Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • David C. Ford - Barbatul Si Femeia in Viziunea Lui Ioan Gura de Aur

    Uploaded by

    Nicoleta Cristea
    9 views226 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views226 pages

    David C. Ford - Barbatul Si Femeia in Viziunea Lui Ioan Gura de Aur

    Uploaded by

    Nicoleta Cristea

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 226
    IN VIZINNES OFANTOLA — David C. Ford BARBATUL SI FEMETA in viziunea Sfantului Joan Gura de Aur Traducere din limba englez’ de Luminifa Irina Niculescu Bucuresti, 2004 Redactor: Bena Marinesct! Coperta: Mona Welciov s_Tikhon’s Seminary Press Cony cet publicatl fn 1949 de St. Tikhon’s ima edifie ‘Seminary Press- © Editura Sophia, pentru prezen'® editic 4 roméneasca 5-2 it editia David rsiunea. yomaneasca S-a folosit e¢ ic Ee Women and Men in the’ Early Church 1: The Full Ce of St fol Cluysoston SI. Tikhon’s Seminary Pep.0. Box B, South Canaan, Pennsylvania, 1996. Descricrea CIP.a Bibliotecii Nationale @ RomAniei FORD, DAVID C. —— Parbatul si femeia in viziunea Sfantului [oan Gura de Aur / David C. Ford: trad, din Ib. engle7 de Luminite Trina Nicaleseu - Bucuresti: Editura Sophia. 2004 Bibliogr. ISBN 973-7740-42-4 | Nieulesou. Luminifa Irina (trad.) 821.000-97-135.1 Cuyant inainte Aceast carte demonstrea7a “ = demonstreaz o data pen scriitorii crestini din vechime nu eran wee totdeauna ca asa.cum pretind uncle cercetit itramisogini, Bee ofers gansta ciel oe {ului foan Guré de Aur, insistind asupra sever Sian toare la feciorie, cdsatorie, familie, copii, peas refer adulter, castitate, supunere, conducere, ee: ee ‘Au existat telatii de intimitate in gridi xualitatea expusd in mod intrinsec distorsionar i ase frupul flu in sine? Care sunt objecile atonal Se Dy sf obiectiile rationale fat de egalitatea absoluta dintre femei si barbat? Exist o dot nd crestina privitoare la supunerea barbatului fat de fe- meie? Au femeile un rol public? Cum pat aduce ele glorie parbatilor? Care sunt responsabilitatile specifice barbati- Jor? Este trebuinta de femei-preoyi? fn secolul al IV-lea, Sfantul Joan Gurd de Aur, comen- tatorul biblic cu cea mai raspandita sfera de influent in crestinismul antic rsdritean, s-a ocupat detaliat de toate aceste chestiuni intens dezbatute si in zilele noastre —cu sau fara intelepciunea scriitorilor crestini din vechime. Tati agadar aceasti lucrare, intitulata Barbatul si feme- ja in viciunea Sfantului oan Guri de Aur, in cate, pen- tru prima oara in istoria studiilor de specialitate, David C. Ford deschide larg o fereastra de acces inspre aceste ches tiuni. Va indemn staruitor s& priviti pe aceasta fereastra, astfel incat infelepciunea aflata dincolo de ea sé poati cla- tifica actualele dileme legate de casatorie, familie, sexua- litate. fnalj rugaciuni pentru ca accasté carte sa devina un 3 redineioasele care Buimnezeu fn relaiie i personal "i ‘i ‘autorului pri- dwn proiectl sr de a Pde Aur A acest oat nt, apo! de-t tunaul Pe ‘ ft afirma ca ae nt analizare, $1 pot afirm aon angajat 1a Univer- sare am fost angi care mai mare satisfactic. Stu: sitatea dil merit © de preoti, de® de toate, de re i, resus . % feminist ngulnscd oa fata Jui Dumnezes suriduiese ile intime din ‘cadrulaccsteias familie sielapie ord, amandoi profesor! la Seminarul apologeti ai miscarii cuplurile care se fata de sn Ce Seantul Tihon, sunt aurorii unui studi pace pavitorJa vietile sfinfilor cisitoriti« Thomas C. Oden Profesor de Teologie, ‘Seminarul Teologic Drew, Madison, New Jersey Prefata Teologia si misiunea femeilor i meilor ae unjsublect,deosebit devimporint i at eee zilele noastre, Angajati in aprofundarea acestui subicet din ce in ce mai mulfi exegeti contemporani se inletesex 7 de Biserica primelor secole dupa Hrsiox, simi poate cA astfel ne vor fii descoperite conceptir folositoxe $i noua, celor de astazi. Di ees i Je astazi. Drept acess, nu putini sunt cei eare au. inceput si cerceteze scrierile teologilor din acea vte~ me, investigind, printe altele, felul in care erou privte femeile in Biserica Primara. . Din nefericire, unii teologi si istorici contemporani i tiheteazl pe toli Sfinhi Pasini ai Bisriit rept miso- gini" — opinie freevent imbraisata de lumea occidental. Un exemplu. graitor in acest sens nil oferi un manual tuniversitar de larg rispindire care se ocup de istoria ci- afiei apusene. Citém:; ,.Neindoielnic, Parinji Bisericit erau toti barbati. isos a pats pea a tind [..], deoarece_mulfi-dintre ei constientizau faptul ca prezenta femeilor le destepta simfurile trupesti Crestinis- mul a devenit astfel o religic masculina, misogin’, 0 reli- a 1 Elizabeth Schassler Fiorenza, spre pil, se referd la .aga numiti Parinti [ai crestinismului