Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Booklet Teorie Morfologia 15-Feb-2021 09-00-56

    Uploaded by

    Anca Mariana
    35 views21 pages
    Gramatica

    Original Title

    booklet teorie morfologia 15-Feb-2021 09-00-56

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Gramatica

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    35 views21 pages

    Booklet Teorie Morfologia 15-Feb-2021 09-00-56

    Uploaded by

    Anca Mariana
    Gramatica

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 21
    IV. a) MORFOLOGIA a : gett Pe a 7 ae Care arats actiunea, starea, existenta lonetial eae a desena, @ Cobori etc.); feprezinta centrul (atunci cand este verb Personal/predicativ). _-"werb personal Variazaiin functie ‘de persoa predicativ na: El citeste. Noi plecam. ver copulativ’ verbe cu vaioare copuiativé sunt’a fi, @ deveni, a iegi, a ajunge, a se face, a Parea, a raémane, a insemna; ~ ele leaga subiectul de numele Predicativ; Copilul este zambitor. Béiatul ei va deveni medic. - verbele auxiliare (aj compuse) sunt: a fi, ‘verb auxiliar CLASIFICARE uta la alcétuirea unor forme verbaie a @ avea, a vrea; Hocutiune verbalé - expresie cu sens unil L la sanatoasa, ao lua | popii etc tar, echivalent cu ail unui verb: a o lua” razna, a-si aduce aminte, a da ortul FORME VERBALE NEPERSONALE TO INFINITIVUL denumeste o actiune. conslituie forma de di fionar a verbul ‘Structura” ”””4) (prepozitie) + radical + terminatie: a piec +a " 2) prepozitie + verbul a fi + participiul verbului de. conjugat: a fi plecat Diferenta de infinitiv prezent: Stie a canta, timp infinitiv perfect: inainte de a fi venit, m-a sunat. Utilizsri intra in componenta viitorului (va merge) si a conditionaiuiui Morfologice (ar canta). Ueilizari™ ) subiect: A citi este o piacere. : — Sintactice :b) nume predicativ: Placerea lui este a citi, : ic) complement direct: Doreste a citi aceasta carte. Poate citi cartea. id) complement prepozitional: Se gandea la a citi cartea aceea. e) circumstantial: $i-a procurat cartea pentru a citi. f) atribut verbal: Placerea de a citi |-a stépanit de mic. 2 GERUNZ UL” indicd moduli de realizare a actiunii (0 acfiune in desta ‘truct 7 4nd sau -ind): mancand, sci rae ~~ radical + terminatie au . - ‘a) complement direct: A auzit tunand. — ; By ciroumstantial: Plecdnd la masa, a uitat telefonul in camera. _c) atribut verbal: E/ admira valurile soumegénd. — Notiuni de teorie 45 tee) ‘ing ant Pare ts sein] oxpri’ achurl ierminate gi suferite de 0 persoana sau de yn lucru. 3. PARTIC. oopag radical + torminaiie (-t sau -s): pict * at mer 8 = i ~}participiul variaz& (ca'un adjectiv) dupa gen, numar gi caz" Waloare : ; | Sg. adjectivalé | aia scrigi fem. _ seri eves en nmr iat Toit Vorbis Griii icipiul intra in componenta urmatoare aes a e lreseat — perfect compus, indicativ 2 viitor anterior, Be aas | conjunctiv — perfect, conditional-optativ — perfect. we a ume predicati ile sunt inverzite. ttilizari ‘a) nume predicati Campuril L eine ice b) atribut adjectival: C&mpurile Inverzite se zéreau In 4.S0PIN az sa fie realizate. ee Ce eect a aaa Structurad , pentru etc.) + forma invariabi singular al participiul ntru citit, de seris, la cules. Ueilizari ) subier 1$0) b) nume predicativ: Poezia este de invatat. c) complement direct: Am de invatat doua lecfii. d) circumstantial: A adus vitele de la pascut. e) atribut verbal: Locul acela de cutat flori a fost omis. sintactice