Cuvant inainte de de. Larry B. Silver Mintea gi creierul se afl intr-o simbioz’. perfect, Sentimentele, gindurile si actiunile noastwe sunt posibile doar datorité actiunilor complexe ale creicrului. Orice mo- dificare care are loc ta nivelul creieralui, chiar si cea mai sublili, poate aven un impact major asupra sentimentelor, i roversul este adevirat: pirintii ale céror conexiuni cerebrale asupra mintii. Pentru mine, aceastd deseoperire a inecput in anil 60, egitirea mea in domeniul paihiatriel copilului gl adoles: xe concentrase asupra psihologiel mintii. Explozia care aveau ca obiect de studiu ereierul adus la irilor chimice si micrascopice produse in creier. ‘isura ce am descoperit tot mai multe informafii lizabilitdtile de fnvatare gi dizabilitatile de limbaj, tea impiedica deazvoltarea abilitatilor orga~ matematios, de scriore gi decitire. Am constatat wrobleme impiedicii.nu doar progresul gcolar, ct si n netivitatile sportive, in interaetiunile sociale gi milie. Astfel, am ajunssi ne indreptima atentia2 Copitul desincronizat zenzoral spre domeniile educatiei speciale gi logopedi la depisirea sau compensarea acestor dizabil Porsoanele cu astfel de modificdri cerebral solut obignuit, insi in pofida aparentelor, zone subtile din sistomul lor norvos nu functioneazi in mod corespunzi- tor. Modificarile cerebrale duc la aparigia unor comporta- mente care {i deruteazi, {i frustreazi 31 ii umplu de manie rofesorii cure se intreabii de ce acestor copii tile de autoservire, dece devin agresivi sau retragicdnd sunt intr-un grup sau de ce refuza si participe la diverse activitati sau jocuri sportive. Pe angi prablemele de invittare gi de limba, copili nu au suficient de dezvoltati abilitatea de a prelucra informa- tiile primite prin intermediul simturilor. Acegti copii sau adolescenfi interpreteadi, de obicei, ou dificultate imagi- nile, sunetele gi senzafiile de atingere sau de migcare, sunt deranjati de lumi intense sau sunetele puternice, gi se supara daci sunt atingi sau migcati ne neagteptate. De asemenea, felul in care igi controleazi, coordonea- 2h gi foloseso mugchii este ine s&-gi coordoneze grupele mari de mugchi (motricitatea si/sau mugchii mici (motricitatea find), le este lerge, si sari, 84 topdie sau si se catere, Nu reugesc hele nasturll, si-gi trag fermoarul sau si-gi lege A coloreze, s& decupeze gi si serie, Aveasta i sincroniza corpul cu gandirea le creeaza jd sau of arun- sau pieptanul, te situatii importante din viata de zi cu zi, A. Ayres a studiat copiii cu probleme moto- | ne-a ldrgit perspectiva gindirii prin ac- intregului proces integrator de care are ansmite corpulul ce si facd, De te succesiuni atat de comple- piratul? Cum dobindeste un Cuvintnniite 15 complexe pe care le presupune legarea si- tof sau serieren pe o pagin’ de hirtie? Dr. june integral tot ceea ce stiam despre multiplele sisteme senzoriale care trebuie si fune- tioneze atat separat, cat si impreund pentru a duce la in- deplinire aveste actiuni gi altele de acelasi fel, Dr, Ayres a descris rolurile esentiale pe care sistemul nostru tactil si vestibular le joaca in procesul de coordonate a informatii- lorsenzoriale on activitates motorie. Perspectiva sa asupra integrarii senzoriale a condus la dezvoltarea unor intervenfii speciale destinate acestor 6o- pli, Terapia de integrare senzorialii se axeaz’ pe corectares, Imbundtétirea si/san compensarea tulburarilor = inser senzoriald, aga. cum educatia special ili ile delimba, Inyelegem astizi la un nivel mai profund aceste tul- burlri senzorial-motorii, de limbaj gi de invatare. Cu toate vestea, problemele fundamentale nu sunt, de obicei, Ina- in considerare deedt atunci céind nivelul de frustrare pe aparitiaunor probleme emotionale, sociale gi fami- Je, Din pacate, ined si mai freevent, specialigtii in siini- mentalé, asistenfd sociald san educatie se concentrea- roblemele familiale, sociale gi emotionale ca i cum sr fi problema pri ald, seipdnd insd complet din cundare fati de problemele neu- miteti-mi sa exemplific, De curind, am evaluat un vista de-4 ani, ai cirui parinti credeau cd are neve- catie sau de psihoterapie, De asemenea, plrintii consiliere parental pentru a reusi si-gi stpa- i bine fiul, care era ,1n monstru” acasé ila gri- nod olar, erau depasiti de situatie baiatului nu mai suportau comportamentul iv gf lipsit de maturitate. Nu voia sa se imbrace4 Copitl desincenieat sensi singur, insistand mereu caacest lucru sé fie ficut de mama. Manca doar ca mainile. Nu se juca frumos cu ceilalti co- il, flicea pe geful gi insista ca tofi s4 se supunii vointei Nici un copil nu dorea 4 se joace ou el, Col mai mult i ea sii stea intr-un leagin din curtea casei gi siise dea in el .intruna’. Pediatrul le spusése piringilor sd stabileascit limite ferme gi abia apol s& se agtepte la un cormportament mai bun, Educatoarea era furioas’ pentru ei biiatul {i fieca foarte multe probleme Is clas. Nu asculta niciodata in- structimnile care i se dideau gi nu fficea niciodata ceea ce i 56 cerea. Parintii se simjeau vinovati, intrucat pediatrul gi educatoarea punean comportamentul biiatul educatiei primite acasé. $i totusi, parintii mu mi sé facd. Tatdl spunea mereu cd dacd mama ar fi mai severd, problemele fiudui Po mine m-a izbit cat de drigut paren acest copil amunei cénd il vedeai singur. L-am observat apoi in timpul activitatilor de la gridinit’, unde am viizut eu ochii mei toate comportamentele de care se plingeau educatoarea gi parintii, Uneori se rostogolea pe podea, alteori se indrepta spre alt copil, pe care punea m4na sau fl imbritiga. Copilul iv se ferea, iar educatoarea incepen sa tipe la bial. ci cfind clasa era implicata in activitati de grup, el se plimba de colo-colo prin inclipere, refuzind s4 stea alé- tri de ceilalti copii. Daca un alt copil il atingea din greseal in timp ce se juca, sdrea gi il impingea, ‘cu putere. Aum mai ob- servatyicitde cindat mergeai Ta, cit de neindeménatic it de puerile fi erau desene- rgitul orelor: baiatul mi s-a parut obosit: si nervos, ata si izbucneascd in plans din canza fieedrel nereusite, Cunoscénd prea bine tulburarea de integrare senzo- rial, am stabilit sa fie evaluat de um terapeut ocupa}ional Dizabilitatile fundamentale de sensibilitate tactili, coordo- naremotorie $i nesiguranti vestibulard au fost confirmate. Cuvtntinaiste 6 Am inceput, prin urmare, terapia oeupationala, nu medica- fissaupsihoterapia. Acest copil mu trebuia ,sd-gi schimbe comportamen- ful". Noi trebuia sd-i infelegem comportamentele gi moti- vele sublacente sugerate de acestea. A trebuit si ne aducem aminte ci toate comportamentele reprezinti un mesaj, un simptam - mu un diagnastio, Daca specialigtii nu privesc dincola de suprafata si nu injeleg cauzele fandamentale ale preblemelor, nici un fel de interventie nu va functiona, Daci mu sunt tratate pro- blemele de baza, atunci problemele familiale. sociale gi emotionale nu se vor ameliora. Sarcina noastra este de a nu reactiona La comportamente ou aoeleagi frustriri si senti- mente de constientizare a esecului pe care Je traiegte co- pilul. Mesoria noastrA este de a fntelege comportamentele, pentru cd doar intelegiind vom gti cum sa ajutam. Ca specialist care intélneste nuulti copii gi adolescenti integrare senzoriali, de Invitare si de lim- de progres nu poste fi obtinut daca parintii nu sunt aju problemele neurologice de baz’. Necunose’ind dificultaitile creierului $i problemele gcolare gi cotidione pe care nces- teale generenza, parintil nu pot nici sd inteleags, nici sA-gi ajute copilul acum nu a existat Patiohn ca titegrare boa mele detulburare de procesare senzoriali. ‘Acum, aceast§ carte exist’, Carol Kranowitz a fiicut 0 treabii excelent, preludnd un material complex gi prezen- tindu-] intr-un mod ugor inteles — gi la fel de ugor de folo- sit. Parintii care citese aceasti carte vor intelege probleme- le de planificare motorie, precum $i dificy lar-proprioeeptive gi de sensibilitate tact6 _Copitl desincronlzat serrial insa o simpla expunere informativa, oi merge mai departe, oferind ide adolescentul sii fac& fata prov carte, Multe familii var avea de cagtigat depe urmacl, Dr. Larry B. Silver Profesor clinician de psihiatrie, Centrul Medical al Universisiiii Georgetown ‘februarie 1999 Multumiri unt profund recunosciitoare regre- tatei de. A. Jean Ayres, terapeut acupational acreditat, pe @ nu am cunoscut-o personal niciedaté, dar pe care nu 0 voi uita nicioand, Opera ei m-a emotionat si m-a indemnat sii fac tot cea ce pot pen ‘cu probleme senzoriale. ea, tuturor color eare au fi- eartposibilé publicarca primel edi aacestel cit ‘Terapeutilor ocupationali: Lynn A. Balzer-Martin, i. Sheri Present, Susanne Smith Roley gi prima copilérie gi sustinatorilor mei: zelton, Barbara Browne, Donna Carter, Michael Castleberry; Elizabeth Dyson, Stanley Greenspan, Jane Healy, Anne Kendall, Jack Kleinmann, Patricia Lemer, Larry Sliver si Karen Strimple, tilor integrarii senzoriale’: Chris Bridgeman. Catherine Ron Butler, Deborah Thommasen, Linda , Jeequie gi Paul London, Mary rea de-a doua editie, dragostea gi mulfumirile mele vegnice se indreapté catre dr. Lucy Jane Miller, terape- ut occupational acreditat si memibrual Asociatiei Americane Ocupationali, care m-a indrumat cu blindete gi i bine procesarea senzoriala.desincronizat senzostal De asemenea, le multumese pentru intelepeiunen gi sprijinul loracestor specialist extraordinari: lor ocupationali: Marie Anzalone, anche, June Bunch, Anita Bundy, Sharon len Cohn, Valeri je nie Dunn, Anne Fisher, Sheila Frick, Kimberly Geary, Glennon, Barbara Hanft, Anne Henderson, Diana ‘Hickman, Jan Hollenbeck, Catherine Hostetler, Genevieve Jereb, Lorna Jean King, Nancy Kashman, Moya Kinnealey, Jane Koomar, Lawrene Ko’ Oetter, Beth Osten, Diane Parham, Charlane Pehoski, Norma Quirk, Judith Reisman, Eileen Ri Schneck, Sherry Shellenberger, Jill Spokoiny Gi Stafford, Shirley Sutton, Stacey Szkdut, Sandy Whitney, Julia Sue Wilkinson, Mary Sue hologului Sharon Sailor de vorbi- mson, Janet Mora gi altor persoane eu influent’, Starbuck, Temple Grandin, Steplien Share familia Pfefferle, David Brown, Mark Zweig 1 actualul meu redactor dela Perigee, Marian Li indatorata. Carol Kranowitz: Bethesda, Maryland vara tui 2005 Introducere Am predat timp de 26de ani la gridinita St. Columba's 1 iubeau orele migcare si jocuri de rol, in fiecare zi, copii de 8, 4 gi 5 ani veneau in sala mea de grupii ca sii se joace, si se migte gi sd invete. Bateau fe- ménuiau marionetele #1 puneau in sceni basme cu Flees vaburi jueau. Faceti tati ce fac saul stribatean curse ou obstacole, Se zmeie de hirtie, cdleau apisat ca ole. a oamenii dezipadi. A de acaste activit ‘ece capacitatea lor de provesare. son: altfel spus, stiu s&-ai organizeze info. viata de zi al lumii din jur scare, gireaotioneaz’ la-aceste pe care eapuei flecar emnipedr: ridicorea mi Follow the leauler (engl, nun (38 Fog, sha ‘care propane sctium de imitat.Copill desincronizat sentorial lea degrupa_ Ei bine, toomai ei eunt copii pentru care am aceastii carte, rei mele pedagogice (1976-2001), am peste o mie de copii. In afura gcolii, um predat cursuri de muzicd pentru pregcolari la mine acasé. M-am. upat de coresvafia pentru diverse spectacole comunitare alizate de copii. Am supraveghent zeci de petreceri mu- grupurile lor mei, pregedinta a comitetului agi gi antrenoare. Numerogii ani de luca ou capi Ch bok ex's be eure unii dintre ei nu participa, De ce? Oare nu-vors-o faaa... sau Cand am inceput #3 predau, copii care mu participan la activittitile mele ma uluiau. MA in im de ce oane imi de inuecestbili acegti copii? De ce se pierdem ex firea cnd venea timpul siise aléture distractiei? Dece se invértea Andrew de jur-imprejurul camerei tiiteau pe covarag sicinta ,Ursul doarme si viseas”? De ce Ben igi bitten umerii atunci cand cdintecul ,Daca vogel se tréieste..."{i cerea si-gi bata genunchi De cose trintea Alice pe burt, ,prea obositi” pentrua picloaregi alovi uiibete de tinut ritmaul? \ceput, acesti copii ma enervan. MA flicea ca. un profesor prost. Mai mult, mi ficeau sf simt gi ca un om rdu atunej cénd lipsa lor de atentie sau apue. Newee sau defavo- mad apatic sau lipsit de noima. Nu putesi sisi o in comportamentul lor, cu exceptia tmnei incapaci- enerale de a se bucura de activitajile care le fac plice- e tuturor copiilor. eram ins& singura derutaté de comportamentul Karen Strimple, directoarea gridinitel St. Columba’s, elelalte educatoare erau nedumerite in egal masura de i regcolarilor erau in- ati, mai ales atunel cind le comparau comportamen- eu.acela al celorlalfi copii ai lor, mai ,st&péni pe sine". toril erau frustrati, cum trebuie 34 dezamigim, Stlam ins cd lucrurile puteau merge mai bine, integrarea avusese extrem de mult educareaCopia desincronizat senzorial ii pregeolarilor de la St. Columba's, lynn fusese const tant educational pent comportamentale deo deficienpk neurologic’ - sie de integrare senzoriald. Dr. A. Jean Ayres, terapent ocupational, fusese prima care descrisese aceasti problema fn urmé cu cinelzeel de ani, dr. Ayres a formulat o teorie a disfuncgiei de ~~ tion and the Child ( li), prezinti o explicare de telese si face parte din bi procesare senzorial, mu e: nouii. Este doar noue definitie data unei prob ‘Tulburarea de procesare senzorialii poate cauza o va~ rietate impresionanta de si Cand sistemal nervos central nu process! ale, copili se descurci runt stin- i neindemJnatici au ostili gi agresivi, Talburaren de zoriala le poate afeeta nu doar felul ‘nvata, ci gi modul in care se comport i fac prietent le abignuite ale copiliriei ou hiperactivitates, dizabili- de invatare sau problemele emotionale. Daca nu gtiu area de procesare senzorialA, putini cameni n comportament problematic are defectuoasi.a sist: ts4 il identifice pe copii la vrste mai miei erul aflat in curs de dezvoltare este dezvoltare rapidi, de aceea ei au ganse mari de a benef nterventia terapeuticl, Lynn stiaed, dae tulburarea a vittota de 3, ante personalizate, ile de maitarziu, “a pregcolarii foarte mici dispun de bazele neurologice vesare pentru a deveni persoane bine organizate la ma- ne-a intrebat dac& interesati s-o punem in Dacéeram interesati?! Astfel, total a inceput si prinda dintr-odata contur Noi doream sf invittin mai multe de: spre copii care ne ingrijo-Copital desincronitat sero multe projecte mertite #8 imbundt nal, fizicd gi mental a co Principalul scop al si ne educe pe legitura cu procesarea sensorial, iar apol, cu ajutorul nos- tru, si coneeapi un program de screening care si fie potri- vit pentru pregcolari din punct de vedere al stadiului lor de dezvoltare, Procesul de detectare timpurie a problemelor senzorl- ale trebuia si fie amuzant pentru eopil gl suficient de simplu, pentru es mai multe seoli s4il poatd pune in aplicare. Trebuia Sf fie sourt, dar suficient de amdnuntit, pentru a le permite te de fond gi posibila existenti a tulbursrii de procesare senzoriali la pregeclari, Si, cel mai important aspect, acest test urma si pund Ja dispozitie date care sd ii incurajeze pe parin reseze din timp de tratatea eopiilor lor di tii potriviti (terapeutul ocupational, ki uneori psihologul sau logopedul). Scopul interventiel tim- puri este de.a-iajuta pe copii sd se descurce mai bine ~ san chiar perfect - la 5co: viata dei cus In 1987, cu sprijinul eomuni meu entuziast, Lynn.a instituit la gradinita St. Columba's un program in cadrul c&ruia 130 de progcolari au fost su pugi unui soreening anual, Copii dentificafi cu tulburarea de procesare senzoriala au! gram de interventie timpuric. Rezultatele nu au intarziat si apard, intrucét abilitatile acestor copii au inceput si se ‘imbunitijease’ in mod evident, Sub indrumarea lui Lynn, am studiat gi am fnvatat tot ee am putut despre acest subiect. Am Inviifst cum si-i tes- tex repede pe copii pentru.a descoperi tulburarea $1 cum sa compiles datele strinse de la profesori si périn}i, dar gi din observafiile mele directe. Am invitat cum si interpretez compertamentul ingelitor al c Introducere mele cbignuite, m-am implicat in activi zvoltare senzorial-motorie siin: pentru tof M-am buourat de progresul pe care copii pre Pe mAsuré ce experienta mea se imbogiitea, am desco- perit ete nevoie de timp gi je explici parintilor urarea de integrare sen: impinate de copil. De aseme- le explicam e& problema poate fi tratat’, Adiugam ca, copii mai mari sau chiar adultii pot progresa eu aju- vrul tratamentulu, timpurie produce cele mai pectaculoase rezultate. Incercam si potolim temerile pt tal sau cd ei nuerau parinti bunt.Copiul desinerantast carer a I Ne-am dat seama ci aceste informapi, in m umpleau pe parinti de temeri, intrebiri i neinte- . De multe oF se graben 58 sina layediairs on Pinblems pe care pple vadepigi odaté cu inaintarea in varst in ingrijirea copiilor eu dizabil aplementare cu tulburarea dé procesare Am incercat s& fac explicatiile cit mal pi tin legdturd cu psi. cu care trebuie sh vi unctul de vedere sdoptat i poate sii difere pe fel, pe colo, de al Cum sé folositi aceasta carte Indiferent dac& aveti sau nu un copil diagnosticat cu urare de procesare senzorialii, cartea de fata viva ajuta Jegeti aceastd afectiune, cunoscuta gi sub numele de sfunctie de integrare eseuzi parintilor, ci si profesorilor, medicilor, terapet psihologilor, bunicilor, bonelor gi altor per- re pi in pediatrii gi chiar terapeutii mu prea au gansa le observe. Prin urmaré, aceasta carte, scrisi din per- a observafii de finete, dezvoltirii copilu- Partoa I cuprinde o privire de ansamblu asupra tulbw: de procesare senzorialf si a modului in eare aceasta teazi camportamentul coy inate de eopilul dumneav Partea.a [1-a cuprinde criterii gi oa diagnosticului gi a tratamentului; exemple de tabele ouCopilul desineronizat senzovial Si rul cdrora si fineti sub observatie comportamentul copilului; sfaturi despre intretinerea unui jurnal de tera idei pe care sf le impartasiti Lajute mai bine pe geoa- lar copilului dumneavoastrii desigur, incurajati avoastra, nic! copilul mu desincronizat senzorial se incheiecu dowd ane- i", care explicé rolul niveluri de inte- le o listi de resur- se gi materiale didactice, o bibliografie selectiva, un glosar siunindex. Cititi cartea din scoarta i ra, pentru a vi forma de procesare sen- peocarte cu activitit despre copilul dumneavoastra - gi multe chiar despre dummesvoastrd ingivl, ParTea | CUM SA RECUNOASTETI TULBURAREA DE PROCESARE SENZORIALACAPITOLUL 1 Copilul dumneavoastra sufera de tulburarea de procesatalserpriallt Gu totii am intélnit ciite un copil care este extrem de indemfnatic, mofturos, neastampirat gi care nu .pe fazi". Poate fi fiul sau fica dumneavoastri, |, nepotul sau vecinul dumneavoastra... seu copilul st dumneavoastr Ingivé, cdndva, demult, Copilul ate suferi de tulburarea de procesare senzoriala, 0 ma des intalnit, dar putin infeleasa, care afecteaza portamentul copiilor gi le infiuenteazs felul de invi- de ase migca, dea intra inzelatii cu cei din jur sau dease ita lasing. Pentru a ilustra modul in care #e manifest probleme- ¢ senzoriala, vom prezenta in paginile care wi pavestile a patru copii desineronizali senzorial cu princi- Je simptome ale scestei tulburari, problemele asociate, ‘ecum gi pasibilele lor cauze. Aceste informapii va vor ajuta s& decideti dacit tulbu- ea de procesare senzeriala va afecteaz sau nu copilul, ici problema copilulni dumneavoastra este scricasi, rmagiile din carte s-ar putea si va impresioneze pro: fund, Vefi reeunoaste imediat semnele afectiunii gi vi veti } usuragi sé aveti, in cele din urmd, efiteva rlispunsur2 urn recunoaptetitulburarea de procesare serzorials ‘Copilul umoavenstrésufird de tulburaron dejprocesare venzorila? 