primar) al caror inisoginism este foarte bine ‘cunoscut” (fn memoria ei, New York, Crossroad, 1985, p: 106). Unalt exemplu de acest gen ne este oferit in Dictionarul enciclopedic al roligilor: (Washington, D.C., Corpus Christi Publications, 1979) in ‘rticolul imitulat ,-remeile iy cradifia cresting", de MLER. Carton and J. Morgan: ,Datorté faptuluic& Paring Bisericit loci in reais care femeile erau denigrate, adeseori era i ei la fl demisogim (ca 51 majoritatea barbatilor din respectvele zone)” (vol. 3: p-3769) 7 gie care respinge tot ce fine de sexualitate”', sing; fata isi propune si demonstreze ci o atare genera categoricd si o atare acuzafie extremista Ntilor Parinfi — aceea de yt fi detestat femeile”” — reprezinta y grava denaturare a invataturilor acestora in ansamblul lor Referindu-se la scrierile Sfintilor Parinfi ui Bisericj unii Comentatori folosese termenul de ,misoginism” pentny, a puncta'o atitudine mai mult sau mai putin denigratoare a ‘acestora fafa de femei, in timp ce majoritatea-reprezentan. telor misearii feministe pretinde ca’acestia pur si simply detestau femeile”, dupa cum aritam mai sus.” Astfel, in- trun articol publicat de Mary Ann Rossi fntr-o renumiti revista de studii feministe, autoarea afirma urmatoarele: wAdepfii hirotonirii femeilor atrag atentia asupra discre- ditGrii si'detestari femeii de-a lungul istoriei Bisericii’”®. in fapt, concepiiile Sfintilor Parinti despre femei varia- 2% considerabil. Am gresi dact ‘am evalua drept uniforme atitudinile sau convingerile lor, nediferentiindw-le in nici un fel. Scrierile fiecaruia dintre ei trebuie studiate Tn an- samblul lor si infelese in Contextul istoric: pritt fn plus, ini cazullin care unii din in anumite privinte © atitudine ne: ul de zane adusi Sfi teologie pro- an afestat ' John P. McKay, Bennett D. Hill, si John Buckler, Istaria socie- 10fii occidentale, edit 1991, vol. Acp-202), : * Misogin, ,cel care urdste femelle”. Aceasta este singura definitie pe care o gisim in Editia abreviata a Dictionarului Oxford al limbit engleze, Oxford, Oxtord University Press, 1987, vol. 1. p.521.. * Mary Ann Rossi, ,Preotia ~ precedente si prejudecati: despre re- descoperirea femeilor-preoti in crestinismul primar’, in. Revista de studii religiodse-feministe, vol.7, mr. 1, martie-mai, 1991, p,73,. a 1V-a, Boston, Houghton Mifflin Company, 8 mult prea departe; au existat, desigur; ici si ‘a Care desconsiderau femeile, dar accste grapthy one, condamnate de Biserica Primara drept eretice In studiul de fafa vom prezenta si analiza conceptiile privitoare la femei ale Sfantului Joan Gura de Aur (347-407 d.ir.), unul din cei mai ilustri parinti ai Biseri- ii, vestit preot $i predicator al Antiohiei, iar ulterior Pac triarh al Constantinopolului. S& fie care luminoasele si pozitivele sale conceptii despre: femei defavorabile aces- tora, dupa cum sustin Elizabeth Clark, Peter Brown i alti cAtiva cercetitori contemporani? Nu cumva sunt ele con- ceptii absolut inaltatoare (in pofida unor sporadice opinii negative de sorginte retorica ale Sfantului Parinte la adre- sa femeilor), dupa cum sustin, in mod constant, scriitorii crestini de traditie ortodoxa si multi alti cercetatori ai al- tor traditii crestine'? Presupundnd ca unii dintre dumnea- yoastra nu ar accepta nici una din yariantele acum pome- nite, sa nu fie totusi aceste conceptii deloc semnificative si relevante pentru noi, cei care, traind cu saisprezece se- cole mai tArziu, ne zbatem sa intelegem ce inseamni a fi pirbat si ce inseamna.a fi femeie, si cum putem convietui $n duhul unei mai profunde injelegeri intreolalta si al res- pectului reciproc? aol huale-ab 5 Pentru a ne lamuri asupra atitudinii Bisericit Primare fafa de femei, este necesar si studiem scricrile Sfantulut Joan Gura de Aur, personalitate-cheie a patristicii ortodo- ee i rand, Eva Cata- "Din pacate, cel putin 0 exegett ortodoxs contemporand, Eva Cat fygiotu Topping, $12 insusit 0 viziune eronatd despre Sfinil PAF Pentru. jusifica asuprtea femeilor in soceist i in Biseisa. PE {au adoptat_o_perspectivacomplel_nesativa asupra ferme Seaisihteolosieindreptstdimpotrve femeilor sea sat expres cain elocina de exceptie a Sfantulu loan Heisostom! (Shine! Siac Ortodoxie, Editura ,Lumin’ si Vial", Minneapolis. 