Editat de: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii $i Economia Constructiilor Bucuresti - Sos. Pantelimon nr. 266 Telefon: 2 55 10 20; 2 5 22 50/176 - redactio 1116 - difuzare BULETINUL CONSTRUCTIILOR Vol. 8-9 1999 1. PRESCRIPTI TEHNICE 1. “Cod de practica pentru executarea lucririlor din beton, beton armat gi beton precomprimat”, indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999 .......... 2 “Toate drepturile asupra acestei edit sunt rezervate INCERC Bucureyti. Nu este | permisa reproducerea integrald sau paryald a materialelor din Buletinul Construcjilor fir consimpimantul sris al INCERC Bucuresti‘MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARM TERITORIULUL ORDIN or. 59/N din 24.08.1999 Avand in vedere: Avizul Comitetului Tehnico-$tiintific al MLPAT nr. 58/02.08.1999, fn temeiul Hotarérii Guvernului nr. 456/1994 republicata privind organizarea gi functionarea Ministerului Lucrarilor Publice gi Amenajarii Teritoriului, inconformitate cu Hotdrarea Parlamentului nz. 6/1998 sia Decretului nr. 132/1998, Ministrul Lucrarilor Publice: si Amengjarii Teritoriului emite urmatorul: ORDIN Art. - Se aprobi "Cod de practicd pentru executarea lucririlor din beton, beton armat gi beton precomprimat”, indicativ NE 012-99. ‘Art.2, - Partea I 2 Codului de practica inlocuieste gi anuleazi "C 140- 86, Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat’, elaborat de INCERC. - Partea a II-a a Codului de practicd inlocuiegte gi anuleazi "C 21-85, Normativ pentru executarea lucrarilor debeton precomprimat' sirespectiv "C 266-85, Instrucfiuni tehnice pentru aplicarea procedeului de precamprimare prin infigurare cu masina PROCEQ’, elaborate de INCERC. Art.3. - Codul de practicd de la art. se publicé in Buletinul Constructiilor gi in brogura separatd de citre INCERC Bucuresti. ‘Art, - Prezentul ordin intr in vigoare 1a data publicdrii lui in Buletinul Construcgiilor. Art.5. - Directia de Programe de Cercetare si Reglementiri Tehnice va duce la indeplinire prezentul ordin. MINISTRU, NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARII TERITORIULUI -MLPAT- COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON $I BETON ARMAT INDICATIV NE 012-99 Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII $i ECONOMIA CONSTRUCTHLOR-INCERC Bucuresti- Departamentul Protectie Antiseismicd si Siguran{ Structural Laboratorul de cercetare si incereari privind tehnologia si durabilitatea betoanelor si mortarelor, betoane speciale DIRECTOR GENERAL: dr. ing, Radu Paseu DIRECTOR DEPARTAMENT: prof.dr.ing. Augustin Popescu SEF LABORATOR: ing, Dan Georgescu COLECTIV ELABORARE: _[ing. Angela Stinescul ing, Dan Georgeseu ing. Liliana Corliteanu COLABORATORI: ing. Mihatache Paun ing. Sabina Stan Coordonat de: DIRECTIA COORDONARE CERCETARE STINTIFICA $1 REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTIL DIRECTOR GENERAL: ing. lon Stinescu . RESPONSABIL TEMA: ing. Sabina Stan Avizat de: CONSILIUL TEHNICO-STHNTIFIC AL MINISTERULUT LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARII TERITORIULUICUPRINS 1, PREVEDERI GENERALE 2, PRINCIPALELE REGLEMENTARI TEHNICE IN DOMENIU 3. TERMENI ~ DEFINITIL 4, MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR 4.1. Cimenturi 4.2. Agregate 43. Apa. 44. Adi 4.5. Adaosuri 5. CERINTE PENTRU CARACTERISTICILE BETOANELOR .... 5.1. Cerinfe pentru rezistenta a 5.2. Cerinje pentru durabilitate 5.2.1. Conditii de expunere 52.2. Dozaj de ciment minim si raport A/C maxim 5.2.3. Cantitiile maxime admise de substante ce pot afecta durabilitatea betonului 6. CERINTE DE BAZA PRIVIND ‘COMPOZITIA B BETONULUI 6.1. Conditii generale ...... 