actianen umidititii gi a unei valori oarecare i, xe distruge. Aceasta conduce la situatia in care particulele de capita yensibilitatea de se forfeca sub o presiune mai mick decit ‘cea creat de starea naturali de eforturi in piinintul neumezit. Apa ajunst la un anumit nivel la care este atinst presiunea neces producerii forfecdirii partiewlelor — presiune denumiti eriticd (o,,) — ereazis condifii de tasare a plimintului in momentul in care umiditatea pimintu- lui atinge 0 anumiti: valoare critic’ — denumit® umiditate critick (w,,) La aceasté umiditate pimintul cxpiti 0 stare plastied care, sub aetiunea prosiunii critice, produce deplasarea pe vertical in jos a straturilor de pimint situate sub nivelul considerat. Cercetirile intreprinse Ia noi in fari si in striindtate au aritat c& fiectrei valori a presiunii eritiee, determinati de sareina geologics, de incdrcarea exterioari sau de cele dows actiuni cumulate, ti corespunde o anumit valoare a umiditifii critice In esre apare tasarea suplimentari. Aceastil umiditate se poate considera in general ca fiind apropiat& de umi- ditatea corespunziitoare limite: de frimintare dup Atterberg. ‘Parintul situat deasupra nivelului in care a apirut tasarea supli- ‘mentari, pierzindu-yi reazemul din perioada in care pimintul ora in stare 18natural de umiditate, va cobori sub actiunes greatifii sale proprii si va fi supus astfel unei noi stiri de efortun. Schema procesului continu de tasare suplimentare produs odatis eu deplasarea in_ jos a frontului de umezite (fig. 1.1), poate Ti reprezentat a in figura 1.2. Tn aceste conditii, tinind seama de valorile eritiee, starea de eforturi si respectiv de umiditate a stratului de pimint sensibil la umezire, poate fi reprezentatiy prin oxpre on 4, > rer | | Mee as) oy 1, ia umerire se pot caracteriza prin funetia care leagé intensitatea eforturilur oF F (o = OFF iF (15) de intensitatea deformatiilor, adici a tasirilor suplimentare : Wy > = + sma gla a Fe a ee a (16) unde ¥ este coeficientul Ini Poisson. Sub alti formii, acest lucra se poate serie astéel : iuep = = ae ary Caracteristiea de bazi a piminturilor sensibile la umezire (P.S.U.) care determin’ proprictiijile lor de deformabilitate este tasarea supli- - Fig. 12. — Schema procesulut_ continu v de tasare suplimentara. ee Dep == 4 mentari relativa prin umezire care se ealculenzi ew relatia : days gftlo) — Thay ot Hite) (18) 16 in care h,,,(0ey) este indlfimea probei de piimint cu umiditate naturali, supusi in edometru sur xparatul triaxial lao presiume p egal: en cea dal, 1a adincimea de la care s-« recoltat proba, de cditre greutatea proprie ‘a pimintului si ineirearen transmisi de fundatie; 2,,(te,) — indilfimea aceleiasi probe, adust ln uniditatea eritied si supust aceleiasi presiuni ps 4,(w)) —indltimea probei de pimint en umiditate natural, supusi in aparatul de compresiune la presiumea p, corespunaitoare grentitii proprii a plmintului Ia nivelul de recoltare a probei Determinares taxivii suplimentaro relative in laborator se efectueaz’ folosindu-se metoda celor dou eurbe, prima find determinati pentra phnintul eu umiditate naturali, a doua pentru piimintul avind umiditaten critic’, Determinare compresibilitifii_piminturilor sensibile la umezire (P.S.U.), en posibilititi de umezire in timpul exploatarii constructitior fundate pe asemenea piiminturi, se poate face pe baza raportulai de supra- consolidare determina li probele umezite [134] : RSC = ol Oh (1.9) in care of, este efortul de preconsolidare, corespunziitor presiunii_ maxime Ja care a fost supus pimintul in timpul evolutiei sale; 9;,, — presiunea geologic efectiv’ corespunzitoare umidititii critice. In fanetio de variatia on adincimen a RSC, piminturile sensibile Ja umezire (P.8.U.) pot fi impiirtite in dows grupe (fig. 1.3) : — grupa A cuprinzind P.S.U, ean solidate sau suprconsolidate (RSC > 1) ; d PS. re devin normal con- prin ume; — grupa Be date (RSC <1). Un pimint din grup Amu se taseaz suplimentar prin umezire sub presiunea geologicd, ei numai sub actiunea incixcitilor exterioare transmise de fundatii. Un pimint sensibil la umezire din grupa B se taseaai supli- mentar prin umezire, sub grentatea proprie, san concomitent gi sub acti- unea incitedrilor exterioare, Tn naturi inst terenurile de fundare sint de obicei aleituite din strae turi suprapuse de piminturi atit din categoria A, cit si din categoria B. Caracterizarea terenurilor de fundare sensibile Ia umezire (7.8.0) trebuie deci ficut% numai pe baza tasivii efective prin inundare sub presiunes geologic’ (I,), determinati, prin inundarea artificial’ a unei ineinte expe- Timentale. Dupi valoarea Z,, terenurile sensibile Ia umezire (7.8.0) apartin (fig. 1.4) : — grupei T daci I, <5 em; ve prin umezire devin subconsoli- em.Tasarea specifica (,=dhz/h, =Ah2 (ha Tosorea specific’ (Ey jE on tas Tm Fig. 1. — clasfcaen piminturiior sensible 1a umerite (P.S1') din cls lwsurlo t ptaturor lesnide 2) pina Sesie la tmestre din grupa Ab) piminturtsenibil ia umerit din stupa Bs cre sarcine fcoogich & pamintuilr in stare submersatls stilna geologic a pimintaui cu umiditaten natural; of ~ icologich a pirmintote in stare de saturate ctetivk Ptor tus: warmare (HEa) Epo Rar win Tare (ATES a G00 G et a = z Rapertalcte sprocense/dare § nie Ee el] 2 din. clasa Toessuriior st Toessaide: a) TSU. 2) TS.U, ain grupa a Tr grupa Tsta Iba; of, —efartui de Dreconsolidare; of ,— sarcina geologic’ pentru pimmintul ‘in stare de saturatie Stectivi; of , — sareina geolggied tn 7 Stare submetsatd; of — sateina geolo- 7 ica erdetiva, se ood g ese ct necesarit aparifiei tastrii suplimentare 1.4. Presiunea eri Dup’ cum este cunoseut din incereirile de laborator si de teren, starea de efort-deformatie a piiminturilor sensibile la umezire (de tipul loessurilor $i piminturilor loessoide) in stare natural. seu imbundti;ite prin wal sau altul din procedecle cunoseute (coloane de plmint bitut, compactare cu maiuri grele, preumezire ete.), este reprezentati prin cure a elror lege de variatie este similari eu cen a mediului neliniar deformabil. Aceasta @ permis ca legitura dintre deformatia specific’ #,., si efortul de consoli- dato a, si poatt fi exprimati conform relatiei (1.7) sub forma [19, 67, 68, 104]: at. (1.10) _Cind inst tasarea suplimentard este considerat’ unidimensionala, Telatia (1.10) devine : i, = acts (ay 1vovticientii_ a si isi modified valorile odati cu modificarea umiditiii pimintului. Prin‘urmate relafia (1.11) se poate serie sub forma (00) = aw} of". Determinarea valotilor paramettilor de deformabilitate x si 8 5 face pe baza datelor de Laborator utilizind graficul cu reprezentare logarit~ mick (Ing yi ln i.) sau analitie a in lucrarea [19 }. Prosiunea critic’, care este 0 earacteristicd de hazi a pitminturilor sensibile la umezire, reprozinti presiunea minim’ la eare incepe si se manifeste Cosaren suplimentard, in conditiile umezirii pimintului respectiv. Presiunen critic este mai mire la piminturile din geupa A de sensibilitate Ja wnozite si mai mied la ecle din geupa B. Cunoasterea presiunii eritice este necesard pentru urmitoarele xco- puri [52] — stabilirea presiunii pe terenut sensibil ki umezire pentra care tasarea suplimentari dati de fundatia eonstructiei va fi mula; — determinarea adineimii zonei deformate in limitele eireia se produce tusarea suplimentari « punintului sub actiunes, fundatitlor ; — stabilirea adincimii necesire de compactare i locssurilor xi piimin. turilor loessoide siu a grosimii pernei de pimint, suficiente si limiteze fasorea suplimentare a terenului de fundare la. valoerea deformirii terenn- Tui de fundare din grupa 1; — determinares adineimii de la care ineepe taseren suplimentar’ a piimintului sub actiunea greutitii proprii la terenurile de fundare din grupa IL; — caleulul mirimii probabile a tasirii suplimentare a fundatiilor sia stratului de piinint seusibil la umezire sub actiunea xarcinii gevlogice sia altor actiunt, up luctirile [19, 118, 12.4], presiunea critica pentra piiminturile sensibile Ia umezire este’ presiumea ‘care corespunde : Fae upewta Bb 9s oe os yor « fons ttanrs * al * b) Fig. 1.5. — Determinatea presiani crtice la incercarie de laborator prin compresiune : @) metoda celor dou curbe; b) metoda.simpli- ficati: 1 tasarea pamintulul Ia umiditatea naturalé 2 — (asa Fea pimintulul in stare umezitA; 3— asatea suplimentaraspect- fied ¢— tasarea exteapolata a pamintulut Ia umiditatea, natural presiunii_ Ia care tasarea suplimentari specified ip.9 = 0,01, in | incere’rii piimintului in laborator, eu ajutorul aparatelor de com- me (fig. 1.5) ; — presiunii aferente limitei de proportionalitate determinati de graficul clort-tasare, rezultat din ineerearea cu placa de probit (tig. 1.6) presiunii naturule de It adineimes la care incepe tasarea supli mentari dati de greutxtea proprie « pimintului, in cazul umezirii aces: ‘tuia in sifu (tig. 1.7), Spenser fauna of ti {i | gens) lee ace ptin tneeresrl eu placa Fg 1.6, — Determinaren presi ae proba 4) paint umezit in prealabit ; 6) dupa metoda simpli- fea 7 —“tataren pani tutl eu unitate nateralts S~ tasaren Diminiat tn stare umerith, 9 tasarea.splimentarabsatat Pr inaliea estrapolalt a tasieli piewintului ta umniditatea male al fn cami terenurilor formate din straturi suprepuse_de piminturi ile Ia uinezire din grupa. A stdin grupa B, se recomend ca presiunen sensi eritica afi ae stabileasci si pe baza cazulut al t terenului de fundare in situ. i fale cvewra |] id wre To Zim) my Fig. 1.7. —Determinarea presiunit eritice a pimintutul seasthit ta ‘umezire in sifu) tasarea suplimentara Specified sub sarcin “eologied; b) tosarea suplimentara a reperilor de adincime. Analitic valoares _presiunii_critice poate determina utili- zind parametrii de deformabilitate « si @ determinati in laborator prin orrelatia _f.0,01 72186 “ (oer are incepe tasarea suplimentari se poate (1.a3y iar adincimea Ia stabili eu relatia : oon \"" 1 — L A od Lafond oe inde ve este greutatea volumici a piamintului in stare useati; wey — var Joares medie ‘pe sdincime a umiditiii pimintului determinati ea velatia Winer = Wy Fg at unor programe experimentale de amploare intreprinse de INCERO eu sprijinul unor institute de cercetare si proiectate, fobeimdacce cele trei edi de determinare 2 presiunil evitic inte,» a stabilit GS hueNanea critica oa este de 0,03... 0,05 MPa pentru loessurile de le Gali Tuleca, de 0,08 «0,100 MPa pentru cele de la Tash si Constante side 0,15 MPa pentrn loessul de la Bucuresti Uni cereettitori considers ci presiunea eritick imine constanti pe adincimea stratului de piuint sensibil Ia umezire. Studille ‘et cnt Maile experimentale intreprinse in China [135] precum si in Romaags Au demonstrat ¢& presiunea critied este variabikl cu adineimea, etree de pimint sensibil la umezire si ereste odatit en aceasta, Realigtele cercetitilor experimentale intreprinse in China pe diferite lovssurl sine prezentate in figura 1.8. Cousiderind un piimint sensibil In umezire en caracteristici de defor: De batate constante po adincime, se poate observa. cd aplieindprobelor oh ePimint sereini orizontale diferite, 0 tase xpecitie de 1's ke poate obtine numal pentru valoti diferite ile efortului vertical a. Avect hens Fig. 1.8. ~ Variatia _prestunii extice ey BE adinchme ta diferite loessort dit ‘China [125]. cate exemplificat in figura 1.9, in eare se prezint’ enrbele efort-deformatie Hentru diferite valori ale efortului orizonial ¢, aplicate probelor de loess din cartierul Dunirea din Galati, incereate tn aparatul triaxial, in ates saturatt eu api. ie plan Ni,Duz_lstrate M. 1, Variotia pe adineime a presiunié critce ta pamtaturte lowsnidesensiile (a umezire. \ 1N-a conten de geotehnicd 9 andahih ee Oke 99, i e loess omogen de grosime sufi Dac in consideratie un pachet de loess omogen n sent de mare, saturet cu ap st se hate et la diferite orizonturi se aplies peggsvrs , alsa mo Fig. 1.9. — Meprozentarea eurbelor efart= eformayie ia diferite valor. ale efort- Tui orizontat cy = oy pentru Toessul din 32 eartierul Dunarea din Galati, in stare so Saturatd ew apay incereat. I aparatal Uiaxial tip” GEONOR, 2g hoes 2% | . Veet maturi deformatii npecitice egale eu 0,01 (fig 1-10), se observ od datorita Pr laterale a, = oy = At), variabile pe adineime (in canal Hida naturate dle fuftany in ue crcontut or treba aplate prea Yetticao dierite, creveltoury odotd eu erogtenas anim, Relais. ous = (2) va ave uh caracer nelinia dort reducer pora7ititi pe adinetme comportamentului elasto-plastic al pimintului sensibil Ja ume F orgepallentreprase do tuts pe Dea datelor obtnute defy polgonal experimental din exrtierul Duniirea din Galafi au permis stabilirea urmi- toarei relalii pentru variatia pe adineime a presiunii