1987, p-43)- 9 xe, atft pentru ci el si-a dedicat 0 mare parte a operei sale acestui subject, ct si pentru eda fost si continua si fig unul din cei mai iubifi si respectati Parinti ai traditig; crestine ortodoxe, bucurdindu-se de 0 fuima deosebita i jy Biserica Apuseand, unde este indrigit si prequit de secole intregi. Una din marturiile edificatoare ale iubirii si res. tului care i se nutresc tn sdnul traditiei ortodoxe ne este oferita de Sfantul Dimitrie al Rostovului, din Rusia secolului al XVIE-lea, care, in prestigioasa sa antologie a vietilor sfintilor, i3i incepe expunerea despre viata Sfintul Joan Hrisostom astfel: ,Sfantul Ioan Gurd de Aur, calauzy juminoasa a lumii, invatator universal, stilp si temelie a Bisericii, predicator al pocainjei”'. O alt marturie este ‘aceea a renumitului patrolog Johannes Quasten: ,,Dintre Sfinfii Parinfii greci, nici unul nu ne-a lsat © mostenire literara atat de bogat® precum Sfantul Ioan Guri de Aur [J Nici unul din scriitorii bisericesti rsfriteni nu a atins cote Ia fel de tnalte de dragoste si admiratie din partea posteritafii precum Sfantul loan Gur de Aur’. Mai pre- sus de toate ins, din moment ce numerosi crestini se in- dreapia spre Sfanta Traditie pentru a afla calauzire in via- {a de zi cu zi, se cuvine si cercetam cele spuse $i intre- prinse de Sfantul Ioan Hrisostom, reprezentant de marca al Sfintei Traditii, relativ la tema studiului nostru, cu sco- pul de a evalua importanta opiniilor sale — opinii care ne pot infrumusefa viata. ' Victilecelor Tret lerarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Téologul si Sfantul Joan Curd de Aur, traducere de Isaae E. Lambertsen si Xenia G- Endres, Editura ,Schitul Adormirea Maicii Domnului”, Buena Vip Colarado 1985,p, 96. _ Johannes Quasten, Patrologia, Editura Clasicii Crestini, Westmin- ster, Maryland, 1984 (reeditare 4 edifici din 1959), vol. Ill, p. 429. 10 51 apuseni despre aspecte- a fost ea tratatd in scrienile fantului loan Hrisostom. in re teologia hrisostomica re- ialitate, despre atitudinea sa le sexualitatii umane, asa. cum dinaintea si din timpul viewii S| continuare, yom discuta despi feritoare la casitorie si sexu: faté de femei, in general, despre viziunes Ce care one cai tog si despre felul in care trebuie pusd in Iucrare aceawts rela, {ie in viata cotidiana, in special pe tiram familial, social si bisericesc. Aceste aspecte ale gandirii hrisostomice vor fi studiate din perspectiva unor factori esentiali care ne vor ajuta sa infelegem cA pozifia sa privitoare la femei este mult mai favorabilé decat se presupune in mod obigauit. Tad acesti factori: 1. In ceea ce-i priveste pe cei mai renumifi Parinti ai Bisericii rasaritene, conceptiile referitoare la problematica sexualitafii sunt in mod evident mult mai constructive de- cit cele ale celor mai renumiti Parini ai Bisericit apu- sene; 2. Ansamblul etosului teologico-spiritual al Sfantului Toan Gurd de Aur; 3, Modificarea esentiald a ideilor sale despre cdsatorie, modificare suryenita dupa hirotonirea sa ca preot; 4. Hiperbolizarea retorica, 0 particularitate specificé a discursului hrisostomic; 5, Profunda sa admirafie fata de principalele figuri fe- minine spiritualizate ale Vechiului si Noului Testament; 6. Devotata sa asociere cu femeile spiritualizate din vremea sa si alesul respect pe care-1 purta acestora, inde- osebi Sfintei Olimpiada diaconita si grupulti de monahii aflate sub conducerea ei si afiliate Marit Biserici a Con- stantinopolului. 1 Metodologia folositd tn claborarea acestei citi acon. stat, pe de o parte, in studierea fiecareia din lucrarile hri- sostomice traduse in’englezi sau francezi (extele traduse jn aceste doua limbi sunt considerate de specialisti drept scrierile de feferinié ale Sfantului Parinte si constituie doua treimi din corpus-ul operelor complete), iar, pe de alta parte, din-consultarea textelor-cheie in original. Din aceste scrieri, in majoritatea lor omilii exegetice, eseuti sj scrisori, am incercat SA extrag concepfiile tcologice ale Sfantului loan Gura de Aur relativ ta femei $i atitudines lui fapa de acestea, sistematizandu-le intr-un cadru logic si plasindu-le fn contextul ansamblului g€ndirii sale si al specificitatii biografiei sale. Nu am dorit si abat-defel atentia cititorilor de la sursele primare, de origine, pentru aida Sfantului prilejul sa-va-vorbeasca ,,in direct”, daca pot spune astfel, acesta fiind motivul pentru care-‘nu am recurs ‘decit foarte rar la surse secundare. In anumite puncte ale expunerii mele existé trimiteri detaliate la ca teva din afirmatiile lui Elizabeth Clark, si aceasta din trei motive: este vorba despre cercetatoarea feminist® care a seris cel mai mult despre Sfantul [oan Gura de Aur; opi- hile ei pot fi considerate tipice pentru)abordarea feminis- ta textelor hrisostomice de cAtre exegetii contemporani; reliefarea preocuparilor ei faciliteaz’ o clarificare temei- nica a gandirii hrisostomice. b Aim introdus in studiul de fata citate cuprinzatoare din scrierile Sfantului Parinte pentru a oferi cititorilor posibi- litatea de a intra in universul gandirii-sale.In majoritatea cazurilor, am modificat intrueatva traducerile’ citate: in limba englezé, straduindu-ma