Alexandru Lapusneanul

rezumat pe capitole

1
Alexandru Lapusneanul merge impreuna cu vornicul Bogdan sa-si ia scaunul de domnie
inapoi de la Tomsa. Opriti la o dumbrava in Tecuci, boierii Motoc, Veverita, Spancioc si
Stroici ii spun lui Alexandru ca au fost trimisi de oaste sa-l anunte ca poporul nu il vrea, dar
Lapusneanul spune ca “daca voi nu ma vreti, eu va vreau”. Boierii sunt trimisi inapoi de
Al.Lapusneanul, dar Motoc ramane, rugandu-l sa nu-i pedepseasca pe ei si sa aiba incredere
in el; desi la inceput ezita, Al.Lapusneanul il cruta pe Motoc si raman impreuna.

2
Cu Tomsa fugit in Valahia, poporul il primea cu bucurie pe Al.Lapusneanul, insa boierii se
temeau. Pentru inceput a ars toate cetatile Moldovei, iar apoi lua averile boierilor cu tot
felul de pretexte, iar la orice plangere sau greseala a boierilor, ii spanzura. Stand singur in
sala palatului, apare doamna Ruxanda, fiica domnului Petru Rares si sora lui Ilias si Stefan.
Ilias, dupa ce i-a luat locul tatalui sau pentru o scurta vreme, a fugit la Constantinopol, iar
locul i-a fost luat de Stefan [care obliga strainii si catolicii sa-si schimbe religia], care a murit
ucis de boieri. Ruxanda trebuia sa se marite cu Jolde, insa pana la urma a devenit sotia lui
Al.Lapusneanul. Ruxanda vrea sa-l faca pe Lapusneanul sa nu mai verse atata sange, si ii
povesteste cum i-a aratat o femeie capul sotului ei. Alexandru ii promite ca va inceta de
“poimaine” si ii spune ca vrea sa puna la cale un ospat pentru boieri.

3
Slujba incepuse cand a ajuns Al.Lapusneanul, care era imbracat frumos, desi de obicei nu era
asa, si nu avea nici o arma la el. Dupa ce s-a inchinat icoanelor si a sarutat moastele Sf. Ioan
cel nou, tine un discurs boierilor, in care spune ca desi a ucis mult de cand a venit la a doua
sa domnie, totul a fost pentru tara, si ii indeamna la pace; incheie discursul cu o parte din
rugaciunea “Tatal Nostru”. Dupa ce si-a cerut iertare de la boieri, doar Spancioc si Stroici nu
l-au iertat. Vestea ca boierii s-au impacat cu domnul le dadea sperante acestora, dar
poporul era nemultumit de faptul ca Lapusneanul nu raspundea la plangerile impotriva lui
Motoc. Faptul ca patru tunuri erau indreptate spre poarta le-a dat de banuit unora, dar
odata intrati, nu mai puteau iesi. Fiecare din cei 47 boieri prezenti avea in spatele sau cate o
sluga inarmata, care le punea vin. Aproape de finalul mesei, Veverita zice cateva cuvinte in
cinstea domnului, dar nici nu apuca sa termine ca este ucis. Atunci toate slugile au atacat
boierii langa care stateau, iar Motoc si Lapusneanul s-au retras. Toti boierii au fost ucisi, la
fel si slugile lor din curte; putini scapasera, si aceia au adunat tot orasul la poarta curtii.
Lapusneanul dorea sa darame locul unde a fost macelul, dar era oprit de norod. Nestiind ce
vrea, il pune pe armas sa-i intrebe pe oameni ce doresc, iar acestia cer capul lui Motoc.
Lapusneanul ordona armasului si capitanului sa-l duca pe Motoc poporului, si sa le spuna ca
asa pedepseste el pe cei ce fura tara. Lapusneanul a ordonat apoi sa se stranga masa, sa se
taie capetele celor ucisi, iar corpurile sa fie aruncate pe fereastra. Mai apoi a luat cele 47 si a
facut o piramida, ordonata dupa rangul boierilor; in urma s-a spalat pe maini si a mers in
camera Ruxandei. In mod normal Ruxanda nu trebuia sa afle nimic pentru ca nu avea voie sa
iasa din apartamentul ei, insa a fost informata de o sluga; Al.Lapusneanul o duce jos pentru
ca ii promisese un “leac de frica”. Vazand ce era jos, Ruxanda a lesinat, iar sotul ei a dus-o
inapoi in apartament, dupa care a ordonat sa fie prinsi Spancioc si Stroici. Ajunsi aproape de
Nistru, Spancioc le transmite celor ce-i urmareau sa-i spuna celui ce i-a trimis ca se vor
vedea pana nu va muri.

4
Patru ani dupa ultima scena, Lapusneanul nu a mai omorat nici un boieri, dupa cum ii
promisese Ruxandei, dar se gandea cum sa chinuie oameni; insa il chinuia gandul ca
Spancioc si Stroici sa nu invite polonezii sa invadeze tara, insa cei doi erau prea patrioti
pentru a face acest lucru. Dupa ce s-a mutat in cetatea Hotinului, s-a imbolnavit, iar ceea ce
facuse il chinuia atat de tare in cat l-a chemat pe mitropolitul Teofan, pe episcop si pe boieri
si si-a cerut iertare, lasand tronul mostenire fiului sau Bogdan; mai spune si ca daca se va
vindeca, se va calugari la Slatina. Alexandru lesina iar mitropolitul si episcopii il calugaresc pe
nume Paisiem iar Bogdan este inscaunat. Atunci sosesc si Stroici si Spancioc, iar Lapusneanul
se trezeste si crede ca ei l-au calugarit, negand faptul ca el ceruse aceasta. Spancioc ii da
otrava Ruxandei pentru a i-o da lui Alexandru, considerandu-l un pericol; Ruxanda ii pune
otrava intr-un pahar cu apa, iar apoi intra la el Spancioc si Stroici, pe care Alexandru ii roaga
sa-l omoare dupa ce afla ca a fost otravit, pentru a-i curma durerile, insa acestia ii mai dau
otrava si il privesc cu placere cum moare. Dupa jumatate de ora de chinuri, Lapusneanul
moare in mainile celor doi.