33 Daci totugi copilul dumneavonstrd nu are decito problem’ usoard, puteti folosi informatiile din carte pentru a dobin- dio nou’ perspectiva ssupra situ difiel Indiforent daca tulburares de procesare senzoriald e Sravil sau minord, copilul desincronizat senzorial are ne vole de injelegere gi ajutor, deoarece nici un capil nu poate depagi singur obstacolele din celea sa. Patru copii desincronizati senzorial acasi sila scoalS ‘Tommy este singur la pirint gi acegtia il adora, dorit mult vreme un copil si s-au bucurat nespus de ver rea lai, Cand in cele dinurms | braje,afost mai mult decat puteau duce, Adouazi dup nagterea sa, paring} seaspus off bil- ajuns acasi, Tommy arareori dormea o noapte intros Degimanca versificaren gi antofiiii sunt legari su ghemot: icioare si le ezvéle cit ealo, Ca sii nu fl apuce c1 scoala papucti de casi. S-a obismuit ou fant Jeranjeazii pantofli gi gosetele, in mod inevitai seva ivi alteeva care-Ivaderanja. din ii lui Tommy se dau peste cap gi fac tot ce pot, are provocare sa-i intre-n ¥ ddului lor = un rte efciuli sau miu -Lfaci si manénee catoar pictezo gi cA eviti orice activitate in care trebuie i murdaireased mbinile. Se fape gl se foiegte contimu rrisfijat gi o& are nevoie de o disciplind mai drastic’. je sugerenza s& plece intr-o vacant far el, lept sa cede. mortizeze bugitura. Totodaté, nu pare s8 audi ignuite. Alfi copii de 6 ani gi-au deavoltat simul de asupra, Vicki cobosegte ou mare ugurintit. 0 iegi- m pani la locul de joaca o epuizes- even: .Mergeti voi, Eu na vreau, Sunt letargiei sale, pentru piringi wn chin #-0 fac’ ios din pat, s&-i ceara si-gi puna haina pe ea sau nevole de o grimadd de timp @ ca. sd danseze odata cu ea. Mii totugi cu ritmul sau Vicki a vrut neapirat sd fae balet, mumai ed lectiite mu au mers prea bine. Fetitei fi place mult fustita de voal vio- ferenta dintre parten de sus se imbrace. pantofii.eu intr-um plié sau le pentru un arabesc. La 1i Vieki nu se pot pune de acord eel mai bun mod de ase purta cu ea. Tat ital o te $10 agaza in diverse locuri - dpe seaun. Tot el o gi imbracd, si coordoneazd membrele pentru a copilei .prostuta mea’ ipseste ,viniciunea” gi, fi urnensci sau si se pund singurti po umpl de sprinteneal. sts in pelrulabe dapioo utara ch eapel in seg ast ao gl ep ioe pind fi cand cuts wpinge activ wn obicet grew, Une saan. a8 o trai pe sora ei mai mare cu sa- verse greuti, fet asa. Parcd ar avea mereu bateriile pe ter- trebuie un mpuls ca s& se puna in migcare, apot pregitit pentru a face faté purta Paul este un copil de ® ani extrem de timid. Se mig- intotdeauna cu stiingic are un echilibru bun, ate 636 ‘Cum si recunoastesitulburaraa de processre senzoeald Posturi incorect gi cade foarte des, li lipsesc cunogtintele necesare pentrua se jlca, iar atunci cand se alli intr-un grup rete cum se joacd sau, dimpo- trivi, se indeplirtearii de ef, tardndu-si Picioarele. Intr-o du- pa-amiaz de duminieé, Paul se afla la bunici impreuni cu ‘Warul situ de 12 ani, Prescott. Acesta I-a invitz pe Paul sii joa- ce bile gi sii arunce cu mingea la cog, Pai de tragere de inimé, pe urmi a ridicat din umeri gii-a intors spatele varului: .Nu pot. $i oricum,ce ens ara?” Paull urdiste scoala, Uneor! vrea sii stea acaséi, iar pirin- Hifi permit. Spune cii nu vreasé se duced la gcoal pentru ca nue bunde nimic si of biliatul se poate con- centra pe perioade ungi de timp gi are o capncitate de lec- turd peste medie. Ea se intres aba totus! de ce un copil care atdtea informafii de impartagit se saz cdind tre- buie sa scrie o lucrare. Intr-adevar, seri lai e gre: unt bofite gi pline de giuri ficute eu guma de sters. Strénge creionul intre degete ca-ntr-o: menghiné, igi Tipeste coatele de coaste gi sconte limba stunci cand serie, side multe ori alunecd de pe scaun fn timp ce se eoneen- treazé. Abilititile de scriero, sperit invititoares, se vor imbunatit ult. Ba spune ec at, 9& acorde mai se intreabi de ce biliatul de vreme ce se integreazi perfect in stilul istit. Este un copil modest, cure arareori vrea si fie in centrul atentiei, Ponte si petreacd ore-n giraplecat este cartonasele lui eu jucdtori de baseball, complet eu- fundat in ganduri, probleme, degi e am neindomnat covalent rfuri- ile pe j Copiul umnaavoactra sufra do tlburarea de procesaresenaosias? 37, ortant. Sunt bucurogi ci fiul lor e t&cut, manierat gi mereu cu nasuen odrtl, exact ea el Cova il std totugi in cale, dar paringii nu au nici o idee ear putea fi vorba. Sebastian, un biiat de 8 ani, se fftdie tot timpul. La ali frunsiireste paginile cdrtilor, riisuceste earioca intre ib el sau cu genunchii adusi la piept, Cauti mereumo- ive sa se ridice din banca, fie ca si-gi ascuta creionul, fie ca Sebastian eauti senaatiile puternice: .Mai vreau, mal rea!” Ele copilul care @ ,miusal si pund mana’, chiar si tuncicdnd este limpede cd muse cadesd pund mana pe ceva nur-o zi, Inviltiltoarea pregiitea o lectie de stiintele na A-pus pe catedré clei alb, borax de rufe gi apa — ingre‘Gu si recumoastetitulburacen de pracesare senor Baiatul s-a intins inst in fata gia dramat sticla eares-a impri Sehast Spus sd astepti? -N-am vrut! astrigat pugtiul dand din cap eu putere gi batand din picior. scdnceste el, de ce dau tot timpul de belea? Of, Afatoarea inizeria, ce-p sii mii faeeu tine? De ce Tommy, Vicki, Paul gi Sebastian sunt desincro- nizati senzotial? Parintii, profesorii gi pedistrii Jor nu stiu 1 ati nicl o dizabilitate cunoscuté, cum ar fi pa- si-gi controleze react: planifice si s8-si organizeze aetiu- ia gi nivelul: ema Jor ¢ comuni este tulburarea de procesare senzoriala, Tulburarea de procesare senzoriala - scurta de! Tulburarea de procesare senzorialii roprezinté incapa- tatea de a folosi informatiile primite de la sim avea o activitate normalé in vista de 2i cu al. Tulburarea de procesare senzeriald nu este o singurd tulburare, aga cum sunt orbirea sau surditates, ci reprezintd mai degrabi Copihd duranasraasti sufert de tulburarea de procesare senroriali? 39 termen generic, care acoperi o varietate de dizabilitati urologic. Aceasti afectiune mai muita gi se pale Regretata dr. A. Jane Ayres, terapout ocupational, a t prima cane a descris problemele senzoriale ca flind re- acul unei procesari adezvolt srapeuti ocup: neeputa dedr. Ayres a De exemplu, probabil ¢& spun: ,Copilul are integrare enzo te observatil este: .Grozav! Gris doris cu tet” Gana cotoval gi tf a termenilor de specialitate ii til, medicii, parin- le de asigurairi modieale nu se pot injelege pot cfdea de acord asupra tratamentultti ivit. in 2004, Lucy Jane Miller impreund cu Sharon enmak, Shelly Lane, Marie Anzalone, Beth Osten si Stanle span gi-au propus si clarifice terminologia, ast! este ia esdrul temas Oa p cadrul acestei clasifieari, tullburarea de procesare son- -ste termenul generic care cuprinde trel categorii40 Cums recunoaytet tulburarsa de procesare senzorils principale (tulburarea de modulare senzorialf, tulburarea de discriminare scnzorialé gi tulburarea motorie cu bazd. Senzorial4), precum gi subeateyoriile avestara. Categoriile si subeategortile ‘Tuisrano0 Hope and Help for Ci irenwiths Seo Processing Disorder (Putnam, 2008), e: niide specialitate, ‘Tulburarea de procesare genzorisla se produ mull nervos central, in ,fruntea” ciruia se af ere Proocsarea este derorganizat,croirul nu poato ai-gi duc Ja indeplinire coa mai importanta sareina a sa, si anumie ace- ea de organizare a mesajelor senzoriale. Copilul nu rispunde Copilul dumnesvonstr safer de tulbwarea de pracesure wenzorials? 41 matiilor senzoriale printr-un comportament coorent si de sens. Elpoate avea, de asemenea, dificultdti de folosire wunsurile adaptative — au un caraeter deliberat gi sunt ori- ite spre un amumilt Scop. Un alt tip de invitare e, care se refer’ la capacitaten unei persoant nvatare il reprezinta invafarea geala- i. Aveasta se refers la capucitates de a dobiind! abilivati con- uale precum cititul, socotitul gi aplicarea. cunostinjelor sunogtinpele anterioare. PROCESAREA SENZORIALA INEFICIENTA ARE CAREZULTAT OINVATARE INEFICIENTA sv ong va avafa aru il vepete neplicuta, cisi fie prudent. Pe viitor, "Torugi, copilul care auferd de tulburarea de proce- sare senzorialé s-ar putea si nu reugeasoa sii ,citeascl(Cam 8 recunosytet tullburarea de procesare senzorial Copilul durnneavoast’ suf de tulbucarea de procesare senaevials? bale din medi i ou decodeze me: Rezultate paeibile Copilul contin oeee pisica va ein shevite teat o uns ce lvcu spl numai printr-un efart cong plindeliangat gi dupa foarte 4 Legfitura dintre creer gi comportament este foarte pu- 4. Deoarece copilul care suferti de tulburarea de: pro- eesure senzorialé are un creier dezorganizat, multe aspects degorganiza- " Incapacitates:ea de a fimctiona fari probleme it se dato read faxptulud ci mie urea, ci fantieluicd mw poate. Principalele simptome ale tulburSrii de procesare senzoriala ‘Yom prezenta in continuare patru tabele care cuprind » organizarea gi migcarea corpului side a d lanul respectiv. | de-al patrulea tabel, Probleme comportamentale gi dereglare nsociate’ sereferila diverse alte problemepe care rl, neapdrat de fleaareaten procesare senzt Pe misurt co bifati simptomele pe care le fiti constienfi ci acestea variana de la-ur cop!44 ___Cumsi recanoagteitulburares de procesor sontorial deoarece ficeare creier este unic (tot aga cum flecare numai edteva dintre aceste desctleri se potrivesc copilulul dumneavonstr’, exist riseu! cael sd sufaro, intr-o oarecare misura, de tulburareade procesare senzoriala. Copilul afectat in mod sever prezint mai multe simp- tome. Interactiunea cu alte porsoane, felul fn care se com- port in viaga de capiilor su trecutd cu vederea. Copilul cu un de tulburare de procesare ser Indiferent daci prezintit o disfunctie sevora, mode- rata sau ugoard, copilul are mevole de intelegere gi ajutor Problemele nu se rezolvi niciodata dela Probleme de modulare senzorials Prima. t mai importanta categorie a tulburirii de procesare senzorialé este tulburarea de modulare senzori- ali. Un copil este suspentat de aoest tip de end manifest unul sau mat multe simptor frecventd, intensitate gi du otrivi, se aruncd cu trap gi suflet in clutarea stimularii de care are nevoie, Durata semnificd faptul cA reactiile neobignuite ale copilului du- reazd minute Intregi sau chiar mai mult. Aceste tabele vi oferd o trecere rapida in revista ace lor mai frecvente probleme. Maj multe detalii veti gsi in capitolele urmitosre, CCopill dumneavansies suferdde tuburarea de procecsresenzorisls? 45 Cop ipewesen> Capi of etare vit sé ating sou safle atsde obec cau allmantara sau cling este atins gor 9 pe neasteptate le, nase duce angur se dea tn leagio, der, odatd ce ance ur, 32 poate loging rule vrema Fa © emefeacca46 riald, copilul poate reactiona in madurt priveligti, suncte, mirosuri gi gusturi: Carns recunoagtet tulburarea de procesare sonzorialt igeare gi posturd corpo. Iburirii de procesare senzo- (Copliperreasty | Copllaubresctv grant saa sa. Reactioncar’ incet a obiectele Mirosur pacal repli adulmecs mineates, Copii dumneanoastr’suford de tulburarea de procesare senaorila? 47 Senrapt | Capi hipereactiv a timp ce minded Probleme de discriminare senzorials e protejeze sausi inv; }¢ avea probleme atunci clnd tre! je cava nou. Adesea, el este-subrenc- Cae ab wears de dscminare seczorial 9 tiroass mincares. [oarnent si abject axe! vertical a cerpulul ea Jcuambelepicioare pe pl ima does prensa emer ter 3,48___Cumsirecunoastet!tlburarea de procesaresanzorialt Pozi compa rascal ig comer | intersepunir. imagine Dac prablems este court de ulfraes de procera i Gi de ini. sae xem). Sinese exerrph), cop p dliferenjl Poate alage arava regorie a tullburirii de procesire senzorialéi o area miotarie cu baz senzorislé, care ext de dowd tipurl, Primal tip {i reprezinta tulburarea de postu- rh corporala, care se referd la echilibru, tiparele de migoare Copill dumewsavoasird suferé de tulburarea de procesare sen parti ale corpului (coordonarea bilate- ate gi deo slab discriminare senzoriald. Caplle talbrare de posta corpora cu gieu corpud tuned end fr echilbed ature cand marge ah pce it Caled sdb sse potineste manevreaz’ fosrfocs cu arebelo mins eu dilculiste mina, pidnulsau ochid de pe si pe dandires con- ste cu mare dificultate50. Curm cf recunoagtat tulburares de pracesare senzcrials ‘Cop dumneavocateaferd da tulburarea do proceeste seruceali? 51 Abies mato cu bac reo, are Ce nu este tulburarea de procesare senzoriala: simptome false Multe simptome ale tulburdrii de procesa de procesare senzorialii se poate suprapune, Agedar, cum poate cineva sd fac diferenta dintre tulliuta- ‘Desetierile de mai jos vi. ofera informatii despre cA burares de mi‘Cum s&recunoagtet!tulburares do procecara senzoriald Probleme asociate ‘Tulburarea de procesare senzoriali este tulburare democratic, in sensul cd afectenzi oamenide toate virste- Ie, rasele gi abilititile eogni se afl persoanele cu dizab ibang Copii dumnenvonstré suferkde tulburaresideprocesare senrors? SE Desi tulburarea de procesare senzorialé se poste mani- ra izolat, demulteori se intimpld si se asocieze eu alte pro- me, pe care le complica, De exentplu, daca in eopil ate au- e| poate fl totodat® gi hiperreactiv la atingere, Problema jengorialA nu reprezintii eauza autismului, day cu sienaranta il ccentaeaza. Cu cat este mai m: tate pe-care un oo- pil o manifesta intr-o anumita arie de dezvoltare, ew att mai sunt dificultatile pe care s-ar putea s& le manifeste gin arli, Acest lucru este indoosebi adevarat in cazul dizabili- vitilor neurologice, care sleatuiese un spectra. ‘Atentie, problemele pe care le vom discuta in continu. Tulburdri de reglare senzorialé AUTOREGLAREA Copilul igi poate modula (ajusta) cu greu stares de SOMNUL ‘Adormirea, somnul gf destaptarea pot pune probleme Copilul care sufera de tulburarea de procesare senzorialdsen cnuzatii de problemi de separare, copil si mai doarmé Impreund greu sd se linisteascd ¢ impul nop oasi’ poate eric sears. Hiper- sau subreact catea il pot face, de asemenes, sii nu se simté pat. I se pare ca pijami sau ceargafurile il zyrie. Perna nu miroase cum trebnio, ai ales dupi'ce mirosul familiar s-« pierdut grele sau, a eati sé aplicati urma- toarele sugest ta copilul 58 adoarma gi mand adormit: trarea de suplimente nutritive care linis- precum maghneziul, acizii grasi esentiali e matde sodiui colorantiartificlali, care agit’ creierul. jainte de a merge la culesze—o baie calda gi apoi mers imediat in pat; oprirea accesului la televizorsaucaleu- Intor qu cétteva ore inainte de culcare. ‘englevS, arousal: Cntr) Coplll dumneavoastr sufers de tulburaree de procoraresitiariali? 