Manual pentru clasaa11-a SANDA FATU / CORNELIA GRECESCU i Cc S| VERONICA DAVIDMANUALELE DE LICEU ALE EDITURII ALL EDUCATIONAL — OFERTA COMPLETA — BIOLOGIE (82) foam i Arora Mia Stan Vil Cache IOLOGHE 1, 82) vipa et Mar BiOLociE 81,82) Violen Copia Kerk, lena ar BIOLOGIE (81,82) (isimba maghiard) Violeta Cop Adelhaida Kerekes, Elena Hutanus ‘crumie cy) Lumina Vladeseu, Lina Chit ‘CHIMIE (C1) Sanda Ft, Comelia Greceseu, Veronica David CHIMIE(C2) Sanda Fat, Cornelia EDUCATIE PLASTICA Doina Marian, Nicolae Filoteara ecesc, Veronica David ELEMENTE DE TEHNOLOGIE GENERALA Colectiv de auton, coordonat de Rediea Ciara FIZIcA F) CCristopher Clark, Mircea Nistor, Mircea Rust FIZICA(F1) Constantin Mantes FIZICA 2) Constantin Mantes GEOGRAFIE Grigore Posea, laana Anas INFORMATICA Jon Gh. Rosea, Bogdan Ghilic-Mieu, Marian Stoiea, Radu Mian, Anc Constantin posto, Catalina Cocianns TEHNOLOGIA INFORMATIEL INFORMATICA - TEHNOLOGII ASISTATE DE CALCULATOR Radu Marsanv, Anca Elena Voicu ISTORIE Stellan Brezeanu LIMBA GERMANA (3) (DEUTSCH INTERNATIONAL 1) Jurgen Weigmann, Karl Heinz Bieler Sylvie Schenk Silvia Florea, Adriana Gheorghe LIMBA LATINA Daniela Vaduva, |. Fischer LIMBA SI LITERATURA ROMANA Silviu Angelescu, Nicolael, Nicolae, Emil lonescu LOGICA $1 ARGUMENTARE Petre Bill, Mircea Dumit MATEMATICA (Mt, M2) Paul Flondoe, Octavian Stinasils, Coste Chites BIOLOGIE (1, 82) Elena ar tl abr, Aerial BIOLocte ws) Flea ian Neal, Arora iil BIOLOGIE (Bt 2,83) Mav pia te Mave esi INFORMATICA Rees Pines, Anca fkena Voiew INFORMATICA, Inn Rogen Se Bon Glee Cf Lis Cacam Mwiea Crsion INFORMATICA -TEHNOLOGH ASISTATE Dreatcutsto Tom Sav, Cabra Sov Elena Voie TEHNOLOGIA INFORMATIEL INFORMATICA-TEHNOLOGI ASISTATE DECALCULATOR Anca Elena Voiew, Robest Aurelian Sova ‘cHIMIE(CT) LLuminita Videscu, ine Badea, Maria Nistor CHIMIE(CI) ‘Marius Andru, Lina Chir, Lia Cojo, Maria tanow ‘CHMIE (CI) Sanda Fatu, Veronica David, Comelia Greceses CHIMIE(C2) Sanda ft, Veronica David, Cornelia Greceseus CHIME (C3) Sanda Ft, Veronica David, Cornelia Grecesces CHIMIE(C3) Jon Bacit, George Lolo, Daniela Bogdan CHIME (C3) Paraschiva Arsene, Cecilia Marinescu CONTABILITATE Violeta sai, Gheorghe Negoescu ECONOMIA INTREPRINDERII VasileDan, Ruxanda aie Mani, Daniela Miran FCONOMIE Viorel Comes ton Bucur Sia Sancia Galina Boneh, Magdalena Plats DESEN TEHNIC Galviela Lichiardopo, Adana Logenia Gis Viorel hi DREPT 51 LEGISLATIE Camelia Toad, Andee Coban Andreea Raducan EDUCATIEMUZICALA Elena VacSnescu, Gabriela Botan Lucia Cela Gorgineans, FIZICA) Annie Pesca, Adana Gis, Alexand Bucin FIZICA 1) Ane Belen Adrian Datne, Octavian Dl Comelis Apostol Sines FiZicAr1) Constantin Manta FHZICA 2) Constantin Mantea FIZICAUES) Constantin Mantea GEOGRAFIE Gayot Pose, Nic. Aur ISTORIE Constantin Vad, Valentin Bako LIMBA GERMANA (13) (DEUTSCH INTERNATIONAL 2) Jigen Wegmann, Kal eine Bicker, Sylvie Schenk/ Siva Flores, Adriana Gheorghe LIMBA 51 LITERATURA LATINA Ciisianaopesc, Gheorghe Ceauyesc LIMBA SLLITERATURA ROMANA Sik Angelescu, Nicole Nicoc, Fi onescu MATEMATICA (M1) Jon Chesca, Liviu Pagan MATEMATICA (M1) Paul flondor, Liliana Preoteasa, Octavian Stinasi MATEMATICA (M2) Paul Flond, Liliana Preoteasa, Octavian Stina SOLICITARI $1 MASURARI TEHNICE ‘Mariana Constantin, Aurel Cioctlea-Vasilescu BiOLoGIE 1) Ent Berton iil cum (ct) Sanda Fat, Cornelia Grecesc, Veronica David couse (et) Geore ol fon Bac, Daniela Bogdan crise cr Soni ose, si Schiketone cre c2) George Lou, ton Bai, Daniela Bogdan craw (es) cress) Sanda ity, ComeliaGrcesc, Veronica David crisaescs) fon Bact, George Loli, Daniela Bogan CONTABILITATE Soe EcoNoMte Cin Bone, Magdalen Plats aichir) caaguenal FIZICA (FI) aici F263) Gtocrarie Ghpe Pose, Nic Att Nadh Dida INFORMATICA fon h Roses, unin St Bors Chie Means LciaCociana, INFORMATICA —TEHNOLOGI ASISTATE DEeAtculATOR hata Vote Robert Aurelian Sova Istonte Aa Soin Radulescu Constantin LIMBA GERMANA (3) (DEUTSCH INTERNATIONAL 3) lien Yegrann fol Men ke Shi Sehenk via loren, Asana Come LIMBA SLLITERATURA LATINA Gratana hope Cheon cenescu LIMBA ILITERATURA ROMANA SivivArglescu Dan lave MARKETING turns Dann Tibet, Damel serbaned, Razvan Zahara MATEMATICA (st) Pal londor,Cheenghe Gus, Octavian St MATEMATICA M2) Pan Hoe, Cheene Gus Octavian Sia socioLocit IsTORIE Boydan Teodorescu, Liviu Lazi, Mihaul Stamatescu, Ovidiu BozganCHIMIE Manual pentru clasaa11-a SANDA FATU / CORNELIA GRECESCU / VERONICA DAVID Cl filiera teoretic& / specializarile: matematic’-informatic, stiinte alenaturii; filiera tehnologica / profil resurse naturale si protectia mediului / specializarile: chimie industrial8 si protectia mediului, agricol, agromontan, veterinar. (Geeatf20COAprobat de Ministerul Educatiei si Cercetirii cu Ordinul nr. 4144 din 18 iulie 2001. CHIMIE. Manual pentru clasa a XI-a: C1 Sanda FATU, Cornelia GRECESCU, Veronica DAVID Copyright© 2001 — ALL EDUCATIONAL Toate drepturile asupra prezentei editii apartin Editurii ALL EDUCATIONAL. Nici o parte din acest volum nu poate fi copiatd fara permisiunea scrisd a editurii. Drepturile de distributie in strdinatate aparfin in exclusivitate editurii Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale ‘Fitu, Sanda Chimie: manual pentru clasa a XI-a: C1/ ‘Sanda Fatu, Comelia Grecescu, Veronica David Bucuresti: ALL EDUCATIONAL, 2001 128 p.; il.; 26. cm —(Liceall 2000) ISBN 973-684-405-6 1. Grecescu, Comelia IL. David, Veronica 54(075.35) Referenti: prof. dr. ing. Cornel Tarabasanu prof. gr. | Maria Stoica prof. gr. | Anghel-Radu Stoica Redactor: ing. Mariana Carbunar Design: Florian Bulmez Coperta colectiei: Stelian Stanciu Iustratia copertei: Carpaccio, /ntdmplari cu Sf. lcronim: Viziunea Sf. Augustin Tehnoredactare: Florian Bulmez Hustratii: Florian Bulmez Editura ALL EDUCATIONAL: Bd Timisoara, nr. 58, sect.6, 76548 - Bucuresti Tel: 402.2600 Fax: 40226 10 Distributie: Tel. 4022620; 4022634 Comenzila: _comenzi@all.ro URL http: liwwwall.r0 fn prezenta editie sunt folosite clemente grafice si fotografii din publicatii ce nu apartin edituri. ALL EDUCATIONAL nu a reusit s4 contacteze detinitori de copyright, dar va achita la cerere proprictarilor de drept costurile de reproducereMarea frumusete a stiintei este ca patrunderea, intr-un grad mai mare sau mai mic, in adancurile ei deschide Uusile unei $i mai abundente cunoasteri, coplesind cu frumusete $i utilitate. Michael Faraday Cuvant inate Chimia organica, mai mult decat oricare alta stiinta, are un rol aparte in viata noastra de toate zilele. in reactile care au loc in materia vie participa substante organice gi este, practic, imposibil a intelege transformarile acestora fara cunostinte de chimie organica. Studiul chimiei organice, prin multitudinea cunostintelor, necesita munca, metoda si, din ce in ce mai mult, o anumita putere de abstractie pentru a realiza coerenta existent intre compusii chimici, aparent foarte diferiti uni de alfii, si reactiile lor. De aceea, elevii care incep studiul chimiei organice au nevoie de o munca dirijata, respectiv, de o carte clara, interesanta, care si exprime simplu transformarile esentiale. Aceasta inseamna ca fenomenele trebuie mai intdi intelese gi apoi invatate. in aceasta carte am abordat acelasi mod de prezentare al cunostintelor cu care v-ati familiarizat in ani anteriori, astfel incat acestea sd fie cat mai accesibile si atractive. in prezentarea substantelor organice, a structurii si a proprietatilor lor am cautat s4 demonstram c& studiul chimiei organice face apel la inteligenta si imaginatie si mai putin la memorie. In acelasi timp, pe parcursul intregului manual am urmarit sé semnalam rolul important al acestei stiinte in domeniile cele mai diverse si cele mai pvansate: Medicina, biochimie, farmacie etc. | {| ‘Cuprins sion TAR RTE A HEN —— 2 Capitolul 1. Intvoducere in chimia organica 1.1. Introducere .... 1.2. Carbonul in naturé 1.3. Identificarea carbonului Analiza elementala calitativa (extindere), 1.4. Formule brute. Formule moleculare 5. Structura moleculelor compusilor organici Cifra de nesaturare (extindere) 1.6. Clasificarea compusgilor organi Capitolul 2. Hidvocarburi 2.1. Clasificarea hidrocarburilor. 2.2. Alcani . Metanul, CH, (Studiu de caz) Cicloalcani (Lectura document) 2.3. Alchene . Etena, C,H, (Studiu de caz).. Alcadiene (extindere) 2.4. Alchine .. 2.5. Hidrocarburi aromatice . Arene polinucleare cu nucle condensate (extindere) 2.6. Petrolul, surs& de materie prima organicd 2.7. Puterea calorica a combustibililor .... S2E9SN8 S2399 Capitolul 3. Compusi organici care contin functinni cu legaturi polare 3.1. Compusi halogenati... 3.2. Compusi hidroxilici Reac{ii de eterificare si esterificare (extindere) 3.3 Compusi organici cu azot . Reactia de diazotare (extindere) .. Coloranti (Lectura document)... Poluarea cu compusi organici a aerului, a apei si a solului . Test |... Test Il 4CAPITOLUL Introducere in chimia organica Carbonul este un element cu proprietati deosebite. Intreaga viata pe Pamant are la baza elementul carbon. Bogatia .chimiei carbonului” provine 4 ! SG enumeri elemente dintr-o proprietate caracteristicd a acestuia, de a se uni cu el insusi, prin legaturi covalente, formand lanturi de o diversitate practic infinita. bet Obiectivul major al chimiei organice este de a stabili o relatie intre i Sé diferenfiezi un compus structura substantelor si reactiile pe care acestea le dau. exgonic de unl anorgonic Indiferent carei clase apartine o substanta organica, principiul care sta la baza studiului acesteia este acelasi — structura unei molecule are intotdeauna _m Saimodelezi catene de atomi 0 legatura directa cu tipul de reactii la care aceasta participa. de carbon 3d stabilesticorespondenfa intre tipul legiturilor covolente si natura catenelor 1w SG stabilesti formule brute, moleculare si structurale ale ‘nor substante @ Si clasifici substanfele orgonice Termeni gi concepte 1m Elemente organogene 1 Catene de atomi de carbon ‘= Formule brute, moleculare, structurale w Radicali @ lzomeri 1 Corbon primar, secundar, tertiar ‘Aceasta masina de curse, cu performante tehnice remarcabile, este realizata dintr-un material pe baza de carbon mai rezistent decat ofelulJ. Berzelius (1779-1848) chimist suedez, propune in anul 1809, termenul de chimie organica. El intro- duce teoria fortei vitale. Ureea, substanta secretata de organismele vii, a fost separata pentru prima oara, in anul 1773, de Rouelle F. Wohler (1800-1882), chimist german, care realizeaza prima sinteza a unei substante organice. 