MODURI SI TIMPURI feiui in care vorbitorul se raporteaza la starea de lucruri descrisd (reala/posibila/siguré/presupsa/dorita/impusa etc.) 1v"indicativ 3. conditional-optativ 2. conjunctiv 4. imperativ MODURI (formele lor variaza in functie de persoana si numar) TIMPURI momentul/ perioada desfasurarii unei actiuni, prin Taportare : la prezentul comunicarii: trecut, prezent, vitor. actiune ca fiind reaia, desfasurata in trecut, Prezent sau viitor. SIMPLE (aic&tuite din radical si terminatie): formele de. Prezent, imperfect, perfect simplu, mai-mult-ca-perfect. 46 ob i valuarea Nationald - Limba si literatura romana sat Formare: ‘xemplificare desenam ~~ desenati desenau ‘am desenat afi desenat ‘Tntrebuintare ‘Exemplificare desenaram desenarati de ra MAI-MOLT-CA- idesenasem d i desenasesi desenaserati desenase desenasera ViTTOROE PROPRIU-2I/ STANDARD aie voi desena vei desena oj desena ei/ai/oi desena o/a desena efi/ati/oti desena OF GCSE enema Notiuni de teorie 47 ife} a + s& (+ forme ‘de conjunctiv) ' z/am sé desenez COLOR lo a Sesendm/aver sa desendm Ve |o sd desenezi/ai sa desenezi lo sa desenafi/avefi s4 desenafi (9 sd deseneze/are sa deseneze |o sé deseneze/au sa deseneze 3rb auxiliar a fi + infin vom fi desenat vefi fi desenat ivei fi desenat va fi desenat xempiificare sé desenez sa desenam sddesenezi sa desenafi sddeseneze sa deseneze “conjuncfia s4+ verb auxiliarafi+ iparticipiul verbului de conjugat (PERFECT Formare | / af sdfidesenat sa fi desenat sdfidesenat sa fi desenat posibilitate, o ipoteza si o consecin(é depinzdnd de p ea, 0 dorinta, o urare etc. i T: -OPTATIV ‘TIMPURT (PREZENT am desena ati desena Participiul verbului de conjugat '§ fidesenat am fi desenat i fidesenat afi fi desenat i fidesenat ar fi desenat 48 Eval i warea National - Limba si literatura romana Tigra verbal ad ‘0 rugaminte etc. fe care exprima un indemn, un ordin,, afirmativ neg (negatie si i |Deseneaza! oN desonal™: Nu desenati! (onto GBLR 2016) “PIATEZE (CONSTRUCTIT SIN REFLEXIVE) Diateza — raportul sintactic dintre subiectul gi + logic obiect. ‘liar a fi + pal |acordat cu subiectul) + Ee ant prepozitional (de agent): 49 Notiuni de teorie — SUBSTANTIVUL rtea de vorbire care denumeste fiinje, oblecte, fenomeng | star, relatii etc. comun (denumeste obiecte |masd, scaun, copac, ley SUBSTANTIVUL |. jes: meet aes \de acelag! fel) g propriu (denumegte Carpati, Africa, Curtea de 3 | individualltat!) Arges & |-dupa simpiu , masind, cas, copil 2 | structura: ‘compus ; untdelemn, locotenent-colone| o | jocutiune substantivalé strngere in brafe, {inere de minte GENUL ‘Tmasculin - un bélat/dol 1 fa/dou Substantive “avo singura forma pentru mat y epicene a) sunt incadrate masculinului: struf, corb, elefant, procuror, |b) sunt incadrate femininulul: rivighetoare, girafé, camila NUMERUL ma ne flori Substa: stoi, buchet, colective ‘Substantive ete, Carpati) defective a pati) fotbal, aur, fier, Paris) |FONCTII |SINTACTICE SPECIFICE N (nominativ) | |-nume predicativ Ei sunt copll. | - apozitie Domnul lonescu, | Inginerul, a luat | decizia aceasta. Ac _ | intrebari: ce?, pe = complement | Tudor a luat minges (acuzativ) |cine?, despre cine/ce?, |direct Vorbeste despre |cu cine/ce?, la cine/ce?, |- complement —_ Fata a plans de |care? ce fel de? etc.; | prepozitional fericire. |-prepozitiviocutiuni” |= circumstantial | Tortul de clocolaté |Prepozitionale: cu, de |- atribut este gustos. jcesers la, pe, dinetc. | substantival