sa ofer o versiune modemi- zata a textelor traduse din greaca gi latin; ori de cate ori ‘am efectuat o astfel de modificare, am specificat mai intai sursa greacd sdu latina, iar apoi, intre paranteze, traduce- rea care imi aparjine. sit Unele citate includ termeni: grecesti gi latinesti folosii in original, pentru a inlesni o injelegere mai exact’ a in- tentiilor autorilor respectivi. Acesti termeni sunt explicati in notele de subsol, pentru ca si cititorii neavizati s& bene- ficieze de o infelegere mai nuantaté a substratulut textelor respective. Dorese si mulfumese prof, dr. James Pain gi qhornes"C.' Oden, de lar Universititda Tew veces New Jersey, precum si regretatului parinte profesor John Meyendorff, fost decan al Seminarilui Teologic Onodox Sfantul Viadimir din Crestwood, New York (fie-i memo- ria binecuvantata), pentru revizuirea manuscrisulti studi- tli de fafis Sfaturile lor mi-au fost de'um real folos. Adre- sez recunoseltoare multumiri plrintelui Thomas Hopko, profesor de teologie sistematica si decan al’ Seminarulut ‘Teologie ,Sfantul Vladimir”, primul dascal care m-a in- curajat s4 scriu despre concepfile Sfantuli loan Guré de ‘Aur despre femei. De asemenea, mulfumirile mele se in- Greapta care tofi prietenii si rudele care r-au sprint in nod constant de-a lungul elaborarit acestei cary Calde multumiri sofiei mele, Mary, care a intrat in via- ta mea in perioada tn care scriam prima versiune a ma- uscrisulvi cArtii de fayé gi datoritd cireia ma impartigesc ide luminoasa frumusete a viefii de familie ~ aga cum este ea infatisatd de Sfantul Ioan Gur de Aur. Dragostea, vit- {utea si infelepeiunea ei au innobilat aceasté carte, Nu mai putin pe autor. 4 David C. Ford Seminarul Sfantul Tihon Precizari suplimentare Gitatele scripturistice folosite in acest studiu, cu excep. fia celor care apar in scrierile diversilor autori mentionay; de-a lungul expunerii mele, au fost luate din nous vers) une biblica King James, copyright © 1979, 1980, 1982, Thomas Nelson, Inc. Fragmente din Capitolele al I-lea si al VIl-lea au apa. rut in articolul intitulat Criza cdsatoriei si iyelepcinnea Sfiintului Joan Gur de Aur, in publicatia teologica Alive in Christ (Viafa in Hristos), yol. VII, nr. 3 (1991), pp. 43-49, Acest articol a fost retiparit in publicatia Sourozh, nr. 31 (Rebruarie, 1993), pp: 9-23. Fragmente din Capitolul al 1X-lea au aparut in articolul intitulat Interrelasiile dintre clerici si mireni in cadrul Bi- ssericii in viziunea Sfantului loan Gurd de Aur, in publi- catia teologica St. Vladimir’s Theological Quarterly, vol. 36, nr. 4, 1992, pp, 329-353. Abrevieri Scriitori crestini antici Paring Ante Neen ‘orpus Scriptorum Eeclesiasticorum Latin Parinji Bisericesti eae Parinti Niceeni si Post-Niceeni Patrologiae Cursus Completus, seria graeca (ed. LP. Migne) Patrologia Cursus Completus, seria latina (ed. IP. Migne) Sources chrétiennes Schita biografica ‘Sfantul Joan Gurd de Aur s-a niiscut in jurul anutyj 349 GH, in metropola Antiohiei, unul din cele trei orage mari_din Mediterana ristritean’ — celelalte. doua fing Constantinopol si Alexandria. in studiul sau intitulat J, cul sfant: Istoria Sfintilor Paringi ai Bisericii Raisin tene', Robert Payne 2uigraveste Antiohia din acea perion, di in culori din cele mai stralucitoare: wAici Zeul-Soare atinsese pimantul si totul scanteia in lumina lui. Aici erau palate mani, teatre, grajduri pentru cai de curse, picfe unde se cumparau mitasuri din China, blanuni din Rusia si chihlimbar din Tarile Baltice, De la rsarit la apus, orasul era strabatut de un bulevard lung de patru mile, avand coloane de marmu- 4 pavate cu granit rosu si o multime de statui placate cu aur [...]. Mareata Antiohie, brazdata de apele de un verde-pal ale raului Orontes, ocrotité de munti inalti stralucind fn lumina soarelui, bogata mai presus de ori- care alt oras al lumii de atunci, cu excepfia Seleucici de pe Tigru, era locul fn care trona istoria pagan’. Tatal sau, Secundus, un distins ofiter superior — ma- Sister militum —in armata imperiala din Siria, a murit pe Se * Editura St. Vladimir's Seminary Press, Crestwood, New York, 1980. Lucrarea este o excelenta colectie de biografii vibrante ale ce- {or mai mari teologi si corifei ai Bisericii Raséritene (denumiti Pa- ing bisericesi) — Biserica regiunilor srecesti din Imperiul Roman de Rassri Terusalimului, Alexandr Art, in care sunt incluse Patriarhi Aatiohiei si Constantinopotului. Ibidem, p. 195. fine’. prune. Mama sa,{Antuzal(eare inseam- c}), a refuzat categoric si se recasétoreasch, ie tinara $i avea doi copii. Libaniu, renumitul care a fost o vreme profesonil de retoric’ al lui Ioan, © luda, dupa dovazeci de ani de. Vaduvie, astfel: 4Zeilor, ce femei exista printre erestini!