6 LI. Introducere Pana la mijlocul secolului al XVIl-lea chimia studia nediferentiat atat compusi de origine vegetala sau minerala cat si compusi de origine animala. in acea perioada, chimistii incep sd clasifice substantele, in functie de provenienta lor, in compusi minerali si compusi organici, fapt care a determinat impartirea chimiei in doua ramuri: © chimia anorganica sau chimia mineral care studiaza substantele de origine mineral si derivatii lor (substante separate din regnul mineral: sol, subsol, atmosfera); © chimia organica care studiaz4 substantele sintetizate de plante sau animale (grasimi, alcool, uree etc.). Numeroase substante organice se cunosteau si se utilizau inca din Antichitate, dar compozitia acestora a putut fi stabilit& pe baza lucrarilor savantului francez Lavoisier, care a observat ca, prin ardere, acestea formeaza dioxid de carbon si ap&. Se demonstreaza astfel c& substantele organice contin carbon gi hidrogen, alaturi de care, pot exista gi alte elemente, in principal, oxigen si azot. Termenul de ,chimie organica* este utilizat, pentru prima oara, intr-un tratat de chimie, de savantul suedez Jakob Berzelius, care clasifica substantele in organice si anorganice, in functie de provenienta lor. Berzelius fundamenteaz4 aceasta clasificare pe idei filozofice, pornind de la teoria c&, in natura vie, substantele sunt supuse altor legi decat in natura lipsita de viata. Astfel, el credea cA substantele anorganice se pot sintetiza in laborator prin metode chimice, in timp ce substantele organice se obtin numai in organismele vii, cu ajutorul wfortei vitale" Aceastd idee a fost abandonata abia in anul 1828 in urma lucrarilor chimistului german F. Wéhler, care sintetizeazi ureea (substantd secretata de organismele vii, aproximativ 30 g/zi) din compusi minerali, cianatul de potasiu (KOCN) gi sulfatul de amoniu, prin combinarea cSrora urmarea obtinerea cianatului de amoniu, NH,OCN 2KOCN + (NH,),SO, > 2NH,OCN + K,SO, cianat de amoniu Prin incdlzirea solutiei de cianat de amoniu si concentrarea ei prin evaporare, Wéhler obtine o substanta cu aceeasi formulé de compozitie ca si cianatul de amoniu (NH,OCN), dar cu proprietati total diferite. vo HAN NH,OCN 2 * Yc=0 cianat de amoniu -H,N ures Dupa aceasta descoperire, sinteza organic’ s-a dezvoltat foarte mult. In momentul de fata, in lume, la fiecare cinci minute se sintetizeaza un nou compus organic, astfel cé majoritatea substantelor organice cunoscute in prezent sunt produgi de sinteza.Chimia este o stiinté unitara. Cauza principala a mentinerii clasificdrii substantelor in organice gi anorganice este legata de imposibilitatea omului de a asimila un material informational si experimental atat de vast cat si de existenta unor deosebiri importante intre cele doud categorii de compusi. Compusi organici contin un numar foarte mare de atomi in moleculd (de la cativa atomi pana la milioane de atomi); sunt in general insolubili in apa si electroliti; au puncte de topire si de fierbere relativ scazute; se descompun usor prin incdlzire (un numar mic de substante organice rezista la temperaturi mai mari de 500°C); multe dintre substantele organice pot fi folosite drept combustibil; sunt formate, in general, prin legaturi covalente; dau reactii lente si de cele mai multe ori reversibile. Compusi anorganici in general, numérul de atomi din structura unui compus este mai mic decat 25; frecvent se dizolva in apa si sunt electroliti; majoritatea substantelor anorganice au Puncte de topire gi de fierbere ridicate; au o mare stabilitate termicd (unele substante anorganice rezista pana la 3500°C); rareori sunt combustibili; sunt formate atat prin legaturi ionice cat si covalente; frecvent, dau reactii rapide si ireversibile. Cu toate deosebirile dintre proprietatile lor, atat substantele anorganice cat si cele organice respecta legile generale ale chimiei. Termenul de chimie organic introdus de Berzelius (1808) a fost imbogatit de savantul german Kekulé (1851), care formuleazd urmatoarea definitie: ,Chimia organicé este chimia compusilor carbonului, naturali sau artificiali*. Aceasta definitie nu este pe deplin satisfacatoare, deoarece carbonul, ca element, si o serie de compusi ai lui (oxizi, acid carbonic, carbonati, H carburi metalice) sunt considerati substante anorganice Rafiunea care a stat la baza studierii unor compusi ai carbonului in cadrul chimiei organice se datoreste numérului mult mai mare de compusi organici si particularitafilor structurale ale acestora. In substantele organice, elementul carbon este combinat cu un numar mic de elemente: hidrogen, oxigen, azot, halogeni, sulf si fosfor. Aceste elemente se numesc elemente organogene. In majoritatea compusilor organici alaturi de carbon se gaseste hidrogen. Numérul compusilor organici care contin hidrogen este aproximativ egal cu numérul total de compusi organici; se cunosc numai 500-600 de compusi organici far hidrogen. Elemente organogene. Combinatiile care contin in structura lor numai atomi de carbon gi hidrogen se numesc hidrocarburi. Hidrocarburile stau la baza clasificarii tuturor compusilor organici, deoarece tofi ceilalti compusi organici, care contin si alte elemente, pot deriva, teoretic (si cel mai adesea practic), din inlocuirea atomilor de hidrogen cu atomi ai altor elemente organogene: oxigen, azot, sulf, fosfor si halogeni.© Tote elementeleorganogene sunt nemetale, in anul 1889, chimistul german K. Schérlemmer defineste chimia organica astfel: a: | = Corbonul exista in trei stiri alo- Beane eheaie de sinteza depaseste {in noturd sub forma de séruti ale | Prezent cifra de sapte milioane, in timp ce numarul compusilor anorganici ccidului carbonic (carbonafi). este de ordinul catorva sute de mii. 1 in sol opar depocite de substonfe Este de retinut ca nu poate fi trasata o granita neta intre chimia ‘organice formate prin fermentatie ~organica si celelalte ramuri ale chimiei, deoarece natura nu cunoaste ‘noeroba: gaze naturale sipetrol. delimitari nete intre fenomene. 12. Carbonul in natura ROO, Carbonul, constituentul esential al materiei vii, se gaseste in patru mari rezervoare: atmosfera, hidrosfera (oceane), biosfera gi litosfera (roci si sedimente carbonate, combustibili fosili). Transformérile pe care le sufera carbonul in natura sunt consecinta urmatoarelor procese: — fizico-chimice, intre atmosfera si oceane; — biochimice, intre atmosfera gi lumea vie. Ca urmare a acestor transformari, un atom de carbon iesit dintr-un anumit rezervor poate reveni in acelasi loc in urma unui proces mai mult sau mai putin complex. Toate procesele prin care carbonul trece din atmosfera in ocean si apoi in corpurile plantelor si animalelor reprezinta circuitul carbonului in natura. Principalul ,purtator” al carbonului in natura este dioxidul de carbon. q Plantele absorb CO, din atmosfera gi il transforma in zaharide (glucoza, amidon, celuloza). Procesul este cunoscut sub numele de fotosinteza. lumina 6CO, + 6H,O —Y™4 5 C.H,,0, + 60,7 Plantele verzi, care contin glucoz& clorofila, pot transforma mom scarbonul mineral" din CO, ncO, + nH,0 ——“—-~ (CH,O), +-nO, in ,carbon organic’. polizaharide (amidon, celuloza, zahar) 8BIOSFERA Utilizarea Utilizarea calcarului combustibililor (materiale de fosili Circuitul carbonului in natura. Termeni: carbon mineral, carbon organic, se refera la prezenta elementului carbon in compusi anorganici, respectiv, compusi organici. Acest proces se numeste sintezé clorofiliana si este o reactie endoterma. Energia necesara provine de la lumina soarelui, astfel ca sinteza clorofiliand este o reactie fotochimica. Pané la inceputul erei industriale, fluxul intre diferitele rezervoare asigura 0 concentratie constant& a dioxidului de carbon in atmosfera. Ca urmare a activitatii umane din ultimele decenii, concentratia CO, a crescut foarte repede, in timp ce schimburile intre atmosfera si celelalte rezervoare au ramas limitate. Dioxidul de carbon este, in mare parte, responsabil de producerea efectului de sera. Variatiile naturale ale concentratiei lui conduc la schimbari climaterice importante. Intensificarea efectului de sera conduce la incdlzirea planetei, ceea ce are consecinte dificil de evaluat in prezent. in ultimele decenii, meteorologii au aratat c& suprafata planetei s-a incdlzit cu mai mult de 0,5°C. Faptul este confirmat de topirea ghetarilor si de aparitia vegetatiei alpine in zonele pan nu demult inghetate; multe ecosisteme sunt foarte sensibile la aceasta variatie a temperaturii. Pentru un om sau un animal, 95% din carbonul organic continut in alimente se transforma in carbon mineral (CO,) si 5% serveste in metabolismul organismului pentru a fabrica lipide, proteine si glucide. 9Resurse naturale de carbon mt Lemnul, format in principal din celuloza, a fost utilizat de-a lungul timpului ca sursd de energie, in constructii etc. Din lemn se extrage celuloza, din care se obtine hartia, indispensabila societatii moderne, gi fibrele textile artificiale. ~ Bumbacul, lana, matasea naturala sunt substante pe baza de carbon, care se folosesc in industria textila. » Glucidele (glucoza, fructoza, zaharul) sunt continute in plante, legume si fructe. » Lipidele (substante grase), descompuse in timpul proceselor metabolice, furnizeaza »materia prima* biosintezei numeroaselor substante, ca de exemplu, steroizi (colesterol, hormoni etc.). Lipidele reprezinta, pentru organism, o forma de stocare a energiei, fapt ce permite unor animale s& hiberneaze. » Proteinele, suportul material al vietii, sunt componentele esentiale ale celulelor. Proteinele se gasesc in plante (grau, mazare, cartofi, spanac etc.) si animale (sange, muschi etc.). » Cantitati mari de carbon se gdsesc in depozite de carbune, petrol si gaze naturale. Acumularea in depozite a fifeiului se explica prin faptul c& densitatea acestuia este mai mica decat a apei si a rocilor sedimentare. Petrolul are tendinta de a se deplasa catre suprafata solului, prin rocile poroase, acumulandu-se in vecinatatea rocilor impermeabile. In figura de mai jos este prezentaté o sectiune a unui astfel de zicdmant. Adancimea z&camintelor este variabild. In prezent, se foreaza la adancimi din ce in ce mai mari pentru a exploata zdcamintele de petrol. Presiunea la care este supus acesta sonda In z&cdmant este mare, ceea ce face ca petrolul si gazele sA erupd la suprafaté atunci cand stratul impermeabil este perforat. Ramura industriei care se ocupa cu prelucrarea petrolului se numeste petrochimie. 13. Dentificarea carbonuli Carbonul din substantele organice se identificd prin pirolizé gi petrol apa combustie. Prin piroliza se intelege incalzirea unei substante in absenta aerului, la o temperatura de peste 650°C. © RD Experimenteaza si invatd sense Piroliza zaharului intr-o eprubeta prevazutd cu un dop prin care trece un tub efilat introdu zahar pudra (v. figura alaturata). Vei observa ca zaharul incepe s& se topeasca, se ingailbeneste, se transforma in caramel, apoi se innegreste. Gazele care se degaja prin tubul efilat sunt combustibile si ard; la partea superioara a eprubetei vei observa formarea unor picaturi de apa. La terminarea reactiei, ramane un reziduu negru gi poros; acesta Piroliza zahdrului. este carbonul din zahar. 