6.2. Proiectarea amestecului : 6.2.1. Cerinje privind consistenja betonului 6.2.2. Cerinje privind granulozitatea agregatelor 6.2.3. Cri prvindalgeren pul de ciment, x dozajii ga apr AIC : 6.2.4. Cerinje privind alegerea aditivilor si adaosurilor 7. NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI 7.1. Betonul proaspat 7.1.1. Consistenfa betonuluii 7.1.2. Continutul de aer oclus 7.1°3. Densitatea aparenta 72. Betonul intirit ......... 7.2.1. Rezistenfa la compresiune 7.2.2. Evolufa rezistenfei betonului 7.2.3. Rezistenta la penetrarea apei .- 7.2.4, Rezistenfa la inghe} - dezghet .. 7.2.5. Densitatea betonutui 8, BETOANE CU PROPRIETATI SPECIALE. 8.1. Beton rezistent la penetrarea ape. 8.2. Beton cu rezistenfi mare la ing dece si nage chimici de dezghetare .. 8.3. Beton rezistent la atac chimic . 8.4, Beton cu rezistenti mare la wzurd 9, PREPARAREA BETONULUI 9.1, Personal , echipament, Instalati,laboratoare 9.2. Stafii de betoane 9.3. Dozare 9.4. Amestecare 10. ARMAREA BETONULUI . 10.1. Ofeluri pentru armaturi 10.2. Livrare gi marcare 10.3. Transport si depozitare 10.4, Controlul calititii 10.5. Fasonarea , montarea si legatea armaturilor 10.6. Tolerante la executie 10.7. Particularitati privind armarea cu plase sudate 10.8. Reguli constructive pentru armare 10.9. innadirea armaturilor : 10.10, Stratul de acoperire cu beton 10.11. Inlocuirea armaturilor 11. COFRAJE HLL. Cerine de baz 11.2. Tipuri de cofraje , dimensiosiare , transport 113. Pregitirea lucrarilor . 11.4, Montarea cofrajelor ...... 11.8. Controlul gi recepfia luerarlor de cofraje 12. TRANSPORTUL $I PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 12.1. Transportul betonului 12.2. Pregitirea tumarii betonului 12.3. Reguli generale de betonare 12.4. Compactarea betonului 13, ROSTURI DE LUCRU 14, DECOFRAREA .... : 15. TRATAREA BETONULUL 15.1 Generalitati 15.2. Durata tratérii 16. BETOANE CU COMPOZITII SPECIALE §I BETOANE PUSE IN OPERA PRIN PROCEDEE SPECIALE ...... 93 16.1. Betoane ce contin 0 combinatie de aditivi 2293 16.2. Betoane turnate in apa. . 93 16.3, Betoane tumnate prin pompare Seepaceoors cee 16.4. Betoane tumate in cofraje glisante 2.96 16.5. Betoane ciclopiene 100 17, SISTEMUL DE ASIGURARE $I CONTROL AL CaLITATH severe 102 17.1. Clasificarea controlului ceceee es HOD 517.2. Procedee de control al ealitatii 103 17.2.1. Controlul productei si executiei 103, 17.1.1. Controlul materialelor componente , echipamentului, fabricarii si caractersticilor betonului 104 17.2.1.2. Controlul inainte de punerea in opera a betonului 106 17.2.1.3. Controlul in timpul transportului, punerii in opera si tratrii betonului 106 17.2.2. Criterii de conformitate 107 1722.1. Sisteme de verificare 107 17.2.2.2: Planul de prelevare gi criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune a betonului 108 A) in cazul betonului preparat pe santier 108 B) in cazul utilizatii betonului livrat de statie 7 109 ©) in cazul producerii betonului in stati 109 17.2.2. Criterii de conformitate pentru rezistenfa la compresiune 210 ANEXE ANEXA LI. Sortimente de cimenturi ; Deseriere, caracterizare 12 ‘ANEXA 1.2. Domenii si conditii de uilizare ale cimenturilor ; 118 ‘ANEXAL3. Efecte principale gi secundare ale aditvilor asupra proprietiilor betonuluis 125 ANEXA 14, Stabilirea compozitici betonului - Parametrii de compozitie; -.. 128 ‘ANEXA LS. Stabilirea compozitiei betonului - Efectuarea inceredrilor preliminare; 140 ANEXA L6, Sarcinile gi calificarea personalului care deserveste stafia de ‘betoane; 146 ANEXA 1.7, Gradul de omogenitate al betonului ; 149 ANEXA ILI, Fasonarea, montarea si legarea armaturilor ; 150 ANEXA IL2. Abateri limit la armaturi 153 ANEXA IL3. Grosimea stratului de acoperire eu beton a arméturii (Zona Litoralului Mati Negre ); 154 ANEXA IIL. Abateri admisibile pentru elemente de beton si beton armat; 157 ANEXA IIL.2. Defecte admisibile; 160 ANEXA IV.1. Betonarea diferitelor elemente si parti ale constructiei; 16 ANEXA 1V.2. Procedee de vibrare mecanica 165 ANEXA IV.3. Recomandari privind stabilirea pozitci rstului de lueru 5... 