Pe Maria, pe so” | = apozitie mea, o astept la = 7 stadion. E valuarea Nationald - Limba gi literatura roman& fal Functir cswermes —_Somchie [O § pitiv) |; prezenta arco [ane |Plecarea prietenulul cer’ | : ; lineu fied ; U |Lupta contra coruptie! este utila. \ln fata casei, s-au _— qgativ) | Stai loculul! A luat 0 noté mare ome prietenei ei, _ 7 reprezinta o strigare/ grate Mariel. (vocativ) i desparte prin virguld de restul enuntului. emple: masc.: baiatul/fratele, baiatului, baietii, fem.: fata, fetei, fetele, fetelor neutru: tabloul, tabloului, tablourile, tablourilor —TARTICOLUL HOTARAT TARTICOLUL HOT: T aac Pmasc., fem. | HOTARAT | Exemp! = mase.: un baiat, unui béiat, niste batiefi, unor baiefi - fem.: 0 fata, unel fete, niste fete, unor fete = neutru: un tablou, unui tablou, niste tablouri, unor CLASIFICARE heaza ‘Supiimentar cazul legatura dintre substantiv $i cuvantul determinat; mar cu substantivul se acorda ingen ginu t substantivul In genitiv. 51 Nofiuni de teorie [Am gasit enuntul cel cot | Cel de-al doilea elev a sosit. |Eleste cel mai frumos copil. TARTICOLUL ak | DEMONSTRATIV CLASIFICARE ATENTIE! - Distinctia form: 14 accentu: -Formele insul, Nntuata/forma nes I, insa, Insii accentuat : : ‘ a, Insii, Insele sunt Prous ee isin ae tome si eC Le intr-insul, printr-insele et" 52 Evaluare. a Nati ional - Limba si literat watuce contin’ a ee ‘LE —-——— ie Ea la aed | ogni pte Pond oa ‘Am vazut-o in autocar. Pe el nu |-am vazut. poLITETE Grade de politete Grad redus de politefe Politete standard Grad sporit de politete RTENTIE! Alte forme de pronume de politefe: forme popuiare (mai matalica, talicd) gi forme ceremonioase (Excelenfa Sa/Voastra, Altefa Sa/Voastré, Preasfintia Sa/Voastra etc.) plain omits elic oe FUNCTII SINTACTICE 53 Notiuni de teorie Texprima identitatea de per ginumar dintre obiectui agy = “3 PRONUMELE caruia se exercita (In mod direct/indirect) actiunea verbuly; si REFLEXIV leublact entree eo ee eon pERSOANA 0b |e gare eee PC cet PC RECENTUATE T NEACCENT RG Trine aire et, be ag ATENTIE 0 ‘pentru p le | gi a Il-a sunt comune cu ale pronume;, E! Formele pentru persoanel 2 -ronumely Seal ele intra in categoria pronumelor reflexive cand au aceeasi persoana $i acelag erbul. panies sooald. (ma — pronume reflexiv); Ma duce la scoala. (ma - pronume Personal), Vv CU FUNCTIE SINTACTICA - daca pronumele PRONUMELE REFLEXI a reflexiv (forma neaccentuata) se poate dubla printr-o forma accentuaté, el are functie sintacticd proprie: Elena se piaptana (pe sine) dis-de-dimineafa. FONCTIT SINTACTICE complement direct pe sine. am spus in gand tof discursul. complement indires : = ~Vorbeste despre sine. Ea/-a adus langa sine. Increderea in sine -a condus la victorie atribut PRONUMELE REFLEXIV FARA FUNCTIE SINTACTICA - daca pronumele reflexiv (forma neaccentuata) nu se poate dubla printr-o forma accentuaté, el intra in componenta verbului marcand constructia reflexivasi nu are functie sintactica proprie: Elena se gandeste la vacanta. 47 BRONUMELE Tinlocuieste numeéie obiectuiui posedat gi numele POSESIV /Posesorului. marul; Genui obiectelor | obiectului posedate | posedat “Un singur posesor ‘Un obiect peices _almeu | altau | al sau jamea ata asa Mai multe obiecte posedate i - i iD/ iF lor nostri‘ alor vostri mn | lor mele alor tale | alor sale’ alor noastre alor voastre ° st = Evalu ninea Nationa Ts — Lina td 'terdtupa iromanad ee potty

    You might also like