eritice : (1.45) i ritiek determina Ia nivelul terenului, de fin care ogo este presumes critiet determinati Ian i, exemplu ou‘placn Hight jm n — parametrit do variafie ui presiunt ence, Valorile m si n se pot determina cu relatiile 10 ( Ger, 1 =I (Gee.1 = Se¢.9) I oy ™ ~eo[- In(Gee2 — Sere) — IN Gor — Sena) = 1654 — Ana) — IW (116) tna, — Ine, Fig. 1.10, — expliarea_tenome- 7 silat de cretere a peatonl crite ‘et ances oe pees Z Ber, Pentru terenul in stare natural de eforturi, valorile ogy §i Gena fe calouleazi eu relafia (1.13), pe baza curbelor ofort-deformatic detel= Tainate ce in fgura 18 IS apa axial pesere se sea teclortulut 6, = 6,5 corespunaiitoare adineimilor s si 24 deduse en relatia 2A Astfel, pentrn Toessul din pe baz datelor din tabelul 1.2 ‘adineime ‘ul Dunirea din Galati s-a dedus, urmitoares relatie x presiunii eritice pe (0,0037, Om = + 0,03. Tabetul 1.2 Valoarea paranietvilor m sn pentry loess din eartierul Dun Nivelut | Spa mj sR | ea | mmo fe 1 | oe | 201 | oom | | | 2 osu | x67 | ont | | Variatia acestei expresii este reprezentatd in figura 1.11. Valoarea Ge,0= 0,03 MPa coincide cu valoarea experimental determinati pentrit ue Fig. 1.11, ~ peterminarea eurbet de variate pe adineime a prestunil eritice a loessul de Galati din poligon: sartiee acelagi loess de etre INCERC in poligonul experimental din Galati. Pentru 2= 8 determinat eu relatia (1.14) se obfine valoarea presiunii crities stabilit en relatia (1.13). Considerares presiunit eritice ca fiind variabili eu adineimea permite folosirea unor rezerve ale capacititii_portante a pimintului sensibil la umezire si prin urmare conduce la proieetarea mai economicoast a funda- fiilor structurale. Umiditatea eritied necesari aparifiei tasirii suplimentare Umiditates critic’ we reprezinté acea umiditate la care loessurile gi pitmin turile loessoide, co se gitsese in stare de tensiune sub actianea inedredrii exterioare transmist de fundafii sou a sarcinit geologice, incep si eapete tasini suplimentare. Mirimea umiditifil critice este legata pe de o parte 24 do rezixtenta structural si in primul rind de gradul de reducere a rezis- tentei pimintulu cercetat sub actiunes apei, iar in al doilea rind de staren de tensiune creatt in teren de actiunile extetioare si de surcina geologics are, in cazul umezivii piinintului, va depisi coeziunea si rezistenta pi mintului, va produce distrugerea’siructurii natumale a acestuia si reo ganizarea ci in conditiile noii stiri de eforturi. Cu cit starea de eforturi reat in pimintul respectiv este mat intensi, cu atit este mai micd mi mea umidititii critice. Ca mirime a umidititii critice se consider’ umidi- tatea_ Ia care, pentru starea de tensiune ereatil, tasarea suplimenta specifici: i, ='0,01. In lucrarea [52] sint prezentate diferite metode de determinate a presinnii critice, Maxime aprosin a umidititii critice se poate lua egalii cu limita de fivimintare w, dupi Atterberg, la care pimintul capiti o stare plastics, ir sub actiunea presiunii eritice incepe Sh se deplaseze pe vertical: in jos Formula de calcul analitic a umiditatit critice poate fi determinath daci se pleaci de la conditia generalizati x» echilibrului limité dup’ Mohr 166, 67] sin © (1) = —— (17) Gig + Gay F [1+ A) ester) + 2e(w) ete (vo) in care 014, 02,4) si 9, sint oforturile unitare principale produse de incir- carea exterioarh si de sarcina geologici ; 2(10) — presiunea lateral. a pimintului umezit ; fw) —coeticientul de freeare al pimintului umezit} eu), (1c) — couziuines yi respectiy unghiul de frente interioar « pimin: ‘tulni umezit. In relati (1.45) unde yq este greututea volumiet a plimintului in stare uscati; 2 —adin- cimea Ia care se determin’ conditin de echilibru limita. In tueririle (52, 66] este prezentati metoda analiticd de caleul a umiditafii eritice, bazatd pe retatia (1.15) care exprinui conditia echili- drului Imité dupi Mohr. Sint studiate dou cazuri : primul caz se refer la procesul de tasare ware se produce in con- difiile starii naturale de eforturi (6,4 = ¢24 — 0): = al doilea caz se referi la starea de‘ eforturi creat in terenul de fundare de actiunea inedredtii exterioare, sarcina geologic’ tind negl: Jabili_ca_mirime (6, = 0). «_Legiitura dintré tasarea_suplimentari ineereat ‘a fost studiati de R. J. Bally? In figura 1.12 sint prezentate curhele de variatie ale tastrii supli- mentare in functic de umiditate si de presiunes exercitatt asupra probel, cia fF = f(ze) aratii c& rezultatele mai apropiate de realitate pot fi date de legitura neliniard intre tasaree suplimentard specifica si umidi- tatea piimintului exprimati prin formula” iw) ia 2 sruntt © variofionnorm sioitelistve Ruminié(eakopisiy MISE im, si umiditatea piimintului 109 (14s) Wy — Wy © Bally Rd, Lessootie VV. Kuibiseca, dein, 1061 aeunde Ky este o constant ce se determin’ ‘experimental si care depinde mumai de natura pimintului sensibil Ja umezi lg ee Pig. 1.12, ~ Variatia tas suplimentare in funetie de umiaitate: 2p = 0,05 Meat 2 pao MPa; 9! =02 MPa; ¢— (p03 MPa ce presiunea exercitatd asupra pro: Din figure 1.12 rezulti ed pentru eceensi tasane suplimentart ditatea pimintulni ereste pe masur hei seade, 1.6. Condijia de aparifie a tasi rit suplimentare sider un strat de plimint sensibil la umezire din grupa B, supus unei_umeziri continue. Tn prima perioadt 2 umezirii pimintului, cind frontul de umiditate 2 atins adineimea te care apare presiamea critic’, GaZ < 2ey Vor lipsi conditiile pentra aparitia tasiirii suplimentare din mrentates’ proprie (fig. 1.1). Cind frontal de umiditate va cobori sub‘ adineimea la care apare presiunea criticd, og iar umiditatea pimintului vereyte de li con natural wy le umniditaten critic wy (limita inferioari de plastivitate —2,), conditin de tasere se poate exprima prin relatia : Alert) (1.197 Relafia (1.16) xe poate serie explieit sub forma : ty + (ty — tg) vos Per (1.20) 2s4(t) co: =%ot. (121y (0) es te 1 expresie stabileste conditia de aparitie « tasivit suplimentare sub greutatea proprie a depozitului loessoid. Pe miisuritce frontul de umi- ditate se vie deplasa in jos, adati cu el se va deplasa gi frontul de tasare- Pentra adineini din ce in ce mai mari, sercing geologick creseind, tasaree suplimentar’ se va produce la umiditii eritice din ce in ee mai reduse 26 1.7. Caleulul perioadei de apar a tasirii suplimentare si stabilizare ‘Determinares timpului de ineepere a taxirii se face folosindu-se de rela- fia (1.21) din care se determini : Dog wp = w fg = HO re con 22 (1.22) wy . Bgalind aceasti relagio cu relatia (1.14), se obtine (1.23) {Wat Notind , 1 ed « (1.23') gi vues) = Yall + Wms w reprezinti adineinea ds care se gibsexte froutul de umicitate li Giopul f, eapiti forma : Lf 001 7!