167 ANEXA V.1. Regul privind operatia de decofrare ; 170 ANEXA VI.1-Frecventa gi misuri ce se adopt in cadrul controlului calitiii materialelor §i betoanelor ; 171 ANEXA VI2. Controlul calitiié luerarilor de executie 189 ANEXA VL3. Controlul operativ al calitiii betomuluis 195, ANEXA VI4 Sinteza trimestriala a rezultatelor obtinute. 200 NOTA DE PREZENTARE Codul de practica pentru executarea lucririlor din beton, beton armat si beton precomprimat, face parte din sistemul de ansamblu al reglementarilor tehnice in cofistructii elaborat de MLPAT - INCERC, sistem ce are la bazi Legea 10/1995 privind calitatea in construetii Codul de practica este structurat pe 2 parti si anume * Partea A - “ BETON $I BETON ARMAT “ * Partea B - “ BETON PRECOMPRIMAT “ La elaborarea Codului , Partea A (revizuire Normativ C 140-86), au fost luate in considerare = reglementirile tehnice romanesti, in special : * Specificatiile tehnice privind cerinfele $i criteriile de performanta pentru beton si armatura * Normativul pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat C140 -86 * Noile standarde de cimenturi * Noile reglementari privind asigurarea calitiii constructiilor = reglementirile'si recomandarile CEN si CEB : * Prestandardul european ENV 206- Beton - nivele de performanti, producere, punere in opera si citerii de conformitate * Codul Model CEB - FIP/1990 nr 205, partea D - Tehnologia betonului * EUROCOD 2 - Calculul si alcituirea structurilor din beton. Codul ce cuprinde 17 capitole si 20 anexe defineste cerintele de rezistenti i durabilitate gi stabileste criteriile de satisfacere a acestora precum si condifiile minime de calitate care trebuie avute in vedere la executarea $i controlul lucrarilor din beton si beton armat Cea mai mare parte din capitolele vechiului normativ au fost restructurate pe baza rezultatelor cercetarilor efectuate pe plan national si international, prezentul cod continind o serie de notiuni si date cu caracter de noutate dintre care cele mai importante sunt : * definirea notiunilor (terminologie) ; * introducerea la prepararea betoanelor, a cimenturilor fabricate conform standardelor romanesti aliniate la éele europene ; * precizarea cerinfelor privind caracteristicile de rezistenta si durabilitate ale betonului ; cerinfele de durabilitate sunt determinate fat de conditiile de ‘expunere prin precizarea raportului A/C maxim ; * introducerea nofiunilor de amestec de beton proiectat si prescris ;* precizarea nivelelor de performanfi ale betomilui cu definirea clasei betonului conform reglementarilor europene; * revizuirea si detalierea capitolului privind tratarea betonului; * introducerea cerinfelor, nivelelor de performanfa si controlului armaturilor conform “ Specificatiei tehnice pentra ofeluri utilizate in structuri din beton “; * introducerea unui nou sistem de asigurare si contro! al calitafi * criteriile de conformitate pentru rezistenfa la compresiune a betonului au fost aliniate la cele prevazute in Euronorme Detalierea unor prevederi legate de materialele componente ale betonului, compozitia betonului, caracteristici $i metode de determinare, va fi flicuté prin specificafii, ghiduri, manuale specifice ‘Autorii consider’ ca deosebit de utile observatiile din partea specialistilor din proiectare, executie,productie beton, diriginti santier, inspectori de specialitate ete. privind aplicarea COD-ului, 