You are on page 1of 8
CAIET DE SARCINI 1, Manipulare si stocare bacuri Ambalajéle cu bacuri Cofrastra si Cofradal sunt concepute 2 fi manipulate cu ajutorul caruciorului elevator sau cu ajutorul cablurilor. Trebuie respectate punctele de ricicare. ‘Ambalaie si dimensiuni Cofradal 60: 44 bacuri Incarcarea, circularea i iucrul pe bacuri sunt strict interzise atéta vreme cat acestea nu sunt fixate i sprijinite (pozitia stalpilor de rezistenta este mereu specificatd de biroul de studiu). Pentru lungimi mai mari de 6 m, folositi palonierul Pachetele trebuie agezate cu ajutorul calelor pe un sol drept, tare si rezistent. Pachetele cuplate (4 maxim) trebule s& aib& aceeasi lungime pentru a se fealiza 0 suprapunere coract8 a cadrelor de lemn. Linile de contact inte fagiile stivite sunt sensibile Ia orice tip de apa (de ploaie sau condens). Foarte des, veniilare proasté @ pachetelor determina producerea ruginii albe. ‘Stocarea, chiar pe locul constructci, trebuie s4 fie de scurta durata si realizata ir conditii foarte bune de protectie. SS 2. Punerea in opera Plangeul COFRAPLUS 60 poate fi pus pe armatura metalica, pe armatura din beton armat sau pe o alta armatura, Montarea pe ar fa metalica Elementele sunt montate si fixate pe stalpii de rezistenta a structurii prin cule de ofel, cu ajutorul unor pistoale si cartuse potrivite, sau prin guruburi care se Infileteaza sau prin buloane, Fasiile de tabla sunt fixate doar la extremitati (si nu pe punctele de sprijin intermediare atunci cénd este vorba de tabla continua). Ca masurd de siguranté, fasille de tabla sunt fixate pe masura ce sunt montate, cu mi dou puncte de fixate pe bac pe fiecare extremitate de sprijin. Numarul acestora creste daca este nevoie. Montarea pe armatura de beton Este necesara asigurarea extremitatilor, pentru o bund iindere a bacurilor in timpul tumarii betonului, l&timea minima de sprijin este de 5 cm. Ca si in cazul armaturilor metalice, fasiile de tabla sunt fixate pe punctele de sprijin pe mésuré ce sunt montate. Este posibild folosirea fie a platinelor metalice sau a comierelor fixate in beton, fie a procedeului de inserare in lemn ud in beton. in lipsa unor astfel de dispozitive, adica in cazul in care fagiile de tabla sunt montate direct pe suprafata de beton nivelata si curataté corespunzator, deschiderile limita ale turnarii rd stalpi de sustinere sunt reduse la 20 cm. Imbinarle longitudinale intre bacurile vecine Bacurile alaturate sunt legate prin suruburi care se infileteaza a 6.3 cu varf scurt sau prin nituri 9 4.8 X 12, pentru o fixate la fiecare aproximativ 140 cm Sustinerea Sustinerea, atunci cand este impusa de anumite conditii de executie a lucrar realizata cu stalpi de rezistenta traditionali pentru dalele din beton armat. Trebuie insa sa aveti grij& in cazul stalpilor de rezistenta metalici sé nu strépunga tabla, folosind elemente de protectie (placi sau stalpi de lemn care ofera o [atime minima de sprijin de 8 cm). Stalpii de rezistentd trebuie s& ramana la locul lor cel putin 8 zile dupa turnare. Platformele de lucru improvizate nu sunt autorizate. Cofrarea marginilor jn cazul armaturilor metalice, se pun corniere din tabla de otel galvanizaté sub bacuri pe marginile longitudinale si transversale ale plangeului care sunt fixate in acelasi timp cu f€siile de tabla. In cazul armaturilor din beton, marginile sunt cofrate fie prin cornierele mentionate anterior, fie prin cofrajele clasice din lemn. Armaturi complementare Este necesar a prevedea pe toat suprafata dalelor o relea find sudatd care va amorsa forta datorata uscarii