™! ‘Tandra vaduva s-a dedicat intru towul erestetii lui Toan si asuronii sale-mai mari. Deoarece familia aparjinied ric Gii aristocrajii, Antuza'a avut posibilitatea de a+ ofed fic ului sau © excélenta educatie clasic’: Se parc ca baiatul petrecut copiléria si adolescenja in liniste si bucurie, ifdind pe o Mosic intinsa si find instruit de profeson par- ticulari"?. Tot mama sa a fost aceea care i-a agezat in sit- fet simanfa unci profunde evlavii crestine. Cand oan avea paisprezece ani, Tulian (,Apostat deyenit imparat, si-a stabilit cartierul general de ra Antiohia, ca baz de operafii militare pentru luptcle impo- triva imperiului persan. Nefiind inca intr totul aficrosit crestinismului Ia acea varsta, tanarul va fi cazut gi el pra- temerilor care Cuprinseseri intregul oray_antiohien, provocate de nesibuinja insolentd i de grosolnile tan rului imparat, care, renegindu-si propria educatie eres ind, se ambitiona sa restaureze fama Romet antice, optind pentru yechea viati religious’ pagan, De aceea, dot ant mai tarziu, in 363, cfind Iulian si-a pierdut viata int-una din bataliile*cu persiiy-crestinii antiohient nu i-au deplans i dinar vaduva, in * sfantul Joan Gur de Aur, Scrisoare eatre o ta a Parinfi Niceeni si Post-Niceeni, editor Philip Schaff (Grand Rios Michigan, Wm. B. Eerdmans Publishing Co., 1983), prima serie. Yol IX,p. 122. 7 Robert Payne, op. cit., p. 196. AT moarte: joar Libaniu, dascalul lui Toan, a tinut un discurs clogios in memoria imparatul lan La vata de optsprezece ani, Ioan se rizvriteste impy, iva fnvapiturilor sofistice pigine ale dascalului stu, fay ‘cum ne descrie biograful siu, episcopul Paladie al Helenops. lisului, aceasta schimbare de atitudine: u juns Ia varsta me turititi, insetat de cunoasterea cea vie, s-a revoltat impottivg sofistilor, care nu erau decat niste comercianti de cuyinte™? loan a aflat aveasti cunoasiere vie la Hristos Domnul, c&ruis Ea fnchinat intreaga sa viata. Curand, tanarul a inceput si] vViziteze frecvent pe marele Diodor’, unul din numerosii mo- nahi care locuiau in pestenile din munfii cei tnalfi, nu departe de oras; de acum fnainte, Diodor it va fi povatuitor duhovni- ese si invatitor teologic. Cind Libaniu, maestrul retoricit antiohiene, este intrebat, pe patul de moarte, pe cine doreste si lase drept urmag al sdu, rispunsul su este? Ioan ar fi cela, daca nu ni l-ar fi ripit crestiniv”*. —' Oratia 18, in Serierile lui Libaniu: selectie. vol. 1. Loch Classi- eal Library, Cambridge, Massachuse's, Harvard University. Press, 1960, pp. 279-487. Pentru mai multe detalli despre imparatul tulian (incluzind cumplita distrugere a templului lui Apollo in Daphne, la inci mile distant’ de Antiohia, in timpul sederii sale in acest oras), «3 si despre omille hrisostomice de mal tirziu care rlaeas8 acest f Does a ae Amparatul tulian: Pane Polentci. Liverpool, Liverpool! University Press, 1989, edit Seapets See _ Palladius, Dialog despre viaga Sféntului loan, Gurd de dur (5), eae R a Mere ae ‘erestini timpurti, vol. 45, New ork, Newman Press, 1985, p, 35. Palladius a fost un bun prieten al Stiotuly Joa Hrisostom, care |-a sifirotonit preot. vorba despre ¢ lor din Tarsus (310-390), unul Ain el mal de sea exezeti a Sfimtet Seripruri din epoca se. pa aluere i apa li Sozomen, strc aoe crestin din 2 in oj jeeaste EXPN cian OR 9 Moria biericezse, VIL 18 Dupa ce primeste botezul crestin, Ioan, plin de vavna, nutreste nazuinta de a-i urma lui Diodor gi de aimbratisa o via de rugiciune si contemplatie ascetic’ in pesterile muntilor de deasupra orasului, Mama sa ina fl implora sa amanda aldturi de ea, convingandu-| ca aco. parasi inseam- niLa.o lisa viduva pentru a doua oars, fn urmétori: nou ani, pana la moartea mameci sale, survenita in 374, tananul duce 0 vial semi-monastica: in primii trei ani il asista pe arhiepiscopul Meletie, iar apoi este numit cite} bisericese: ‘Dupa mutarea Antuzei la cele vesnice, Arhiepiscopul Meletie i-a ingaduit Ini loan si devingcanahorer si sa pust- niceasca sub ascultarea-unui staret sirian cu numele de Isihie. La inceput, loan a dus 0 vial ascetics moderata alaturi de un grup de monahi, dupa care's-a izolat de aces tia, victuind in conditii de riguroasé asceza, citind fara in- trerupere Sfanta Scriptura, fara sd-si ingaduie odihna mai deloc. Din cauza frigului si a posturilor foarte severe, si- nitatea i s-a subrezit mult: a contractat 0 boali digestiva gi renala care il va chinui tot restul vietii ‘Tanarul monah iubea cu ardoare acest mod de viafé as- cetic’, pe care o sustine cu darzenic in primele sale seri- eri. Totusi, boala agravandv-i-se, in jurul anului 377 este nevoit si se infoarcd in Antiohia®. lata ce ne spune Pa- jadie despre ‘aceastl petioadi a Vietii marelui dascal $1 predicator crestin: ,,Si aceasta a fost © dovada a Iucrarit proniei dumnezeiesti, caci, find el obligat de boala sa re- 1 Sfantul Ioan Hrisostom descrie aceasta induiogatoare seen’ Th serierea sa de inceput, Despre preofie, 15. traducere in limba englezi de Graham Neville, Crestwood, New oN ‘St. Vladimir's; Seminary Press, 1977, pp. 38-40 (PNPN, |. IX.P. 34). wea Sanu Dimes ii Restovulu relateazA diverse mingni atibuite Sfantului oan Gurd) de Aur invacesti-ani: de: via’: monahala (Viele ‘Sfinjilor Trei lerarki, pp. 101-104). 