%m0 2 yremn) zeal ame a7 04s). (12 aft} Din aceastii relatie se deduce perioada de timp scursi p tia procesulut de tasare suplimentars amezivi continue : a La apari- a depozitului loessoid, supus une Pentru determinares perioadei conventionale de stabilizare a tasinié suplimentare 7,, se pleack de la rolagia (1.16) in care se face) 2 = sit=2,: wiH, 7.) = w,, (4.26) Aceastii relatie arati ci stabilizarea. procesului de tasare suplimen tar’ incepe in momentul 7, cind ly baza stratului sensibil ln umezire, de grosime H, umiditates pimintului atinge valoarea sa critied w,[17, 53, $5, 66, 67}, Utilizind relagia (1.24), se poate obtine al = 3,8 (OE = 2H gy un de unde rezulti 7 = EH «297 Pe (1.28) aAplicatia 1.4, Sint eunoseute urmatoarele date wn deposit Ioessoid_sensibil la winezie ae grosimea JT = 23m, in conditlle umeririt Ini continue dela suprafala inte-o hncints expe Fimentald are yrmatoarele caracteristii wy = 0.2, y = 132 KSI, oy 0,85, O18 aha Se cere éeteeminarea presiuni cite bizare a procesulus le tasare “Revol Umiditates. medie 4 adincimil ertie, a perloadel de sparities! de sta a pimviotulai conform relatied (1.19) este 02 — 2 (acts — 0.42) = 0.268, 2p a 2) = v8 Parameteil de deformabilitate 2 34 $ determinali in laborator penten umiditates medic Xi%yea) = 0300 MPa" 9h SH}yoq) = 1.2, Prestunea eriticd se deternsind ew relatin (1.17) = (Shi) Adinelmes exiled de Ia eare ieepe tasarea suplimentari se determ Pentru deterninarenperiodeor de laa ve stbieste ma In valarea fant 3 eu relatia (1,23’) ca 039 MPa. cu relatia. (1.8) > 1 ont ors 0.286) (0.800 1 2.588 oF wad O35 Perioada de aparitie a procesull de tasare se determina eu relia ( sa eunsiderat-canstanta pe adine 15) im care presian critics ag? ons ase us) 2,06 vile BATS 2007 Perionda stabilicrii conventionate se determing cu relatia (1.28) rea ite 79.84 zie Dezvoliarea. deformatillor corespunziitoare tasixii suplimentare in timp este determinati de modificares, consumului de apa infiltratd de ke suprafata terenului inundat. Perioada tastrilor intense corespunde perioa- dei initiale 2 migcivii de infiliratie « apei in piimint, viteza de tasare mic sorindu-se spre perioada de stabilizare, corespunzitor reducerii eantitatii de apt infiltrai. Determinares modificirii tasitii in tmp ve poate efeetua pe baza a dou relatii : Se = (1 — e-*) Siray (1.29) So (2.30) fn anul 1973, in oragul Galati — cartierul Dunirea — s-au efectuat, experimentiri pe o incint® cu suprafata de 55_% 55m%, ca un masiv cer tral de 25 x 25m? compnctat eu coloane de pimint bitut avind distanta intre axe de 1m. Lungines coloanelor, egiki eu grosimea stratului de loess sensibi} la umezire, em de cirea 21,5 m. Pe masivul central a fost ampla- sath o lad cu balast avind laturile 101m x 10 m (fig. 1.134). Dupi eirea 80 zile de inundare % incintei, cind frontul de uniditate @ siribiitut intreg stratul de loess sensibil la umezire, misuritorile topomeitice, efectuate pe reperi montafi in interiorul ineintei inandate au_ pus in evident’ e& tasarea loessului a atins velori maxime de 950... 1194 em si ssa mani festat sub formi de poli de tasare care aw aplirat la 17 zile de la inundare. Misuraitorile eiyetuate eu ajutorul reperilor _electroinduetivi au pus in eviden{ii faptul ch tasirile cele mai mari au apiut in straturile e intre 8... [an unde loessul a prezentat valori ale tasirii supli- mentare specifice de 4... 10 em/m. Fig. 1.13. — Tusirile suplimentare obtinute pe poligonul experimental din cartierul Dunne G8 Galati «) planut incintel experimentate; b) Variatia in timp a tasdvit suplimentare in sec~ unite 4 — "A $1.5 — 1, din 2ona necompactata + 7 eurba tasarilor medi ale bornelor de supratats : 2 —eurba tatarilor maxine ale hornelor de suprafatay 3 — curba tasarilorealeulate fu relajie (1.20); 4 ~ ent #) variatia tw timp tase fuplimentare tn sectiunea C—C, din zona compactaté cu coloane de pimint; 1 eurba taste or medil ale hornelor de suprafata din lada ci balast avind. 10 1m -<10 m Gecliunea C—O); #—curba tasirilor medit ale bornclor de suprafata din restul zone! compaetate (secliunea ‘D~D); 4 curba tasirllor ealeulats eu eelatia (1.0). In grafieul din figura 1.13 b este reprezentati variatia tasinii in timp @ zonei necompactate, caleulats dup relafin (1.29) si telagia (1.30), comp ativ cu tasaren suplimentara in timp, determinat’ in site lt loessui nec dea ci variajia suplimentar’ determinati curelatia (1.30) pune mai bine in evident pevioada initialt a inunditrii in care nu se produe tasiri suplimentare, iar restal curbei se inserie satisfivektor tre curba tasirilor medi si a celor maxime In graficul din figura 1.13¢ este reprezentatit variafia tairii in timp @ loessului compactat cu coloane de pimint. In acest grafic se observa ‘© suprapunere aproape perfect: a curbei calculate ew relatia (1.30) pest curba 2 a tasirilor suplimentare determinate in sift, in zona supus humai actiunit sarcinit geologic. Din figura 1.13) a rezuliat eX perioads de incepere a tasirii terenului necompactat reprezintt pentru Ioessul din cartierul Dunitea din Galati cirea 22% din perioada de inundare, periouda tasivilor mari Bi circa 43%, iar perioads de stabilizare cirea 35%. Cele trei perioade se caracterizeazt prin viteze de tasare diferite. Astiel, pentrn perioadi de incepere a tasirilor, viteza de tasure 1 fost de 3,29 mm/zi, penteu perioada tasirilor mari viteza medie a fost de 10,88 mni/zi, iar pentru perioada de stabilizare, viteza medie de tasare a fost de 1,35 mmjzi. 