5S fnvelit - lsatio lumina de intuneric; fond muzical linigtitor, de adagio de Bach san, Mozart, emtecul Coot ide mere sau a chiftelutei pot fi sensibild, Sensibilitat e gi. defensivitate or: Un alt motiv poate fi acela Ancarea araté, Miroase wretn gust ,searbos”. Un copil mofturos la mancare igi tu greumancares la gu cauza ineficientei oc care vin de la mugchi () s& raména agezat pe seat A defectuos in i wre ii aratd dacé sta pul oaselor sau daci e pe pum ada de pe seaun srmatii primite de la sistemul vestUn alt moti pentru care man: bleme poate fi acela cf, de fapt, schomi senzor miscirilor de supt gi ing! maotorii sunt incomplet dezvoltate, ceea 2 afecteaz’ pro- cosul de mestecare gi consumare a alimentelor solide, ac- juri noi de mancare, menti Indiferenteare este mofturos are fie pre un repertoriu alimentar li Hie red, te Hierbin}s), Pofteste uncori alimente a ar fi castraveciorii murati, alteori dul le dulci sau sucurile, Drept urmare, deficientele nut le gi poftele ii pot afecta dezvoltarea, greutavea gi sil pot face si aiba un comportament capi ait gragl esertiali complexul de vitamine B, minerals antioxidantit liposolubili. Un copil care refuzi untul de ara- hide, broceol!, spanacul, fasolea § cartofitdulel, spre-exe plu, noat e le esenti- mnta de magneziu poste conduce Ie probleme de auz, probleme de procesare auditiva, spastie musculare, insomnii gi dificultaji senzori ii te freevente. Defi mineral care se gisogte in ponteafecta sim ti poate duce, de asemenea, Jaun tonus muscular seAzut, probleme cu aw: eczeme si par tapos". Copied dumneavoass® sufac detulburarca de procera renzo? 57 Int cAteva sugestii pentru a imbundtd slimentatia imneavoastriis ja méncarea nesindtoasé (funk food); suplimente nutritive, in special geisimt (care se gasesc in seminte de in, nuci gi s0- arece sistemul nervos ¢ aledtuit, in proportie procurati-to periuta de din: sauun aparat de mastj facial/bucal, pentru a fi desensibiliza buzele gi gura, faccti terapie de integrare senzoriald cu copilul gi asi- gurati-iun regimsenzorial echilibrat (vezi capitohtl 9), DIGESTIA $I EXCRETIA Coca ce intri iese. Goea ¢e nu intra nu iese, Un copil je hrimitoare, cu torre io mulfime ro - adied materia prima din care este aloiituit sea aci-mi permiteti - predispusladiaree sau constipa- roblemele de tip senzorial pe care le pro- 4 mofturile Is mAncare, tulburarea de procesare sen rial poate afecta gi in alte moduri digestia gi exeretia. poate si nu recunoase’ semnalele de sete, foame {turere). Aceasta slabii congtientizare a still sme este, de fapt, 0 problemi de interoceptie, itatea la stimulii ce vin din interio: corpultiO alt couz’ a proastel dige a. Copilul care a devenit sedentar din cauza dificultatilor nele tactile contribuie la probl mele de folosire :i. Din pricina subreactivitipil la58 (Cum sf recunesgtet tulburatea de procesave sertzoral senzatiile tactile, copilul poate 8 hu perceapé umezeala, cen ce inscamné c& mu-gi va dezvoits in mod eficient ea- pacitatea de a-gi controla vezica, (Scutecele de unicd olo- faci pipi in pat rte, daca este unt tare senzorialé, 1 soutectl sau chilotul .p ssul care se desi Tn afard de a pozitieicorporale’ dintre copiii aftati per a chiar 94-i placi si 1 S-ar puter ioveptiel (simul wrevafi diseutat ral copilului gi lefectuos al pra- gl em eer”, toaletd. multi aps; fibre gi migoiiri active pe tot parcursul 2ile nei cutii sau a unui laborafi cu un terapeut ocupational, un nutritionist sau un alt speeialist eu bune cunostinte in domeniul tulburdrilor alimentare 4i al procesirii senzoriale, EXCITAREA NERVOASA, NIVELUL DE ACTIVITATE 51 ATENTIA Excltarea nervoasa, nivelul de astivitate gi atentia sunt probleme de auteregiaré care insojese adesea tal procesare senzorial - Grad neobignuit.de ridicat al exeitirii nervoase gi al nivelului de aotivitate: copilul este in permancnté Copll durwevoastr’ ser de tulburares de procerte stoi? 58 Ampirat. Are gesturi seurte si Mira scx te Grad neobignuit de sea veluluide activitate: 601 ul se miged incet, ca s dormi, oboseste repede, i lipsegte init eapacita ade .aTamane pe poziti 34 1a terminarea actiunii un interes scazut fi @ pasibil s& fi fost un bebelng ugor de erescut 3, un bebeltag ea ugor de erescut, unul eare se cuibarea in bratele 2 pliingea.de ceva, care dormen mai mult deci alti copii gi care ie vie bri ‘imbréeat pind lao virsti mai nitie: probabil or care ii plac. Este four: oneentreze atentia asi este plin de energie si lipseste auto- stimularea senzorial, copilul impetuog, fliri sii pese de consecinte. conttrolul $i este incspabil s&:se opre: ceput o activitate. De exeaplu, igi toa spe alfturi, alearg’ gid peste oameni cu jucdrii givorbegte inainte si-i vind rindul. ACTIVITATEA SOCIALA $1 EMOTIONALA rareade a copilul gi © alti problemi de reglare care insopeste tu wesare senzoriald poate fi lmaginea de dul ineare cl interactioneazi cu cailalt. Adaptabilitate slaba: copilul refuzd si cunoasca oa- meni noi, s8 ineoree jocuri sau jucdrii noi sau sii gusteCum si recunoatet tulburarss de procesare senzoral pic Inalta. Este incapatdnat gi cand trebuiesa plece de acasii, sil vindla sf intre gi si ins din cada de tivititile, de exemple #3 trea Jesc, pentru cl. nu vrea sii fac ceea ce fac ceilalti Probleme de atagament: copilulul if este teamd de #0- vai de parinte, este ansios atunci ind se afl departe de umul sau de ambii adult! impor- tanti din vinta lui, Sau, dimpotriva, il, profesarii si persoanele din coreul de apropi Frustrare; deoarece se hupti si realizeze s ti ugurinta, copilul sil fle perfection tul artistic, plesa de teatru sau tem: aus fost | brieteni si si-i pastreze aproape, Deoarece pretinde sf dicteze regulile si ef edgtige mereu, primal sau cel mai bun, este de multe ori un jucdtor prost. Simte nevoia 84 controleze teritoriul din Jur, 68 fle gef, fl conduc po eellalti gi nu e deloe dispus si-3i impart Comuntcare defectuoast: copilul poate avea difioult verbale, care sunt vizibile in modul in care igi artic leazii vorbires.gi sorie. Poste intampina le: poate fl inflexibil, rational imbare, stres gi jigniri, Avand n permanent nevate de atenfie gi afectiune, el poate Copia durinasvouste’ aula de tutburares de pracesare sonzovias? di celor din jur in moduri negative, Poate fi jeat fird un motiv-vizibil. Poate fi nefericit, ede §i spune cu voce tare cA aste cel mai prost, ulkimul din clasi sau cd nu e bun de nimic. Pérerea. despre sine tasupi este unul dintre cele mai eloe- sesare serwzorila Probleme geolare: copilul poute inviivacu greu abilitit! san concepte nol, Degl este inteligent, poate fi perce- jure propriului: ential sau ca find ,branzA bund in burduf de caine’. to urmitorul aspect: multi copii care sufer’ burarea de procesare senzorialé pot avea probleme ‘itatea copiilor care au pro- are este esentiala -adevitr legiturd cu Tulburarea hiperactiv’ cu deficitde atentie (ADHD) Cu toate of tulburarea de procesare senzorialé mu este lagi lucru ou .sosia” ei, ADHD-ul, cele dou tuburiri pot afecta simultan pe copilul desincronizat senzorial burarea hiperae ymen generic pentru o problemi care impiedica abi- Latea unei persoane de a fi atenti gi dea riméne concon- i de a-gi controla impulsurile gi bazi neurologica sunt hiperactivitatea, (istractibilitatea) si/sau impulsivitates.de ripsiholo- pentr Tite tipuri de tulburare de procesare senzor se potriveste acelasi tratament. Printre dese operirile cereotitorilor se numard gi dova: daca multi copii cu tulburare dé procesare senzor PU ADHD fa ceea ce priveste reactiile lusenzatii neagteptate, de pildd atingerile ugoare, sunetele puternice, tari gi senzatla pe care cand fi ge face .vant” pe spate ew seaumul ADHD ti majorita 4 merge mai departe. Unii copii care sufers de nullyuraren de proces nuse alarmeazi insa I entor senzafii cotidi- prea mult. Alji copii cu tal nmuiasc deloe eu Peei viata ti afecteazA prea mult, in afars laboratorului nfli gi. profesorii ‘area de procesa- re senzoriali gi ADHD, Sia rare de procesare senzori ile dé rutind intr-un mediu predictibil gi eferd nowtatoa gi div sare senzoriald au o coor- are motel adesea foarte buni Ia sport. Dac nu sunt deranjafi de rologie, avand afectaits receptarea (absorbirea infor |, integrarea (prelucrarea sin memorarea (olosirea, stocarea gi recupe niterea in afard a infocmatiilor ajului sav al activitétilor motarii), 4 ana Legea 3) Definitia oficial: legea federala americari im ences ‘persoanelor cu dizabilirayi din 2004 (IDEA 1) defineste dizabilitatea de invatare drept .o tulburareG4 Cums8recuncapter tuburea de procasare senzorials unui Sau mai multor procese psihologice fimdamentale implicate in intelegerea sus folosirea limbgjului yorbit sau Seris, care se poate manifesta printr-o capasitate defactus oasi dea asculta, agiindi, a vorbi, aciti.a scrie, aortografia sau a.efectua ealcule matematiog”, : nee tulburarea de pro di afecteaz’ abi- le motoril, vizuale gi auditive ale copilului, precum capacitatea sa de a preluera gi de a ordona informatiile, to ‘Drezent ea nu este identificatd in mod specific drept diza- jilitata scoeptabill. din punct de vedere legal, care 68 cali- ice persoana A 8: measea ajutor de la stat. Prin urmare, aceasta tulburare nu il face ‘pe coy ferviciide educafie special gt alto servietinrucite, cum ar fiterapia ocupationala, kinetoterapia sau logoped. pil care suferd de talburare ee Boon ites care contribuie ladificultitile participare la programul educational. Dislexia er teligentei $1 motivatiei persoanei Dislexia inseamnai multe silncatenea ultan compenentele senzori- Copifl dummenvoasted suferdde uburarea de processresenzoralé? 65 ii cu acest sindrom multisenzorial pot beneficia isenzorialé, care li ajuta si in- , tactile gi chinestezi- imagine, sunet, atingere simigeare), Autismal Antismul este o tulburare neurobiologic’, Structurile ale ale persoanelor care suferi de autism sunt atipi Conform cereetirilor, autismul presupune dimensiuni sle creiorului, un numir diferit de anumi ale creierului mic (ceea ce influenteazi negativ senzoriale, lingvistice, cognitive gi de i gone modificate, care impiedica deavol- ierulul. O nou’ ,teorie a subconectirii” sugereanat nul impiedicd integrarea, coordanarea in timp gi nizarea eficienti\ a tiparelor activititii cerebral. ‘Autismul sau, cu un termen generic, tulburdrile din autismulul nu reprezinté singuri probler te. Ca gi in eazul tulburdrii de procesare senzorialli dizabilititii de invijare, termenul autism acoperii o se~ ti de simptome. In linii mari, autismul este o tulbu- ervazivé de dezvoltare (PDD), care afecteaz’ comu- wrea verbald gi nonverbalé, intereetiunile sociale, imagi- ia gi capaeitatea de s rezolva probleme. In general, au- devine evident inainte de varsta de 3 ani gl afecteazi od semnificativ performantele educative. Copilul eu om ge angajeazi in migcari repetitive gi are un reperto- radius de activititi gi intereso. Calta componenti a autismului - gi tna foarte impor: tatea de modulare ¢ rare motorie gide determinare a succesiunit are a senzatiilor sunt ade- ae ale citirii. Coordonarea temporalé pe care o presupune analizarea unui cuvant este desineronizaté, impiedicAnd recunoagterea automatil, instantanee.a cuvantul66 __Curmstrocunassteyitulburores de procesare sanzovlald sea treoute cu vederen sau minimalizate: cu toate acestea, ele sunt printre cele mai importante zone afectat Fieare copil autist prezinta ocombinatie uni tor probleme. Spre exemp criminare viewalé excelen talentat, dar poates& re auditivi gi un limbaj ra itatl auditive exvelent or, poate compune rime gi se poate bucurade pavestile care i se spun, dar poate si aibé fn acelasi timp o slabé discrimina- Tevvizuala si insufieiente abilitati de planificare motorie, tea copillor cu autism prezint’ o regare sau modulare necorespunzitoare a senzatiilor obignuite. Pentru unii, capacitatea de a regla stimulii tactili, vizuali, auditivd side migeare va fl intotdeauna anevoioasa. Pentru altii insa, i din mediu vine ca un premiu, Spre exemplu, sensibilitatea deosebité la sunete, perfect slaba discrimina- ul Date avea abi- lebra parioand, ferd de autism, a descris in mod elocvent tortura sti- nzoriale, In copilirie, se simtea ea un animal sal- atunci cand ere atins’ sau imbritigatii de o.altd persoa- nil, pana intr-o bund ai, cand a inventat o magind de presat colebra ei masini de imbritisat” — pentru a-gi sati yois acuta de a giau- nzafiile vizusle. mi eau la nebunic camagile cu dungi gi vopseaua fosfores- a”, scrie ea, , sl adoram si urmiresc ugile supermarket- ui care alunecan intr-o parte gi-n alta’. Dotatd eu abilitaiti intense de viznelizare si foarte prietenoasa cu animalele, dr. Grandin a obtinut la maturitate dactoratul in zootehnie, i, 0a $-a spocializat in conceperea unar instalati ‘tite de manipulare a-vitelor, -gerea modului in care problemele i ii complica unui copil viata de 21 eu ste decisivi pentru conceperea unui program de inter- s adecvat, Parintil trebuie s4 se asigure c& programul experiente senzorial-motorii gi t(vezi eapitolul 9) Sincromnul Asperger Un subtip al autismului gi o alta forma de manifes- tare a tulburirii pervazive de dezvoltare esto sindrommul Asperger. Multe dintre earacteristieile sale sunt similare pre un anumit subicel, cum ar fi Re istemul nostru planetar gi.aga mai departe. Persoancle eu sindromul Asperger tind #4 fie anxioase, ite de coordonare gi excentrice. Au adesea dificultati a gl stangiicia gi sAle fnbundtayeascd partieipares eociala, Tulburarea de invStare nonverbalS ulburarea de fnviitare nonverbali este un sindromne- care face cao persoand.i intampine dificultiifi de6a (Cum sé recunoaytesttulburarea de procasare senzoriald interpretare gi intelevere a aluziilor nonverbale din mediul ineonjuréter. Numele acestei tulburari poate fi ingelitor, deoarece pare si insinupze eA 7 balizeazi. De fapt, te capabila de verbalizare gi se exprimA bine, ins partile nonverbale ale comunioarii, precum zimbetele gi gesturile fficute cu mdna, sunt cele pe care nu le intarpreteaza corect. Una dintre principalele deficiente ale copii dificultatea de procesare a informa rarea de procesare senvorialé sti la baza problemelor de coordonare si echilibru, de discriminare vizu Pentru copiii care prezintii aceasta tulburare, terapia de in- Tegrare senzoriali poate fi extrem de benefica Probleme psihologice ‘Tulburarea de procesare senzoriala este In sine o problemi psihologic ci una fizica, dar se poate suprapune peste diverse probleme psihologice. Po misurii ce copilul se maturizeazé, problemele paihologice pot lua amploare dacd tulburarea de procesare senzoriala care sti In baza lor este fie neidentificatd, fie netratata la timp. Daci. interventia de integrare senzoriali. nu este inceputa cat mai devreme capacitatea de a face fat provocirilor emotionale, fizico $i sociale devine vizibilé la virsta de 3 sau 4.eni. Deosebi ciara 4 ulburarea dé procesare senzorialii tionale este la fel de importan. ti ca deosebirea de ADHD, deoarece tratamentele difers, nefericire, simptomele mnt acesea gresit interpr bleme psihologice. Un exemplu fl reprezint& tulburarea obsesiv-compul- siva. Sa presupunem ca w 88 spald pe maini de mai Copia durmneavonstr sul deulburarea de procesareserzorislt? 69 Ite ori pe ai, SpSlatul repetitiv este un siraptom freevent ulburarii obsesiv-compulsive. Dar nu cumva este posibi de fapt, copilul si se spele in mod freevent la chiuveta oar pentra a indepiirta senzatiile tactile pe care le resimte in palmele sale hipersensibile? ult problema care poste i confundati cu tulburarea de prosesare senzoriali este tulburarea bipolar’, Un copil cu aveasté dizabilitate psihologied prezinta multe simpto- me vizibile gi la wn eopil care suferii de tulburarea de pro- cesare senzoriali: depresie sau tristefe, dificultatea de a i, comportamente de riso, sensibilitate exayferata le stimulii senzoriali, dificultatea de antrenare in joc, im; triviren fap de activititile noi, neastampar yi aga mai de- parte, E posibil ca problema sii fle depresia manicali..e po- sibil s& ie tulburarea de procesare senzoriald...sau ar putea fiambele? ‘Mutism selectiv ctiv este tulburare anxioasi a.copiliiri- izexal prin incapacitatea copilului de unde se simte in siguranta si relaxat, cum. Pelingii aceasté anxietate social mutism selectiv suferd adesea gi de tulburarea de procesa- re senzoriala, Fi pat evita anumite senzatii gi pat cduta cu disperare altele, de exemplu si se dea in leagiin, Specialistii presupun c& problemele de procesare senzorialé joacii un rol important in activarea anxietitii coplegitoare care ii face pe acosti copii si se retragi in sine nu mal comunice. Satisfacerea nevoilor senzoriale70 ___Curms8 recunoajtej{nulburaces de procesare cenzorials este unul dintre mijloacele de succes pentru -iajuta,,sd-gi dozlege limba”, Sindroame genetice © multime de alte tulburdri gi sindroame ge caracterizeazi prin probleme de naturé senzorial Sindromul Down este o tulburare congenitala cauzatii de un cromozom in plus, Bosla modified dezs acreierului si 8 corpului, cauzénd retardul mental si con: ducdnd la o procesare senzoriala defectuoas’. Alte proble- nt hipotonia gi abilitatile setieute de matri- re afecteaz migcarea gi coord autoservirea, vorbires gi méneatul. Sindromul X fragil, o alta tulburare congenitald, este iei gone care alcdculogte cromozomul procesare senzoriala pot i iper- sau subreactivita- tea la diverse senzatii, de actile, auditive gi de mig- motorii cu bazd senzoric lul poate fi mie gi poate jaselor gi organelor interne. ] poate avea difieultsti de absor 2 informatiilor senzoriale, de pracesare a lor si de elabo- rare a rdspunsurilor adaptative, in special atunei cind se afld in societate, Poste evita atingerile gi sunetele, cdutand. coneomitent migcarea. Problemete senzoriale dau nagte: adesea la intirzicr! in insugirea vorbirii gi limbajuli Copilu dumnaavonsts ser’ detullburaren de procesae senzorinli? 