19 riunge la aspra-i Viata pustniceascd, a parasit pestera castigul Bisericii”'. Dup’ toate probabilitatile, Toan 4 4, venit curand diacon secund, iar in\381 & fost hirotonit dig, con de ea Stuleriecort Meletie. HS in anul(386, Yoan primeste hirotonia intru sfanta preg. fie = cel care'-a hirotonit find de data aceasta Athiepig. opull Flavian, succesorul lui Meletic. Imediat dupa hire. tonire, arhiepiscopul I-2 insrcinat cu misiunea de a ocupa de activitatea omileticd in marea bisericd antiohig, abiindita in perioada cand Libaniy ‘na, Educatia oratorica dobar i fusese dascal's-a dovedit a-i fi de folos;ta scurta vreme dupa preluarea insarcinarii incredintate, multimi de oa. ni se adunau sa-l auda vorbind. Elocventa sa fi uimea siti incdnta pe toti, dar ceva ce fi uluia cel mai mult era faptul ca tanarul parinte Joan predica fara s se foloscasc3 de insemniri scrise!, 1 Vocatia sa preoteascd urma s& primeascd 0 confirmare dramatic& Ia fnceputul anului urmétor. In ziua de 26 fe. bruarie 387, a fost promulgat in Antiohia un edict impe- rial care proclama equa taxelon promulgare urmati de o reyolta in masa a antiohienilor; Multimea dezlintuita profanat statuile imparatului Teodosie si ale familici sale Dupa trei ore de yacarm devastator, ordinea a fost in sfarsit restabilitd si 0 liniste spectrala a invaluit orasul in, asteptarea ineyitabilei replici_imperiale, locuitorii Mandu-si seama,ca orasul lor merita sa fie aspru pedepsit, chiar dupa ce instigatorii si cei direct Tagine ce fie sul provocat fuseserd judecati si executati, rand pe rand. a ee ae SSRs ey {Pal log despre vioga Sfanuulut foan Gurd de Au (5); p: 35. Cunoscut in istorie sub numele de Teodosie cel Mare, ae con ds traperil Ro i 379 si 383, 51 intregal i dis tape aman le RASA ne ail 3795 38,4 Treg impe- seria Ortodoxa. $0(G95d Hr). A fost eanonizat de Bi- 20 De la fndltimea amvonului, Ioan fi indeamna pe oa- meni cu clocventa sa caracteristic’ si se roage ca Dum- nezeu $i impiratul Teodosie sa se milostiveasca de ¢i. El deplinge starea oragului, dar este fn acelagi timp bucuros c&, in astfel de zile extraordinar de sumbre, crestinii antio- hieni frecventeaza mai des biserica, sporind in viata de rugiciune. El nidajduieste ca efectul acestei perioade de certare din partea {ui Dumnezeu ya fi 0 simtitoare imbo- gitice a viefii duhovnicesti-din cetate, fn urmatoatea sa predic, Ioan mediteaza asupra calatoriei Athiepiscopului Flavian la Constantinopol; pentru a cere indurarea impa- ratulti Teodosie; la. varsta de 80'de: ani, arhiepiscopul avea de infruntat neajunsurile iemii, strabatind 800 de mile dus-intors, animat de ravna implinirii misiunii sale; Sfantul [oan Hrisostom le cere stiruitor tuturor credincio- silor sa se roage pentru reusita acestei misiuni. Apoi, in saptimanile care se succed, el continu sa intretina si sé intensifice flacara credinfei pistoritilor sii, printr-o serie de inca optsprezece predici'. In biografia Sfantului Joan Hrisostom, Sfantul Dimitric al Rostovului face urmatoa- rea precizare: .Poate cA niciodati na fost respectat Postul [Sfintelor Pasti] cu atata strictete gi niciodata n-aul fost cupringi credinciosii de un simt al pocdinjei atat de tens precum in acea perioada de timp’ i Pe la sfarsitul Postului Paresimilor, Arhiepiscopul Fla yian tevine in Antiohia, aducind vesti imbucurstoare: mania tmpdratului fuscse imbldinzitd, iar oragul scutit de consecinfele nefaste ale unei declanyari razbunatoare, tot acest ristimp de criza, parintele Ioan ist eastigase dra- ar {peers predic sun name OMT Tatu went tn timba e8- aglezA este cuprins in PNPN 1, IX, pp. 317-489. 