10Piroliza lemnului Introdu cAteva aschii de lemn intr-o eprubetd, ca in experienta anterioara. Incalzeste puternic eprubeta. Vei constata formarea unor picaturi de apa pe peretii eprubetei, degajarea unui fum format din particule de carbon si gaze de combustie. La terminarea reactiei, in eprubeta ramane un reziduu negru, care nu este altceva dec&t carbonul din celuloza. Piroliza tutunului Tutunul poate fi pirolizat la fel ca zaharul si lemnul. Prin piroliz& se formeaz4 gudroane, produse care sunt cancerigene (un fumator igi ,umple" pldmanii cu aceste produse). La piroliza substantelor organice ramane un reziduu negru, care pune in evidenta prezenta carbonului in structura acestora. Combustia alcoolului etilic Fixeaza un tampon de vata imbibata in alcool etilic la capatul unei baghete; aprinde tamponul. Vei observa ca alcoolul arde cu flacra. Introdu tamponul aprins intr-o eprubetd. La sfargitul combustiei scoate bagheta si adauga cativa mililitri de apa de var. Vei observa aparitia unei tulbureli, care indicd prezenta CO, produs prin reactia dintre carbonul existent in alcoolul etilic gi oxigen. CO, + Ca(OH), > CaCO, + HO Combustia incompleta a motorinei intr-o capsula de portelan introdu 2-3 cm? de motorina, apoi da-i foc; lichidul arde. Acopera partial flacdra cu o alt capsula de portelan. Observa fenomenul gi interpreteaza rezultatele. Combustia amidonului Intr-o eprubeta la care ai adaptat un tub indoit in forma de L introdu un amestec de oxid de cupru si faina. Capatul liber al tubului introdu-| intr-o eprubeta cu apa de var. Incdlzeste eprubeta cu amestecul solid, agitand usor. Observa fenomenele gi interpreteaza rezultatele. Prezenta elementelor organogene alaturi de carbon, in substantele organice, poate fi pusa in evidenta prin analiza elemental calitativa (substantele organice sunt transformate in compusi anorganici simpli, usor identificabili pe baza metodelor chimiei analitice). Azotul se transforma fn azot molecular, hidrogenul in apa, carbonul in dioxid de carbon, sulful in hidrogen sulfurat. Pentru a putea fi analizaté, o substanta trebuie sa fie in stare de puritate analiticd (s& continad o singura specie de molecule). Stabilirea formulelor substantelor organice se face pe baza analizei elementale cantitative, care reprezinta ansamblul de operatii (metode chimice gi fizico-chimice) care permit determinarea proportiei elementelor care intra in compozitia unei substante organice. Hidrogenul sulfurat (HS) poate fi identificat cu ajutorul acetatului de plumb, Pb(CH,COO),, cu care formeaza un precipitat de culoare neagr&. Scrie ecuatiile reactiilor de formare a urmatoarelor sulfuri: ZnS (pp alb), MnS (pp roz), CuS (pp negru). Oricare dintre ele poate folosi la identificarea H,S. =. Combustia motorinei Combustia alcoolului etilic. © Toate substantele organice contin celementul carbon. faing si CuO Calor, Combustia amidonuluiFiltrarea. © in procesele de purificare nu se obgin substante pure; fracile sepa- rate din amestec sunt imbogifite ‘intr-unul din compusi. De aceea purificorea se reolizeazi prin repetri ole procesulu, pin cind proprietifile fizice ale substantei obfinute rman constante, Instalatie pentru distilare. 12 Lectura document Purificarea substanfelor organice Un compus este pur atunci cand este format din molecule identice. Substantele organice se gasesc in natura sub forma de amestecuri si tot astfel se obtin, in general, ca produsi de sinteza. Amestecurile contin moleculele a doua sau mai multe substante si au proprietati fizice diferite de cele ale compusilor puri din amestecuri. Pentru a putea studia proprietatile fizico-chimice ale substantelor, acestea trebuie sa fie in stare pura. Cele mai utilizate metode de purificare ale substantelor organice sunt: cristalizarea, sublimarea, distilarea, extractia si cromatografia. Cristalizarea este metoda de purificare a substantelor solide prin separarea acestora din solutia unui solvent adecvat, pe baza dependentei solubilitatii de temperatura. © &® Experimenteaza si invata Purificarea acidului benzoic prin cristalizare Dizolva 2g acid benzoic in 100 mL apa, la fierbere. Filtreazd solutia fierbinte pe un filtru cutat si raceste-o pe o baie de apa si gheata. Cristalele depuse la racire le separi prin filtrare. Sublimarea este operatia prin care o substanta solida se transforma direct in stare de vapori, urmata de condensarea vaporilor obtinuti prin punerea lor in contact cu o suprafata racita. Purificarea prin sublimare reprezinté o metoda simpla si eficace, deoarece produsul obfinut are o puritate avansatd; operatia se executd la temperaturi relativ joase, la care reactiile de descompunere ale substantelor sunt practic excluse. Dintre substantele care se pot purifica prin sublimare amintim: naftalina, acidul benzoic, anhidrida ftalic&, ftalimida Distilarea reprezinté metoda de purificare a substantelor in stare lichid&, si consta in operatia de transformare a substantei lichide in stare de vapori, urmata de condensarea vaporilor obtinuti cu ajutorul unui sistem de racire adecvat (refrigerent). Separarea si purificarea lichidelor prin distilare se bazeaza pe proprietatea substantelor din amestec de a trece in stare de vapori, de cele mai multe ori ca substanta pura, atunci cand se atinge temperatura de fierbere. Prin distilare simpla se pot separa amestecurile de lichide la care diferenta dintre punctele de fierbere este de minimum 50°C. Compusii cu puncte de fierbere apropiate distil practic in mare masura impreuné si se separa intr-o coloana de fractionare, in care au loc condensari si vaporizari continue inainte de a ajunge la zona finalé de condensare. Se pot astfel separa amestecuri de lichide cu diferente de 2°C intre punctele de fierbere.Extractia este operatia de separare a uneia sau a mai multor substante dintr-un amestec solid sau lichid (faze de extras) cu ajutorul solventilor selectivi. in cazul cel mai simplu, solutia apoasa a substantei organice de purificat se amestecd cu un solvent organic (eter, benzen), se agita bine (intr-o palnie de separare), timp in care substanta organica trece din faza apoasa in cea organicé. Se las& amestecul s& se linigteascd si apoi componentele se culeg in vase diferite. La ora actualé existé aparate automate care se folosesc pentru extractii repetate. Cromatografia este metoda fizica de separare care se bazeaza q pe proprietatile absorbante selective ale diferitelor corpuri. La trecerea unei solutii ce contine un amestec (faza mobild) peste un mediu absorbant, coloana, hartie (faza fixa), acesta fixeaza selectiv 2 - i ; Palnia de separare se componentii din solutie, permitand separarea lor. folossste pentra separares Cromatografia s-a utilizat pentru prima oara cu ocazia separdrii _jichidelor nemiscibile colorantilor din frunzele verzi. ee Analiza elementala calitativa Dupa izolarea si purificarea unei substante organice, identificarea elementelor care intra in compozitia ei se face prin efectuarea analizei elementale calitative. Principiul care sta la baza analizei elementale este transformarea substantei organice in substante anorganice simple, usor identificabile. © B® Experimenteaza si invata Identificarea carbonului gi hidrogenului Determinarea calitativa a carbonului si hidrogenului se realizeaza prin oxidarea substantei organice de analizat. In acest caz, carbonul se transforma in dioxid de carbon si hidrogenul in apa (vezi experientele de la pag. 10-11). Pentru identificarea celorlalte elemente anorganice substanta organic se ,mineralizeaza” (se transforma in substante anorganice simple) prin reactie cu sodiul metalic. @ Introdu o cantitate mic& de substant& organic intr-un tubusor de combustie si adauga © bucaticd de sodiu metalic, pe care in prealabil |-ai sters bine cu hartie de filtru. Inc&lzeste tubusorul la rogu, in flacdra unui bec de gaz. Prin mineralizare are loc urmatoarea reactie: Subst. org (C, H, N, X, S ...) + Na > NaCN + NaX + NaS + cianuraé halogenura sulfura de sodiu de sodiu de sodiu Tubygor de, Tubusorul adus la rosu se introduce intr-un pahar Berzelius, care confine combustie. 100 cm? apa distilata. Solutia obtinuté se filtreaza, iar din filtrat se identifica elementele organogene existente. Identificarea azotului @ Introdu intr-o eprubet& 3 mL filtrat, obtinut in reactia de mai sus, peste care adaugd 1 cm? solutie sulfat feros si cdteva picdturi dintr-o solutie care contine ioni de Fe®. Incalzeste solutia la fierbere si adauga 1-2 mL solutie HCI. Vei constata aparitia unei coloratii albastre 13intens, datorité formarii ,albastrului de Berlin", conform urmatoarelor reacti: FeSO, + 6NaCN - Na,[Fe(CN),] + Na,SO, hexacianoferatul (II) de sodiu 4FeCl, + 3Na,[Fe(CN),] > Fe,[Fe(CN),], + 12NaCl albastru de Berlin © Existenta azotului intr-un compus organic mai poate fi pusa in evidenta printr-un test de culoare cu ajutorul reactivului Griess. Reactivul Griess este o solutie format din acid acetic 30 %, acid sulfanilic 1% gsi a—naftilamina 1 %. Introdu intr-o eprubeté un amestec format din substanta organica de analizat si dioxid de mangan, acopera gura eprubetei cu hartie de filtru imbibata cu reactiv Griess si apoi incalzeste-o la flacdra unui bec de gaz. Dupa 1-2 minute vei constata aparitia unei coloratii rosie-roz pe hartia de filtru, datorita reactiei oxizilor de azot formati cu reactivul Griess. Identificarea halogenilor @ Introdu intr-o eprubeta 4 ml filtrat la care adauga 2-3 picdturi solutie HNO, si fierbe amestecul 1-2 minute. Peste amestecul racit adauga 1 mL solutie AgNO,. Formarea unui precipitat indicé prezenta halogenilor in substanta organica analizata. NaX + AgNO, — AgX! + NaNO, halogenura de argint Halogenii pot fi identificati in functie de culoarea precipitatului obtinut: — AgCl — alb; precipitat solubil in amoniac; — AgBr — galben deschis; precipitat insolubil; — Agl — galben inchis; precipitat insolubil. @ Halogenii pot fi identificati in egal masura pe baza testului Beilstein. Un fir de cupru (0 plécuté de cupru) pe care se ia 0 micd prob& de substan organica se introduce in flacdra unui bec de gaz. Aparitia culorii verzi indicd prezenta halogenurilor de cupru. Identificarea sulfului Sulful se identifica sub forma de PbS cu ajutorul unei solutii care contine ioni de Pb”. @ Introdu intr-o eprubeté 4 ml filtrat de la mineralizarea substantei cu sodiu si 1 mL solutie apoasa de acetat de plumb. Vei observa formarea unui precipitat negru de sulfur de plumb, conform urmatoarei react Na,S + (CH,COO),Pb > PbS! + 2CH,COONa sulfura de plumb L4. Formule brute. Formule moleculare ss. Analiza substantelor organice gi a proprietatilor acestora a evidentiat faptul cd ele sunt formate din molecule, in care principalul element constituent este carbonul. Moleculele sunt cele mai mici fractiuni ale unei substante, care pastreaza proprietatile acesteia si au 0 compozitie constant bine definita. Pentru a putea explica si diferentia proprietatile substantelor organice trebuie cunoscute formulele moleculare. Acestea se determina pe baza analizei elementale calitative si cantitative. Rezultatele analizei elementale cantitative se exprima in procente; de exemplu, substanta metan confine 75% carbon si 25% hidrogen. Pe baza compozitiei procentuale se stabileste formula bruté (empiricd) a substantei respective 14Exercitin rezolvat Pentru substanta metan, cu compozitia procentuala indicat’, for- mula brut se determina astfel: @ se stabileste numarul de atomi-gram din fiecare element: 75 25 C: 45 = 6,25 atomi-gram; H: “| = 25 atomi-gram. @ se stabileste raportul de combinare in atomi: C:H = 6,25: 