DILEMATECA @ IULIE 2009 Pedeapsa capitala? Arthur Koestler, Albert Camus Reflectii asupra pedepsei cu moartea Colecfia ,,Zeitg ra Humanitas, 2008 radia juridic& americana spune si ast, spre oroarea europenilor, c& exist criminali care merit o pedeapsi inflexibii, Volumul de Reflectit asupra pedepsei cu moariea, tipicit sub dubla semnturi Arthur Koestler si Albert Camus, livteaz% puternice argumente etice im- pottiva acestei insttutii numite capital punish- ‘ment, Camus nu crede ci rata criminalitiiisca- de datoriti ameningirit reprezentate pentru U- cigasi de pedeapsa cu moartea. Koestler, pe de alt parte, arati cum, sub raport statistic, exist situati in care cei trimisi de-a lungul istoriei sub ghilotin’ ori pe scaunul electric au fost dovediti ultetior nevinovati. in ambele cazuri, natura ireversibilt a acestui verdict este socotiti problematic’ Spatiul european — care a abolit, in secolul al XXea, ultimele prevederi ce lisau deschist posibilitatea finanfirii meseriei de cikiu sau gide — reprezintt o exceptie in raport cu celelalte culturi si civilizai. Islamul practic’ si astizi — in Arabia Sauditi, buniioari — omorul prin lapidare sau prin spinzurare (de multe ori Riri ca institutia avocaturii si functioneze). China si Coreea de Nord executi si astizi dlisidenti vocali anticomunisti, Riri ca Amnesty International si fe invtat la negocieri de ordin ‘umanitar, Pecleapsa cu moartea a fost valabili si fn Romania, pind in 7 ianuarie 1990. De aceea, argumentul Koestler-Camus ar putea fiisturnat: nu cumva societiile care res- pect memoria victimelor inocente spun adio pentru totdeauna tiranilor singerosi, ucigasilor RECENZII fn serie sau mercenarilor teroristi? Moartea cu- plului Ceausescu, spinzurarea lui Saddam Hus- sein (1937-2006), executia lui ,Rimaru* au re- prezentat deciaii legitime si populare, chiar da- ch metoda de aplicare a sentingei a Lisat loc pentru interpretari. Pari impuscarea cizmarului din Scomicesti, Lam fi descoperit astizi, proba bil, pe bitrnul dictator candidat la Europarla- mentare sau invitat intr-0 emisiune TV aléturi de Adrian Piunescu? (Evident, aceasti pro- pozitic nu neaga caracterul ridicol al procesului sau barbaria unei lichidari in ziua de Criciun.) Practicati secole de-a rindul in fri predomi ‘nant crestine si prizati mai departe de legisatia a numeroase state SUA, institutia pedepsei cu moartea semnaleaza existenta unei definitii mo- rale a intolerabilului si inadmisiblului, Cel con- damnat la moarte nu este privat de sansa po- lingei religioase, ci doar impiedicat sa fie gra- tiat in chip arbitrar si, astfel, sit revind in socie- tate cu vechile sale obsesii, manii, fixati. Scince- tul milog al criminalului preficut dispare in pro- ximitatea ,ceasului morti. Exist, asadar, o le- gitima intrebare: copiit abuzati repetat de pedo- fill defectati psihic, femeile — tinere sau bitrine = siluite de violatori reciivist, barbayii inocenti supusi unor torturi mortale, tofi acestia nu meriti oare o rizbunare? Si fie oare doar mitul stetrograd* al lui Vlad Tepes (1431-1476) ori cel al lui Alexandru Lipusneanu (1552-1568) res- ponsabile pentru o atare retorici? Cartea lui Koestler si Camus, excelent tra- dust si apdruta in frumoase conditii grafice, ne reaminteste de antinomiile gindirit morale. E- xistl si argumente pro, si argumente contra Unii vor apasa pe argumentul decentei, altii vor indica modul in care cheltuielile copioase ale tirilor dezvoltate in ditectia securititiin-au con- dus la sciderea criminalitaqi. Atit perceptia su- biectiva, cit si cele mai recistatistici se pot con- juga in directia ambelor filozofi: respectul pen- tru victime sau compasiunea pentru potentialul inculpat nevinovat. Volumul de fai prezinta un excelent in- dreptar printre meandrele acestei dezbateri * Mihail Neamqu. 9 8 MR ec aan peter motes 32lei sraducere din limba franceza de fonica Mie