2 Vieyile Sfintilor Trei lerarht, p. 109- at gostea credinciosilor pentru tacia si infelepciunea sa pentru felul in care-i incurajase. A si De Dumnezew daruitul gritor a rimas in’ Antiohj pani in anul 398, cuvantind de cateva ori tn fiecare sap. timana, iar uncori chiar in fiecare zi, spre pild& fn timpuy Sfantului $i Marelui Post. De-a lungul activitdqii sale predicator, el a impartasit credinciosilor numerouse cy. vinte de invajaturd asupra unui numér substantial de cai scripturstice, pe care’le-a analizat si comentat verset eu verset. Aceste predici/omilii au fost notate de itahigrafi iar apoi organizate in comentarii considerate a fi cele ma, valoroase talcuiri scripturistice din istoria Bisericii Ras ritene!, Tati cum sintetizeaza Episcopul Paladie aceasta perioadi a vietii Sfantului Joan Gura de Aur: " Aceste comentarii includ Evangheliile dup Matei si loan, inte- grala epistolelor pauline, Psalmii si fragmente din cartile vetero-tes- tamentare. Dup& toate probabiltstile, Sfantul loan Gurd de Aur a fost can eal fin care @ imbinat propovaduirea cu scrierea_ [H.W.G. Liebeschuetz observ cf, spre deosebire de retoriea filoso- fies greco-romant a acelor vremuri, in Omiliile Sfantului loan Hrisostom ,eeea ce era cu totul nou erau ritmicitatea pred unea cu care preceplele morale erau expuse drept porunc ists universal cupindri lor" Barbar’ st eprscopi: arma, Biserca sald in epoca lu Arcades a Sfantull loan Hrsasion, _ Oxford, Clarendon Press, 1990, p. 172), Sfintul Dimitrie al Rostovu- aaa nA viciunee Sfantuluj Proclu, ucenicul Sfantului loan Gur de Aur in pero inchinovierii sale si ulterior arhiepiscop.al_ | Seu esate ‘a intamplat ca Proclu sa priveasca | ° @ ugii chifiei Sfantului loan; in timp ce acesta seria see cuits Ja-epistolele, pauline, Proclu I-a vazut pe | cose a insusi aplecat asupra lui, soptindu-i la ureche; Proclu | indus la pe nase pe Apostoal F A eo ’avel dupa chipul din icoana pe care le Aur ovavea pe perete. Cand i-a relatat Sfantului viziunea sa, acesta i-a rspuns ct nu se: Incapere (Viefile Sfintlor Tre lerarhi, mp 2013). cnt 2 ., Apoi a petrecut doisprezece ani in Antiohia, revir- sand glorie asupra preotiei locului prin strictetea si dis- ciplina stilului sau de viata. Pe unii (eredinciosi] i-a pus la punct prin cumpatarea sa, pe alfii -2 luminat cu jnvataturile sale, iar altora le-a ostoit setea dandu-le si bea din fantana Duhului. Dupa adormirea intra Dom- nul a binecuvantatului Nectarie, totul a fost navigare lind cu Hristos la cirma corabiei.”! jn anu} 397, cand Patriarhul Nectarie al Constantino- polului a. trecut la cele vesnice, Joan, predicator vestit al ‘Antiohici, a fost invitat de proaspatul imparat Arcadie sii ‘ucmeze fn scaunul patriarhal. La urma urmei, se gandea ‘Arcadic, nu trebuia, oare impodobita Biserica Hagia So- phia (Sfanta Infelepeiune) — cea mai mare biserica a capl- talei imperiale — cu prezenta celui mai mare. predicator al imperiului? Asadar, Toan este luat la Constantinopel de garda imperiald, dupa ce fusese ,ademenit” cu subtilitate sa paraseasci Antiohia, stiind bine Arcadie c& aprinsit Par triofi antiohieni nu I-ar fi lsat nictodata sa plece de buns yoie din mijlocul lor. : Tnijial, a fost primit cu multé bucurie in capitala impe- rials, impardteasa Eudoxia insasi a participat lao prost= Sune bisericeasca (unde tofi credinciosii au mers desculft, tn frunte cu imparateasa), iar apot sa jntretinut cu. proas- pitul patriarh in ample discutit legate de subiecte duhoy- nicesti; numai ca, 0 data ce Joan incepe sa insiste, i pre- dicile sale, asupra pericolului excesului de lux si al boga- 1 Paladiu, op. cif, 5:-p- 26. Sfantal Dimitrie al Rostovului con- semneazd gel chteva minuni stribuite Sfantului Toan Gura de Sut ste lungul acestor ani de-preotie in Amiohia (Wiefle-Sfinilor Trt Ierarhi, pp. 110-112). 23 fiei etalate cu ostentatic, Fudoxia ajunge s& se consia, personal vizata silezati. Noul patrarh tra in conditii de maxima austeritate; ménca singur si refulza Sa ofere Clase; aristocratice ospitalitatea la care se asteptau reprezentani acesteia, ospitalitatea abundent-risipitoare cu care-j obj, : nuisé antecesorul sit si/pe care 0 considerau un etibor. ‘tament fires din partea patriahului Capitale? imperiale, Imediat dupa inscdunare, Patviarhul Toan incepe sq aplice masuri reformatoare: se ridica impotriva practicij “sineisaktismului" ii Sanctioneaz pe preotii trindavi saul zgarcii, aloc o'suma mai-mare din fondurile ae cesti activitatilor de caritaté; modifica normele de vietuire a femeilor vaduve, nU inainte' de a se asigura ca acestea sunt cu adevarat Vaduve*, ele urmand sa Vietuiasca in so- brietate'si Sa nu frecventeze baile publice; pe Vaduvele ti- Here care considera cA nu-si pot fidura vaduvia, le i Curajeaza sa se recasatoreasca. - Dinamicul pairiath conduce privegheri de noapte, ru- giciuni gi procesiuni, pentru a'le contracara pe cele ‘ale arienilor, care mai traiau inca in capitala. Acest lucru i deranjeaza pe uni dintre preofi, mai ales pe ¢ei care nu fuseserd obisnuifi cli indatorin’ profesionale suplimenta- Te. Femeilor insa li se recomanda sa se roage acasi si si nu participe Ia asifel de dctivitati duhovnicesti, pe de 0 Parie penirii a respecta buna cuviinta, pe de alta parte, 7 oF peu Afzas® eo practic in virtea caren lug i calugritele Topi Impreund in