25;C:H=1:4. substanfelor cu urmétoarele Formula brut a metanului este (CH,),. composi procera 0) benzen: 92,3% C si7,7% H; Formula brut a unei substante nu permite determinarea formed: 40% C; proprietatilor fizico-chimice ale acesteia, deoarece exist un numar 5548 os 66644, mare de compusi care au aceeasi formula bruta. Pentru caracterizarea unei substanfe trebuie stabilité formula moleculara. Formula moleculara poate fi egald cu formula bruta sau poate fi un multiplu de numere intregi a acesteia. Pentru a stabili formula moleculara este necesar s4 se cunoasca masa molecular (M) a substantei respective. formula moleculara = (formula bruta), M (masa moleculara) M’ (masa formulei brute) | Exercitia rezolvat 1. Determinarea formulei moleculare cand se cunoaste compozitia in procente de masa. Prin analiza elementala a unei substante, care contine carbon, hidrogen si oxigen, s-au obtinut urmatoarele rezultate: 54,55% car- bon $i 9,09% hidrogen. Care este formula moleculara a substantei, daca masa moleculara a acesteia este 887 Aflarea procentului de oxigen se face prin diferenta: 100 — ( 54,55 + 9,09) = 36,36% oxigen. @ Stabilirea numarului de atomi-gram din fiecare element: 54,55 9,09 36,36 Cc: 42 1” 9,09; O: @ Stabilirea formulei brute: C:H: 0 = 4,54 : 9,09 : 2,27; se simplificd raportul prin valoarea cea mai mica: C:H:0=2:4:1. Formula bruta: (C,H,0), @ Stabilirea formulei moleculare: Meco n=— Mc.40 ‘e Procentul de oxigen dintr-o = 227, substonfii organic se determind 16, ae prin diferent. = 4,54; H: ; n= 88 <9 Formula molecular’: C,H,0,.2. Determinarea formulei moleculare cénd se cunosc produsii analizei elementale. Prin arderea a 2,9 mL (c.n.) hidrocarbura gazoasa se obtin 17,08 mg CO, si 7 mg H,O. Sa se determine formula moleculara a hidrocarburii. Metoda | @ Aflarea maselor de carbon si hidrogen din produsii analizei elementale: 44 mg CO, 12mg C 17,08 mg CO,.......x mg C x = 4,65 mg C © Stabilirea formulei brute: c: 485 ~ 0,387 atomi-gram; H: O”” = 0,77 atomi-gram. C : H = 0,387 : 0,77; C: H=1:2 Formula bruta: (CH,),. © Determinarea masei moleculare a hidrocarburii. : Morabei = Me * My Mops = 4,65 + 0,77; Movs = 5.42 mg. 1 Masa molecular a substonfelor in Pentru determinarea masei moleculare se aplica legea lui Avogadro. store gozoosd se poote determina 2,9 mL hidrocarbura . 4 mg. po eae legit ogo, 22,4 x 10? mL..... M ‘ M = 42 g. a" © Stabilirea formulei moleculare: i iv, M 42 tae ded esas oe n=“ n= = 3. Formula moleculara: C,H,. Volume egole de gaze Mrcrmuta oats 14 aflate in aceleasi conditi de Metoda Il Temperatura si presiune conjin © Determinarea masei de CO, care se degaja la arderea unui acces umr de molecule (lege mol de substanta. {oi Avogadro). 2,9 mL hidrocarbura . 17,08 mg CO, = Volum molar este voluml unui 22,4 x 10° mL x mmol de goz misurat in condi x = 132 g CO, ‘normale de temperatura si presiune 132 (0°Csi1 atm): = : 7 i reat Moog = 44 i Meo, = 3 moli 3 moli CO, > 3 ator 2,9 mL hidrocarbura . 22,4 x 10° mL... y = 54g H,O0 -gram de carbon 7 mg H,O Paso = 4g 5 Mao = 3 moll. 3 moli HO — 6 atomi-gram de hidrogen. Formula moleculara: C,H,. REZOIVA e in urma combustiei a 2,24 dm® (c.n.) hidrocarburé se obtin ie x 22g CO, si 9 g H,O. Sa se determine compozitia procentuala, for- Se iNe wu. yt Sy mula brut si formula moleculara a hidrocarburii. @ La analiza elemental a 4,65 g de substanta X se ob{in 633,7 mL azot, masurat la 27°C si 740 mm col Hg. Sa se determine formula moleculara a substantei, stiind c& aceasta contine 77,42% carbon si un singur atom de azot in molecula. 1615. Structura moleculelor compusilor ovganici =x Intre ani 1858 si 1861, August Kekulé, Archibald Scott Cauper si Aleksandr Butlerov, au reusit, in mod independent, s& stabileasca o teorie a structurii compusilor organici, pornind de la urmatoarele premise: — atomii prezenti in compusii organici pot forma un numar fix de legaturi; masura capacitatii elementelor de a forma legaturi se numeste valen{a; — atomul de carbon se poate uni cu alti atomi de carbon, folosindu-si una sau mai multe valente. In tunctie de numarul de legaturi pe care le formeaz& in compusi, atomii pot fi: ¢ —0. H. Ch N S. atom de atom de atom de atom de atom de atom de carbon oxigen —_hidrogen clor azot sulf tetravalent divalent monovalent monovalent trivalent divalent 15.1 Catene de atom de carbon “=a O proprietate caracteristica a atomului de carbon este aceea de a se uni cu alti atomi de carbon pentru a forma /anfuri de atomi, numite catene. in functie de structura lor, catenele pot fi: | I Ilotiuoe Liniare:s —C—C—cC—; —c—C—C—C-; —c—c—c—c—c— 1otit Proud oe | 1b od tttotol Ramificate: —C—C—C—C—; —c—c-—c—c—c— 1ototot Ebrotd —c— =¢= c= I | I \7 \ 4 / 1 | Cy. pening, Ciclice: -o—¢~ de oh “oN \ if ~¢—¢- ~cL ee P-4 —o—c Tso" ZN Catenele in care atomul de carbon se leagd numai prin legaturi covalente simple se numesc catene saturate. Catenele care contin pe langa legaturi simple si legaturi covalente multiple (duble sau triple) se numesc catene nesaturate. I C. \ X \ VAN Yo=o-G-; Se=c—c-; < 5 RS 1 fe o4 rT) oS ; ! it catena ciclicé nesaturata in functie de numarul de legaturi chimice pe care un atom de carbon le poate stabili in catena cu alti atomi de carbon, acestia pot fi clasificati in: \ I — primari, care se leaga printr-o singura covalenta de un alt atom de carbon: “Fy 17,— secundari, care se leaga prin doud covalente de alti doi atomi de carbon (legaturi simple) sau de un singur alt atom de carbon prin legaturé dubla: pt Yomi eK ry — terfiari, care se leaga prin trei covalente de alti atomi de car- I 2G. bon: 4h. ee 7 —Cc=c— © in metan, otomul de carbon se» — Guaternari, care se leaga prin cele patru covalente de alti atomi © intro catendiromificaté pot exista umes ner, © 0 catend lniord satura —— ep, HEE tute puede ton de carbo. — Ree & © Precizeaza tipul atomilor de carbon din urmatoarele catene: SY bio ‘numa ato de carbon primar’ si secundari. 15.2. Formule structurale. Izomerie Aceleiasi formule moleculare fi pot corespunde mai multe reprezentari structurale. Astfel, substantei cu formula moleculara C,H,, fi corespund urmatoarele formule structurale: tad ay el H-P—F—C—0H, H,C—CH,—CH,—CH,; H—G—C—C—H, H,C—FH—CH, HHHH H! ow Hs Formulele structurale dau unele informatii referitoare la proprietatile substantelor. intre structura si proprietatile substantelor exist o relatie univoc’. Unele substante cu numar mic de atomi de carbon in molecula, CH,, C,H,, CH,O, se pot caracteriza pe baza formulelor lor moleculare. 18In cazul substantelor cu numar mai mare de atomi de carbon in molecula, cunoasterea formulelor moleculare este insuficienta, deoarece la aceeasi formula moleculara corespund mai multe formule structurale, — © tzomeria este fenomenul datoriti care apartin unor substante cu Propriotai fizice si chimice diferite. cirvia unei onumite formule molecular pot crespunde mai ‘te structurichimice si deci on multe substante cu prop difeite,tzomeri (izo = wl ‘meros = parte — in Ib. greacd). Existenta izomerilor este una dintre cauzele care determina numarul mare de substante organice; numérul izomerilor este cu atat mai mare cu cat o substantd are o compozitie mai complexa. De exemplu, compusul cu formula moleculara C,H,O are doi izomeri: CH,—CH,—OH CH,—O—CH, alcool etilic dimetiteter Structura moleculelor depinde de natura atomilor componenti de orientarea rigid in spatiu a legaturilor covalente dintre atomi, respectiv, de configuratia moleculelor. Metanul, cea mai simpld substanta organicd, are o structura tetraedrica. in centrul tetraedrului se afla atomul de carbon, iar cei patru atomi de hidrogen ocupa 4 pozitii echivalente in varfurile tetraedrului. Unghiurile dintre valentele atomului de carbon sunt egale cu 109°28". in cazul unei molecule formate din 2 atomi de carbon, atomul de carbon isi pastreaza structura tetraedrica. C,H,—OH HH 4 Hot Hee HH A Structura tetraedricé este caracteristicd tuturor compusilor organici in care exist numai legaturi simple (a). Leg&tura o permite rotatia liber in jurul sau a atomilor sau a grupelor de atomi pe care le uneste. Catenele saturate liniare se prezint& sub forma unor linii in zig- zag, care datorit& rotatiei libere pot adopta diferite conformatii. H HH oH \w-H \ AG H be cH H ve i A SR ANG Ww “G Modetul structural al oF we 4 Poy Hee ns, moleculei de metan. Conformatii ale moleculei de butan. Frecvent, in reprezentarea structurii moleculelor compusilor organici se utilizeaz4 formulele de proiectie, care redau in plan imaginea spatiale a moleculelor. In mod curent, in reprezentarea moleculelor se figureaza numai legaturile C—C; rezultatul unei astfel de reprezentari sunt formulele plane (nu redau aranjarea atomilor in spatiu), de exemplu, formula Modelul structural al moleculei de butan: CH,—CH,—CH,—CH,. moleculei de etan. 19psinntste 150 legaturd dublé este format intr legitur cso logit (gtr hig est format nto legitur dou lodturi IEG © Pentru oformulé molecular H,: forma compusuui soturat este Pentru o substan organic cu fr mula generale: 4,0.XN, 2o+2-b-e+d 7 © |, = 0, corespunde compuslor saturati acicii © |, = 1, corespunde prezenei unei able leg in molecu sav @ ii, |= 2nd prerenio a dud dle fegitori sau a nei triple lgitwri «ui lsc une dbl lr say 0 dood cr 20 Cifra de nesaturare Proprietatile fizico-chimice ale substantelor organice depind de tipul de legaturi stabilite intre atomii care formeaza substanta respectiva Pentru substanta cu formula moleculara C,H,,O se pot stabili mai multe structuri. Redéim mai jos cateva dintre ‘acestea H.C" a ;—CH,—OH; Heo 08: CH, He oH, ° d CH,—CH,—CH,—CH,—C_; CH,—CH,—C—CH,—CH, not Se constata cd nici unul dintre compusii imaginati nu are o structura aciclica saturata, deoarece fata de compusul saturat cu acelasi numar de atomi de carbon (C,H,,0) lipsesc doi atomi de hidrogen. Absenta acestor doi atomi de hidrogen este redata structural printr-o legatura dubla sau ciclu. Se numeste indice de nesaturare sau cifra de nesaturare numarul de perechi de atomi de hidrogen care lipsesc din molecula unui compus organic comparativ cu substanta saturata aciclicd cu acelagi numéar de atomi de carbon (numér de cicluri plus numér de legaturi n). Indicele de nesaturare se noteaz I, Exemplu. Pentru substanta cu formula C,H,, |, = 1, deoarece are © pereche de atomi de hidrogen mai putin decat compusul saturat C,H,. Aceasta presupune prezenta unei duble legaturi sau a unui ciclu in molecula: H,C=CH—CH, H.C—CH, Daca in molecula sunt prezenti si alti atomi decat carbonul si hidrogenul, indicele de nesaturare se calculeaza astfel = oxigenul si sulful nu modificé numarul de atomi de hidrogen necesari, deci nu intra in calculul /,; — halogenul se considera ca un atom de hidrogen; — azotul cu valenta 3 se ia in calcul ca o grupare CH. Exemple. © C,H,O se considera ca si compusul C,H,. Alcanul cu 4 atomi 10-8 de carbon CH Iy= y= 4 © C,H,Cl se considera ca si compusul C,H,.Alcanul cu 5 atomi 12-(7 +1) de carbon C,H, > Iy = 2 = © C,H,N —> corespunde compusului C,H,, care are /,, = 0. Indicele de nesaturare permite identificarea structurilor care pot corespunde