4. PREVEDERI GENERALE I.1. Prevederile prezentului cod de practicd se aplicd la executarea elementelor sau structurilor din beton simply sau beton armat pentru constructii de locuinte, social - culturale, industriale si agrozootehnice. Astfel sunt specificate cerinfele de baza ce trebuie indeplinite in ceea ce priveste betonul (materialele componente, compozitia, proprietitile betonului proaspat si intérit, producerea, tunarea, tratarea) coftajele, armatura; sunt stabilite criteriile pentru satisfacerea acestor cerinte in contextul sistemului de control i asigurare a calitati, in vigoare. 1.2. Prevederile codului de practica vor fi adaptate si completate prin reglementari specifice sau in lipsa acestora prin caiete de sarcini, intocmite de Proiectant in urmatoarele cazuri ~ constructii specifice cdilor de comunicatii rutiere, feroviare, maritime si aeriene (drumuri, poduri, tunele, piste aeroporturi, amenajéri portuare, canale navigabile), constructii hidrotehnice, recipienti de presiune pentru centrale nucleare, platforme maritime etc.; - alte construe{ii cu structuri de rezistenfa speciale sau conditii speciale de serviciu pentru care se claboreazi prescriptii specifice. Caracterul de constructie speciala se stabileste de catre proiectant; - constructii proiectate dupa alte reglementari tehnice decat cele romanesti, sau construct la executia cdrora sunt prevazute a se utiliza produse, procedee, echipamente cu caracter de noutate ce trebuie agrementate conform legislatiei in vigoare; = betoane speciale : betoane foarte grele, betoane usoare, betoane pe bazii de polimeri, betoane refiactare. betoane cu armare dispersa. precum si betoane de inalta performanti; = procedee tehnologice speciale : torcretare, vacuumare ete. 1.3. Caictele de sarcini elaborate pentru categoriiie de lucriri mentionate la punctul 1.2. vor euprinde = cerinfe pentru materialele componente ale betonului, armaturile sau alte materiale care se vor utiliza; ~ cetinfe impuse betonului si parametrié de baza ai compozitiei acestuia- cerinfe tehnologice pentru betonare (ordinea gi ritmul de turnare,masurile obligatorii in cazul unor conditii climatice deosebite sau intreruperi neprogramate); ~ proiect de cofraj si sustineri (dacd este cazul); ~ pozitia rosturilor de lucru i modul de tratare a acestora; - termenele de decofrare; - masurile de protectie a betonulti proaspat; - tratarea betonului intirit; - tolerante de executie; = reguli de control al calitafii tucrarilor inclusiv precizarea fazelor determinante etc. {in aceste cazuri se recomanda colaborarea la proiectarea gi executarea lucririlor, a institutelor de cercetare, a catedrelor de specialitate din invipimantul superior sia laboratoarelor autorizate. 1.4, Pentru asigurarea durabilititii constructiilor Proiectantul va analiza atat regimul de serviciu si de expunere, cat si gradul do agresivitate a mediului, stabilind clasa de expunere, conform tabelului 5.1. si cerinfele impuse beto- nului corespunzatoare clasei de expunere respective conform tabelului 5.4. in caietul de sarcini si dupa caz in plansele de execuie, Proiectantul va menfiona pe lingi clasa de rezistenti a betonului si tipul de ofel beton si cerinjele de durabilitate astfel ~ clasa de expunere; - gradul de impermeabilitate; ~ gradul de gelivitate; - tipul de ciment; ~ valoarea maxima a raportului A/C. 1.5. Detalierea regulilor de executie si de control al calititii se va face de cdtre Executant cu respectarea prevederilor prezentului Cod, prin proceduri specifice sistemului de asigurare a cal Executantul lucririi va transmite Investitorului Planul calitiii care include Planul de control al calitafii, verificari si incercari (P.C.C.V.L) si va anexa la cerere si procedurile de executie si control Investitorul va cere dupa caz si acordul Proiectantului. 