71 tabilitate emotional, hiperactivitate gi dizabilitati de invatare. 3 fea de procesare adesen gregit diagnosticate ~ sunt sindro- | Angelman, CHARGE, Dandy-Walker, , Russell-Sliver, Smith-Lemli-Opi i Williams, Pentru capiii cu aceste sindroame, terapia ipationali care folososte cadrul larg al in rapii, cum ar fi kinetoterapia gi pot de asemenea si fle de ajutor, mai ales dact Alergiile ‘Tulburarea de procesare senzor ice la praf, polen, mucegaiuri, iarbii, bland de diverse alimente. Caseina din produsele lactate $1 Jutenul din grau sunt marii inamiei. fn plus, chimicalele ., medicamente gi din aerul pe care il inhalém ot fi toxice: ‘pentra copilul cu un sistem sensibil, Acosti llergeni pot afecta dezvoltarea sistemulul nervos, cauzand frecareanasului, pungile rogii de sub iritabilitatea, depresia, agresivi itaten la stimularea senzoria- in special la sunete gi atingere. Medicementole nu sunt un. antidot, Solutia pentru \earea gi eliminares ali-2 ‘Cum srecuneagtet!eulburares de procetire sonzorialS Copii durmenvosstr ute de tulburrea deprocesore serucesli? 75 gi mneegaiul, incereati - gi veti observa cum multe dintre simptomele asociate cu alergiile si tulburirile de procesare senzorlali iau sfargit in mod spectaculos s{ fia sa duc la aparitia unor efecte secundare, Posibile cauze ale tulburarii de procesare senzorialé Problemele discutate in paginile antarloare pot inso- {i tulburarea de procesare senzoriali, dar nu o cauzeaza, Cauza aparitiei acestel tulburdri poate fi reprozentata de unal dintre urmit tort ritie genetic& sau ereditart, caz deain- tilnit daca parintil, frapii sau alte rude apropiate ale copilului au o forma sau alta de tulburare de procesare senzoriala. Circumstantele prenatale, de pildé: substante chimice, nedicamente sau metale sorbit in timpul viepii faptul cé mama a fi a peemrliibie zat de alcool in timpul sare! camplicagii de sarcind care 1 emotional aau.o problemiicu placer = _nastori multiple (de exemplu, gemenisautriplet) Nastere prematura sau greutate mick la nagtere, ‘Traume in timpul nagteri, care se pot datora uni cezariane de urgenti, lipsei de oxigen la nagtere sau unei operatii chirurgicale efectuate la putin timp dupa nagtere, 5) Citcumstante postnatale, printre care: poluanti din mediu; stimulare excesiva, de exemple copilul «fast abuzat sau traieste in vreme de riizboi; stimulare insuficienté gi oportunitati limi- tate de migcare, joaca gi interactiune cu alte persosne; institutionalizares intr-un orfelinat, cam or fi orfolinatele din Romania sau din alté fart est-europeand, 8) Cauze necunoscute. fn prezent, multe intrebiri referitoare la aceasti tul- burare igi gisese raspunsul datoritd unor cereetari gtiinti- extrem de interesante, care au explorat drumul deschis dr, Ayres cu decenii in urma, Astfel, studii sofisticate de imagistica cerebrala fanctienal sau eantitativa audemon- strat cf existii diferente snatomice intre creierele copiilor desincronizati senzarial. Pe masurd ce came! tinea fae distinctii tot mai clare intre persoanele care au proble- masenzoriale, cunoagterea tet mai aprofundatd a ridicini- Jor tulburirii de procesare senzoriala va conduce la crearea unor tratamente mult mal eficiente decit cele din prezent, Cine suferd de tulburarea de procesare senzoriala? Imaginafi-vé omenirea sub forma unel curbe care re- calitatea procesirii senzoriale, Pe aceastk curbii, nif dintre noi au un sistem neurologic slab integrat, altil auunul excelent, far restul ne aflam undevala mijloc.Gum st recunoustet telburarea de procesare senrorials Gandisi-vi ta persoanele plicute gi populare, de pild balerinele, atletii, politicie: i si coplll, Acegti oameni au fost bineeuvéintati cu o procesare senzorialé ex- ceptional de bunit Acum, ginditi-va la cunostintele dumneaveastri care au probleme in anumite aspeete ale neindemdnative, poate ou putini priet poate sunt lipsite de mAsurd gi de autocontrol, Toate s-ar putea sd su- fore de tulburareade procesare senzorial, Tulburarea de procesare senzoriala reprezintd un spectru, afirmé nutritionistul Kelly Dorfman, La un capi al acestui spectru se aflS oamenii care au disfunetii mode rate, in principal de autoreglare. Lucelalalt capatal spectrului se afld oamenti caresufert de autism gi au probleme grave de procesare senzoriala, care le complica gi mal mult dificultagile majore de inv municare relationarecu ceilalt In interioru ‘tru al integrarii senz dromul Aspergersi dezvoltare, rarea de procesare senzorialit in tensified problemele deja existente ale copiilor care suferd fidroamele gl bolle causate de medi! in ye care le-amn me or senzoriale prin tera- pie ocupationali are un efect pozitiv general. Special inteqrari senza Key Dorian, MS, LN, LD. 2004 Tie erecha'ds Shidromal Tobiiatedeterpre ADHO "eckee’ puget Aum Mederat Sag CCopiul dumnewvosstr’ sueré de tulburaren de procasare encarala? 7S La fel de cert, anumiti copii ,normeli*, care mi sunt iderati cd au probleme semnificative seu diagnostica- de tulburarea de procesure senzoriala. Cartes > fat este scrisi pentru acegti copii, pecare tratamentul fi a semnifieati procent de coy jormali” suferii de o procesare sonzoriala defectuoasi? Statisticile sunt incerte si depind Ge oriteriile pe care se bazeacd In 1979, dr. Ayres a esti- tre 5 gi 10% dintre copii au probleme de procesare 4 suficient de importante pentru a justifiea a in- entie terapeutied. In 2004, un studiu realizat pentru a termina raspéndirea tulburirii de procesare senzorialé a nizat o estimare la fel de prudent’. Pe baza observatiilor rele sunt mai miari, mai degrabél inure 10 Terapeutii ocupationali remai ximativ 80% dintre copii ou probleme senzo: +i, dar aceasta statistic’ este discutabild, Mult iIburare de procesare senzoriala, ADHD nviitare. Pe de alté parte, fotele mu prezin- aceleagi probleme evidente de comportament, ind s4 treac& neobservate — gi astfel sii fie neglija- tepe nedrept. Ar trebui sé ne alarman din c numérului erescut de copii care a ntificati cu jovial? Qare ii etichetiim pe copii fri pie de discer- mint? Oare nu facem altceva decit si chutdm nod in Sub nici oforma De fapt, identificarea captilor cu tulburare de procesa- re genzorialiveste un pas inainte. Pe mdswré ce inexigdi mai imulte despre modut in care funcgioneazi creierul uman, jungem sé intelegem de ce anumnifé copit sient desincroni- ‘Siacum putem face ceva pentrwa-fajutal‘Cum st vecnoastofifulburarea de procesae conzoials Nu int&mpinam oare cu toti anumite probleme de procesare senzoriala? Din cénd in cfnd, cu totii avem probleme de procesare asenzafiilor, Preamulti sau prea putina stimulare senzori- ali ne poate tulbura creierul gi poate cauza o stare tempo- rari de disconfort Boala, oboseala gi stresul pot, de aseme~ nea, si ne influenteze negativ. De exemplu, participares la o petrecere zgomotoasa gi cu thulfi invitafi poate fl coplegitoare, Ffectuarea unei cala~ torii pline do turbulente cu avionul poate sé vi suprasolici- ‘te oreiorul cu senzatii de migeare rapida, Lincezitul in pat cfind sunteti riciti vé-poate impiedica si primiti suftciente experiente de migcare, ceea ce va dio stare de slibiciune, Mersul dinspre o camera bine luminati: i tunecoas vi poate lipsi o. creierul de senzatii vizuale, E teribil de neplacut s& nu detii controlul asupra pro- priului corp, dar este normal si experimentim, din eand in end, dezorganizares. O persoani este ins diagnosticata cu tulburare de procesare senzoriala abia atunci cand ere- ierul este atat de dezorgnnizat, incit personna respectiva -nu face fat vietii de zi cuzi, Exemplu de chestionar senzorial-motor Va prezentim in continuare un chestionar similar ou acelea pe care parintii sau profesorii le completeard. atunci ond copilul incepe si fie evaluat de un terape- ut coupational. Chestionarul il ajuta pe terapeut ai afle opi durmnesvoastr suferéde tdbureres de procesare senzaviala? 7? ii despre istoria senzorial-motorie a copilului. igarea lui, terapeutul decide dar (vezi capitolul 9), Chestionarul a fost conceput de Sharon Cermak gi ¢ Miller de In Colegiul Sargent, Universitatea din ‘ton, in anii 1990, Astizi, el poate f aplicat tuturor co- degi scopul initial era de a examina caracteristicile sirii senzoriale ale copiilor care fusescra adoptati ySrile Europol de Est, Chestionarul se bazenz pe mun- ca dr. Winnie Dunn gi a terapeutilor de la Oceupational este prezentat aici prescurtat, cupen ea autorilor. ‘A graba intrebirile. Ele va vor ajuta 88 fa wvoltarea general a copilului dumneavoastra, Anumite ntrebiri se refera la reactiile copilului fat it{ social-emopionele, care toate sunt puternic influentate de procesarea senzoriall. inainte de a pune mana pe creion, poate ar fi bine si ale chestionarului, pe care s& le im- unicului sau persoanei care are gri- pil, (Majoritatea intrebirilor sunt aplicabile pre- seolarilor gi copiilor de scoala primart.) Daci bifati mai coloana ,Adesea" inseamna ci este foarte pos: jurarea de procesare senzorialé sA vA afecteze cop’ de aceea va recomandim sa obtineti un diagnostic specializat,‘Guam s§recunongtetulburores de procesare sanzoiali ‘Chestionar senzorial-motor Aledeuit de Sharon Cermak, doctor in educatie si terapeut ocupational acreditat SIMTURI Aringere: Copilul dvs, see sf abi méinile murdare? Adesea__Uneori__ Rare: ‘Se supird cand il spalati pe fara? Adesea__Uneorl__ Rareori__ Se supiiré atunei cand il pieptinati sau i unghiile? Adesea__Uneori__Rareori__ Prefer hainele sau jachotele cu ménecd lungd, chiar daca este cald? Adesea___Uneori__Rareori__ Evita 88 poarte haine confectionate din anumite materiale? Adesea__Uneori__Rareori__ Refuzd si-si adaptece imbriicémintes atunci cand, se schimba anotimpurile? Adesea___Uneori__ vitd si mearga in picioarele gon ip smu pe iarba? Adesea__Uneori__Rareori__ Copiul duaesvoastrs rufers detulbursrandeprocesare seneorakst 79) ‘Se enerveaza din cauza etichetelor de pehaine? ‘Adesea___Uneori__Rareori_ Se plinge cind gosetele nu sunt trase bine pe picior? Adesea___Uneori__Rareori__ ). Se plange cd ceargaful face ghemotoace? Adesea_Uneori__ Rareocl__ |. Vrea permanent si fle finut in brate sau dezmierdat? Adesea__ Uneori__Rareorl__ Exprima o senzajie de digconfort atunci edind este atinsintr-un mod prietenos de alfii? Adesea__Uneori__Rareori__ . Preferd sii fi atingiipe ceilalti, inloc st fie atins de ei? ‘Adesea__ Ave tendinta de a se cioeni de ceilalti sau de a-i impinge? Adesea___Uneori__Rareori Se gadilé intr-un mod exagerat? Adesea__ Uneori__ Rareori_ Pare exagerat de sensibil la durere gi se plingede cele mai mici zgarietu Adesea__ Uneori__Rareori__ /. Manifest’ o nevoie neobignuité de @ atinge anu: mite texturi, suprafete, juc Adesea__ Uneori__Rareori__ Molfiiie adesea obiectele sau hainele? Adesea__ Uneori__Rareori__‘Cum sf rocunoagtoyi tulburares de procesate serzorials 10, Nu apreciaz cn exactitudine edta forfi si folo- seasca (de exemplu, mangaie un animal eu prea multd putere?) Adesea__Uneori__Rareori__ . Migeare: Copilul dvs. Devine temator sau se sperie cAnd nm mai simte pimintul sub pictoare? Adesea__Uneori__ Rareori Evil size cajere sau si sar’? Adesea__ Uneori__ Rareori__ Refurd si ia parte Ia activititi sportive gi jocuri de migcare? Adesea___Uneori__ Rareori__ |. Pare si-i fie teama si prindi mingea? Adesea__Uneori__ Rareori__ ‘Manifestii teama de a ciidea sau teama de indltime? Adesea__Uneori__Rareori__ Nu fiplee lifturile sau sedrile rulante? Adesea__ Uneori__Rareari, Nu liplace si mearga cu magina? Adesea__ Uneori__ Rareari__ Nu ii plae activi in care trebuie si stea cu ca- pul iti fos (ca atunci cand este spilat pe cap) sau in careeste ridicat deasupra eapului (ca latumbe)? Adesea__ Uneori__ Rarcori_ fi place ef fie tinut cucapul in jos cau dat peste cap? Adesea__ Uneori__ Rareori__ Copitul dammneavosstré suleré de tulburarea de procesare sencoriai? 81 ). Cautd si participe la tot felul de activitati care presupun migcare? - Adesea__Uneori__Rareori__ | Tiplac caruselele gi cursele rapide? Adesea__Uneori__Rareori__ , Save vreme indelungaté in pat sau pe alte suprafe- welastice? Adesea__Uneori__Rareori__ place si se invrteased in cerc? Adesea__ Uneorl__ Rareori__ . igihalanseszi eapul san corpul? Adesea__Uneori__Rareori__ Se loveste in mod deliberat cu capul de diverse suprafeye? Adesea___ Uneori___Rareori__ . Se labegte de podes, de porete sau de alfi cameni doar de dragul distractiei? Adesea___Uneori__ Rareor|__ fyi asumi riscuri neobigmuite atunci cfind se jaca? Adesea__Uneori__ Rareori, IIL. Vedere: Copilul dvs... Este distras cu uguringé de stimularea vizuali? ‘Adeses__Unieori__Rareori__ {giexprima disconfortul la vederea luminli puternice? ‘Adesea___Uneori__Rareori__Cum 3 recunoartet tulbseates de procesare senzorials Evitd sau are probleme de menfinere a contactu- lui vizual direct? Adesea__ Uncori__Rareori__ fi este greu si aleaga un singur obiect dintre mai multe, de exerplu sa giseased o juctirie intr-o cu- tie cu mai multe obiecte? Adesea__Uneori__ Rareori__ TV, Auz: Copiluldys..., Devine neatent sau are probleme atunci ond in jurul Iuieste giliigie? Adesea__Uneori___Rareori__ Reactioneazi negativ la sunete puternice sau neagteptate? Adesea__Unieori__Raréori__ fiplace sé produc zgomote puternice? Adesea___Uneori__ Rareori__ Vi Gust si miros: Copilul dvs... 1 Exploreaz obiectele mirosindu-le? Adesea__Uneori__Rareari__ Pare deranjatde mirosuri pe care majoritatea oa- menilor nici nu le observa? Adesea__ Uneori__Rareori_ ‘Mesteca sau linge obiecte necomestibile? Adesea__Uneori__Rareori__ CCopild durrneuraseti auferide tulburaes de procosoresenotals? 85 ALTE ABILITATI SENZORIALE Nivel de aetivitate: Copilal dvs... 1 & a 4 1 Este deosebit de activ gi mereu in migcare? Adesea__Uneori__ Rareori__ Se fitdie permanent pe seaun atune! edd mandn- casau lucreaza? ‘Adesea___Uneorl__ Rareori__ Este de obicel neglijent si impulsiv? ‘Adesea__Uneori__Rareori__ Pare agresiv la joaca? ‘Adesea__Uneori__ Rareori__ |. Hrdnire: Copilul dvs... Are nevoie de ajutor pentru a manea? ‘Adesea___Uneori__Rareori__ ‘Mandnca de obicoi intr-o maniera neglijenti, fi- cfind mizerie? Adesea__Uneori__ Rareori__ Varsi des lichide pejos? : ‘Adesea__Uneori__ Rareori__ Are exces de sliva? ‘Adesea__Uneorl__Rareori__ ‘Nu mestecd bine méncarea? Adesea__Uneori__ Rareori Are difieultati de ingh ? ‘Adesea___Uncori__ Rareori__84 Cums recumosstestuburaces de procesare senzorial —$ SS ianerdeeceresnenis % Accept’ greusau ii displacmincarurile care contin ‘ducati tari, de pild supele ou bucdjale de carne? Adesea__Uneori__ Rareori__ 8. isiumple guracu mincare? Adesea__ Uneori__ Rareori__ IIL. Organizare: Copilul avs... 1. igi pierde tn mod freevent lucrurile, de pild& caie- ‘tele sau haina? ‘Adesea__Uneoti__Rareori__ . Seniitdceste-cu ugurinta? Adesea__Uneori__Rareori__ . Aecepté greu schimbirile de planuri sau de agteptari? Adesea__Uneori__Rareori__ |. Trece cugreu dela activitate Ja alta? Adesea__ Uneori_ _Rareori__ . Are nevoie de ajutor suplimentar pentru a incepe ‘o sarcina sau o activitate? Adesea__Uneori__Rareori__ 6 fi zboari usor atentia atunel edind ‘isi face temele sau sejoaed? Adesea__Uneori__Rareori__ 7. Aveo duratd de atentie foarte redusi? Adesea__Uneori__ Rareori__ TV. Som: Copitul dvs... 1. Areun somn neregulat? Adesea__Uneori__Rarcori__ Copii dumnenvonstri afer detulburares de procesare sencocali?” 85 2. Setweaeste freeventin timpul noptii? Adesea___Uneori__ Rareori__ 8, Adoarme greu? Adesea___Uneori__Rareori__ 4. Doarme mai putin deedt alti copii? Adesea___Uneori__Rareorl__ Socio-emotional: Copilul dvs... 1, Se fntelege mai greu cu alti copii de varstalui? Adesea__Uneori__ Rareori__ 2 Pare exagerat de sensibil la are ise aduc? Adesea__Uneori__Rareori__ 3. Pare exagerat de anxios gi temitor? ; ‘Adesea__Uneori__Rareori__ 4. Deobicei este ticut sau retras? E ‘Adesea___Uneori__Rareori__ 5 Seenerveazt ugor? ; Adesea__Uneori__Rareori__ & Esteneobignuitde inedpipanat sau necooperant? Adesea___Uneori__Rareori__ % Areaccese de furie sau izbueniri temperamentale? Adesea__Uneori___Rarsori__ 8 Pare sii aibi nevoie de mai multa protectie decat alficopii? Adesea___Uneor|__Rareori__Coun a8 recur tei telburaces de procesaresenzorialt Exista sperants Dacd aii parcurs chestionarul, v-afi ficut deja o impre sie despre modul incare tulburarea de procesare senzorie- 1a poate si afecteze viata unui copil. Dac dumneavoastri (gl educatoarea/invétatoares) ati bifat mai ales optiunea ~Adesea, atunei sunteti indreptititi s& credeti ci ave! copii desincronizat senzorial. Poate vi intrebati dued ati pierdut complet controlul asupra dezveltarii propriului eopil si daci la maturitate copilul dumneavoastra va fun adult cu probleme senzoriale, Nu neaparat, Copilu! se va putea dezvelta astfel neat si devind un adult perfect adaptat si eapabil de autoreplare dacd va primi intelegere, sprijin si intervontie timpurie. Intervengia timpurie presupune un tratament creat pentru a corecta sau a prevent intirzierile de dezvoltare sau dizabilitatile copilului mic. Tratamentul pentru tulburarea de procesare senzorial se prezinti, de abicei, sub forma terapiel ocupationale din perspectiva senzoriald (vezi ca- pitolul 8). Gratie tratamentultai, pregeolarul poate deveni competent din punct de vedere fizic, ¢colar si emotional. Copiii mici rispund bine la interventia timpurie, de- sarece sisternul lor nerves central este ined flexibil sau erese, crelerele lor devin mai pu- tin maleabile, iar reaotitle neohisnuite la diverse senzatii devin din ce in ce mai inrédicinate, Cu toate avestea, dacd pugtlul dumneavoastra a trecut de varsta pregeolar’, mu, aban (4! Copii mai iar adultii beneficiaza si ei de pe urma terapiei, Nu este niciodatd prea ‘sfrziu pentru aprimi ajutor. \Copil durneavaasrs safer de wlluraree de procesare senzoral? 