unei formule moleculare © Calculeaza |, pentru substantele organice cu urmatoarele formule moleculare: C,H,Cl,; C,H,OBr,; C,H,N; C,H,CI,N.16. Clasificaiea compusilor organic’ sae Unul dintre obiectivele chimiei organice este acela de a stabili o relatie intre structura moleculelor si proprietatile lor fizice si chimice. Substantele organice se pot clasifica atat in functie de natura legaturilor chimice cat si de anumite grupe de atomi care determina o reactivitate chimicd specific (grupe functionale). Un mare numér de substante organice contin in structura lor numai atomi de carbon si hidrogen. Acestea se numesc hidrocarburi. Atomii de carbon pot fi legati prin legaturi simple (0), duble (o-n) sau triple (o-n-n). Alte clase de compusi pe lang atomi de carbon gi hidrogen contin si atomi ai altor elemente organogene Grupele functionale pot fi secvente structurale ce includ legaturi x sau grupe care contin alte elemente organogene. Marea majoritate a substantelor organice contin grupe functionale sub forma de legaturi multiple (C=C, C=C) sau legaturi polare carbon-heteroatom (C—CI; C—O, C—N etc). Astfel un compus organic cu functiuni este format dintr-un rest de hidrocarbura saturata aciclica i © grupa functional Un compus organic se poate reprezenta, in mod general, prin formula: in care: R reprezinta restul de hidrocarbura (radical hidrocarbonat); Y = grupa functionala; c4nd Y este un atom de hidrogen, compusul este o - hidrocarbura: RH. in functie de numérul atomilor de hidrogen, care se pot substitui in molecula unei hidrocarburi, grupele functionale se clasificd in: — monovalente, care se leaga printr-o legatura simpla de radicalul hidrocarbonat (Inlocuieste un atom de hidrogen); de exemplu, R—Cl; R—OH; ~ divalente, care se leaga printr-o legatura dubla de restul hidrocarbonat (inlocuieste doi 2 atomi de hidrogen); de exemplu, R-CC , R-C=0; H R Ten ~ trivalente, care se leaga printr-o legatura tripla de restul hidro- QO @ Heteroatom — atom care intra in carbonat sau inlocuiesc trei atomi de hidrogen; de exemplu, R—C’—,_compozfa un compus organic Noon atl det carbons hidrogen R—CEN. ‘© Hidrocarburile sunt compusi ‘organic care contin mai atom de Toti compusii care contin aceeasi grup functional au propriet&ti carbons hidrogen: RH. fizico-chimice asemanatoare. — | . ‘© Compusii cu functiuni sunt sub- Nofiunea de grup functionala a permis sistematizarea a milioane ™ stante orgnice care contin o de compusi organici gi a simplificat studiul acestora. legturs mull sou o legturs In tabelul urmator se regasesc principalele grupe functionale si vt. clasele de substante pe care le formeaza: 21Halogen Derivati halogenati|cH,—c! clorura de metil Br, 1) CH,=CH—Br —|bromurd de vinil oH Joxigrt | R-OH Compusi hidroxilici]CH,—OH alcool metilic (hidroxil) Ic,H,—OH fenol sh — |sutthidril | R-SH Tioli cH,—sH metantiol Ic,H,—SH etantiol —NH, [Amino | R—NH, Amine ICH,—NH, metilamina IC.H,—NH, anilind —NoO, Nitro R-NO, Nitroderivati ICH,—NO,, nitrometan Ic.H,—NO, nitrobenzen —S0,H | Sulfonics | R—SO,H Acizi sulfonic: |CH—SO,H__acid metansulfonic iC,H,—SO.H acid benzensulfonic| Loy (WR, RH) cH, Do=cf | Legatura De=c{ | Aichene C=CH, — |2-metilpropena dubia | (HR R(H) |cH, \ - 7 e " jo=O Carbonil | R- Aldehide JCH,— Co acetaldehida H H ° 9° be Cetone cH. — dou, lacetona —C=C— |Legatura | (H)R—C=C—R(H)| Alchine cH.—C=cH —_|propina tripla (H) CH; CHR Rin Nucleu SoA A tok ; rene joluen roe | ae Le RH) 0 0 —< |carboxi Acizi carboxilici [CH,—C acid acetic ‘OH OH Derivati 2. |functionali 0 e —< |ai acizilor re Halogenuri acide |cH,—C” clorura de acetil ‘x | carboxilici cl 2 Esteri icH,—c acetat de etl Nitrili acetonitrilinva repetdind = Compusii organici sunt formati din molecule. = Elementele care intra in structura compusilor organici se numesc elemente organogene; acestea sunt: C, H, O, N, S, P, X. ™ Moleculele compusilor organici pot contine legaturi simple, duble sau triple. = Geometria moleculelor a fost stabilita pe baza unor tehnici moderne de masurare a distantelor interatomice si a unghiurilor dintre legaturi. a iE aa eta ¥ gt ee ee el ee ee ene Numarul electronilor pusi in comun 1,33 A Caracteristici permite rotafia libera | nu permite rotatia | nu permite rotatia libera in jurul legaturii libera Catene de atomi de carbon \—¢ 10928" Aciclice “NI we (tiniare —] Ramificate * nesaturate Sen Z Zeaey * saturate » saturate *nesaturate * nesaturate 10° = Compusii organici contin lanturi de atomi de carbon, numite catene, care pot fi liniare, ramificate sau ciclice. Legaturi covalente intre = In catene, valentele atomilor de carbon sunt orientate in spatiu: atomi de carbon. » in catenele saturate, valentele sunt orientate tetraedric, sub un unghi de 109°28'; » in catenele care contin legaturi duble, valentele sunt orientate H trigonal, sub un unghi de 120°; H-6-0-H > in catenele care contin legaturi triple, valentele sunt orientate Ho cHo digonal sub un unghi de 180°. * = Tipul legaturilor chimice din moleculele compusgilor organici determina caracterul saturat sau nesaturat al acestora. = Formulele utilizate in chimia organica pot fi: brute, moleculare $i structurale. = Substantele cu aceeagi formula molecular, dar formula structurala diferité, se numesc izomeri. Modalitati de reprezentare a Intre proprietatile substantelor organice si structura acestora exist @ structuriialcoolului metilic © relatie univoca. Sucieaes 2 maete 23GP inurebati $i exerciti GH |. Ai citit atent lectia? Intrebari cu raspuns rapid. 1. Care este prima substanta organica sintetizata in laborator? 2. Cum se numesc elementele care intra in compozitia compusilor organici? 3. Ce sunt izomerii? 4. Care este formula bruta a produsilor cu urmatoarele formule moleculare: C,H, C,H,, C,H,O,, C,H,,0,? 5. Ce tipuri de legaturi se intalnesc in catenele nesaturate? 6. Ce este un radical hidrocarbonat? 7. Ce este o grupa functionala? 8. Prin ce se deosebeste formula bruta de formula moleculara? 9. C&ror clase de compusi cu functiuni apartin urmatoarele substante: CH,—OH; ° 9 CH,—CH,— bon; CH,—cH,—cl; cH,—cH,—b-cH,2 HE I. Completeaza spatille libere din urmatoarele enunturi 1. Toate substantele organice contin elementul .. 2. Formula molecular indica ... gi ... de atomi continuti intr-o molecula. 3. O catené ciclicd saturata contine legaturi ... 4. Substanjele cu aceeasi formuld moleculara, dar formula ... diferita, se numesc ... 5. Formula structurala indica tipul $i numarul atomilor continuti intr-o molecula, precum gi... atomilor in molecula 6. Izomerii sunt substantele care au aceeasi formula..., dar proprietati fizice si chimice.... deoarece au .. .. diferite. HH Ill. La urmatoarele afirmatii raspunde cu A (adevarat) sau F (fals) 1. Atomul de carbon are o tendinté mare de a forma legaturi ionice. 2. Hidrocarburile sunt substante formate din atomi de carbon gi hidrogen. 3. Formula brutaé este formula care indica natura legaturilor care se stabilesc intre atomii componenti ai unei molecule. 4. Lanturile de atomi de carbon se numesc catene. 5. Doua substante cu aceeasi formula moleculara si aceleasi proprietati fizico-chimice se numesc izomeri. 6. Bromul, oxigenul, azotul si fosforul sunt elemente organogene. 7. Doi atomi de carbon se pot lega intre ei numai prin legaturi simple. MH IV. Rezolva 1. Identifica tipul atomilor de carbon din structurile de mai jos si scrie formulele moleculare corespunzatoare compusilor respectivi. 2. Determina formula molecularé a hidrocarburii cu masa moleculara 58 care contine 82,76% C. Stabileste formulele structurale posibile pentru substanta identificata. 24CAPITOLUL Hidrocarburi Familia cea mai simpla de compusi ai carbonului este reprezentaté de clasa hidrocarburilor. Desi hidrocarburile contin in structura lor numai carbon gi hidrogen, numérul lor este foarte mare, carbonul avand capacitatea de a forma un 4 _ iective numar ,impresionant” de mare de catene. Unii compusi din clasa hidrocarburilor poarté numele descoperitorului — in orice tratat de chimie organicd este amintitd hidrocarbura Nenitescu, gy Séimodelezihidrocuburisatu- altele sugereaza forma catenei: bachetan, cuban sau originea lor naturala: sia tor limonen. a Hidrocarburile, sub 0 forma sau alta, sunt omniprezente in viata noastrd: gi Si denumesti corect com- de la carburantii folositi de automobile si avioane la fibra de carbon cu rezistenta ofelului din care se fac automobile sau se inlocuiesc, chirurgical, articulatii umane, pana la ambalaje, materiale si fesdturi diverse. objinere, proprietiilefizice $i proprietjile chimice ale hidrocorburilorstudate 287th, 1 Si interpretezi rezultatele activitatilor experimentale «Sais core econ reatilor care reflecté proprietile cha CH, 2-propil (izopropil) Dac din molecula unui alcan se scot formal doi atomi de hidrogen, rezult un radical divalent. Numele acestuia se formeaza adaugand la numele radicalului monovalent sufixul -en, daca atomii de hidrogen lipsesc de la doi atomi de carbon vecini: CH,—CH, sau -iliden, dacd atomii de hidrogen lipsesc de la acelasi atom de carbon: oH, -oH, 22th |;—CH, 5 1,1-etilen (etiliden)Radicali alchil proveniti de la propan si butan CH,—CH,—CH,— n-propil 1-propil propan primar CH—CH—CH, izopropil 2-propil propan secundar CH,—CH,—CH,—CH,— |] n-butil 1-butil butan primar CH,—CH,—CH—CH, sec-butil 2-butil butan secundar i CH,—CH—CH,— izobutil |2-meti-1-propil izobutan primar * oA terf—butil_|2—metil—-2-propil | 2-metilpropan tertiar CH, CH, neopentil |2,2—dimetilpropil | 2,2- Reagfia de halogenare a alcanilor are loc la temperaturi ridicate (400 °C) sau in prezenta luminii (fotochimic). H H @ | | R—C-H + x, —lumind__, R—C—x + HX | 8) | H Modelarea reactiei de derivat halogenat ‘substitutie. 