1.8, Caleulul tasirii suplimentare le generale ale deformarii depozitelor loessoide umezite Cercetirile in situ efectuate in Romanis pe poligoane experimentale de cite INCERC ®, ICB®, ICH, ISPIF®, TP-Galati® si alti, preeum si iu strdindtate [52, 65, 66, 67), am permis culegerea anor date importante ‘pentru aprecierea modului de desfisurare a, procesului. tasixii suplimentare si determinaren nvivimii acesteia, cind terenul de fundare este aleituit din Toessuri si piininturi loessoide sensibile Ia umezire, Atunei cind_o platform experimentaki de miirime_importantis (H2L; B, unde Teste lungimes, Beste litimea platformel inundate iar A este’ grosimen stratului de pimint sensibil la umezive) este inundati de In suprafafa cu apt, tasarea suplimentari, a suprafetel platformel, datoriti, sarcinii geologice, are aspectul din figura 1.14 si este legatii de urmitoarele elemente [52] : — de valoares totald tasiivii suplimentare Z,,me in central platfor- mei imundate : de yaloares adineimit de umezire sau a grosimii stratulut sensibil la umezire ; = de valoarea dimensiunii 6 a pirtii ce — de miirimea intinderii tasirii suplimentare in afara di Za platformei inundate. Mirimea tasirii suplimentare totale [, me, dati de greutatea proprie 1 pimintului inundat, se determind aya cum se va arta in paragraful 1.82. Ea este determinati de straturile de pimint « ciror tasare specified, sub le sectorulut umeait si monsiuni 2 Institutul de corcetari in constructil $i economia coustructillor, Bucuresti; 2 Institutal de construe, Bucuresti ®) Institutal de constrict hidrotchnice, Bucuresti: © Institutut de stud st proseetar! pentra imbunatafiri funciare, Buacuresti © nstitatat de ‘proieetirt al judetula! Cala, setiunea greutijii straturilor superioare, depligeste 1% atunei cind sint amezite pind ly umiditatea exitic Lafimea } a pir(ii centrale a platformel inundate reprezint’ zona in care x¢ produc tasiri suplimentare maxime i aproximativ uniforme. Aceasti Kitime depinde de caracteristicile fizico-mecanice ale pimintului Fig. 1.14. — Epora deformation verti- Je sub sareina geologic’. la supratata Ineintel umerite avind 2h> lu) secliunes transversalla ineintel wie ite eu distrinutia lateral a-apel inte ‘rate: b) eurba tasaeii verticale supra {etek incintel ummerite sensibil 1a umezive, de are He in Tuerarea_ [52] valoarea lui b sub forma nea platformet inundate, de adineimea de ume- ¢ datt o rek ie aproximativk care stabileste »=0,338( 1 (1.31) Hn fn cazul surselor de wmezite intensa a platforme’ inundate, la en Bfimea 25, > H, mirimez, tusivii maxime probabile, in diferite puncte ale suprafe(ei pimintului umezit din grapa B, sub actiunes, sarcinit geologi se stabileste cu relatia (118) din [126]: a unde Z,(c) este tasarea suplimentard a punctelor situate pe sectoarele curbilinti de Kitime /,, ke distanta # de axa Oz (fig. 1.146) ; I, o.~ mvirimea tasiirii suplimentare maxime in mijloenl suprafetei umezite, pentru by > HT. ‘Lijimea sectorulut curbilinin xe determi 12) = eu rekefia : 105 4 ms t28 )y (1.33) unde 8 este unghiul de riispindire al upei iar mg este coeficientul de filtrati al straturilor de piimint sensibil la umezire gi a clror valori se pot tsi in Iucrarea (19). fn euzul surselor de umezire lovalt ln care 26) < I, mirimea posibild, @ tasirii suplimentare la piimintarile din grups Bde sensibilitate la ume- tire xe determin’ cu relatia bo n unde I, este mirimea tasinii suplimentare posibile in central supratete umezité care depinde de litimex sursel de api 2hy (fig. 1-13). ae toma EE H (1.34) q,Un mare numiir de observatii ficute in timpul cereetieit comportir dopozitelor loessoide su) actiuness anor surse de umerire si eompararea Jor eu cele obtinute teoretic au permis descrierea matematic’ a fenomenelor do tasare suplimentart si a legilor care gencreazt aceste fenomene. 1.5, — pura detormatillor_verti- cele ‘sub acthinen sareinit geologice 1a Suprafatst "hucintelumezite-avind Dbyell sasectinnen, transversalt aici tel wmerite cw distibuyia lateralt a ape infiltrate: ) cui {asAril verticale 4 supratefet incintet-winezite Cunoasterea earacterului general :1 tasivii suplimentare pe adineime permite celor care proiecteazd fundatiile pentru constructii si aprecieze mai corect deformatiile suplimentare ale terenului de fundare supus ume- zirii, sub actiunea inciresrii exterioate gia sarcinit geologice. Cunoscindu-se presiunes critied og, se pot defini zonele din teren in cuprinsul cirora se prodne tasirile suplimentare, denumite zone defor- mabile. Dupii cum este aritat in figura 1.16, sub talpa fundatiei apare zona Fig. 1.16, — Zonele de deformatie pe adineime in terentl de fundare aleatuit ‘lin pint sensibil Ia umezice deform will superioar’ (1) eave se extinde pind 1s adincimea ta eare efor ful unitae vertical a, ,,, determinat de inetrearea exterioar gi de sarcina, goologica, este exal eu presiunen critiek oy, Zn-cazul unei grosimi mai mavi a stratului sensibil la umezire, se pot produce tasiri suplimentare si la partes inferioard a stratului sensibil Ta umezire, in cuprinsul cireia sarcina geologicd ¢,, este mai mare decit presiunea critic o,,., denumit zoni deforabili thferioart (TED). Intre cele dott zone deformabile apare 0 zon, denumiti zon% pasiv’s (11), in cate efortul unitar total c, gp fiind mai mie deceit presivnea eritied Sen BU produce tastri suplimen Fig. 1.17, — Cazuri particulate ale rmieii zonelor de Aeformatie pe adincine in terenul de Tundare aleatult fin parainturi sensible la umezire : ) teren de fundare eu zond deformabila superioara (I): )'a care lipseste Seformabitinferioara (111); ¢), ln eacelipseste zona pasta (2); d) mumai ew zond pasiva (ID); e) Ia care Hpseste ona ceformabila supericert (1). In-functie de marimea presiunii de sub talpa fundafiei ¢ = py ~ D, de grosimea A a stratului sensibil Ia umezire si de valoaren presiunii eri: tice o,,0x pot apires si alte situafii in eare lipsese uncle din cele tret zone deja aritate (fig. 1.17). Astfel, in cazul in care stratul sensibil la umezire de grosime H este subfire (piimint din grupa 4), zona a TL-a si zona a TU-a pot lipsi. fn acest spare numai zona I de deformatie determinaté de sareina geologict §i do incirearea exterioar’ (tig. 1.17) Cind fundatia lipseste sau transmite ineirediri foarte mici, zona T Poate lipsi, iar tasarea suplimentard se produce numai in zona de deformare inferioari, sub sarcina geologic’ (paimint din grapa B), (fig. L17e). fn Vederea eliminirii zonelor de deformare in eare apare tasaren Suplimentani, la grosimi mari de loess care depiisese 20 m grosime, se prac- tie imbundtxfirea acestora prin unul din procedee : coloane de pimint batut, compactarea cu maiuri grele, preumeziven ete.; chiar in aceste fazuri, deformatiile suplimentare din’ zona a I1L-a nu pot fi indepirtate in totalitate, deoarece swh aceastis adincime — de reguli —sareina. geolo- gick depigeste 0,3 MPa iar presiunea