87 Pentru eopilul cu o disfunctie senzorialé gravi, trata~ ntul este de o importanta capitali, Pentra copllul cu o junetie moderatii sau chiar minora, tratamentul ii poate imba in mod decisiv viata. (Cum ajutd tratamentul? ‘Tratamentul fl ajuti:pe copil si proceseze informstile ite dinspre toate simturile, astfel incit acestea si poatd Jucra, Atunel cind conilul se implicd in mod aetiv in ac titi cu sens, eare ti oferd intensitatea, durata gi calitatea rial dorite de sistemul siu nerves eentral, compor- ientul adaptativ se imbundtateste, ceea ce conduce lao bund procesare senzoriala, Drept rezultat, pereeptia, “itarea, competent gi Inerederea in sine se imbundita- 1c. Gopilul devine eapabil 84 planifice, #8 organizeze yi si la indepliniro lucrurile pe care trebuie gi vrea siile in- eased, Piri tratament, tulburarea de procesare sen- ifeetoze vi i ‘Tratamentul {i ajuti pe copil acum, find el are ne- .¢ de sprijin pentru a se descurca in viata de zi ou zi ‘ratamentul din prezent fl ajuti si-gi construiaseli o fun tor, cand viata-va i mai comple- il va solicita mai mult, Fara tratament, tulburaren de eesare senzorialii va deveni o problema permanenti. mu va depdsi prin crestere tulburarea de procesare wortald, cf va creyte adatdl cu ea. 7 ‘Tratamentul il ajutA s& igi dezvolte abilitiile care ti ‘mit si interactioneze cu succes in situatiile sociale. 1 jonca este prineipala ocupatie a oricérui co _ tulburarea de procesare senzoriald ilva88 Cum 8 recunoagtot ulburarea de procesare sensorial De asemenes, tratamentul ti oferd copil mentelé Garé 88-1 ajute si invete mai eficient, Fara trata- ment, tulburarea de procésare senzoriald {i va impiedica sau fi va ingreune dezvoltarea capacitétii de a invaja acas&, lagcoald gi pretutindent, ‘Tratamentul Imbundtafegte stare emotional a copl- iui. Tn lipss fui, pregeolarul care crede despre sine ci este competent poste deveni un adult neincrezitor in foryele proprii ‘Tratamentul imbuniitdjeste, de asemenea, gi relatii- Jede familie. Pe misuri.ce copilul raspunde la provocarile Senzoriale cu 0 capacitate de autocontrol sporitd, viata in devine din ce in ce mai pldcuta. Graple ajutarului de specialitate, parinfii invafA s& asigure o disciplina co: devin mai intelegitoare gi mai putin eritic, iar fratil sau surorile incep si il accepte pe copilul cu probleme senzo- Niale, Fira tratament, tulburarea de procesare senzorial impiedic& interactiunile dintre membrii familiel gi le afec- teazi capacitatea de a face fata situatiilor mai putin placute care'se ivesc. Johnny este un exemplu de copil care a beneficiat enorm de pe urma interventiel timpurii, Atunei cind era pregoalar, tullburarea de procesare sensorialé fi afecta ca- Pacitatea de a se migea, de a se juca, de a invita gi de a re- lationa cu cei din jur. De asemenea, ii afecta posturacorpo- ral, auzul gi vederea, preferintele alimentare gi regimul de somn. Béiatul era temétor, nervos, inflexibil si singuratic. Johnny nu stdten gi se uita la colegii care se-jucau in curtea gddinitel, dar nu Ii se allitura niciodata. Purta intotdeauna cu el un bil, cape obara de protectie impotriva lumii, CAnd se apro- pia cineva de el, flutura bajul gi urla: Te-am impugcat!” ‘Coptl dumnezvesetr’ suferi de tuburarea de procesare serznrias? 89 Singura lui placere era si stea inoolcit intr-un colt linigtit gistexamineze ocarte. Johnny a fost unul dintre primii copii pe care i-am tes- tat la gridinita St. Columbs’s pentru a depista tulburarea, de procesare senzoriali. Le-am camunicat pizintilor re~ zultatele sereeningului gi le-am sugerat 84 inceapd terapia ceupationald, deoarece interventia timpurie ponte impie- dica eparitia ulterioard a problemeler. Dupé ce ne-a ascultat povestindu-i problemele lui Johnny, tatil biiatului gi-a incrucigat bratele la piept, ne-a Wit incrantat gi furios g{.a clitinat netnerezitor din cap. Degi sce) tul. L-au dus pe Johnny la un terapeut ocupational dedoud pe s&ptimand, in eclaborare cu terapeutul gi cu profe- ‘ei au conceput un regim senzorial ci activitayi cares desfigoare acasé gi la gridiniv’ gi care si fl ajute pe-copil s& devind cat mai performant. Treptat, Johnny a inceput sii participe Ia anumite ac- tivitaiti, Continua sé evite jocurile in care se murdirea sau cte-o leaps galigioasé, dar a invatat 58 picteze pe gevalet mai poarte peste tot batul foloseasci vocea ,de casa” un copil adevirat. Astizi, Johnny este un vis devenit realitate, Are 10 eargit cu cortul gi 8 se cajere pe stan arte in fleeare siptiiméné, de plSeere. Toti vor sii fie prie~ teni, pentru cl este un copil de nddejde gi sensibil — in toa- te modurile cuvenite. Profesorul Jui spune: Aj vrea s&.am_ douizeci decupii ca Johnny inclasa meal” Povestea lui Johnny este adevirata. Disfunctia lui, cdndva grava, este acum moderata, Continua si minance ‘eu. multi preeautie, continu s& mu se simta in largul hui inCum 8 recunes et tulburares de procezare senzorialt 50 __Cumsdrecmospteitulburares de procesaresooril esincronizati senzarial aw parte de suc- Johnny, dar cei mai multi igi imbundtitesc semni fleativ conditia atunci cénd parintit ieu misuri, Tata mai jos citeva sugestii despre cum puteti actiona: ~ C&utati informatii gi comunicati-le pediatrilor, profe- sorilor sau, dacd este cart altor persoane care ve ocu- plide copil. Degi este dificil, acceptati faptul ci imagines mental be care 0 aveti despre copilul perfect nu se potziveste ‘cwcopilul dumneavoastra; acceptati faptul 0: mal gi une Oforiti-i eopi capitotul 9). Fiti rabdatori, coerenti si gata oricand si va oferiti ajutorul. ‘ Ajutati-va copilul si preia controlul asupra eorpului gi asupra vietit sale Calitoria dumneavoastril poate filings gic (Ou siguranta, va fi uneori frustranti, Dar ea va minunalii si captivantii gi astfel va-veti ajuta fiul sa aib& succes in meseriade capil. Sperantaeste aproape, CAPITOLUL 2 Ce este procesarea senzoriala — si ce probleme pot aparea Bete important s& inteleger informatiile de bazit des- pre procesarea senzoriall gi despre tulburarea de process- resenzorialA. Pentru aceasta, trebuie si. cumoagten o¢ sunt simfurile, care sunt etapele de dezvoltare ale procestrit jale prin care trece in mod normal un copil gi J atunci cand procesarea senzorialanu finctionea» 2Baga cumavrut Mama Natura. Simturile Simfurile ne oferd informatiile de care avem nevoie pentru ane adapta Ja lumea in care trim. Prima lor sarel- ni este s& ne ajute sf supraviefuim. Cea de-a doua sarcina, dupa ce s-au asigurat cd suntem in siguranta, este sfine aja- fash invita cum si devenim finfe socialesiactive. ‘Simtarile primese informatii de la stinvulii aflati atit in afiara, cat gi In interiarul corpurilor noastre. Fiecare mig- care pe care o face, fiecare inghititurd de hrand pe care 022 Carns recunoestetitulburarea da procesare renzarialt minoam, fiecare obiect pe care il atingem produc senzatii. Cand ne angajim in absolut orice aetivitate, folosina mai ‘i tn mod simultan. Convergenfa senz: tingerea, pozitia corpulul, migoarea, vederea, auzul gi mirosul ~ poartil numele de integrare inter rial, Acest proces aflim imediatce se ar trebui sa folosi Uneori, simfurile ne informeai neobignuit in mediul nostra ineonjuritor; pericol, aga cii reactionm defensiy, De exxemplu, daca simtim ‘of otarantuldine alunecé in jos pe ceafa, ne.apdrim cu oresctie de tipul ,Juptii sau fugi”. Retragerea din faga unei stimula ex- cesive sau a unei stinruliri de tip nogativ este ceva natural. Uneari, simturile ne informeaz’ c& totul e bine; ne sittin in siguran| muli de acelagi fl entare, De exemplu, dupa ce am ajuns si stépanim o abilitate, cum ar fi patinajul pe gheati in inie dreapti, inceredm si executiim o migcare mai complicata, de pilda «8 facem un opt pe gheatd. Pentru a-gi face bine treaba, astfel incat n care este hrini diverse, functionenaa bine, iar atunc functioneaza fir’ probleme, si noi facom Jae. Exist mai multe simturi decat igi dau seama mul- {i dintre noi, Unele senzatii so ivese in interiorul corpului nostru, iar altéle in afara lui. (Ca este procesares serorili— pce probleme pot apsres __Gavteprocorarenserzoriolt gee probleme pot apres FF Simturile externe sau simturile mediului inconjurétor. Ini fer la celecit poarté numele de exterocentie gi se ne- muri pe care le cumoagtem foarte Simbul tactil, care furnizeazd informatii despre pipait prin intermediul contactuluicu pielea (vezi capitalal 3). mul gustatiy, care furnizeazé informa gust gratie contactului eu nasul gi gure, informatiidespre sunetelo ce vin rt ae . fisd ed existe uncom! 4 propriu-zis cuochii gi ure- chile noastre (vezi capitolele 6 gi 7). Vederea gi auzul mai sunt uneori numite si .simfurile de departare", deoarece mesajele pe care le primesc vin dela distanta. ‘Shuqurile externe (stmyurile mediului ineonjurater)(Gum sirecunoaptet tullurares de provesara senzorialé Noi sunitem congtient lun carecare control asupra copilului nostra sau putem he uitim la o seend neplicuti , ii de la intrare sa tem acoperi urechile pentry a indeparts stridenfa unel vi. orineacordate. Putem s2 atingem oliterd dape tastaturd ca burioul unui deget sau no putem tine mainile vice alana in buzunare. Pe miisuré ce ne maturizim, ercierele Sousine ineaai simturile externe, astfel inedt putem reactiona un mod Satisffietitor fats de lumen din jur, ot Simgurile interne Atunei cfind ne gandim Ja canalele & i venzori i le externe sunt primele care no vin in minte meres cunse. Nu suntem constienti de aceste simturi, insofesc in permanenfa imu le putem sopri dept cle ne stia, temperatun somnul, stazea de spirit, pulsul i stareancasee ge i pand end deve- a, adil de-a man » ada jos puloverul giaga mai departe. lipsegte o interoceptie eficienta si, de Creste procesaree senzoral— z¢# probleme pot apres 95 a P exemplu, ¢ posibil s& nu simta efind le este foame sat cand au nevoie si meargi la toaleté pentru evacuarea. carea corpului in spa wnate prin intermediul urechii interne (vezi capitolul 4). Simul proprioceptiv sau proprioceptia furnizeaait in- formatii despre pozitia corpului, precum gi despre mig- carea fieedrei plrti a corpului, Informatiile pravin din intinderea gi contractarea mugchilor (vezi canitalul 6). EY Simpalventintar °""(urechen intern’) aa Simgurile interno (simpurile centrate pe COED) Dr. Ayres a subliniat importanta simturilor tactil, vestibular gi propri vy, care formeazd simpul sine lui in lume Pundamentale pentru funcfionarea noastra, acoste trei simfuri asigurd temelia dezvoltdrii sfinBtoase a96 Cur i recunoagtetitulburares de pracesare senzoriald copilului, cand ele opereazii in mod. pilul poate gig intonrod achit urechile tetera cee, vate a ‘ochil, urechile si atentia spre lu- In med abi nl CO} . im copil se nagte cu aparatul senzor alintact, esta: capa munes de-o viaté: accea de pro- cesare senzgrit ne | Ce este procesarea senzorial3? ___ Procesanea senzarialé este procedura net cate ereienylonfanizeurd informatie p codon side la lumen din jur in viata de zi cu zi. Process senzoriald ee cinamicé, nentrerupigicilica Fa elo sistem] nerv0s, care este alodtuit din 100 de miliarde de neuroni, maduva spindtilgicreier (veci AnexaA). von oonfotm hi dane Ayres: Peete 60% din sistoml ner- miata guatravinsccerdena nine roe, tniglndele he aicoesars aeasbelell™ t pr iipabeereens 7 prelucreaz fn mod eficient senzatiile, rigpundem in mod ae rane ae , are Ne ajuti sa stZpinim gindurl caraieahithd tater deta aera invitarea, jeceul, mun ProcesereaSenz01 ic 9 tblicd' mai multe receptarea, detectares ‘egrarea, yonlaren, dtsociate : hnarea, reactiije posturale gi praxisul, Aceste procese sunt Ge-steprocesares aruoriald-iceproblemepatapares 97 simultane. V4 prezentém in continuare notiunile de bazi, intr-o expunere extrem de simplifient’ a unui proces ex- trem de complicat. Receptarea si detectarea ‘Unul dintre procese esto receptarea serizoriald In fieca~ re minut al flecirei zile, milioane de senzatil sunt primite in ‘istemnal nervos periferic (SNP) — sistemul nervos din afara mmiduvei spinérii gi creierului, acolo unde incep sise terming nervil. (,Periferic" inseamni, literal, ,purtat de jur-impre- jar’, adicd departe de centru.) Senzatille provenite de la pie- Je, mugchi, urechi, achi, gurd sl nas edldtorese prin sistemal nerves periferic spre sistemul nervos central. Imaginapi-va ‘edi senzatiile care sosese spun: ,Clioe! Civc! Iat”-ne gi pe noi!” in procesul de detectare, sisterimil nervos central ob- servi aceste mesaje senzoriale, Creierul spune: .Tntrafi cu toate! VA vad (aud, simt, miros ete,)!" Integrarea Integrarea este partea continua a procesulud prin care senzatiile provenite de la unul sau mai multe sisteme sen goriale se imbin& in creier. .Faceti cunostinta cu restul trupei!” le spune ereierul diferitelor senzatit, .Atingere, f& perache cu Vederea! Auz, conecteazi-te cu Migcareal” Cu ‘eat sunt implicate mai multe sisteme senzoriale, cu att va fi mai preeisd gi mai complex’ informatia — i eu att mai eficienti reactia adaptativai apersoanei. Modularea O alli componentii a procesirii senzorisle este modu- Jaren Aoest tormen deserie modul in care creierul regleaz&le senzoriale venite dinafari. Modularea ajus- ibreaza imediat fluxul de informati ale care pitrund in sistemul nervos central, zorlale trebuie sii lucreze in tandem pentru @ ne mentine sineronizati Senzatiile care sosese activeaud receptorii senzoriali in eadrul unul proves numit excitatie. Aceasta ajuti la rea- lizarea conexiunilor dintre informatiile senzoriale pri i mesajul comportamental care se produce, Fucit seam alertare. ,Fitt atentil” cer cu insistenfa senz: In cea mai mare parte a timpul sajelor senzoriale semnificative. Dacé migearea ritmica in- tv-un bolansoar ne linisteste, ereierul neva da.aprobarea 5 continuaim, Daca résucitul in cereuri ne face s4 vomitim, mod normal sfine oprim, -are ne spun ed ne aflam in pericol sunt ex- trem de seimnificative. Creierul nostru este astfal construit incat si regleze atentia la semnalele care anunt’ pericolul, pentru a ne putes apéra. Ca teate creaturile, bebelugul se nagte eu o prudent’ senzorialé de care are nevoie pentru supraviefuire, Cand stimuli cu potential vitimittor il ating ‘intr-un mod onrecare, sistemul Iui nerves reactioneazd puternic, ‘Totugi, majoritatea senzatiilor sunt lipsite de impor- tanti. In cadrul unui proces it inhibitie, creierul ne permite si elimindm informafiile inutile gi si ne coneen- trim asupra a ceea ce conteaza pe moment, Firs inhibitie, am fiextrem de ugor de distras, clici am acorda toati atan- Tia flectrei senzatii, indiferent dacd este folositoare sau nu. De exemplu, nu este necesar si reactionim la senzatia creaté de aerul care ne atinge pielea sau la senzatia achim- bicii de echilibru pe care 0 resimyim in timp ce piisim, de aceea invifim si ignorim aceste mesaje, Creierul spune: -Calmeazi-te! N-ai de ce sii fii suregeltat, Nu te mal géndi la.aga ceva.” Ce ent pracesaren sentortal:~ sce probleme pot apirea ” ‘Cumeste infiuenfat comportamentul copihiltl de madulare [Copit en madtlare pea [Cop cu wrbusare de madre rereafa, Marly, Both are? wv p oack cla Nave de ark oacs acts" Exee att de [poate concanta, deoarece pavajl expucatd de joc, init nici nu seizes. rage ateria. CS vine sa cit de race este pai pe care poce, ru eeweste 8 rice stew plesele, Faed sisi dea searna, eu picid furs = epi clesidl gol ccm pees pling eu suchiur. Te irsinayi=t8 bosumflts nu se poate calma penis 2 particpale or ups |e stra, Beth ase att de super recreatie, Mandy se itoarce in clara |incitrefuza 8-¥i mandnce prdad a dens cals atents pan sore leranauh ‘Anumite mesaje pot fi lipsite deimportanti in prezent, degi ele ne-au atras atengia initial Dupii o vreme, ne obig- nuim cu mesajele senzoriale familiare si intervine habitu- (obisnuinta). Acest proces ne face si ignordm senza~ ruefit nu le mai poreopom ca iegite din comun. De lu, lainceput simpimn din plin tensiuneaexereitati de centura desiguran{i sau acreala unui strop de LatAie ~ dar apoi ne obignuim cu senzatia respectiva. Nu toatii lumea se obignuteste inst rapid cu senzatii- teristic persoanclor cu sensibilitate senz : lui, ceeierul interpreteazi stimuli ca flind