32,© &® Experimenteaza si invata culoarea Umple doi cilindri gradati cu un wie’, amesioc galben-verzuie amestec de metan (de la becul de Z| Teac. sor dspare gaz) si clor in volume egale. Unul reprezinta proba martor si este lsat la intuneric, celalalt se expune la o sursa puternicd de lumina. Dupa expunere la lumina, culoarea hartia de tumesot se inroseste verde a clorului dispare si volumul gazos apa sarata se micsoreaza. Valoarea pH-ului arat — (mpiedica izolvarea clout) prezenta unui mediu puternic acid. Vei Clorurarea metanului observa aparitia unor picdturi uleioase. Reactia_de halogenare a alcanilor la lumina este un proces fotochimic. in functie de raportul metan : clor se obtine un amestec de derivati substituiti: CH, + Cl, —Y™2_, CH,Cl + HC! metan clorometan (clorura de metil) CH,Cl + cl, —Y™8, CH,Cl, + HCI © Legituile chimice din acon sunt diclorometan (clorura de metilen) legaturi puternice. lumina © Propitile chimice ole acanlor CH,Cl, + Cl, “™™ CHCI, + HCI ~ sunt determinate de scindorea triclorometan (cloroform) legaturilor (—C si a legiturilor Hh CHCI, + cl, “8, cc, + HCI in reacile de substitute se tetraclorometan (tetraclorura de carbon) scindeaz6 legaturile (—H. Daca alcanul supus halogenarii confine atomi de hidrogen legati © lathe tlged an pin sa la atomi de carbon primari, secundari, tertiari, ordinea de substitutie om a else ea asta: terlar, secundar, primar cima nd oie 5 CH, t ' 15 $i 80 de ani si contribuie la degradarea stratului de ozon. CH, H H H tertiar’ > secundar > primar > nular M. © Scrie ecuatia reactiei de clorurare a = izobutanului si indicd ordinea de substituire a atomilor de hidrogen. Fluorul reactioneaza violent cu alcanii. Reactia este distructiva (ardere in fluor): © Aloniireacjioneozi cu ocidul CH... + (80 + 1)F, > CF, + (2n + 2)HF a ho karma bet rn ri de Bromul reactioneazé mai greu decat clorul, iar iodul, practic, nu itelana reactioneaza cu alcanii. R—OH—H+ HON, Reactia de cracare si dehidrogenare RH NO, + H,0 Alcanii sunt, printre compusii organici, cei mai stabili termic. Stabilitatea metanului la incalzire este foarte mare, el se descompune in elementele componente la o temperatura in jur de 1000°C. 33@ Reactile de halogenare_ si Aehidrogenare decrg cu ruperea ‘unor legdturi (—H. © Prin crcarea unui clean se obin rodusde eae cu un umm ‘mic de atom de carbon: Cotta > Stae GH ost hat alchend —okan (© Prin dehidrogenarea olcailor se obtinolhene cu acelsi numa de catomi de carbon Haga Glas + Hy © React de descompunere tric se deosebesc dupa temperatura la care se desfasoari: = reactle de cracare au loc la ‘emperaturi mai mici de 650°C (crack — 0 sparge, o crip, Ib. cengleza) — reagile de prolizd au loc la Aemperaturi mai mari de 650°C (pyrolse — rupere sub aciunea calduri, Ib. francezi). @ Reactile de descompunere texmicG, izomerizare si rdere au loc cu ruperealegturlor (—C He © Scrie ecuaile reactor de descom- puneretermici a pentanuli. 34 CH, = C + 2H, Cu cat catena de atomi de carbon este mai lunga cu atat temperatura de descompunere termicd scade (400 — 600°C). Reactiile pe care le sufera alcanii la temperaturi mai mari de 400°C se numesc reacfii de descompunere termica. Prin aceste reactii se pot scinda atat legdturile C—H (dehidrogenare) cat gi legaturile C—C (cracare). Reactia de cracare (studiaté de Haber,1896) consta in ruperea unei legaturi C—C cu formarea unui alcan si a unei alchene cu numar mai mic de atomi de carbon. Reactia de cracare este insotita de reactia de dehidrogenare. Reactiile de descompunere termicd care au loc la temperaturi de peste 650°C se numesc reactii de pirolizé si sunt insotite de cracari si dehidrogenari in cazul descompunerii termice a butanului au loc reactiile: t< 650°C <3 CH, + CH,=CH—CH, / metan —propena React de cracare CH,—CH,—CH,—CH. ©, CH,—CH, + CH,=CH, butan lan elena > 650 —> CH,—CH=CH—CH, + H, Reactii de 2-butend dehidro- > 650°C genare —» CH,=CH—CH,—CH, + H, 4-butena Reactiile de descompunere termicd prezinta un deosebit interes, din punct de vedere economic, pentru obtinerea alchenelor. In gazele rezultate prin cracarea industrialé a unor hidrocarburi se gdsesc cantitati mari de metan. Ruperea legaturilor C—C la alcanii superiori are loc la intamplare, in orice pozitie, obtinandu-se amestecuri complexe de alcani si alchene. > Reactia de dehidrogenare catalitica. Prin eliminare de hidrogen (in cataliza eterogena), alcanii inferiori, C, - C,, se transforma in alchene. Drept catalizator se foloseste trioxidul de crom depus pe suport de oxid de aluminiu: cr0, R—CH—CH—R ——— R-HC=CH-R + H, ALO, alchena HoH La alcanii cu catend medie, C,- C,, reactia de dehidrogenare este insotita si de o reactie de ciclizare (intre atomi extremi, primari, se formeaza o legatura C—C). CH,—(CH,),—CH, > oO + 4H, benzen Procedeele de dehidrogenare catalitica reprezinta, in prezent, cea mai importanta sursa industriala de obtinere a benzenului si aomologilor lui. Drept catalizator se foloseste, frecvent, platina depusa pe oxid de aluminiu. Reactia de izomerizare Sub actiunea catalitica a AICI, sau a AIBr, (in prezenta urmelor de apa) la o temperatura de 100°C, n-alcanii izomerizeaza si trec reversibil in izoalcani: CH,—CH,—CH,—CH, == CH,—CH—CH, CH, butan izobutan O reactie de acest fel a fost realizata pentru prima data, in anul 1955, de chimistii romani C. D. Nenitescu si Margareta Avram. CH rh CH.—C—CH,—CH, alc CH,—(CH,),—CH, CH, n-hexan 2,2—dimetilbutan (neohexan) Reactia are aplicatii importante in procesul industrial de imbunatatire a calitatii carburantilor. Reacfia de ardere Alcanii, la fel ca toate hidrocarburile, sunt combustibili. Reactia de ardere are loc cu ruperea tuturor legaturilor C—C si C-H din molecula; produsii de reactie sunt dioxidul de carbon si apa. 3 1 CyHago + "9 Oz + NCO, + (n+ 1)H,O + Q ‘a ene Valoarea cantitatii de cldura degajata in timpul arderii crete o data cu cresterea numarului de atomi de carbon din molecula alcanului Astfel, prin arderea unui mol de CH, se degaj& 803 kJ, in timp ce prin arderea unui mol de butan se degaja 2877 kJ. Reactia de ardere are o mare importanta practica. Ea justifica folosirea alcanilor ca sursa de energie. Amestecul de metan si oxigen, in raport molar 1 : 2, este un amestec exploziv (6-11% CH, in aer) in minele de c&rbuni pot aparea accidente datorita gazului ,grizu" (amestec de metan si aer); de aceea este necesara o buna aerisire a galeriilor din mina. OD Experimenteazd si invatd Regleaza flacdra becului de gaz astfel, incat culoarea ei sa fie galbena (combustie incompleta). La temperatura mai micé decat temperatura de combustie, de obicei, in prezenta de catalizatori specifici, alcanii se oxideaza, obtinandu-se compusi cu functiuni oxigenate in diferite trepte de oxidare. Astfel, prin oxidarea alcanilor superiori la 120°C se obtin acizi grasi, utilizati in industria grsimilor sintetice si a sApunurilor. Prin oxidarea alcanilor C,-C, catalizata de enzime se obtin compusi oxigenati. Din acest motiv aceasta fractiune este mai usor biodegradabilé. C.D. Nenitescu (1902-1970), savant roman care a efectuat numeroase cercetar legate de actiunea catalitica a AICI, in seria alcanilor si cicio- aleanilor, © Rearanjarea atomilor dintr-o molecu se numesetranspozite. Flaca albastra a becului de gaz indicé combustie totala; flacdra galbena a becului indica 0 combustie incompleta (pe sticla de ceas se depune carbune). 35ase Netanul, CH, Cel mai simplu alcan, metanul, este cunoscut sub diferite denumiri: — gaz de balta (A. Volta, 1778) datorit faptului cd metanul se formeaza pe fundul apelor statatoare, al baltilor, prin fermentarea (putrezirea) unor resturi animale i vegetale in conditii anaerobe, sub actiunea unor bacterii; — gaz de mina sau grizu, deoarece se acumuleaza in cantitati mari in minele de carbune, unde formeaza amestecuri explozive. Cantitati insemnate de metan se gasesc in atmosfera marilor planete Saturn si Jupiter. Gazul metan se foloseste drept combustibil, deoarece prin ardere degaja cantitati mari de energie (prin arderea unui m* de gaz metan se degajé 46000 kJ). Prin chimizarea gazului metan se obtin o serie de substante cu importanta practica si industriala deosebita. > Negrul de fum si hidrogenul rezulta la piroliza metanului. CH, —S%2 , c + 2H, Negrul de fum se foloseste ca aditiv in vulcanizarea cauciucului si la fabricarea cernelurilor tipografice. Hidrogenul este utilizat in cantitati mari in industria amoniacului si in toate reactiile de hidrogenare. > Acetilena se obtine prin incdlzirea metanului la 1500°C (arc electric). 2cH, SS C,H, + 3H, metan. acetilena Primul brevet din lume pentru aceasté metoda apartine inginerului roman Martin Banc. » Alcoolul metilic (CH,OH), formaldehida (HCHO), acidul formic (HCOOH) rezulta prin oxidarea metanului in prezenta de catalizator. > Acidul cianhidric (HCN) rezulta la piroliza unui amestec de CH, si NH, in prezenta de oxigen. Reactia se mai numeste reactie de amonoxidare. 1000" a 2HCN + 6H,O 2CH, + 2NH, + 30, Acidul cianhidric, una dintre cele mai rn otravuri, este utilizat in cantitati mari la obfinerea fibrelor sintetice (melana). » Clorura de metil (CH,Cl), clorura de metilen (CH,Cl,), cloroformul (CHCI,) si tetraclorura de carbon (CCI,), substante folosite ca solventi, se obtin prin clorurarea metanului. » Sulfura de carbon, solvent cu largi utilizari practice, se obtine prin incalzirea metanului in prezenta sulfului. CH, + 4s 0002 Oe _, CS, + 2H,S ‘sulfura de tarbon » Gazul de sintezé, amestec de oxid de carbon gi hidrogen, se formeaza la conversia metanului in prezenta apei sau a CO, si prin combustia incompleta a acestuia. 800°C CH, + HO —e— CO + 3H, CH, + CO, —SCC, 2c0 + 2H, CH, + 1/20, 2S __, co + 2H, 36,Lectura decumeut Cicloalcani Atunci cand cititi sau auziti cuvantul ,steroizi* il asociati probabil cu doua lucruri care va vin in minte involuntar: atletii, care se dopeaza ilegal cu steroizi anabolizanti si ,pilulele* contraceptive. Dar v-ati pus intrebarea ce sunt steroizii? Care este structura lor? Unde exist acestia in natura? in structura moleculelor steroizilor s-a identificat prezenta mai multor cicluri Multe dintre functiile biologice depind fundamental de procesele chimice, in care intervin substante prezentand cicluri far de care viata nu ar exista. Formula generala a seriei omoloage a cicloalcanilor este (CH,), sau C,H,,. Dupa numele gruparii —CH,— (metilen) acesti compusi se mai numesc hidrocarburi polimetilenice Nomenclatura cicloalcanilor se formeaza prin adaugarea prefixului ciclo- la denumirea alcanilor cu acelasi numar de atomi de carbon. SH, cH, Hic—CH, gt He Sue Au . 2 . ofi.—cn, 4 ZN} H¢—cH, 4 L_} he Ae su CY: Hcy CH, Su © F ciclopropan ciclobutan ciclopentan ciclohexan Studiul cicloalcanilor a dus la concluzia ca proprietatile lor chimice sunt conditionate de dimensiunile ciclurilor. Astfel se disting: cicluri mici (C, si C,), cicluri medii (C,-C,) si cicluri mari (C, $i mai multi). intotdeauna un compus ciclic va adopta acea conformatie in care tensiunile din ciclu sunt minime: + ciclopropanul — tensiunea de ciclu este diminuata prin aparitia legaturilor curbate (banana) intre atomi de carbon; + ciclobutanul gi omologii superiori, prin adoptarea unor conformatii neplane. In cazul ciclohexanului detensionarea se realizeaza prin orientarea atomilor de carbon 1-4 in spatiu, in directii opuse. Se obtin conformatii neplane scaun gi baie, prima avand o stabilitate maxima pentru c& valentele sunt orientate sub un unghi de 109°28’. Cantitati mari de cicloalcani au fost identificate in compozitia petrolului, de unde si denumirea lor de naftene (cuvantul provine din limba rusa si inseamna petrol). é , . 3 - ciclohexan ciclohexan (forma baie) (forma scaun) Ciclohexanul se foloseste la obtinerea ciclohexanolului (alcool) si a fibrelor sintetice. 