critic’ a pimintului imbunititit hu poate ajunge la aceasti valoare. Astfel, ia poligonul experimental din carticrul Dunirea din Galati, pachetul de loess, compactat cu coloane do PAmint pe grosimea stratului sensibil de 21,5 m, supus ly o perioad’ de inundare intermitentt de 344 zile gi la o inedreare exterioark de 0,2 MPa, ® prezentat o tasare maxim de 285 mm. ll1.8.2, Caleulul tasirii suplimentare produse de sarcina geologic Caleulul tasivii supl nats de 1 geologick se efectu- cazk utilizindu-se metoda insumirii pe strate elementare. In conditiile stirii naturale de eforturi, calculul tasirii suplimentare absolute se face pentru eazul unidimensional Ia care deformatiz Iaterald este impiedicatit; aceasti ipotezk se aplic atunei cind Kitimea incintei imundate depayeste grosimea stratului de piimint sensibil la umezire. In eazul metodei insumirii pe strate elementare, zona deformabi se imparte in » straturi elementare, ew grosimea de cel mult 0,5 m fiecare. Pentru fiecare strat clementar care intervine in caleul, tasares suglimen- tari relativa i, se determind cu relafia (1.8), in care caz hy,» = hy Tepre zentind iniljimea probei de pamint cu umiditatea naturaki supus in edometrn unei presiuni egale cu sateina geologic’. Tasarea suplimentari totali prin umezire se caleuleagi en ,=Sinckem, (1.33) jj, este tasarea suplimentard relativé prin umezire a stratului elementar’ i; hi — grosimen stratului i; m— coeficient al conditiilor de Iueru [19}, determinat in funetie de forma si dimensiunile in plan ale fundatici Coelicientul condifillor de Inera se determin’ pentru fundatii con- tinue cu litimea B<3'm si fundatii dreptunghiulare avind B<5im, eu relatia [126]: 15 (p — 6a (1.36) fundatici [MPa]; ¢, — presiune m= 0,5 unde p este presiunea medie pe tal critied [MPa Ta fundatii cu Bitimi B> 12m, m = 1. ‘Tasarea suplimentard finalise ‘mai poate calcula xi cu relafia tay | aes? Daci parametrii_a si se considers constanti pe adin rezolvarea integralei din relatia (1.37), se obtine H ia fn cazul unor depozite Iyessoide neomogene valorile medit ate tui a, 6 si y se pot stabili en relatiile (13 ime, prin (1.38) Sad, ¥ Ba ema = 5 Baws 2 S57 (1.39) Eh Bh Relatia (1.35) stabileste valori aproximative ale tasirii suplimentare, deoarece inceredrile de compresiune in laborator nu modeleazi corespun~ Zitor procesul de tasare suplimentar& obtinut in naturi si oferi de cele mai multe ori volori mai mici decit cele objinute in situ ite 18.3. Caleulul tasiirii totale sub actiunea sareinit geologice si a inedredrii exterioare ‘Tasarea total. pe care o suport terenurile de fundare fi it le de fundare formate di ce amar ta amor tna de andar formate dia depot sareinii geologice si incdrcirii exterioare se exprimi prin rela{ia _generall + Set Le = Set Ot Ty ” (1.40) unde S, este tusarea normaki absolut a pimintului solutt a piimintulai eu ral, determinati de actiunea incdiredrii exterioare transm gicare se calculeazi dup cum es ditate natu- ci de funda ‘ i um este ariitat in Incrarea. [127]; 13} — tasarea suplimentari final absolut a plimintului umezit, din aan hates pee dus de actiunes sarcinii geologice (fig. 1.16) ; Ibug — tasaren suplimentard absolut a pimintului umezit din zona I, determinata de sarcing gevlosied, He Ineircarea exteroar transmis de fandute (lig. 1.10) ~ In functie de situafiile particulare aritate in figure 1.17, tasarea total rin umerite so stabileste asttel | TaN 2 figure 1-17, tasarea — in cazul in care apare doar zona deformabil erioa (te ath care apare doar zona deformabilit superioart (1), Se = Sat Tosa (144) ann fazat in care apare doar zona deformabili inferioar% (II), S.= Sy 48 (1.42) ci zona activ’ coboark pe o adincime mare, se poate serie : Si Sy +12; (1.42) = ca urmare presiunii sedzute pe talpa fundatiet sia gr alpa fundatie: sia grosimii Todas a “fratului sensibil ls umezire, efor unitar vertical total 2, este lecit presiunea critic’ o,.% in eare car apare doar zona‘ fara Aleformapi, denamitt pasiva (fig, Lita); “Sw SPE dow zona fink Se = Se (1.43) prob tasirii suplimentare absolute sub actiun rionre si a sarvinii geologice se poate determina ett relatia Yaloarea probabili a tasiri cBrii_ exter (19, 66, 67]: ree =| aK lida = 3 DI, e+ Dds (144) Prin rezolvarea integralei se obtine Tyg = tte 1720 : 1+ BW)KPe — xD) 4 mal — (1.45) = [p.« 4 At By? = ee = 7D) ye e su]in care a(t) 9(w) sint curaetetisticle de deformabilitate ale pimintulti tamezit (a umiditatea wq)5 3 = 41-7 - eveficiental care de- termini’ distributia pe adineime in axul fundatiel a presiunii, transmise Ge fundatic, {inind seama de forma avestein (tabelul 13) 5 Pea = pa p)'—presiunea het pe talpa fundatiel Peg — presiunen miedo ciectiv’ cab talpa fundatiei dati de inedrearea normat, care mn treble Si depigeased) presiunes normatd pentru sarea de umiditate naturs Shentint de fundare; ~;—grentatea, volimict a pimintului umezit D adineimea de fundare ; 2° — limita inferioar’ a pachetulni compre, Joa (adineimen zonel active) care se determing conform Tuer’rii (12715 K egal cu. Oly, respectiv cu 0,2, reprezinti adincimen zonei jetive Gonform luerivii [127] sbeiar — limita inferioar’ a zonet T tasste suplimen tar (fig. 1.16). “Valoared Tui alniee S¢ determin’ eu relatiay vo pa [2 - (a8) 0) 2: B\— ___Goeficientut % pentru fundatit de formi ___|_ Fit S04 | cireoara _Dreptnghiolard_ cu raportl tatu bein | Tp Le | IY 0,0 | 1,000 1,000 1,000 | 1,000 ga fai | hge | Sie | dies gue |e oa | Sas ; cam | 8a cae fae ects ees os oat oat ges 8 o,o0g | 0,015 c,03i | 0,04 | 0,060 “Aceasth relatie anata eX dach presiunea medic efectivis sub, tale fandaticl cate egalt eu presiunea critic’, atuneitasaren, suplimen tars 1 fiel este egal" chi, deoarece in acest Caz 2lymr = De aceea, pentru piiminturile sensibile 1a umezire di ; 7 wrile sensibile rire din grupa A, uno gin mire eevee preg a prod asi suplimentare insti ina reduce presiunea efectiv’ pe talpa fundatiel. In acest eaz, supra- fafa tilpii fundatiei va rezulta ” BONE APES R do EP papery > Donia ae aan) fn care P, este suma incireirilor vertieale normate incluzind gi greutatea. proprie a fund Fig. 1.18, — Determinay ddeformafic pe adincime in terenul de fundare, pe cale grafiek ; J —curha de Varlalie 2 presiunil geologice 045 2 ccurba de Variafie a efortului vertical uniter czy; 3 —eurba de variate A eforturtior cumulate deg cays 4 — fcurba