betonului si astfel se va impiedica fisurarea, Sunt necesare si armaturile centurilor superioare, ca la orice dali de beton armat traditional, pe punctele de sprijin intermediare pentru a prelua momentele negative, atunci cand este luata in considerare continuitatea. Aceste armaturi, realizate de preferinta printr- © retea de grilaj sudat, acopera cel putin o zona egala cu 0.3 X cu valoarea, de o parte si de cealalta a punctului de sprijin Armaturile suplimentare tot din plasa sudata pot aparea si ele, pe un pat inferior, pentru a ameliora comportamentul plangeului in caz de incendiu sau pentru a ajuta la repartizarea incarcarilor concentrate. CAptusirea rosturilor dintre bacuri si cay Se obtureaza nervurile la extremitatea bacurilor prin s4mburi din spuméa celulara usoara pentru evitarea scurgerilor betonului de imbinare. In cazul acoperirii bacurilor la capat, obturarea este asigurata de invelis. Atunci cand fagille de tabla sunt puse cap la cap pe un punct de sprijin, obturarea nervurilor poate fi realizata prin folosirea unei benzi adezive. Betonarea Turnarea betonului se face prin metodele traditionale (pompa sau bend de beton). Pe cat posibil, desc&rcarea betonului prin bend trebuie s& se fact pe elementele de rezistenta ale structurii Betonul trebuie sa fie rasturnat ugor, pentru cA aceste elemente metalice transmit mai bine vibratile decat elementele cofrajelor traditionale. De aceea, vibratiile prea puternicei ar putea produce o segregare prea mare a betonului 3. Tehnici de fixare a bacurilor Legaturile Intre-bacurile pereche (Cofrastra sau Cofradal), accesorille gi armatura de rezistenté, ca si fixaile de-a lungul linilor de Imbinare trebuie s@ fie efectuate cu ajutorul tehnicilor urmatoare: Pe grinzile de otel, se pot folosi cuie de percutie sau 0 conexiune prin sudura busonului efectuata cu arcul electric sau cu pistolul. Pe sistemul de arinzi de beton, trebuie s& folosim stifturi de tip Tapdur sau seménétoare. In sfarsit in cazul unui sistem de grinzi de lemn, fixarea se face cu ajutorul buloane de ancorare care se Insurubeaza sau se infig sau mai simplu folosind cuie de ote! muiat cu caput lat Fixarea bacurilor pe structura de ote! ‘cui Hilti, spit sau asemanétor grinzi otel ecaen agen tem cur bugon ot aa eur ou pol Fixarea bacurilor pe structura de beton grinzi de beton: ‘stifturi de tip Tapdur h Les000 { eee 26mm s6ne fe [oc Fixarea Imbinarilor si accesoriilor Fixarea imbindrilor gi a accesorillor cum ar fi benzile de racord din tabla pliat& si benzile de rape! lor sunt executate prin fixari adaptate. Se pot mentiona doua tehnici universale care sunt niturile oarbe si guruburile sau chiar suruburile care se infileteaza gi se Infig cu var fin. eS Imbinare la Cofradal 60 infige cu var fin : 4 pozitia niturilor 248mm icp 2 lls nitorb cu feat ruptura de tia 4. Detalii constructive fig. 1. Detalii constructive EN © Structuri de beton Reazem intermediar Acéeasi distanta este impusa de fiecare parte. Daca .este necesar, folosirea dopuriior de spuma sau banda adezivé permite rezolvarea problemelor de la tumare. Bacul este imobilizat pe punctul de sprijin. Ancorarea masiva a plangeului si agrinaii de la margine In acest caz ancorarea grinzii de la margine este efectuaté cu un bac pusé perpendicular. La alegere se poate tuma beton In una sau dou’ operatiuni. A doua solutie permite o Ancorare pe un zid de beton Ancorerea inte dala tumaté pe un profil compozit si zidul de sustinere are loc in doua etape. Otelurie de montat sunt nivelate gi arate (Inainte de tumare) in data plangeului Detaliul marginii