372.2.4. Alcanii _ carburanti DEERE AE Carburantii sunt produse petroliere lichide utilizate pentru ardere in sisteme inchise, denumite motoare cu ardere interna, cu scopul de a obtine energie mecanica sub cele mai diferite forme. v v Motoarele cu explozie folosesc drept combustibil benzinele ss (amestecuri de hidrocarburi) ale caror vapori se amesteca cu aerul in carburator. Amestecul se introduce in cilindru, unde | @ | este comprimat de 6-12 ori. Raportul dintre volumul amestecului | inainte de comprimare, V, si dupa comprimare, v, se numeste raport de compresie. Cu cat acest raport este mai mare (compresare puternicd) cu atat temperatura obtinuta dupa explozie este mai mare; puterea motorului va fi mai mare si va lucra mai economic. La raporturi mai mari de compresie, amestecul se poate autoaprinde in toata masa, inainte ca pistonul sa ajunga la capatul cursei; are loc o detonatie. In acest caz, pistonul este impins de unda de soc inainte de vreme si va actiona in sens invers asupra arborelui motor (motorul ,bate”). Raporturi mari de compresie se pot realiza in cazul in care benzinele folosite se autoaprind greu. Proprietatea de a suporta compresii mari, fr autoaprindere, o au hidrocarburile ramificate; izooctanul este un exemplu tipic. Hidrocarburile normale detoneazd usor; un exemplu in acest sens il constituie n—heptanul. Pentru a preciza puterea de detonatie a unei benzine s-a introdus un indice numeric numit cifra octanicaé (C.O.). Cifra octanica exprima procentele volumetrice de izooctan dintr-un amestec de izooctan si normal heptan, care are aceeasi comportare cu benzina studiata. Determinarea practica a cifrei octanice a unui carburant oarecare (benzina) se face in motoare standard, prin compararea arderii lui cu a unui amestec de izooctan (cifra octanicd = 100) si normal heptan (cifra octanicd = 0). O cifra octanica ridicata indica existenta unei proportii mai mari de izoalcani in carburant si 0 ardere mai omogena a amestecului de vapori $i aer. Pentru o buna functionare, motoarele trebuie sa fie alimentate cu benzina de C.O. corespunzatoare raportului lor de compresie. Carburantii obisnuiti au C.O. cuprinsa intre 70 si 100; supercarburantii ajung la cifre octanice mai mari. C.O. se poate mari prin: @ imbogatirea benzinei in hidrocarburi ramificate; © adaos de ,antidetonanti”: tetraetil de plumb (C,H,),Pb (se adauga in cantitati foarte mici, fiind foarte toxic).Invafa repetaind Hidrocarburile sunt compusi organici care contin in moleculé numai carbon si hidrogen. Hidrocarburile saturate aciclice, cu formula generala C,H,,,, ,, orespund normal alcanilor, care au catené liniara si izoalcanilor care au catena ramificata in alcani, atomul de carbon formeaza 4 legaturi covalente simple care sunt orientate spre varfurile unui tetraedru sub un unghi de 109°28". Aceasta este cea mai simetrica dispozitie posibilé a valentelor unui atom de carbon tetracovalent. Legaturile constituente sunt legaturi puternice si practic nepolare; ele se rup greu si genereaza prin scindare particule cu caracter de radical Legaturile o permit rotatia liberé a atomilor de carbon si a substituentilor lor in jurul legaturii C—C Alcanii si izoalcanii sunt izomeri de catena. Denumirea izoalcanilor se realizeaza pornind de la alcanul cu catena cea mai lunga, cu precizarea locului, numelui, felului substituentilor grefati Restul dintr-o moleculé de alcan din care s-au eliminat unul sau mai multi atomi de hidrogen se numeste radical hidrocarbonat. Radicalii pot fi mono-, di- sau trivalenti, dupa cum rezulta formal prin pierderea a unul, doi sau trei atomi de hidrogen: Alcanii, substante nepolare, se dizolv in solventi nepolari.. Punctele de topire si de fierbere in seria omoloaga cresc o data cu cresterea masei moleculare. Punctele de topire si de fierbere ale izoalcanilor sunt mai scazute decat ale normal alcanilor cu acelasi numar de atomi de carbon. Proprietaitile chimice ale alcanilor implica ruperea legaturilor C—C si C—H. > Reactiile de substitutie au loc cu scindarea legaturilor C—H: CyHayg + Cly —M™— C,Hopp Cl + HCI > Reactia de izomerizare este reactia de obtinere a izoalcanilor din n-alcani, prin scindarea legaturilor C—C si C—H: (* H,C—CH,—CH,—CH,—CH, | CH,—-CH—CH,—CH, He—F—oH, CH, CH, n-pentan 2-metilbutan: 2,2-dimetilpropan (neopentan) > Alcanii sunt substante stabile pana la 400°C; la temperaturi mai ridicate se descompun > Cracarea este reactia de descompunere cu ruperea legaturilor C—C: CH,—CH,—CH, "°° _, H.c=CH, + CH, propan etena metan > Dehidrogenarea este reactia de descompunere cu ruperea legaturilor C—H: CH,—CH—CH, —7 8 _, CH,—CH=CH, + H, I | propend HoH > Reaofiile de ardere sunt reactii de oxidare, care au loc cu scindarea legaturilor C—H si C—C. Arderea este 0 reactie distructiva: CyHopo + Satta, + CO, + (n +1) H,O+Q Alcanii se utilizeaza drept combustibili si ca materi prime pentru obfinerea altor substante organice. 39GH nrebari si exercti WH |. Ai citit atent lectia? Intrebari cu raspuns rapid. 40 1. Din ce clas de substante organice fac parte alcanii? De ce aceste substante se mai numese gi parafine? 2. Care sunt primii 4 termeni ai seriei omoloage a alcanilor? Prin ce se aseamana si prin ce se deosebesc acestia? 3. Ce intelegi prin radical alchil? Dar izoalchil? 4. Ce tip de izomerie prezinta alcanii? : 5. Cum se numesc reactile prin care pot fi inlocuifi unul sau mai multi atomi de hidrogen din molecula unui alcan si care sunt acestea? 6. Care este deosebirea dintre o reactie de cracare si o reactie de dehidrogenare? ll. Completeaza spatille libere din urmatoarele enunturi: . Izoalcanii sunt izomeri de ... cu ... . Hidrocarburile saturate contin in moleculé numai legaturi ... . . Reactiile prin care se scindeaza legaturile C—H din molecula unui alcan se numesc... . Izobutanul se obtine din... prin reactie de... in prezenta de... Reactia de cracare si reactia de dehidrogenare sunt reactii de... . Prin arderea alcanilor se obtin... si... si se degaja o cantitate mare de OAbRwona ll, La urmatoarele afirmatii raspunde cu A (adevarat) sau F (fals) 1. Alcanii sunt substante ugor solubile in apa si in solventi organici. 2. Hexanul si pentanul sunt substante omoloage. 3. Radicalul CH,—CH,—CH‘ se numeste propilen. 4. Reactivitatea hidrocarburilor saturate este scAzuta, deoarece contin in moleculé numai legaturi o. 5. Reactia de izomerizare a alcanilor este o reactie reversibilé si are loc in prezenta catalizatorului CuO. IV. Rezolva. 1. Scrie ecuatia reactiei de ardere a 2-metilbutanului in oxigen si calculeaz4 volumul de gaze (c.n.) care se formeaza la arderea a 2 moli, daca randamentul reactiei de ardere este 80 %. R. 394,24 L. 2. Denumeste urmatorii izoalcani: H, cH, oH CH, HxC—C—CH, EHC CH.—CH,—8—CH—Chy PH:—CH—CH—PH, fH CH,—CH, CH, C,H, CH, CH, H,C CH, 3. Se ard 20 cm? amestec CH, si C,H, in oxigen. Volumul gazelor de ardere dupa condensarea apei se reduce la 56 cm® (c.n.). Determina compozitia in procente de volum a amestecului initial si densitatea acestuia. R. 10 % CH,; 90 % C,H,; p = 1,84 g/cm’. 4. Stabileste formula moleculara a alcanului A, stiind ca prin arderea a 11,6 g A se obtin 18 g H,O. Ce volum de aer s-a folosit la arderea probei de alcan, daca s-a lucrat cu un exces de 40 % oxigen? R. CyHio; Vag, = 203,84 L.23. Alchene i i 2.3.1. Definitie. Nomenclatura. Structurd. Izomerie ott rent ce coro run tones 0 STE) mAlchenele sunt hidrocarburi Denumirea de olefine provine de la proprietatea etenei, — H, nesoturate. (gaz), de a forma cu clorul, dicloroetanul, C,H,Cl,, un ulei (in limba _ "sh . latina, oleum faciens — facdtor de ulei) "en lbtenncoe ass Formula generala a alchenelor este: C,H,,, perdi de lec Dand lui n valori succesive se obtine seria omoloaga a alchenelor. -H Nomenclatura SH Denumirea alchenelor izomere se formeaza de la numele alcanilor H H cu acelasi numar de atomi de carbon, prin inlocuirea sufixului -an cu do=cy sufixul -end. H H Numarul | Formula | Denumirea | Formula | Denumirea atomilor de alcanului alchenei | _alchenei carbon sth etan CH, etend 3 propan CH, propend 4 butan C,H, butena 5 pentan CH, pentena Lerzelage @ Stabileste denumirea termenilor C,-C,, Formule si modele ale din seria omoloaga a alchenelor. etenei 1 Legdtura dubla este formaté dint logiturt so legit n. SSAA CUNG is Structura Fiecare atom de carbon al dublei legaturi se leagai de alti trei atomi, ‘ formand intre legaturi unghiuri de 120°. Orientarea atomilor si a valentelor in spatiu este trigonala. Studiul geometriei moleculei de etena arata c& cei doi atomi de carbon trigonali (aflati la o distant de 1,33 A) si cei 4 atomi de hidrogen sunt in acelasi plan; molecula este plana Legatura x nu permite rotatia libera in jurul legaturii duble C=C Planul legaturii x este perpendicular pe cel al legaturii o. Prin eliminarea unui atom de hidrogen din molecula unei alchene se obtine un radical monovalent. Radicalul monovalent corespun- zator etenei, H,C=CH,, se numeste vinil (etenil), HC=CH—. Radicalul monovalent corespunzator propenei, H,C=CH—CH,, se numeste ali! (3-propenil), H,C=CH—CH,—. Structura moleculei de etena, Al1-butena FRE) © Akhenele prezints urmitoarele tipuri de izomerie: de poze, de catené, geometrica . cis-2-butena trans-2-butend Céteva propre ice oe io- mir alchene cu formul Izomerie © Izomeria de pozitie. Prezenta unei duble legaturi in molecula unei alchene cu minimum 4 atomi de carbon determina existenta urmatoarelor structuri: H,C=CH—CH,—CH, H,C—CH=CH—CH, 1-butena 2-butend 1—Butena se deosebeste de 2-butena prin pozitia dublei legaturi. Substantele care au aceeasi formula moleculara, dar se deosebesc prin pozitia unei particularitati structurale, care este grupa functionala (in cazul alchenelor dubla legatura), se numesc izomeri de pozitie. Pozitia dublei legaturi in lantul principal este marcata de o cifr: care este numarul primului atom de carbon implicat in dubla legatura. Numerotarea lantului principal se face astfel, incat dubla legatura sa corespunda indicelui cel mai mic posibil. 12) 3 4 8 5 4 8 2 4k H,C—CH,—CH=CH—CH, — CH,—CH,—CH=CH—CH, 3-pentena (incorect) 2-pentena (corect) @ Izomeria de catena. Primul termen din clasa alchenelor care prezinta izomerie de catend este butena: t ,C=CH—CH,—CH, H,C=C—CH, 4-butena ‘2-metilpropena (izobutena) © Modeleaza formulele plane ale izo- merilor de pozitie si de catena ale pentenei. © Izomeria geometrica. Conditia aparitiei izomeriei geometrice este ca substituentii atomilor de carbon legati prin legatura dubla s& fie diferiti: po=cy b d Aparitia acestui tip de izomerie este consecinta blocarii rotatiei libere a atomilor in jurul legaturii duble C=C. In acest caz apare un plan de referinta (planul legaturii x) fata de care perechile de substituenti se dispun rigid in spatiu. azb,c#d H H HOH \ yo=g deg Ho’ CH, HO NCH, cis-2—butena trans-2-butena Cele doud grupe metil sunt de Cele doua grupe metil sunt de aceeasi parte a planului dublei oo parte si de alta a planului de legaturi. referinta. Izomerii geometrici se numesc stereoizomeri (in limba greaca, steros — solid in spatiu) si se deosebesc prin proprietatile lor fizice. Izomerii trans au molecule cu un grad de simetrie mai mare decat izomerii cis, formeaza retele cristaline mai stabile si in consecinfé au puncte detopire mai inalte si solubilitati mai scazute decat izomerii cis. La temperatura camerei, izomerii trans sunt mai stabili decat izomerii cis (au un continut de energie mai mic). . Denumirea izomerilor geometrici cu ajutorul termenilor cis si trans MND nu era multumitoare pentru structurile complicate sau pentru cazul c vt ay if generalazbec#d >C=CC. b d De aceea, ea a fost inlocuita cu regula stabilit’ de Cahn-Ingold si Prelog. Conform acestei reguli la fiecare din atomii de carbon ai dublei legaturi se stabileste o prioritate