10 1.6. Inainte de inceperea lucratilor, executantul este obligat si examineze aminunfit proiectal si s4 aduca la cunostinta investitorului, eventualele lipsuri, nepotriviri intre diferite planuri sau dificultati de adaptare la teren si executie a proiectului 1.7. in cazul lucririlor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile normativului C 16-84. 1.8, Pe intreaga perioada de executare a lucririlor se vor respecta normele generale si normele specifice de protectia muncii in vigoare (Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betonului gi executarea lucrarilor de B.A. si B.P. aprobate de Ministerul Muncii si i Sociale cu Ordinul Nr. 136/14.04.1995), precum si normele de pazi 1.9. Toate echipamentele utilizate pentru prepararea, transportul si punerea {in opera a betonului, inclusiv a celor pentru preparatea agregatelor si fasonarea armiturilor, trebuie si fie atestate de Comisia Najionala de Atestare a Masinilor gi Echipamentelor de Constructii - CNAMEC din MLPAT pentru a asigura calitatca lucrarilor executate precum si protectia vieti, a sinatatii $i a ‘mediului in conformitate cu prevederile HG 1046-1996, "CAPITOLUL 2 Neer] Iindicativ | Titlul reglementarilor Publicata in C3. [C174 Instructiuni tehnice privind Buletinul PRINCIPALELE REGLEMENTARI TEHNICE in DOMENIU alcdtuirea si folosirea in Constructiilor lconstructii a panourilor din placaj | nr. 4/75 ire indicativ Fittul reglementirilor ficata in pentru coftaje. Nest] __Indieat {Til reglementirior Publicaté is CA. [Gin curs de aparitie) |Ghid pentru proiectarca si A. Reglementr cu caracterg utilizarea coftajelor | AJL. [STAS 10107/0-90 |Catculul si alcituirea elementelor D. Reglementiri privind executarea lucririlor de betoane in beton, beton armat si beton Di. [16-84 [Normativ pentru realizarea pe Buletinul precomprimat {timp friguros a lucrititor de con- | Constructiilor ‘Az. |P 100-92 /Normativ pentru proiectarea Buletinul strucfii gia instalatilor aferente. | nr. 6/86 antiseismicd a constructilor de | Constructiilor Da. |P 39-86 Instructiuni tehnice pentru proies-| —Buletinul locuinte, social-culturale, ar 1-2/92 area si folosirea armarii cu plase | Constructiilor fagrozootehnice si industriale. sudate a elementelor de beton. nr. 10/86 D3. [C2883 Tastrucfiuni tehnice pentru Buletinul B. Reglementiri privind executia lueririlor de fundatii sudarea armaturilor de ofel beton. | Constructilor BI. [P 10-86 [Normativ privind proiectarea si] —Buletinul pee executarea lucrarilor de fundatii | Constructiilor Da. [P 73-78 Instructiuni tehniee pentru Buletinal dicecte la construct trey proiectarea si executarea recipi- | Constructiilor Jentilor din beton armat si beton | nr. 12/78 B2. 1C 160-75 [Normativ privind aledtuirea si Buletinul isles pentru lichige executarea pilofilor pentru i cetrnetiioe D5. [C2287 Instractiuni tehnice pentru Buletinul fundati nr. 6/75. faplicarea procedeului tehnologic | Constructiilor BS. [C215-88 [instructiuni tehnice pentru Buletinul de vacuumare a betonului nr 9/87, lclemente de fundatii din beton eu | Constructilor De [C 130-78 nstrucfiuni tehnice pentru Buletinul jadaos de cenusa de centrala nr, 6/88 japlicarea prin torcretare a Constructiilor {termoclectricd, situate in terenuri mortarclor si betoanelor. nr. 8/79 cu agresivititi naturale gi DT. (C 122-89 instructiuni tehnice pentra Buletinul [industriale. proiectarea si executarea Constructiilor lucrarilor de constructii din beton | n. 2/91 C. Reglementari privind executarea lucrarilor de coftaje /aparent cu parament natural, CI. [C41-86 Normativ pentru aleitirea, Buletinul DE CIsea Tadramtor pentru aplicarca Buletnal Jexecutarea si folosirea cofrajelor | Constructiilor prevederilor STAS 6657/3-89. | Constructilor glisante. nr. 7/86 Elemente prefabricate din beton, | nr. 1/91 Cz [162-73 Normativ pentru aleatuirea, Buletinul at gi beton jexecutarea si folosirea cofrajelor_| Constructiilor [precomprimat. Procedce $i Imetalice plane pentru peretii din | nr. 7/74 de verificare a beton monolit la cladiri i lor geometrice. 