acest cle a fost condamnatt. de Primul Si- Pee meni dels Nea (325), Capon 3. Ta limba latin, femele vette soe Subintrodictae. Arienii’sustineau. ci Hristos nu in. Du beta este pe deplin Dumnezeu; onceptie a fost condamnata de Primul Sinod Eeumenie, 24 pent a le fi asigurata protectia! Ne informea: pul Paladie: _,Urmare 4 tuturor acestor reforme, Biserica ‘inflorea si se infrumuseta pe zi ce trecea. Jntregul oras strilucea de eylavie; toti [credinciosii] erau luminosi si plini de prospetime in urma cantar Psalmilor §1 a vietti sobre pe care 0 duceau, Numai ca diavolul, dusmanul bine- Jui, nu putea suporta indepartarea acelora pe care el ii jnrobise oarecand, a acelora care-i erau rapifi de cu- vyantul Domnului, cuyant impartasit lor prin invatatun- Je lui Joan. Acum toji acesti fosti pasionaji ai curselor de cai si ai sililor de spectacole parasisera curpile dia- yolului si se grdbeau cu dragoste. spre pagunea duhov- niceasca.a Pastorului care-si iubesie ile Sale, si le cheami la El.” fn anal 402; Patriarhul Toan este invitat si participe la hirotoniréa noului episcop al Efesului. O data ajuns acolo, €l convoaca un sinod format din’'70 de episcopi, in locul celui vizat, este ales’ in scaunul episcopal un diacon din Constantinopol: apoi, Joan demite intre 6 (cel pufin) si 16 (cel muilt) episcopi din cei 70, deoarece acestia fuseserd condaminati pentru luare de mitd (acceptasera saprimeas 8 bani in schimbul hirotonirit urior preot!), atrigandu-si astfel furia acestora si.a sustinatorilor lor: zi Bpisco- inet Sink oe ee * Paladie, op. cit.. 5-p-40- 2 Tn aceast’ perioada nu era clar daca ‘Ashiepiscopul Constanti: ropolulu; avea sau nu jurisdictie administrative asupra EFeSoIs> Cel soe Patrulea Sinod. Ecumenicy care, s-a,desfasurat- in Calcedon:1r sear del, a previzat urmatoarele: Constantinopolul exereit® conto) strativ.asupra.,diecezelor pontice; asiatice [din parteaide vest Mici] si tracice” (PNPN 2, XIV, p:287), 25 _Teofil, Arhiepiscopul Alexandre, care Iuase ie nieareatioiiioan cinordinul tmparatului; daria va propriei sale voine, si care tl ura pe Ioan — ‘Alara find pradi unor puternice resentimente de gelozic’ gdbesh Constantinopolului! — afl& acum prilej de aco tet ca impotriva acestula, legindu-se de chestiunea celor ma: tru fra inal”. Ere vorba de patru edlugiri din eee egiptean, pe care Teofl fi alungase din Bgipt, acuzandu de srezie origenisia’ cAnd cei patru ajunseserd tn Con. stantinopol; Patriarhul Toan le oferise gizduire inteuna din bisericile eonstantinopolitane, manifestand ined prac Geefalce nue MiBAANl! Referire la Matei 14, 6-8. 29 potriva acestuis. Ca urmare,ila inceputul anului 404, ; paratul Arcadie dispune caterisirea patriarhului. De qi aceasta ins Sfintul Ioan Guriide Aur-nuse mai supyne afirmand c& vor trebui sal izgoneascd cu forja din Cae dala, unde-si mutase resedinfa. In nogptea Sfintei invite 2 acelviagi an, trupele:imperiale intra in Catedrala, in pristie credinciosii si devasteaza biserica, intrerupand cy violenti slujbele Botezului, slujbe care erau in plina dey, fasurare. Patriarhul, mai ramane in resedinfa sa, Catedrala, timp de doud luni, dar, in ‘cele din urma, se pred garzi, imperiale, dupa un sfasietor ramas bun pe care si-l ia de la prietenii sai cei mai apropiati. In timpul confuziei gene. rale iscate — fnsofitorii lui asteptandu-se ca el sd iasa pe usa din partea de vest, iar el iesind pe cea din partea de est = se declanseaz un incendiu care distruge atat catedrala, ct si cladirea Senatului, aflatd vizavi de.ea'. Acuzati de provocarea incendiului sunt sustinatorii patriarhului, acu- zajie care se va adauga la persecufiile ulterioare suferite de acestia. sock naintea exilului sau, Pattiarhul loan Zi implorase in ne- numirate rinduri pe sustinatoriiy sai s&-nu provoace o a mittie al Rostovultn’ istoriseste urmatoarele: .Dupa cailarea Sfntului Toan Gura de Aur, in Catedrala Constantinopolula 4 fuenit un incendiv,ceea cea reprezentat 0 exprasio lard a minici neatinge. Acest fant a dovedictuturor cB incendiul ap cinpla tampa cca ese in uae ll Dame 'pricina acestei mini era exil lui Loan Hei Asse intr Tei terarh ps 1h). Tom Hesston 30. schisma in sGnul Bisericit din cauza I Ain wea lui, indiferent far fi intamplat. Cu toate cestea, uni diate ot ac hen utut accepta pe cel care i-a luat multi au fost crunt torturati, uneori pani si-au dat sut eee intors', petrecindu-si cea mai mare pane a ultimilor ‘rei tani ai vietii in Cucusus, un sat obscur din Armenia; aici 2 fost vizitat denumerosi pastonti ai sii'din Antiohia si a scris'o mulfime de serisori. Dintre acestea, scrisorile adre- sate Olimpiadei sunt deosebit de'induiosatoare, demon- strind grija pe care i-o purta; 0 indemna stanuitor

    You might also like