a substituentilor (prioritatea este determinata de valoarea numarului atomic Z al atomului care se leaga direct de atomul de carbon al dublei legaturi). Pereche de referintA este cea a substituentilor cu Z mai mic: — daca acesti substituenti sunt de aceeasi parte a planului dublei legaturi este izomerul 2’ (de la cuvantul german zusammen = impreuna); ~ daca sunt de o parte si de alta a planului dublei legaturi este izomerul (de la cuvantul german entgegen = opus). QO Qs 2 BAe do=dk seg yo=d 2 2 2 -@ ®& Chir izomer z izomer € substituenti prioritari izomer © &+1,1-fluorocloropropena Za > 2 Z, > 24 Metode de obfinere. Alchenele, spre deosebire de alcani, sunt foarte rar intalnite in natura. jn petrol, ele nu au fost identificate. In regnul vegetal se gdsesc in cantitati mici sub forma de hidrocarburi polinesaturate (de exemplu, busuiocul contine o poliend cu 8 duble legaturi). intrucat alchenele nu se gasesc in stare libera in natura, practic, se obtin prin reactii de eliminare. O astfel de reactie se poate reprezenta: it i \ Eliminare an eliminare emo se Eliminarea apei din alcooli se numeste deshidratare si are loc in prezenta H,SO, concentrat. H OH Intr-o reactie de eliminare | doi atomi fixati la atomi de o_o _liminare Na a/ carbon vecini sunt indepar- 4 amily YC=CK + H,0 ae legatura, alcool alchena Reactia de eliminare de hidracizi se numeste dehidrohalogenare. if o_o sine Se=0f aN derivat halogenat alchen& @ Scrie ecuatiile reactiilor de descompunere termica ale propanului si hexanului. Stabileste clasele de substante cdrora le apartin produsii de reactie rezultati. Ce importanta au aceste reactii?2? ha 0 olchend este cu att mai stabil wv cat atomii de carbon ai legaturi sunt mai substi stabilitate core se reflecté in volorile dor de ornare. © Proprietatle caracteristice ale alchenelor sunt determinate de existenfa dublei legaturi in moleculé. 2 Achenele ou grodul de nesturare, =. ) - 2.3.2. Proprietati fizice : ‘base te Nee Sek Alchenele, ca si alcanii, formeaza o serie omoloaga, in care pro- prietatile fizice variaza in mod regulat o data cu cresterea numarului atomilor de carbon. Se gasesc in toate starile de agregare: primi trei termeni sunt gaze (C, - C,), urmatorii (C, — C,,) sunt lichizi, iar termenii superiori sunt solizi. Punctele de fierbere ale alchenelor sunt mai coborate decat ale alcanilor cu acelasi numar de atomi de carbon, in timp ce densitaitile lor sunt mai mari. etend propena 1-butena cis—2-butenad trans—2-butena izobutend 2.33. Proprietati chinice miazaarascaciecaumacsasisas Sub aspectul proprietatilor chimice, alchenele se diferentiaz& mult de alcani. Reactivitatea dublei legaturi C=C‘ este mult mai mare decat a legaturii simple carbon-carbon. Principala caracteristica a legaturii duble este de a fi nesaturata, adic de a da reactii de aditie cu desfacerea legaturii 7. Dubla legatura, datorita reactivitatii ei crescute, determina proprietatile chimice ale alchenelor. Reactiile au loc fie cu desfacerea legaturii m, fie cu ruperea totala a dublei legaturi (6 si x). Reactia de aditie Schema general dupa care decurge 0 reactie de aditie poate fi reprezentata astfel: AB | Yese{ + AB > an unde AB poate fi: H,, X, (Cl, Br,), HX, HOH, H—OSO,H adie —_—- etc. Reactia de aditie are loc cu ruperea unei legaturi covalente de tip x si fixarea fragmentelor de reactant la atomii de carbon implicati in dubla legatura. In reactia de Modelarea reactiei de aditie aditie se conserva scheletul molecule. 44In schema de mai jos se regasesc cele mai importante reactii de ESS | aditie, in urma c&rora rezulté compusi saturati. HH tty alean Dubla legiturd este 0 grupa tf functionala deoorece reprezinta un xx 1 | centr ol rectvtfirelizt prin 3X derivat dihalogenat Pelton logit x. / vicinal cee’ x Ll " ; peace, — > HF x halogenurai de alchil \ H—OSO,H | | + H—P—F—080,H sulfat acid de alchil H—OH ial — a alcool > Adifia hidrogenului. Reactia comporta doua etape. Prima etapa este endoterma gi consta in ruperea legaturii x din alchena si a legaturii c din molecula hidrogenului; a doua etapa, exoterma, const& in formarea celor doua legaturi ¢ (C—H) din alcan. Bilantul energetic ‘© Reactia de hidrogenare are loc in global al reactiei este exoterm. | cal eteoge \eee’ ‘@ In react de hidrogenare unul JO=C, + H-H > H-C—C—H intre catalizatori folositi este Ni 1 | Roney. Acesta este un aligj de Ni si Hidrogenul se aditioneaza in prezenta de catalizatori (metale fin Al trata, la cal, cu 0 sok divizate), Ni, Pt, Pd. Aditia hidrogenului la etena are loc la o temperatura NaOH, core reactioneazi numai cu de 150-200°C, pe catalizator de nichel. ‘oluminiul pe care i transforma in H, caluminot. Nichelul raméne in acest H,C=CH, ———~ H,C—CH, «az forte fin divza. etend etan Una dintre aplicatiile industriale ale reactiei de hidrogenare este reactia de transformare a uleiurilor vegetale (nesaturate) in grasimi comestibile (margarina). a > Aditia halogenilor. Dintre halogeni, numai clorul si bromul se sh aditioneaza direct la etena, chiar la temperatura camerei, cuformarea © Scie ecuatia react de hido- unui derivat dihalogenat vicinal (doi atomi de carbon vecini). Fluorul © Ss ee este un oxidant puternic si produce distrugerea moleculei, in timp ce —_ iodul are o reactivitate chimica scazuta. | Yesc{ + BrBr + —C-Ge ‘alchena 1 | Br Br 4,2-dibromoalcan Exemplu: CH,—CH=CH, + Br—Br > CH,—CH—CH, propena | | Modelul derivatului dihalo- Br Br genat vicinal al etenei, 1,2-dibromopropan 1,2-dicloroetan, 45lumina sons lor SS dicloroetan hartia de turnesol ramane albastrs Clorurarea etenei. eten’ agitare —>| apa de brom Decolorarea apei de brom se utilizeaza la recunoaste- fea hidrocarburilor nesatu- rate. Este 0 reaie regioselecivé (un produs se obine mojritar). Modelul clorurii de izopropil. 46. € e® Experimenteazd si invatd Aditia clorului si bromului la etend Pentru a realiza aditia clorului si bromului la eten, in prima etapa este necesar sd obtii etena prin eliminarea apei din etanol, in Prezenta acidului sulfuric, la cald. la o eprubet prevazuta cu un tub recurbat si introdu 2-3 mL alcool etilic; adauga 2-3 mL acid sulfuric concentrat si cteva bucati mici de portelan. incdlzeste cu atentie eprubeta, Etena care se degaja introdu-o intr-o eprubeta in care ai obtinut in prealabil clor (v. figura alaturata). Barboteaza etena intr-o eprubetd cu apa de brom gi apoi intr-o eprubeta cu brom in CCI, pana la decolorarea solutilor. Observa fenomenele care au loc, scrie ecuatiile reactiilor chimice si denumeste produsii obtinuti. » Aditia hidracizilor. Acidul clorhidric si bromhidric se aditioneaza direct la dubla legatura, generand derivati monohalogenati saturati. descy + Hx 3 ana La alchenele simetrice (egal substituite la atomii de carbon ai dublei legaturi), aditia hidracizilor este neorientata, conduce la un singur produs de reactie: H cl H—Cl (1) mM 4 ba Loe —» CH,—CH—CH—CH, H,C—CH=CH—CH, cloH tT T @) | 4 4 CI-H (2) — CH,—CH—CH—CH, in ambele cazuri din 2-butend rezulta acelagi produs: 2—clorobutan. La alchenele nesimetrice, aditia hidracizilor conduce la doi izomeri: H Cl Hol a I | Lod ——— CH,—CH—CH, 1-cloropropan H,C—CH=CH, cl oH tT T @) CI-H (2) — CH,—CH—CH, 2-cloropropan Experimental, s-a demonstrat cd, din propena, se obtine un amestec, in care 2-cloropropanul este majoritar. Regioselectivitatea acestei reactii este cunoscut& inc& din anul 1870, cand chimistul rus Markovnikov a enuntat-o ca o regula empirica.AH Lo] = pk Acidul clorhidric este 0 moleculé CH,—CH=CH, + H—A — CH,—CH—CH, ae ‘propena | : 2 code ptt atomul cel mai sarac L in hidrogen H—-Cl H, H.C, )C=CH, + HBr > CHEB H,C’ CH, izobutena bromura de tertbutil © Aditia apei se realizeaza in prezen{a acidului sulfuric concentrat si conduce la alcooli. H OH | | Ye=c{ + HOH 5 —C-cG~ Pentru alchenele nesimetrice, reactia decurge conform regulii lui Markovnikov. OH 1,80, Ho H,C—CH=CH, —"":5 CH,-CH—CH, —“°_, cH,—CH—CH, propena la rece 0G propanol OSO,H ~ 1:80 ‘sulfat acid de izopropil ou H,C. H,C A I De=cH—c, “8%, * Se _cH,—cH, 2. H,c—C—cH,—cH, H,C’ H.C “| ~ H,50, | OSO,H CH, 2-metil-2—butend sulfat acid de 2—metil-2-butil 2-metil-2—butanol Reactia de substitutie in pozitia alilicd La temperatura obignuita, reactia de aditie a halogenilor la dubla legaturé decurge mult mai usor decat reactia de substitutie a unui - - atom de hidrogen de la un atom de carbon saturat. (© Regul li Markovnikoy se opi La temperatura ridicaté este posibild reactia de substitutie la inca aii rcricompus de atomul de carbon saturat din pozitia vecina dublei legaturi (ct, alilicd). sul WA(iA: Reactia de substitutie la aceasta temperaturd este mai rapidd si #1; HOH; #050) la devine reactie principala. alchene aximetice. La tratarea propenei cu clorul, la 400-500°C, se formeaza produsul © Prin iia ope lactendseobjine de substitutie clorura de alil (a—cloropropena): etono 400°C ‘© Pozitia vecind unei duble legGturi CH,=CH—CH, + Cl, 422, CH,=CH—CH, + HCl se numeste poe ofc (a. cl Reactia de polimerizare Reactia de polimerizare reprezinta un proces de aditie repetata a moleculelor aceluiasi compus nesaturat: nA > (A) Moleculele care intra in reactie se numesc monomeni, iar produsulrezultat polimer. Numarul de molecule n este gradul de polimerizare si reprezinta numarul de molecule de monomer incluse in molecula polimerului. Hs) | in functie de valoarea gradului de polimerizare se disting: > polimeri inferiori, in care n are valori mici, 2, 3, 4 (dimeri, © Un polimer este © moleculg *imeri, tetrameri); rexultota prin repetoreo unei > polimeri inalti, in care n are valori foarte mari (cdteva sute sau ‘unit strudurale numité' mono chiar mii). et. Polimerii inalti sunt formati din molecule uriase, numite macromo- lecule (de exemplu, cauciucul) F} Cel mai simplu polimer cunoscut este polietena, care se formeaza Eh prin aditia repetaté a mai multor molecule de etend polimerizare * n CH,=CH, ———3 —(CH,—CH,)— = f ; unitate de monomer polietilena Polimerii care rezulta printr-o reactie de aditie repetata se numesc si polimeri de aditie. Cei mai utilizati monomeri sunt cei care contin in molecula un radical vinil: CH,=CH—. Acestia sunt cunoscuti sub denumirea de monomeri vinilici n Ho=GH > oH GH A ‘monomer vinilic Polimerii vinilic au formula gene- Majoritatea monomerilor vinilici se prepara din acetilena (HC=CH), roi {C—CH— unde prin reactii de aditie. Produsii de polimerizare sunt, in general, solizi. Dup& comportarea la c&ldura, polimerii pot fi: A > termoplastici, se inmoaie la caldura si pot fi turnati in diferite este 0 grupi monovalent. forme, iar la racire se intaresc si devin rezistenti; » termorezistenti, nu se inmoaie la cdldura, se prelucreazd mecanic. © Polimerii care au proprie elastice, sunt elastomerii. = Estee ea groneinee (cH, —CH,)— poliatend substante de a suferi alungiri sut tciuneo vor forereavsabesi | POpENE —|/CH, oH \— | polipropena de«reverila dimensiviinifle Jo incetorea opliciri fori. clorura de vinil CH, oH — | policlorura { “T de vinil stiren tt il ‘IL polistiren acrilonitril CH, oH \— | poliacrilonitril { } (melana) i tetrafluoroetena —(F,C—CF,)— teflon 48