important, minge de eaucive. de pamént pentru a *Fockeeste un j Plecare jueitar rebate st Laveased mingoa de faced sari apoi si apt pllnt end mingea revine in palm. (ute)100__Cumsd recunoartey wiburares de procesare senzorials nefamiliari si periculogi chiar daca acestia sunt, de fapt, neimportanti, familiari si inofensivi, Aceste persoane ob- servi im senzatiile gi sunt deranjate sau distrase de ele pentru mai mult vreme decat ceilalfi. Centura de si- guranta pare intotdeauna pres strdnsdi gi stropul de ldindie prea.aeru, Taté un exemplu care ilustreazi modularea: imagi- nati-vé c rasucifi butomul de Tn aragaz gi dati drumul ga- multi pentru a incalzi ceninicul. La tnceput, risueiti huto- miul un pic prea tare si prea repede, iar flaeiira sare in sus, Daca mentineti butonul in aceasta pozitie, apa va darepede in clocot, dar daca {1 rasuciti inapol, pentru.a impledica si iasii prea mult gaz, flaoira se-va ,linigti” si va nedlai apa in- tr-un ritm moderat, in felul acesta, ati modulat cantitates siintensitatea foculul Cand excitatia ibitia sunt echilibrate, putem tre- ce lin de Ja o stare la alta: de la neatentie la atentie, de la bosumiflari la zimbeve, de Ia toropeala la vioiciuna gi de la relaxare la disponibilitate pentru actiune. Modularea de- termina eficienta cu care ne autoreglim in fiecare aspect al iet{i noastre, Discriminarea senzariala ‘Un alt aspect al procesarii senzoriale este diserimina- rea, altfel spus, capacitatea de a deosebi stimuli senzoriall, Discriminarea se referd la caracteristicile spatiale si tem- porale ale senzatiilor ~ adied la spatiu gi sincronizare. Si presupunem ci va aflati la plajii gi va jucati ou die- eul zburator impreund cu copilul dumnegyoustri. Discul zboara de colo-colo prin aer, Avand o buna diseri senzoriala, il percepeti cand vine spre dumnesvoastr decati cit de repede se apropie gi unde se afla in spatia gi fugiti cu vitezs corespunzatoare spre locul potrivit pentru ‘Ceesteprocesarea sencoriali ice probleme potapires 10 Diseriminarea senzoriala ne permite 98 apreciem: Colitatea senzatiilor, Cat de repede ma migc? Unde mi aflu? Vorkeso prea tare? Siretul dela pantofie prea strans? Gilleata e grea? Zipada e rece? Aseminarile cul Asta edindva sul? Senzatin pe care oam cénd mfing&i acest iepure e aceeagi cu cea pecareo am cand imi mangai pisica? senzatii. Sunetul pe care-l aud € t*? Simbolul de acolo este Stop” sau Ge tren se miged — acela in care Discriminarea senzorialé se dezvoltd odata cu maturi- zarea newrologicd. Pe misuri ce capilul se maturizeaz, el reactioneaz mai. pufin aulto-protector fad de fiecare sen- zajte si devine mal eapabil si deosebeascd tot ce se intam- pI in corpul sfiu gi in mediul inconjurator, El invati si isi foloseascé senzatille pentru a aves un comportament orge- nnizat. De exemplu, cind vine Buni la ugi, copilul fuge s4 0 imbritineze, deoarece senzafiile integrate despre ceea ce a ‘vagut gi a atins in trecut, precum gi despre cum s-a migcat in spatiu, I-au invitat cum si reacjioneze, ‘Atentie: discriminarea trebuie 8A aibi prioritate fat de reactia defensiva in situatiile de zi cu zi. Desigur, la orlee virstf o persoand poate sil revini le resofia defensi- ‘vi atuncl clind se ivegte o amenintare adevirati, intrucat aceastii capacitate se diminueaxs, dar nu dispare cu totul Figura de la paging 102 ilustreaz4 modul in eare se petrece aceasti schimbare pe misuri ce copilul se deavalta,102 Cuma recundsstati tulburarea de procesare senzarialé _ Modol in care discrimainarea senzoriala. ‘capita prioritate fatiide defensivitaten eenzorisld, pe misuri os copilul sematurizeazi Varsea expla lrapartanga cin ex ince mai mare 8 acrndt Defeneiy Copal (Capaba de dis pe prim lo, Defense Abilitd¢i motorif cu baza senzorialS ___Intr-o nanosecundi, sistemul nervoscentral primeste, identifica, integreazii, moduleazi gi discrimineaz’ mesaje- care intra. Rezultatul final al procestirii sen anifestd atunel cind creierul trimite mesaje ie, Imediat, crelertil acfiondm! 83 net Sa vorhim, si plan Qe mesajul motor care se indreapta spre bra~ te, picioare, ochi gi alte parti sle corpului pregiategte copilul si se migte intr-un mod satisficktor, care fl incurajeaz’ sd faci mai mult gi mai bine, Mesajul motor care pleacd din- spre creier antrenes7a reactille posturale gi praxisul. Ce cate pracesaren senzorialt - ico probleme potapires 105 REACTIILE POSTURALE Pentru a ne putea migoa in miod normal, avem nev deo procesare senzoriala eficienta, Echipat cu informs lesenzorlale de care are nevoie, copilul are reactii bune ale creion ciizut pe jos, iar apois Cu un tonus muscular ferm, copilul igi indoaie si ist indreapta mugehii pentra a se intinde ¢i a apuca. El apuca, intoarce gi da dramul la diverse obleete, de exemplu lingura sau elanta. Se ured in leagdin gi, aga cum spunea dr. Ayres, poate , ii se tind gi s& stea”. Se bucurd de migotiri in cadrul edrora trebuie si-gi sustind greuta- tea, cum ar fi sd meargii in patru labe sau sf faci flotari. Isi schimbdi pozitiile féird probleme, de exemplu ig! nut greu- tateade pe um picior pealtul sau isi roteste diverse pirti ale corpului, igi rlisucegte bratele in jurul tranchiului aga cum sa résueegte un steag in jurul unui par. Copilul isi mentine echilibrul gi pozifia verticalA nci cand sta in picioare sau pe seaun. fyi foloseste si- an ambele piirt! ale corpului pentru a prinde o minge, ntru a urmari zborul nel pisari sau pentru ssiripe am- \e picioare. fyi foloseste osingura partea.corpuluipentra lacu gutul in minge gi, la varsta de 4sau 5 ani, scrie deja ména dominanta, Reactiile bune ale posturii corporale ii dau copilului erederea ed gi poate controla corpul gi ea poate birui ori- ud provocare,Cum a recunoastey tulburaees ele procararesenasvials PRAXIS inveti sf alergi, sa sari, si scrii la calculator, si ri er clititele sau sé folosegti un aparat de fotorra- fist digital? Cum ajungila Carnegie Hall"? Praxis, praxis si jar praxis. Praxisul (euvint grecese care inseamnd .facere, june volun- adeses.ca sinonim pentru praxis.) Praxisul inseamnd capacitatea: 1) de a-ti inchipui sau dea coneepe 0 actiune com- plicatd.¢i nefamillard, eare presupune mai multe dona corpul pentru.aduce ls indeplini- rao planul motor, de aexecuta sau ducela indeplinire planul respor- tivsau, eel putin, dea face amumite progrese. numere, sf micinim pi- per sau si apiisim butonul cnrect al liftului, sa ne scoatem demac dintre dinfi sau si fluier&m o melodie, Copilul nu se nagte cu praxis, aceasta este o abilitate ‘care se invata gi pe care finta umand o dezvolta in timp, pe midsura ce atinge i exploreazi obioctele gi pe masura.ce in- EI igte corpul in diverse moduri, De fiecare dati repeta actiuni obignuite, cum ar fi sd a 10 briogi, si-gi inehida fermanrul jachetei sau sa i pentru concorte's oper din New York: (nz) Ge oste procesarea ranzoriali—siceproblemepatapirea 10S ganizeze continutul rucsacului, abilitatile lui de planificare motorie se imbundtitesc. ‘Stapdinires unei ne rea alteia, mai ambitioase, Cu cat copilul executé mai ve activi, cu atét poate mal mult. De exemplu, dupa ce giv dobandit increderea in fortele proprii pe spalierele echipa- mentului de citdirat de pe terenul de joaci, isi ponte falo- ua se céplira intr-un copac sau pentru a jos de pebarele aceloragispaliare. Acesta Receptarea mesajelor sonzoriale, arganizares, trimsmiteren, ‘mesajelor motorii gl feedback! continun Buel gi2niJene Koom 2 Sensory Bateontine Th 4 sll, A, Dana, Plodsphia, 2002p. 256)106 Cum 3 racunoayteti tulburares de procesare senorial Cum decurge 0 procesare senzorial3 Fars probleme , Pe scurt, procesarea senzoriala este aledtuita din trel etape distincte: receptarea, organizarea gi trans- miterea. Recepturea senzoriald este procesul neurolc gic de primire a mesajelor venite de la receptorii din interiorul corpului sau de la suprafata acestuia. in eta- pa urmatoare, creierul organizeaz§ senzatiile recepta- te, jar la final trimite instructiuni corpului, astfel incdt persosna sii poata indeplini motor tot ceea co doregte ~ sii alerge, sii se joace, si se capere, sd vorbeasel, si mniince, s& doarma gi aga mai departe. Pe masuri ce Persoana se angajeaci in toate aceste actiyitati umane, migearea corpului gi indeplinirea actiunilor respective conduc la primirea unui numér gimai mare de infor- matil prin intermediul receptarilor senzoriali, prin ur- mare la aparitia unei cantitati gi mai mari de feedback oitre ersier. Thastratia de la pagina 105 prezinta acost clu ata cum decurge o procesare senzorisla fara pro: bleme: sd presupunem ci stati pe canapen gi risfo iti zi- arul. Nu acordati nici o atentie tapiteriei care va atinge pielea, maginilor care tree pe strada sau pozitiel in care va tineti mainile. Aceste mesaje senzoriale sunt irele- vante gi nu este nevoie sii reactionati lacle, Deodati, lang dumneavoastri se agazi copilul, ‘care vi spune: ,Te iubese!” Imedist, simyurile de vede- re,auz, pipait, migcare gi postura corporala (si probabil siacela de miros) sunt stimulate, Receptorii senzoriali de pe tot cuprinsul sistemului nervos periferic preiau toate aceste informatii gi le trimit instantaneu cétre sistemul nervos central, Informapille va zbarndie prin Coste procesaressenzorialt -qice probleme potapires 107 Aceste mesaje senzoriale sunt relevante, Imediat, creierul dumneavoastra le organizeazii gi trimite apoi mesaje in afard, astfel incit dumneavoastré si puteti produce o reac’ senzorial-motorie, Reaetionati prin limbaj: ,Sieu te tubes: Reactionali prin emofii: un torent de afectiune Si, deoarece gtiti unde vi aflati gi unde se afl co- pilu! dumneavoastr4, stiti i ct timp va va lua ca si ajungetila el, Anticipdnd oft fortii si utilizati pentru o imbrafisare strnsé, reactionati gi prin migeare, Lasagi ziarul si va cada din mani, va aplecati, vii desehideti brafele gi va imbratigati copilul. ‘Nici micar o singura parte a sistemului nervos aentral nu functioneazi singura. Mesajele trebuie si citcule dintr-o parte intr-alta. Cand exist o sincroni- zare intre mesajele senzoriale care sosesc gi mesajele motorii care pleaci, suntem capabili sa facem tot ceea ce dorim sau ceca ce ni se cere, ‘TRE| EXEMPLE DE RECEPTARE. ORGANIZARE $1 TRANSMITERE FOLOSITE IN MOD NORMA! REACTIILE SENZORIAL-MOTORI Clexonul RECEPTAREA SENZORIALA: In timp ce mergeti pe jos spre servicty, fredenati melodia pe care 0 asc in cfgti, La intersectie, vi ultagi in dreapta gi-n st a, hotardqi oii puteti traversa gi pagifi pe strada. Auzifi imediat un élaxon puternie, Simtul dumneavoastr§ au~ ditiv (auzul) primegte stimulul sanetului gl trimite ma sajul cftre ereier, ORGANIZAREA NEUROLOGICA Brusc, incetagl si mai aseultari musica, Crelerul dumneavoastra are acum 0 sarcind mal presanta sf filtreze toate sunetele108 Cums recunoastet tulburaraa de procesare sencorialf irelevante, a4 analizeze noul messj, si interpreteze su- netul ca pe on seminal de pericol gi sa ericol gi sé erganiaeze infor- mafia pentru a fi folosita. an onal, oferindu-vi riispi Face}i cea ce trebuie gis: Pruna acts RECEPTAREA SENZORIALA: Vede{i o prund care pare zemossé, coapti sl dulee, Museapi din ea gi des- ‘oi ngteptarile v-au fast Ingelate: pruma ¢ acra. 1 dummeavoustri gustetiy (a statiy (gusta) telmite meza- jul cdtre creer, ane ORGANIZAREA NEUROLOGICA, Creferul dumnea- vos tn ea fiind nociv 4 zeazA mesajul co TRANSMITEREA MOTORIE: Creierul t o1 ransrnilt tremugehil de la nivelul gurif reacti 1 Sontpath cu mai mult atentie cen ve minca Scaunul inclinat RECEPTAREA SENZORIALA:La plaja, vi asapl In jos a sus pal im abo Biohonete Je scaunului se afundi in nisip, Pe ne: fi te, vil inclinagi pe spate. roe ORGANIZAREA NEUROLOGICA, Cre CGeccteprecetrea seracriald = gice probleme ptapsces 109 cA bratele seaumului, Va reciipétati eehilibrul inainte 58 ‘elideyi pe spate in nisip. Cu eat creieral nostru prelucreazii mai eficient me aajele senzoriale receptionate, cu atat mal eficace va fi comportamental rezultat. Cu eat este mai eficace com- portamentul rezultat, cu att primim feedbackuri mai pumeroase, care ne permit sé absorbim noi informatii senzoriale §1 s% continuim procesarea senzoriald, un mecanism care nu ere sfargit gi care ne sustine vist. Dezvoltarea tipicd a procesarit senzoriale la bebelugi si copi Copilul devine functional treptat, pe masura ce s¢ maturizeari gi igi construiegte congtiinta de sine Dr, Ayres a lustrat cele patru niveluri ale dezvol- térii senzoriale printr-o imagine sugestiva, Conceptul ef ar putea fi comparat cu constructiile din cuburi ale ‘ui, La ineeput, copilul impinge cuburile dintr- in alta pe un singur plan. In cele din urd, el dda sonma cum s& adauge un al doiles nivel. Apoi {1 adang’ pe al treilea, pe urma pe al patrules, Procesarea senzorialli se dezvolta in acelagi mod. Ficeare nou nivel se bazeaz pe ciramizile care au fost so inainte Ia temelie, Aga cum cél mai inalt nivel al cnstructie! din cuburi are nevoie de sprijin, tot aga egatirea copilului pentru abilitayl complexe se sp 4 pe temelia construitd de simpurile tactil, vestibular proprioceptiv, (Vezi Anexa B pentru o diseutie des- pre cele patra nivel0 (Gum 3 recunonyteifulburarea de procesare semzeriald propusdedn Ayres 4 i 2 i E mn Ce este pracesarea senxorlal ~# probleme pat apis Cline copilul este gata pentru grédiniti, -cwburile” care re- prezinta deavoltares abilit ‘complexe ar trebui sa 5¢ afiela i concretiia acestor euburi? modula senzafiile tactile prin rile ugoare, venite pe nengteptate, gi it proprietatile fizice ale oblecte- capncitatea de a-pi adapta corpul la schienbérile de atrac- fre eravitationsliisi dea sesim{i confortabil atunei cand ce snigcd in spafiu (simul vestibular); ie a-gi congtientiza partile corpulul (sirajul capecitaten copia piele, in special atinget dea discrimina prin pipt lor (sinstul tactil); splinire o succesitune de ‘ca ise core sau doregte Jhranitsenzarial- Motivatia Jnexperientele caresti- explores: Flocarecopil simtenevolasi fie aniiil indeamna sia parte activ’ a procesarea senzorialé. In-vistade : arch activitati Asgadar, ce este tulburarea de procesare senzorial&? zinta di- ‘Dulburarea de procesare senzorialé repret i folosi ficultates creierului de a absorbi, organiza §112 Cumadracuncagtet tulburarca de procesare senzorialé informatiile senzariale, ec t , cee ce face cao persoand sa alba : ‘ a a problem a niaracanle din viata dezieu zi. Stimulares 5 areal poate afecta migcarea, emofille, atentia gi re- poi ion adaptare. Tulburarea de procesare menraviel un termen generic, care acoperé mai mult 1 e tulburdrd sicare se referd Ia modul defectuos in care copilul igi f losegte simturile. i a Saisie aeael ‘ulburdrL nu presupune afectarea re rrului sau o boal4, ei mai degrabi e oak : : ee8 ce dr, Ayres numea ,indigestia crelerului” saa ,un ambuteiaj in Inti ce se poate intémple: Sister nervos central al copilului poate si eptioneze sau si nu detect informal ie ‘eerptlone teze informatiile Seen poate s& nu integreze, sf nu moduleze, sh Tganizeze sau si nu discrimins i mesajele senzoriale. si ae eae = dezorganizat ‘poate sa transmiti mesajeina- grovate care oh cies actlunile copilulai, Lipsit de wckul corect de care are nevoie vole pentru a se pu» te: rta i oa se iste oe mod nermal, copilul poate avea. prolane sane cand trebuie sé priveascd, s% asoul- tet is ee oflnteractioneze cu oamenii gi obiec- ele, relucreze informatii noi, si igi wei i sau si invere, ae ae Stabilirea tipului specific de tulburare de procesare cel i le cs sna vom explica pe larg flecare din aceste Spor ibrar de soni enzoriala, tulburarea de imi nzorialé si tulburarea motorie o i r o cu bas senzoriala, pe care le-am mentionat in capitolul 1 aa Cast procesarea sencorli-=gice probleme pot apires TIE Tulburarea de modulare senzoriala © problems des intdlniti Ix capiii cu tulburare de procesare senzorinld este tulburarea de modulare sen79 Pala, care reprozintl o problemi de coordonare tempo ald in eadrul sistemului nervos central. Lubtbijia trebuie ‘momentul potrivit pentru a echilibra excita fia eatfel incit mesajele senzoriale simultane sf posts f sineronizate. ‘Un copil eu oinhibifie puternicl sau rapid are un Prag cckeut al senzatiilor, indiferent dae acestea sunt sem hificative sau nesemnificative, povitive sau negative. El ‘cul care arde pe un foc mult prea mare t 4° peste flacdri, acti i Septorii. Copilill renotionewzl la toate, iegindu-gi din fie gt Gana in elocot, glare nevote de ajutor petra se calm ‘Un conil cu inhibitie slab are un prag ridicat al sen- zatiilor, Hleste precum ceainicul cu flacirt pres mie primeste guficienti ctldurirpentru a fi activat si de ajutot pentru aaprinde fooul. Co se intimpla cind sistenal moduilare? Copilul poate fi hiperreac! rac montinul catitare senzorialé sau poate avea@ combl- natieaacestora, adic o reactivitate fluctuanté, Toate aces qe probleme afecteaza felul in care copia interartlonsss acasa, In gconld sau in comunitate. Pregcolarul are nevole ere care BA-1 ajute 38 vind Jn masa negocierilor”, parte din fantilie sam din echipe clasei gi si sejoace inmod.activgi cugens HIPERREACTIVITATEA SENZORIALA: ‘COPILUL CARE EVITA SENZATILE problema de modulare senzorialé este reactia exegerata In senzafit provenite de la unl sau ‘Cea mai freeventit14 —__Cunwatrecunoaptet