libere Cazul marginilor nesustinute se poate prezenta de-a lungul cofrajului si in fatada. » Structuri de otel Reazem marginal Latimea minima a reazemului marginal pentru bac este impusd cu scopul de a asigura 0 bund stabilitate @ bacului. Odat’ instalate, bacurile sunt fixate In cuie cu pistol pneumatic de infigere. Agezarea unui racord pe marginea longitudinala Un racord longitudinal de tatime mica poate fi realizat cu ajutorul unei coli de tabla pliata in forma de Z. Benzi de identificare Asigura mentinerea scobituri si sunt recomandate pentru plangee de 15 om si mai mult. Se poate folosi, de asemenea, scobiturd c= marginea_—_superioara consolidata. fig. 2 Detalii rezemari pe structura suport a. Suport metalic yea ‘Suport Suport ‘Suport marginal Montare capete cu marginal intermediar cugujoane conectoare __gujoane conectoare b. Suport din beton ‘Suport marginal Montare tn continuitate Montare capete | fig. 3 Definirea deschiderilor Parete de zidarie Pereti sau arinzi de beton Grinzi metalice deschicerea | deschigerea escnigerea I" a 8 7 i fuming {= umina dae rigtatea é erence la torsiune a fost verificata fig. 4 Fixarea profilelor de structura Gazula: Cazul2: Discontinuitatea profilelor pe toate reazemele. Continuitatea profilelor pe reazeme. Profilele trebuiesc fixate pe toate reazemele Profiei rebuesc fate pe toate reazemele (intermediare gi marginale) cu ajutorul a minim marginale cu ajutorul a minim 2 frat pe rofl 2 fixafi pe profi : . ; es = Ee | a pee EEE Calm Legaiturle profileior cu structura trebuie asigurata prin cule, buloane sau holguruburi = fie pe grinzile metalice in cazul structurior metalice, = fie de platine fixate In suporti in cazul structurilor de beton (mai putin reazemele intermediare cand avem continuitatea tolei metalice) fig. § Spraituri Este un reazem provizor plasat pentru @ reduce temporer deschiderea, In timpul tua! Detonulst $12 intanni perjale. Se mentine minim 8 ile. In azul utilizar unui singur gir se dispun la miloc fig. 6 Cazuri particulare a, Opritor de beton Un comier dispus sub profil permite obturarea betonului proaspat tunat in extremitatea dalei. Grosimi recomandate pentru opritor: 1,25 mm pentru 100 < d < 150 mm, 2,00 mm pentru d = 150 mm. Utlizarea Unul guseu de consolidare este recomandaté pentru limitarea deformatilor la tumnarea betonulu ‘corner marginal guseu de consolidare ‘opritor mobil marginal ~ se poate utiliza un opritor mobil marginal plasat langa profilul de capat c. Jonctiunea transversala Profilurle sunt montate ,capat la capat’. Etangeitatea la" trecerea betonolui proaspat poate fi realizata prin utlizarea de banda adeziva. d. Realizarea golurilor Golurile se pregdtesc inaintea tumaril betonului gi se pot realiza cu blocuri din spuma sau un alt sistem adecvat. In acest caz tola din dreptul golului nu este decupata mai ininte de intarirea betonunului, in Cazulgolurilor mici de dimensiuni 50x50 mm, consolidarea se efectueaza fixand comniere de 50x50x5 mm in nervuri, In cazulgolurior de dimensiuni mai mari, este necesar sd se prevada elemente structurale complementare. fig. 7 Armaturi antifisurare si armaturi de acoperire i ‘armaturi antfisurare | ‘ fixate prin suduré fixarea bacurilor prin cule ‘Se pozitioneaza o bara de otel la 6 cm de-a lungul tuturor nervurilor $i pe toat’ lungimea plengeuluiy fig. 9 Armaturi de consolidare la incov: Se pozitioneazd o bara de ofel in centrul de greutate in toate nervuril si pe toata lungimea plangeului /——t centru de greutate SC KONTIROM SA Bucuresti Director General Adjunct ing. Marian Parvu

You might also like