de vatiajie a presiunil” exitice ronelor de 5 “e Figetie> Gar Valorile Tui bine si 2 rot deter r a mona Laat Si 22oap Se pot determina mai usor pe cale grafic & eforturilor cumulate (3) coboari, mirind astfel valorile lui 2ipiges $i Mao tiCapitolut 2 CARACTERISTICILE DE REZISTENTA ALE PAMINTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE 2.1. Teoria echilibrului limita. Conditia stiri limits Deformatiile plastica prezinti o deosebitd importangi pentru piminturi, deoarece dezvoltarea acestor deformatii conduce la pierderea stabilititii, deci la distrugerea masivului de pimint gi implicit « constructiei fundal pe acest masiv. In funetie de mirimea incdredrii care actioneazé asupra pamintului, se deosebese dow stdri de eforturi : starea existentit pinii la limit si starea Is limita, Prima stare se caracterizeaz prin deformatii bine determinate, a ektor modificare poate interveni, fie datoriti eresterii mArimii eforturilor, fie ca urmare a fenomenelor secundare variabile in timp (fluajul, consoli- area). ‘A doua stare se caracterizeaz prin atingerea unei combinatii critice ‘a eforturilor, Ia care se creeaz’ echilibrul limita intre incdrearea exterioa i forfele interioare de rezistent ale piinintului. O crestere eit de miei a jneiiredrii care achioneazi pimintul conduce la pierderes stybilital thi, ceea ce declangeard distrugerea legiturilor dintre par iculel mint prin aparitia fisurilor, rupturilor gi prin dezvoltarea freedrii rema- nente in lungal planelor de alunecare. Prin rezistonti, ca nofiune atotcuprinzitoare, se infelege proprie~ tatea piimintului de & se opune distrugerti sale sau dezvoltarii unor defor matii plastiee mati, care conduc la modificarea forme: mediului de pimint considerat. Condifia de stare limit a eforturilor poate fi privitt ca 0 conditie de rezistenté a corpurilor granular-coezive, iar condigin de plastici- tate — ca o conditie de rezistenta a corpurilor plastice. Aparitia echilibrului limité poate fi determinati de o combinatic oarecare a eforturilor, in funcfie de care se definese condifiile starii lirm considerate ca teorii ale rezistengei [114] Pontru definirea stirilor limita de rezisten{a ta piminturi se ut zeazi dowi condifii de baz’: conditia Mohr-Coulomb si conditia Mises- Schleicher. Condiia Mohr-Coulomb se refer’ la starea limita care apare Is ‘© anumiti valoare a raportului dintre efortul tangential si efortul normal ce acjioneazi pe suprafaja dati, iar condifia Mises-Schleicher se refer’ Ja starea limita care apare la o anumité valoare a raportului intre intensi- tatea eforturilor tangentiale si efortul normal mediu, Pentru cazul cor- purilor plastice se aplie’ condigia Saint-Venant. Prin plasticitate infelegem proprietatea corpurilor de a-3i modifica ireversibil — tari distrugere—forma lor, sub acfiunea ineiretrilor exteri- _ care, La corpul ideal plastic, starea plastic: maxim tangen Tx atinge o anumitd valoare Te denumita limita Go curgere ia forfecare, 4n acest eaz se admite ed in starea plastica mate- Fialul este incompresibil. ease apare atunei cind efortul Fig. 24. —Dingrama de deformare a ‘orputilor: a) corp rigid-plastie: D) carp elasto-plastic. (2.1) sop ABRnia (2-1) represint condifia de plasticitate a tui Tresea- Daa un corp nu suferd deformatii cind este supus la un efort de for- fecare mai mic deeit limita de curgere (rt) lt lat ew devel formatii plastice nelimitate, este denumi plasti n deformatit, plat jumit ‘corp rigid-plastie Saint Dac’ insi corpul se deform (= Gy) la un efort + -< =, iar lat el este definit drept corp elasto-plasti zi elastic dupi legea lui Hooke =, se deformeazit plastic, atunei de tip Prandtl. 2.2. Caracteristicile de rezistengi © ale paminturilor sensibile la umezire Ca o caracteristic’ deosebiti a plimi stick deosebitd a paminturilor seusibile la umezire, apare abilitatea redusd la api a legiturilor care asiguri structure de rezieventa Tnstabilitatea logiturilor dintre particule ¢agregate se manifest in acest AE datorith redneeriieoeziunii, Intraderar, deformatile structurale ale Seporitelor loessoide determinate de deplasivle relative ae elementelor Sstructurii sint posibile doar atunei cind presiunea care actioneand in volue mal elementar de ‘2 atinge o valoare care sh fie ewpabil rindi o parte din elementele structuri de rest nase pitt rarametrii de rezisten{ principali ai piaminturilor sensibile la. un ensibile la, wine- tire care depind de umiditaiea pimintului respectiv.sint eziunea, ighiul de frecare interioari si coeficientul de presiune Jaterala. a acitaten pmintulul de se opane distrugerii in general se dee a Tezistentei sale la alunecare xau forfecare, Ineazul fundafiil faluzelor si sidurilor de sprijin, stabilitaten pimintulul se ‘ipreeiast pri a Ia eure; odatd en sporire incieirior, se produce desprinderea din masiy int a unei pir{i limitate d in lun; a ‘Sate Intrecut’ rezistenta In forfecare (Fig. 2. aeMetoda cea mai simpli de determinate a rezistenjei Ia forfecare consti in incercarea pimintului intr-un aparat format din dou’ plrji © parte fixi si una mobili, capabila si se deplaseze pe orizontald sub actiu- nea forfel 7, fiind supush totodat’ unei sareini normale verticale N (tig. 2.3), Deplastrile orizontale sint misurate cu un microcomparator. Vig, 22. — Manifestarea forfectet paroiniuiul sub fundatie (a) sf tn ‘alu (). Fieeare incereare la forfecare se face la o incdreare constanté ¥ sub actinnea inciredrii variabile ca marime 7 pin’ cind se va produce oalune- care intro partea de pimint superioark si cea inferioar’, dup’ planul TD. Incervarea se repet pentru alte valori ale lui N. gi, pentru fiecare Fig. 23, — tncercare ta forfecare paminturilor coezive. ‘valoare N, se determini valoarea limit de forfecare Typ. Rezultatele inc cdrilor arata c& dack reprezentim grafic functia Tym curba va avea forma din figura 24, dar care se poate schematiza ‘sub forma dreptei punctate, Fig. “240-— Reprezentarea functlet Tia = 10. 