tulburarea de procesare senzorials Ce ate procesares senzorals = sce prableme pot apirea mai multe sisteme. (Termeni sinonimi sunt hiporsen- © exageratd sau defensivitate senzoriali.) Hiperreactivitatea la stimuli tactili gi sonori (denumit adesea ,defensivitate tactilé” si .defensivitate auditiva”) este o problema des intélnita Atunci cand sunt afectate toate simturik nul ,defensivitate senzoriala” Creierului copilului hiperreactiv mu poate inhiba senzatiile in mod eficient. El este ugor de distras, deoare- ce acorda atentie tuturor stimulilor, chiar daca aeegtianu sunt folositori. Supraexcitat gi incapabil si sorteze ire- levantul de relevant, el cauta si se apere de majoritatea 1 gi reactioneaxi ca gi cum toate senzafiile arf supainitoare, enervantesau chiar amenintiitoare. Majoritates oamenilor intra intr-o stare de slerti atunei edind au o experienti senzoriala noud — de exem- plu, simt o atingero ugoard sau dau de un cocolog in piure- ul de cartofi - dar apoio iors, ins4 copilul hiperreactiv nu poate s& se linisteasca, In locul renctief tipice: .Ce-o mai figiasta?", reactia Ini este mai degraba: ,.Doamne. ce ingrozitor!” Intr-o situntie care provoacti de obicei teamii - de pilda, aparitia unei viespi sau izbucnirea unor tipe- te nervoase -, majoritatea oamenilor au o reactie de ti- pul ,lupti, fugi, incremeneste spiiménti-te”, dup’ care se calmeaza, dar copilul care evita senzatiile merge laextreme. Cum se manifesta reactis sa la stres? Dect lupti” este modul Ini de operare, copilul reaetioneazii cu 0 re- zistenti si o ostilitate iesite din comun, Poate fi negativ gi sfidiitor, repezindu-se si atace. Daca fuga” caracterizeaz’ felul sau de a fi, copilul va manifesto reactie aversivi, adicd va resctionacu un sen- timentde repulsie gi aversiune fapa de senzat o dorinté puternica de eo evita sau de a se indeparta de ilul se poate retrage in med activ, ,fugind” de re- actii in diverse moduré: ia la goanii, se da inapoi dintr-o siriturd, se ascunde sub masa, se catird pe mobili sau se impotriveste din toate puterile, disperat sii scape de eeea eeel percepe ca flind o amenintare. Copilul poate ,fugi” gi retrigaindu-se pasiv, adica pur si simplu eviténd oamenil gi ubiectcle care il fac s& sufe- re. Nu se apropie niciodat de acegtia sau se indepirteaz’ de el, Adesen, adultil ered ca pregcolarul evita si se joace in noroi sau 9A se varuselul din pare pen- tru nu ge di in wint dup ele”. De fapt, copilul igi poate dori enorm si participe la aotivitatile care le plac colegi- lor lui de elasd, dar pur gi simplu nu poate s-o faca. Dacé incremeneste” reprezinté reactia sa ob’ la stres, copilul poate riméne blocat, inca mnigte, sf mai vorbeasci sau chiar s& respire, Daca ,inspdimdmti-te” este felul lui de a rea atunci lumea [se pare un lac infricogater, Orie il poate face si se piardA eu firea gi 4 izbucneasel! in plins, Sau, dimpotrivi, este temator gi atent, ferindu-se de oamenii sau situatiile nefamiliare. Ori de cate ori va fi posibil, copilul va evita sonzatiile, in special exnerientele care presupun atingere gi migca- re, deoarece nu le poate suporta. O atingere obignuita o poate interpreta gregit ca pe o loviturd eare-i pune in pe- ricol viata. Daed este inghiontit, poate simti ca ii fuge pa- méntul de sub picioare. Atentia ii poate flugor distrasii de schimbarile din rutina zilnicS, de zgomotele puternice gi de locurile aglomerate. ‘Pentru copilul desincronizat senzorial si caracte- rizat de hiperreactivitate, ,toanele” sunt ceva abignuit, putindu-se manifesta chiar de cateva ori pe zi. Aceste116 \Curma8 recnoagta! nidburares de precesniercoitalb momente de crizi sunt, de obicéi, intense, zfomotoase, pline de emotivitate sipot dura mult timp (ore introgi sau chiar toati ziua). Copilul pare si.o wia tazna’”, intrucit re- Jui depagesc cu mult reactiile altor copit affati in aceeagi situatic, J De asemen copilul poste avea dificultati de intelege- 0 stuale, El poste reactiona exagerat, prin team sau ostilitate, la aluzii nonverbale, Poste fl extrem de sensibil la nemulrumirea alteuiva, chiar dacd aceasta nu este indreprata impotriva sa. SUBREACTIVITATEA SENZORIALA: COPILUL CARE IGNORA SENZATIILE Subreactivitatea 1a senzatii este un alt ti senzati ip de tulbura- a moduli Senzoriale. (Al terment cu sens asemins- sunt: hipesensibilitate, hiporeactivitate ensibilit eect ate gi sensibilitate _Spre deosebire de copiii tipici, eopilul reactionenza mai putin intens Tn seizafii gi are nevoie de fourte multi stimulare pentru « atinge nivelul obignuit de excitare ner- voas’ sau vioiciune, Rispunsul pe cate el il di lumii -Nu mise pare deloc amuzant!” ea __ ,, Copilul ignor’ senzatiile in dowd feluri: fie este retras si dificil de antrenat intr-o activitate, fle este atAt de talen- tat gi creativ incat nu bagi in seam stimulii senzoriali, de- oarece este absorbit de ginduri gi preacupat de indeletni- ciri intelectuale. Este esential sd fie stabiliti cauza funda- mentalé « problemei copilului, iar terapeutul trebuie s& dea dovada de pricepere gi maiestric pentru aodepista, a. Obaseste repede gi pare somno- inclinat s8 doarma edt e ziun delung& CCoeste procesanen somsorials=yice probleme pot apéraa 117 De asemenea, copilul care ignoré senzatiile poate ef miindince ineontinua, nefiind probabil congtient ed este si~ tul. Osolutie in acesteaz er fis’ isedea apa, sup sau fructe proagpete, care si-l sature inaintea mes selor, iar la masiind i ‘se serveasca portiimai miei de mancare. Copilul subreactiv nu remared, in general, aluzii pe care alti copii le ,prind” repede. Se izboste de objecte sau de oameni, intr tipereepe la timp pentru ase da in Taturi, Serdneste ugor, pentru cd inn inregistreaz§ sonzatii- ede .fierbinte” gi ,rece” ca flind dureroase. neeomestibile, de pildd mangetele caimag! tru a obtine informatii senzoriale prin inter: Copilul poate avea probleme de intelegere & comuni- carii gostuale, fn acest caz, cl interpreteazii gregit aluziile nonverbale gi reactioneazii incet la mesajele netostite, Nu oiteste” expresiile faciale ale altor cament gi nici imbajul lor corporal. Nu rade la caraghiosidcurile unui elovn, nu pricope cd profesoara le face semn eu mana copiilor sii jasi afar gi nu reactioneazs la ineuntatea unei persoanesaula mérditul ameninjator al unui animal ‘IN CAUTAREA SENZATIILOR: COPILUL CARE TANJESTE DUPASENZATII Copilul aflatin cdutare senzoriald isi doreste mai mul- ta stimulare deedt alfi copii $i niciodati nu pare si fl avut Hk mai mult, mai mult!” strigé el. Are nevoie de _bagicios" giun ,impiedicat” Creierul sicorpul ii transmit ‘Gd trebuie sii actioneze, dar adesea actioneaaa intr-un mod dezoryanizat. Ti place sil eructeze gi si tragi vanturl, sf vorbeasca gi $A fredonoze, De multe ori, si molfilie degetele, mangetele igulerul pentru stimulare senzoriala suplimentar&.{id __Cum st recunassray tulburares de procecars senzorialé ‘Tinjegte dupa migeare gi cauti experiente pline de energie, cum ar fi si se roteasea pentru perioade de timp exceptional de lungi in leaginul Sieut dintr-o roaté de ca- uciuc. De cele mai multe ori nu se simte ametit. Poate s& se mt capul in jos, atarnand peste saltea, Este iritor ~ pe echipamentul de ciiffirat de pe terenul de Joacd gi pe rafturile biblictecti, pe pervazul ferestrei si pe capota masinii. 0 alti caracteristic’ a copilului care tanjes- te dupa senzatil este cd poate ciiuta o snumita senu: poate acorda putini atentio altore. ILatrag ecranele de televizor, aga. cum o fac gi luminile stroboscopice, mfomotele puternice gi locurile cu mult ac- tine, de pild’ stadioanele de fothal sau cursele de magini, Copilul adulmeci mancarea, oamenii gi obiectele saucauté mirasuri puternice, pe care altii le considera supardtoare, Este innebunit dupa chit lute, mincare chinezensed pi- gi nu stie si-gi controleze impuleurile. Nu este de mirare cd este privit de ceidin jur ca un copil care croeazi meren probleme, ‘COPILUL CARE FLUCTUEAZA SENZORIAL Un alt posibil tip al tulburdrii de modulare senzoriala este 0 combinatie de hiperreactivitate gi subreactivitate, in cadral céreia creieral copilului eomut’ rapid intre cele doud stiri, Reactivitatea fluetuantd poate afecta eapacita- tea copilului de a gisi rispunsuri adaptative. El poate si fie excesiv de sensibil la anumite senzatii, dar s8 nu-i pese deloc de altele. Ti poate places la nebunie migcares, dar se poate feri de un joc in care gtie ofi se va murdéri. Cat de fi- esc este simu fim _Copilul care fuctueazii senzorial cauté, de obicel, ex- periente senzoriale puternice — de pilda, si se rotenscd pe Ge este procdasres ranzorai -}! ceproblem pat apirea o echipamentul de pa terenul de joacii ~ dar este ineapabil si le toleroze. Sau cauta experiente intense in anumite zile, dar le evita in alte zile, Reactiile sale oscilante depind de momentul zilei, de loc, de ceea ce a minoat, de cantitatea de somn de care a uvut parte gi de tipul sti «ali Comportamentul sin demonstresz’ i sistemul nervos este nehotirat, ca gi cum ar npune: Asta-mi place, asta nt mi place,” ‘Comportamentul copilului augriji de ¢l. Uneori, copilul pare sa fie perfect sine alteori nu, igi poate concentra in mod exoelent atentia asu- pra lucrurilor eare ii plac, dacd mu intervin anumite senza~ 2. Acost: copil este deosebit de greu de raat, deoarece este dificil de gtiut cum gi cfind sf ilaju ; : Copilul intfmpinii mari dificultayi fn. viata de zi cu 2 Nu este echilibrat, nu are control asupra emotillar sale gi se supara cu ugurinyii, Odath supirat, fl revine foarte are. De asemenea, pregcolarul poate da dovadi deo perfec tistdpdnire de sine acasi, dar poate crea probleme la gcoa- Ii gi invers, Se poate simpl in siguranté si stipan pe sine intr-un loc, dar nesigur pe el gi lipsit de control in alta par- te, Neveia de a simti ei define controlul asupra oamenilor, obiectelor gi experientolor este o problem major pentru copilul care nu simte c& detine controlul asupra proprist persoane. Tulburarea de discriminare senzorial3 COPILUL CARE CONFUNDA SENZATIILE Copilul care sufera de tulburarea de diseriminare gen zorisla face cu mare dificultate diferenta intre stimuli. Sis- temul siiu nervos contral prelucreszi inexact senzatiile,120 Cum sirecunoastey ‘Cum si recunoasttitulburares de processe sancorialé astfel inet copilul nu poate folosi informatiile pentru a genera resctii de adaptare semnificative gi nici pentru funefiona pe totta durata zilel. E] apreciasd gregit impor, tena obiectelor gi a experientelor. De multe ori, .nu mi de" masajele senzorlale po care celal le foloseac pentru.a wpira, a invats mai multe despre mediul inconjurator gi eiier let cualti oameni. - lesea, copilill are probleme semnificati ind trebuie el indoplineascl sarcini vizual-sp. iale-Poato incepabil $4 judece unde se afla in spatiu obiectele gi oa- menii gi poate rata indicii vizuale importante din peginil cirtilor sau din internotiunile sociale. Adesea are gi proble- me dedisoriminare auditiv8, coca ceinseamna ed nu distin. ge at ‘cuvintele se atric wetbulcinsernindtaare care confunda senzatiile poate avea gi os songtientizare a corpului, cea coil faces cl fanese fird si reugensed si se find de ceva. De asemenea, foloseste o forti disproportionata atunci cind serie ou erevoml, mk. niegte jucdriile sau se jose improuna ou alti copii, Rupe Gieiosele. se chinuie si potriveascd piosele joculul de Lege sise ciocnegte de cameni si duobiecte,findcd macste Daca Ja problemele de confundare a senzatillor se adauga probleme de simt tactil, miseare gi postur§, copilul suferil adesea gi de dispraxie ~ ceea ce mui o surprise de ‘yreme ce praxisul presupune s& discrim : ‘fi functioneazi corpul. a Tulburgri motorii cu baz8 senzorialé problemele de diseriminare gi acel lea de mo- ites aH cu alba de procetaie seuodlslk pote ve motoriicu baz: ‘oli, care i Soar senzoriali, care il afectea- Cotste precessreasenzarialé~gice probleme pot apirea 121 TULBURAREA DE POSTURA CORPORALA: ‘COPILUL FARA VLAGA Tulburarea de posturd corporal tl face pe copil sa aiba o pozifie a corpului nepotrivita, De multe orl, are un tonus muscular slab gi pare sii se ,courgs”. Se cocarjeazd pand sti pe scaun san in picioare gi se ghebogeazi peste baned gi peste masa la care miniincd. Acest eopil_ ,oflit” ‘este hiituit de »monstrul gravitariei”. Gauza poate fio pre- Juerare senzorialé ineficlenti a senzatiilor vestibulare si proprioceptive referitoare la locul unde se afla corpul stu in spatiu gila ceeace face. ‘Asa cum soria dr. Ayres, .Principalele probleme pe care le prezintA copiii cu acest tip de tulburare... tzvordse din faptul cd omul este o flinfi simetricd si bilateral”. Cand un copil nu gi-a dezvoltat simtul acestel bilaterali- ttl, tulburarea de posturé corporal poate submina pla- nul naturii, care este de a-i mentine pozitia dreapta si gata de actinne, folosindu-gi la nevoie ambele parti ale eoxpu- lui impreund san separt Copilul are, de obicei, probleme cu integrares bila~ terali, care este procesul neurologic al imbindrli senza- tillor provenite din ambele parti dle corpului, Rezultatul este 0 slab coordonare bilateralé (abilitatea de a folosi ambele parti ale corpului impreunii), De exemplu, pentru copil ponte fi un chin s4 alerge, 6A sara sau si podaleze pe biciclets. De ssemenea, de multe ori existii probleme de pozit nare a corpului gi de pistrare a echilibrului. Pentru copi poate fio adevérata provocare si adopte diverse pozi exemplu s3 ingenuncheze sau si se ridice pe varfuri fri siise rastoarne. ‘Adesea, copilul are i un control ocular deficitar, ceea ee fi afectoazii binocularitaten - folosirea simultaniia bilor ochi, Avest nore va impiedica perceperes adancim122 Cumas recunosjtey/tulbursre=® deprocosare senzorialé migcarea corpului, planificare: motorie gi " a i alinge! oblectelor. Daca cxista si o pF bland cu een iinet mediane, adi co problema cut folgirea ochiulwi, mainii, maa ois rului de pee parte a cOtpuui in spatiul in care se lAlalt ochi, mand sau pic, copilului fi va fi greu sii ar alet linia orizontutlti si si balanseze 0 bata. Incercarea de a tine pasul CY coogi sii ade atine pasu leg sAi 1] extenueaz’ Copilul apue’ fir putere clan te, DRaach: (gaclue nal cutla cu pachetul de pring, Card este agez pode Scnsets latan aden fovoak de Wu genunchii indrep~ in fafa si talpile intinge spr lateral, pentru a of mal multéstabilitate, ge Flexia gi extensi piles ; a mugchilO®, schimb atti erat ae ee ens ar in picioare, mersul {n patru labe giaga mai di acu de migeare care gtim C4 le plac copiilor. Pentra copilul lipsit de viagi, ele sunt Msi de cele mai multe ori descurajatoare, = DISPRAXIA, COPILUL NECOORDONAT Dispraxia este cel de-al doilea ti i tip de tulburare mo- torie eu bazé s refer lao tulburare de pro- enti in cea ce fac si ineapabili si-gi \izeze migcaril iiituted ictal peetonplaunel einer Glos spre_o sticl de sue, dar nu niméresp nici scara, nici = cul - 0 problema numita incapacitate motorie de a ni- ri finta”. ‘Dr. Ayres scria: ,AcéSti copii pot avea o inte- ent normala gi mu: bine dezyoltati, Problema lor este «puntea» dintre intelect si ™ugehi” Dintr-un motiv Ge-rte procesares sersatils- piceprableme potapires 125 oarecare, informatille despre atingere, migcare gi pozifia ‘corpului nu pot traversa puntea dinspre creier spre corp, astfel ino&t copilul nu Je ,prinde” gi nu poate sit le folo- seaseé. (in capitolele urmittoare veti gsi multe exemple roforitosre la modul in care disfunctia senzoriald conduce la aparigia dispraxiel.) Sase avertismente importante fn aceasta carte, vet! gisi liste informative despre ca~ racteristicile copiilor cu tulburare de procesare senzorialA, De asemenea, veti gisl exemple de comportament desin- cronizat, prin care ilustrim modurile diferite in care se ma- nifests tulburarea de procesare senzoriald acasi gi la geoa- 1h Poate cf veti spune: Zi clar! Asta-i copilull meu sutii la ‘sutal” Dar puteti spune i: ,Cu siguranti mu-i copilul mew! ‘Al meu nu aré toate aimptomelé despre care serie aici.” Capilul dumneaveastri se-afii, probabil, undeva la unifloc. Pe misura og cititi, vi rog sa tinetl seama de avertis- montele de mai fos: 4) Copilul care suferii de tulburarea de procesare senzo- Hala nu manifesta flecare caracteristica mentionati ‘in aceasta carte. Tulburarea de procesare senzoriala nu reprezinti o singurd tulburare, ci mal multe, gi nt meni nu poate avea toate tulburarile in celagi timp. Copilul cu tulburare de procesare senzoriali are, de obicei, dificultai cu mai multe simyuri deodat’, dar este posibil ca unul din sistemele senzoriale si fle mat afectat decat altele, de exemplu sistemul tactil. Dacit aga stau lucrurile, el nu va manifesta neaparat fleca- ra catacteristica a acelei categorii. Astfel, copilul cu124 Cus racunoagteitulburarea de procesare enorial disfiinotie vestibulard poate avea un echilibru pre- ar, dar un tonus muscular bun; copiiul eu disfunctie tactild poate considera intolerabil o atingere ugoari, dar poate s4 maniince bine. Copilul poate activ intr-un sistem senzorial sau hiperreactiv la un mit tip de senzatie gi subreactiv la altul, ori poa- te rispunde complet diferit Is acelagi stimul in func tie de moment gi de context. Teri, si spunem, dup’ o reereatic lungi, ¢ posibil s& f fhout fata ou bine unei alarme de incendiu, dar astizi, cind recrestia a fost anulaté, ¢ posibil s& i ficut 0 crizi de nervi cind a auzit cum se inehide o ugéi, Contextul poate schimba complet situatia. Categoriile tulburdrii de provesare senzoriald nusunt intotdeauna precis delimitate gi adesea se suprapun, Hiperreactivitaten gi subreactivitatea, de exemplu, seamdnd adesea intre ele gise suprapuncutulburarea de discriminare senzoriala si cudigpraxia, Copilul poate manifesta caracteristicile unei tulbu- rari senzoriale, dar poate suferi de o om totul alté tul- burare, De exempla, copilul care de obieei se retrage pentru anu fl atins poate pares hiperreactiv din punet de vedere tactil, dar in realitate ponte ave otulburare anxionsi a copilariei sau ¢ posibil si fi fost abuzat. Fiecare dintre noi avem, uneori, anumite probleme de procesare senzoriali, deoarece ne afl&m cu tofii in spectrul procestirii sonzoriale gi nimeni nu este in permanent perfect ba temporar buna functionare a creierul cauza unel stimuldri exeesive, fle a unei insuficiente Ceeste procesarsa senzotiali~gice probleme pot apirea 125 COMPARATIE INTRE PROCESAREA SENZORIALA TIPICA §1 TULBURAREA DE PROCESARE SENZORIALA Tiburave de process senzarals ilo tx propriu-corp sidinspee meds. proprioceptive. Persoans poste es ¢ excaniza gi de # uti in Javea cifculay gi cu alte sigur este perkuroat Conoxiunle stern perv Inefciente ‘apersaane primesta senza prin interredil recep pup trip dup aceasta. adolescentCaprrowut 3 Cum si recunoasteti problemele de simt tactil Trei prescolari la activitatile de grup" ¢, doviecel, dovleac-ghi cintay, patison gi zucchini, e distant si agteapta pind na alti stau jos. Ist ridic& apol propriul eovorag cu amulta grijé si-l muta spre perete. Scoate doi dinozauri de eae tens stréinge pe fiecare in céite o mana. in ecle din urma, se agaza cit mai departe posibil de Lena, cel mal apropiat vein al lui. ; Patrick igi giseste covoragul pitrat, a «ethene gul piltrat, dar in loc si se umipa de preg 2 dt utr 1k racunoagtetipreblemele do sint tact we covor. igi intinde bragele gi reazi piciaarele, ‘Je miged pe covor, suierand gi tipand: “Ta uitati-vala mine! Sunt un stergator de parbria! = Terog si stai frumos la locul tau, Patrick! Baiatul se ridicd in gezut ¢4 incepe sa se lupte ou.un alt baial, pand cfd domnlgoare Bakor intervine din nou: = Te rog sé-ti tii mAinile aoand, Patrick: fn cele din urmé, activitatea de grup incepe. Domni- soara Baker face $8 treacd legumele de jur-imprejurul cer- Cului, astfel incat copii s4 0 paatiiatinge pe fiecare in parte. Patriek strange c lv el. RAsuceste doviecelul in maint gt il freacd de picioare, Linge dovleacul-ghind& gi muged din zucchini. Domnigoara Baker ii ceamintegte: — Folosegte-ti doar mAinile, nu gi gural $i, te rog, d&-i ul Lenei. Brindul ei <4 prea atent. Priveste in 4 in poali cite o leguma, ea Lenaile d& ropojor mai depart Robert refuzi insii sf ating legumele. Cand Lena fi oferd primal dovleas, el igi impinge dinozaurii spre fata fetel. ‘Lenaseferegte gi seap’ileguma. Fiinded gi-adat seama ch Robert nue receptiv, agazi urmitoarole logume pe jos, in fata baiatuh ‘Robert impinge flecare dovieac eu dinozaurii pe care-t ‘Lasfargit, educatoarea aliniaza legumele in centrul eo- -vorului gispu — Acum, priviti legumele! Ce puteti si-mi souneti des- preele? Citiva copii se oferi voluntar si-gi prezinte observapiile: —Dovleacul plicintar e grew.Corns recunoapteytulburarea de pescesare senzoriali Zucchini eneted. ~ Dovleacul-ghinda are ganturi pe coaja. Domnigosra Baker spune: —Foarte bune abservatiile voastre! Dar tu, Lena? Ai ceva de spus? Lena eziti, apoi spune: —Eu vad ci sunt gase dovleci. ~Agae! oaprobil eduentoarea, Altoeva? ~Nimic, réspunde fetita Dommigoara Baker se intoaree spre Rol . intreaba: ° es ~ Dar tu? Mi plictiseso, fi réspunde baiatul, —Eu nu mid plietisesc! zbiard Patrick, apoi 1 2 abi , apoi se nfipus- teste in fa}, adund toate legumele intr-o grimadi gi se trdnteste peste ele, Ce tareee! ‘Domnigoara Baker reugegte s& scoata legumele de sul Patrick gi spune; a Seeeee — Haideti sA le punem acum la loc pe toate gisd cintim. un c&ntecel. Pe urmi, putoti sii vi jucsti liberin clas&. Activitateu de grup se inchete. Tipare atipice de comportament Pentru un observator intimplitor, Robert, Patrick gi Lena pot prea trei copii tipici de gridinita. E ugor 38 ii cum sé comporta gi 8% spui: .Bi, aga sunt eil” La o privire ‘mai atent insd, putem observa anumite tipare atipice de somportament, Pe Robert il deranjeaza si ating! sisi fle atins, El evitd si stea in apropieres eclorlalti copii, de eare se api cu di- nozaurii de juciirie. Nu-i place s& manevreze covoragul pe care sti gi refuzd s& ating vreuna dintre legume cu propri- ile mini, = ia Cuma recanoagteyprablemele desi tactil 29 fn schimb, lui Patrick fi place la nebunie sii atingd si si atins, El igi folosegte tot corpul pentru asimfi covoragul pe care sti, Seniipusteste asupra altui copil. Apucdlegume- loca multd forta, le baga in guriigi se rostogolegte peste ele. Lena nu este genul de eopil care atinge obiectele pen- tru aaflamai multe despre ele, Pentru ci nu le acorda aten- earn isi dii seama doc legumele sunt grele sau usoare, |, cu suprafete netede sau denivelate. Singura elchservalie se referila cantitatea, nu calitaten lor. ‘Avesti copii par foarte diferiti intre ei, dar au totugi ceva in comun:o problem’ evident’ cu simful tactil In paginile urmatoare veti afla cum ar trebul sé functi- oneze fn mod norriial simtul tactil. Vom explica apoi tipur le detulburare de procesare senzorialé care fi afecteazii pe Robert, Patrick si Lena, Simntul tactil functional Simful taetil seu simpul pipaitului joacd un rol major in determinarea comportamentului fizio, mental i emoti- onal al camenilor. Fiecare dintre noi, Incepaind din frageda pruncie, avem nevoiede stimulare tactild constant pentru rganizafi gi functional. Taformatiile tactile le cbjinem prin intermediul ce- Julelor senzitive receptoare — numite receptori — aflate pe toatl guprafata corpului. Sendafiile tactile pe care le gene~ reaza atingerea ugoard, apiisarea fermi, intinderea pielii, vibratia, migcares, temperatura gi durevea activewsi recep torii tactili. Aceste senzatii sunt externe gi provin de la sti muli din afaracorpului130 Cumsdrecunastatitulburares de pracesare sencoriald intotdeauna ceva ne atinge sau noi atingem ceva ~ oa- meni, mobila, haine, tacdmuri. Chiardaci suntem gol pug- cd, picioarele ne ating pamiintul, iar aerul ne atinge piclea. Aga.cum seria dr, Ayres, ,Pipsitul este unul dintre sim- furile care au un rol special in perceperea altor tipuri de senzaiii - un. proces care se desfigoart in mod permanent, Pipiitul a fost unul dintre simfurile predominante in decur- sul evolutiei, este a senzatie predaminanti ln nagtere gi, pro- babi, continua sifie mal important pentru buna fine}ionare a onganismului.nostru decat Acest sistem senzorial uriag ne conestenzd c din jur gi ne leaga de cailalti incé de la nastere, can oral, pl ri invétarea geolara, siguranta ittile de socializare, Dou’ componente: defensiva si discriminative Douii componente aledtuiese simtul tactil. Prima este sistemul defensiv (sau de aparare), al cdrui scop este sf ne ze in legdtura cu stinmulii potential daundtori - sau, dimpotrivi, benefici, dafensiv se gasese: fata si pe organele genitale, Atingerea ugoara este stin care fuce acegti receptori si rea atingere ugoar ne alarmeazi, cum este atin- Pintar care se asazi pe pielea noastr’. .Atentie!” hostru nervos spune: ,E bine!” Agadar, vam reactiona pozi- tiv, pentru apirarea gi conservaren speviei! Cum i reeunoagtet! problemele de sim tact mI in general, modularea senzatijlor de atingere se im- alti oameni gi undtétegte pe misurd on intersctiondm ou alt ae bieeee, tnviyim si inhibim sen zatile nesemanificat- ‘po gi 8a tolerém atingerile neghijabile, care ne-ar fi enervat cand eram mici, Desigur, atunci and un strain se aprople prea mult, ne retragem; end ne intra o geand in ochi, eli pita. Dar de obicei ignorim allngerile ugoare, deoarece ele mune atrag atentia in modul in care o fac dureres profunda .n temporaturile extreme. aaa acea de-a doua componentl & simfului tactil ne invata 4 diferentiem tipul de senzatie pe care jl simtim, Atunci eandsi i irbiinerase a iui tati, scragnetul pietrigului w eae bet debandim intelegere, intuitie gi cunogtinte despre lume, Unde am mai simtit oare aceasti atingore? Ce ar putea sh insemine? Si ce-ar trebui s8 facem? Cu ajutorul capacitépii de ane reaminti gid¢ interpretaintelesul atin- gerilor, ne decvaltam treptat discriminares tactila, ‘Abal” ne spune sistemul neryos, dorind, de fapt, sine qransmiti: ~ efiatingem ceva sau ceva ne atinge penoi: = unde anume pe suprefita corpului sa produs atingerea; dacé atingerea este ugoara San fermé; . oe eum sa percepem insugirile unui object, adicl mari- mea, forma, greutatea, densitatea, temperatura gi tex tura acestuis. Receptorii pentru discriminares tactila se gisese in in special pe palme gi buricele degetelor, pe t#lpi, in urd si pe limba, Apasatea forma sau ,presiunea tact fate stimulul care fave on scegtlrecoptori sk reactioneze. Pe misurd ce veti Harcurge capitolele urmitoare, vett tntelege de ce o functionare firi probleme a sistemului1E 12 Cu #8 recaneasteypeablerele de sn tacit Cum sf recunoastef tulburarea de procesare senzarials cad hainele sau iese din scaunul maginii, Poate 41 pumnii sau s8 urle la oricine s¢ pln 84 doa cu picioarele ¥ apropie prea multde el tactil este necesard in viata dezi cu zi, dar giedt de multne poate afecta un sistem tactil desincronizat, Cum este influenfat comportamentul copiiulul de ‘hiperreactivitate ca ve pregieeyte parizu ple [ln tmp ce sa progiteye p Tacpadera Der fleas pe ier iu 38 ploptene 53-1 pele pe i, Nuvi ple morentela acosten, da es poate adapta ghyhrevine ime iat dps aceon, Sister lai neevos Simtul tactil desincronizat roblemi major - reprezinté mnt in sistemul nervos central a sen- zatiilor percepute prin piele, Toate ti de tulburare de procesare senzoriali pot afecta modul in care un copil igi organizeaci gi iyi folososto sonzatiile tactile. Copilul are dificultati atunci cénd atinge gi este atins de obiecte gi oameni. Pe parcursul zilei, poate avea una sau mai multe probleme cu modularea, riminarea si abilitatile motorii cu bazA senzorialé, in functie de sub- tipul de tulburare de procesare senzorial de caro suford, (Vezi diagrama de la pagina 40.) in general, copilul refuzd s4 picteze cu degetele, si «#8 animalele sau osmenii si considera intolerabila gerea unor necunoscutl, De asemenet se poate retra- ge pasiv, in sensul ci evit’, pur $i simplu, obiectele gi oa- menii care-i produs suferinii: nu se apropie niciodata de se indeparteaza cand it vede. ee te aera si Incepe si plangd atuncl cdind trebuie gif facd haie. Sau, dacd ise udii mangetele la chiuveti, ra- ‘mane blocat, neamaiavand habar ce 8a faed in continuare. Tulbur3ri de modulare senzorialé HIPERREACTIVITATEA TACTILA Copilul care este hiperreactiv la atingere (defensiv tactil) are tendinta de a rispunde negativ gi emotional la ‘Toff copili ax novoie de informesi tactile pentru s senzatiile de atingore ugoard, neagteptati. Copilul reao- putea invita despre lumea inconjurdtoare. Agadar, cum tioneazd in acest mod nu doar le o atingere reall, ci gila igi obtine e-copilul care este defensiv tact simpla anticipare a unei atingeri. Deosrece pereepe cea. Tot prin atinger mai mare parte a senzatiilor ca find suparatoare, intrico- P&rintii inteleg adesea Incrurile grogit efind afla. ct gitoare sau de-a dreptul terifiante, el va reactiona oxage- micutul lor are hiperreactivitate tactila, de aceea ee printr-un riispuns de tip teazit: ,Dar vrea mereu sit] wim in brate sau 38-1 mangh: ‘Copilul poate sivi se zvarcoleasea in brate in timp ce iem pe spate! Tot timpul duce ceva in miina! Cum putefi incerenti sé-] imbracati sau sd-l ridicati. Poate si se zbatii spune cA. are o-problemé taetila?”Cur sarocunaagte!tulburarea de procesaresanrorials Réspunsul se refers ins la tipul de atingere pe care eopilul il eviti sau, dimpotriva, il cauté El evita, de obi- gerile ugoare, pasive, care vin pe neagteptate, de i fi si pe care incearcd. 38-1 ~stearga”, Degi evita atingerile ugoare, copilul are 9 altit reactic fafa de atingerile ferme (de pild’ o imbritisare strinsa), pe care nu doar efi le accept, ei dupa care tin- jeyte de-adreptul. imbratigarea inseamné apasar siune fermi, care fidau o senzatiede bine gi care il ajuta, de fapt, s4 igi suprime sensibilitatea la atingerile ugoare. Degi copilul isi doreste s& fie imbratisat, respitige pe cel care‘ imbratigeazi daca aces pe lista lui de persaane ,dezirabile”. O persoana ,dezira- bila” este, de obicei, unul dintre parinti sau o alt persoa- nd cimoscuta, in care copilul are ineredere, Pe lista per- soanelor ,indezirabile” se pot afla colegii de clash, bona, rudele gi chiar bunicii, spre marea mahnire a acestora din urma. Acest copil are neveie de informatii tactile intr-o mai mare miisurd decat copiii care au un simt tactil bine reglat gi care primesc astfel de informatii prin fapt cd se scoalii in flecare dimineaté gi igi vi de treburile lor. Pentru a ol ¢ stimularea de care prafefe gi texturi care fi furnizeaza nigtitoare gi relaxante. De exemplu, spilul poate cra in permanent cn el o pituried, pre~ cum personajul a asemenea, poate fine in miin! diverse obiecte, de pil- Cum si recurosstefi problemele de sim racti 135 - probabil pentru of toate aceste obiecte il ajuta sa se apere de senzapiile tactile neasteptate, care abundi mediul inconjuritor. SUBREACTIVITATEA TACTILA e are subreactivitate tactila tinde s&igno- indiferent dac& aceasta este relaxantd sau dureroasé. - fn Joc s& murmure tncdntat Mmm!" atunei cand mama tl leaging, el pare si spund: Hm, drigiléigeniile as~ tea n-au nici un efect asupra me loc #8 strige Au!” atunei c&nd se lnvegte 1a degetul mie de Ja picior, el pare sd spuni: Him, nici n-am observat Spre deosebire de copihul hiperreactiv, care e mereu vigilent, copilul care ignora senzatiile nu reactioneazit la atingere indeajuns de eficient pentru a reu De fapl, poate da impresia cd nu sesizes2’ nici un fel de atingere daca aceasta nu este indeajuns de puternica, (Cumeste influentat compartamentul copilului de Pope gerunchl ops! [de pabrce ene sa nunchi, dar ne # dees ismplat. Dupsee se joace cud,Cums recanearty tulburarea de procesare seruoriald ‘CAUTAREA SENZORIALA pill au nevoie de o abundenta de senzatii pen- wita despre lume. Spre deos dupa senzatii are nevoie mai intens& gi de mai mult contact prin intermediul pie- ‘ii, El poate atinge gi pipti toate luerurile po care le vede, treedndu-gl mana peste mobilA gi ziduri gi manevriind obiecte despre care alfi copii stiu cf intrilin categoria ,nu © voi". Chiar gi in eazul obiectelor pe care e bine si nu le atingi, de pilda portelanuri sau luminiiri aprinse, el tot, simte nevoia sii pund mana. in general, cautd frenetic gi impulsiv sil ating anu- mite suprafete si texturi care sunt deranjante pentru al- ii, reac’ méinile de scoarta copacilor sau merge deseult pe pietrig, [gi indeas& gura cu mancare, Se apropie prea muit di coanele din jur, eioenindu-se pipdindu-le si atingindu-le, desi acestea ii ma- nifesta in mod limpede dezacordul, Jocurile in care so murdareste sunt adevarata lui pasiune, Cauti gi giseste baltoace, noroi, lut, lipici si vopsea. Cu cét mai multe, cu atdt mai distract. Copilul care tanjegte dupa senzatii di mereu de ne cazuri din cauza insistentei sale de a avea experiente tac- tile din cele mai diverse. Contactul permanent cu mati riale care murdarese ti stricd hainele, produce mizerie in sala de clasii si le provoaca aversiine oamenilor din jur. Desigur, dorinta copilului nu este de a enerva pe cineva, cide obtine stimularea senzoriala de care sistemul stu nervas are nevoie, Firegte insd ci majoritatea came leg comportamentul si, desigur, copilul este in- i explice poftele, aga c& tofi cei dim ju para gi-l spun c& se poarté urét. ‘Terapia poate ajuta sistemul nervos al acestui copil s&moduloze senzatille tactile. Ca solutie practiced, i se pot ‘Cui recunessteti prablemele de sing tacit ws oferi copilului o mulfime de activit&ti tactile care 8 fie ugoare, amugante, adlecvate gi nepericuloase, si cu-care se poate indeletnici acasa sau la geoala. (Pentru ide concre~ te, veri cartea The Qut-of Syne Child Has Fun.) FLUCTUATIA SENZORIALA Copilul care fluctueazi. senzorial poate fi in acelagi i ‘tiw gi subreactiv la senzat Mloeoriclagl monede-Acum poate 9 rata i fe picy- tanat sau fn braje, iar in minutul urmiitor poate s4 nu mai suporte astfel de experienfe. Poate fipa speriat stunci cand ti atinge etneva bratul, dar poate fi indiferent atunei cand isi rupe clavicula. fi poate plicea la nebunie si sari pe saltele, dat poate s& urgsca si fle mangéiat pe spete. Asta-mi place, cealalti nu-mi place! Bau, imi pla ce cealalt sinu-mi place asta! (Cum sate influenfat comportamentul copilulus defluctuapiasenzorialé ‘Copil cu maculave cipict [Cepit care fluerseazs senzarial ‘spate, Cody. | Astiz, due ce armen pe jos wean meckunil cick | Paterpansacast, hi Cady place st cuts mile gre zbugheyte afar, fa a pura scar un mul= ine esc sau un larevedere.