17 in acest caz, pe baza legii lui Coulomb, se poate serie Tax unde j= tg ® este coeficientul de frecare intorioaré egal cu tangents Unghiuiui de frecare interioar’s; ¢ — oveziunes specified, adick forja de ghigeescal 00, Nf + eA, @2) Goeziune reportati Ia unitatea de suprafafa dupi care se produce forfe- cares, exprimatd in MPa suu kPa A — suprafuja dupi are se produce forfecarea, exprimaté in m?; NV —forfa normal’ ve exprimatés i forfecarea, {a normal’ vertical exprimata, in 2.3. Condifiile de rezisten{A la forfecare 2. = Teoria Mohr-Coulomb Pentru determinarea rezistentei sp (49): e la forfecare se serie (fig. 2.54), (23) Sef sted =(s+ o)tgO= tga, ae o -* ‘ unde o =< este presiunea normal In suprafafa de afunecare pentra un pimint eu umiditater w; 6 ee pimint avind umiditatea w, lafia (2.3) reprezintit eonditia starii limit& dup teoria Mobr-Cou- Tomb. Din relafia (2.3) rezulti ci Pi feoria Nohr-Cow o + oy) — presiunea normali redusii, % Scctg d, (24) tg oo este denumiti presiune de coezinne si apare echivalenti cu acti- : e 0 ypare echival nea tuturor forfelor de coeziune ¢: termini’ struetura pimintula cu umiditatea w, : Fig. 2.5. — Reprezentarea eiajiel (23) a Relatia (2.3) poate 1 donate gauate i neprezentatt grafic oa figura 2.00, prin dreapta trinseci, iar valoarea Iui oy este reprezentat dei mM Verificarea condifiei de rupere intr-un masiv de pimint eu ajutorul face astfe ceveatal MPrgnetleazs in primal rind efortuite eonsiderat ; — se deter xy 85 $i Fase cu % Si tre in punetul il in funetie de mind apoi eforturile principale +, gio, in funeti Fig. 2.6, —Conditia de rupere pentra pirsintul coezi. r wt) fe + Tet al ys Ca init de eforturile Vilna tvinmghial O07 (Fig, 2.6) 9 finind,seama Je eforturile principale, conditia de rupere se ponte serie sub fo or 00 & Cr Se ee ) corespunde conditiei Mohr-Coulomb si se utilizeaai rani rare dispun de coeziune i in cazul piminturilor coezive cu umiditatea w c: frecare, | anne Pentru a exprima condifia de rezistenfi la forfeca asemenea, serie t e, se poate, de TS Teme Comparind forjele N si 7 (fig. 2.36), se obfine T=Ntgd sm v= otgd. 4) Relafia (2.7) se poate prezenta in acest eax sub forma otgd = ote ® +e. 28) Impirfind ambii termeni ai relafiei (2.8) prin 9, se objine tg8< ted +2 = Sto Deci ruperea piimintului analizat se produce dack 3> P 1 ~ oy =2e= 25. 23.2, Teoria Mises Dup’ aceasta teorie, la stares limit’ a pimintului, intensitatea eforturilor tangenfiale este o mirime constant ; t= t= const, (2.10) Exprimind =; prin efoiturile principale normale, se obtine urmi- toarea form’ a stiri limité de eforturi : (62 ~ 0)? + (5 — 09)? = 68, (21) Intre =, gio, exist urmiitoarea relatie : . awe 2.12) ii (242) unde o, este efortul limit’ de curgere a pimintului eu umiditatea w, lo compresiune si intindere, [+.,(w) = —ow) = o,(w)] ; % — efortul de forfeeare limiti de curgere la forfecare, pentru’ pimintul eu umi- tea wo Gener conform cireia intensitatea e‘orturilor tangentiale I functie de efortul normal mediu [114]: Mises-Schleicher, area limit este o = fon). (2.13) In [114] se mentioneazi ed A. I. Botkin a propus ca la piminturi expresia (2.13) si fie folosité sub forma liniar (H+ on) 8% (214) SA este efortul unitar normal mediu; H a ¥ sint parametrii dreptei =, — om. . Poate reprezenta rezistenta limita la intindere triaxiald, iar } — Unghiul de frecare pe suprafaia octaedric’, Relatia (2.14) poate fi serisi sub forma unde: om Vee F(a, — os Fle = GP VFevtotes 3H) tg y. (2.15) Teoria Saint-Venant Pentru piminturile coezive ideale; care dispun numai de coeziune dar nue 4e frecare, dreapta intrinseck te’poate serie dup& conditia Saint-Venant, funetie de eforturile unitare principale, sub forma (2.16)in mod coresunzitor, mirimea 9, este legath de limita de curgere Ia forfecare, conform teoriei Saint-Venant prin relatia 17) 2.34. Reprezentarea condifiilor starii limita im spatiul «4, 03) 05 Condifia stirii limit de eforturi poate fi reprezentat% geometric in spatiul eforturilor principale oj, 3, 9, sub forma unei suprafete limit’, expri- mati de relatia: (2.18) Fy Fs 53) a) Conditia starit limit Saint-Venant (2.16) se reprezint& in spagin sub forma unei prisme exagonale eu axa o, = 6, —= 4, =p (tig. 2.1). Intersecfia prismei cu planul deviatorulai:o, + 0 + 95 = 0 reprezinté un exagon cu raza cereului inseris gi respectiv eireumscris, avind valorile : Fig, 28 — Suprafata Vimiti oy ayo $1 proe fecfia ei pe planul deviatorului cy ay} 0 — 0 entra condlijia Mohr-Coulom Fig. 2.7. — Suprafaja limi- ay on co protein ci pe planl deviatorului o> “F oy + 24 — 0 pentru con ‘lia Saint-Venant b) Condifia stirii limit’, Mohr-Coulomb (2.5) se reprezint& in spatiu printr-o piramid’i exagonali, avind coordonatele virfului 0, = o;= 03 Hl (tig. 2.8). | ee ieetia pe planul deviatorului ¢ + 6, -+ ) = 0 reprezinti un poligon cu. 6 letuil, Razele cereusilor ‘are. tree ‘prin vinfal cel mai mai apropiat de centrul valorile oO. 3 sin ¢) Conditia starii limit Mises (2.11) se reprezint in spatiul o,, 2 ¢, printr-un cilindru circular cu axa a; = 0, = 0; (fig. 2.9). Intersecfia poligonului au GeGreep Fig. 2.9. — Supratata timitt ay. ay, a5 $1 pro- iectia et pe planul deviatorutul ¢, 9, + 05 pentru condifia, Miss. Fig. 2.10, — supratata lioiti op op 94 $1 Pro- lectin ei pe planul deviatorulul oy ay 4 0, pentru condiia Mises-Botkin. deviatorutui o, + + o, = 0 cu acest cilindru, reprezintd un cere avind rasa R= Ve=/2 on (tig. 2.9 si 2.10): @) Conditia stiri limit& Mises-Schleicher-Botkin. ( zinti printr-un con eu virful o; = op — og — Hl (fig. 2.10). Be'remareat ei cercul Stes, eireurasorie_ Geagoaul Saint’ Venant, In ceea ce priveste conditiile Mises-Botkin si Mohr-Coulomb, eforturile de distrugere dupi Mises-Botkin vor fi mai mari decit dup& Mohr-Coulomb, dar aceasta numai in domeniul eforturilor de compresiune [114]. 15) se repre- 5. Influenja stiri de eforturi asupra stirii limita de echilibra Parametrul Nadai-Lode pentru eforturi (uo = ), care de- fermin’ raportul dintre cele trei eforturi normale prineipale, earac- fetizeazt aspectul stirii de eforturi. Influenta aspeatului stiri de eforturi Supra procesului de deformare se poate observa atunci cind la determi- Tale Gutbel de variatie =; —y, se objin diferite eurbe pentra diferite ale Tui us. Senite eae inst punctele experimentale objinute la incercarea pimintului Pentru diferite valori ale lui u, sint situate pe o singur curb a diagramei 2 — Ys atunel se poate trage coneluzia ed relatia x, — -, nu depinde de SWPectul starii de eforturi. In figura 2.11 sint prezontate curbele % — ys aie ‘unui piimint loessoid argilos en stracturi’ naturaldy petra diteritd ‘ale lui uo. Aceste curbe aratis cX influenja stirii de eforturi se miireste ‘misura cresterii deformatiei, incepind de la 0 deformatie de 2%. Des