12 13Nr.ert Indi tiv Titful reglementirilor Publicata E. Reglementari privind verificarea calitajit recepfia lucrarilor de construcfii si instal El. [C 56-85 [Normativ pentru verificarea Buletinal calitati si receptia lucririlor de | Constructiilor construct sar. 1-2/86 E2. [C2685 [Normativ pentru incercarea ‘Buletinul betonului prin metode Constructiilor Inedistructive. nr, 8/85 $i 2087 E3. [C5481 Tnstrucfiuni tehnice pentru Buletinul fincercarea betonului cu ajutorul | Constructiilor carotelor. nr. 2/82 Ea. [117-70 instrucfiuni tehnice pentru Buletinul folosirea radiografici la Constructiilor determinarea defectelor din nr. 9/70 jelementele de beton armat. ES. [€200-81 jinstructiuni tehnice pentru Buletinul controlul calititii betonuluila | Constructiilor nr, 6/82 prin metoda carotajului sonic. E6. [C 150-84 [Normativ privind calitatea Buletinul Fimbinarilor sudate din ofel ale | Constructiilor constructilor civil, industriale si | nr. 7/84 Neert] __Indicativ | Titial reglementarilor Publicata D9. [C 149-87 finstructiuni tehnice privind Buletinal procedee de remediere a Constructiilor ldefectelor pentru elemente de nr. 5/87 [beton si beton armat. D.10.|PE 713-90 Tnstructiuni tehnice RENEL7 |departamentale pentru executia si | ISPH - BPE Jconteolul betoanelor constructiilor] 1/90 hidrotehnice. D.11. |C 155-89 [Normativ privind prepararea si | Buletinul lutilizarca betoanelor cu agregate | Constructiilor lusoare. nr. 2/91 Diz. |C 163-73, instructiuni tehnice pentru Buletinul {olosirea profilului incastrat PVC | Constructiilor plastifiat, la etangarea rosturilor in| nr. 2/74 cadrul constructilor hidrotehnice. D.13.|€ 237-92 Instructiuni tehnice pentru Buletinal jutilizarea aditivului complex | construetiilor |ADCOM la prepararea betoanclor| 1/93 de ciment. D14.]€ 238-92 Instrucfiuni tehnice provizori Baletinal privind realizarea betoanelor de | constructiilor [clasd (Be 60-Be 80). 1/93 D.15.|C 248-93, Instructiuni tehnice pentrw Buletinul rcalizarea betoanelor de nisip. _| constructiilor 2104 'D.16.| (in curs de aparitie) |Specificatie tehnica privind betoanele utilizate la realizarea Jclementelor prefabricate 'D.17.|_ NP007-97 [Cod de proiectare pentru structuri | Reglementairi si cadre din beton armat in constructii INCERC mr. 70197 DAs. 85-97 _ |Cod de proiectare pentru structuri| Buletinul cu perefi structurali constructiilor 10/96 14 agricole. F. Reglementari privind executarea lucrarilor de protecfie a construc conditii de agresivitate. Fl. [C 170-87 Instructiuni tehnice de protecfia. | _Buletinul Jeletmentelor din beton armat si | Constructiilor beton precomprimat supraterane | nr. 7/88 tuate in medii agresive naturale si industriale. F2. [C210-82 [Norme tehnice privind protectia | Buletinul anticoroziva a bazinelor de beton | Constructiilor armat pentru neutralizarea si nr. 7/82 gi lepurarea apelor industriale. 4185 15rezistentelor mecanice. G9. SR 6232-96 [Cimenturi, adaosuri minevale gi aditivi, Vocabular G0 ISREN 196-2795 Metode de incercare a cimenturilor. Analiza [chimica a cimenturilor. i G-TL-]SREN 196-4795 |Metode de incercare a cimenturilor, Determinarea cantitativa a constituientilor G12. |SREN 196-5795 |Metode de incercare a cimenturior. Testal de puzzolanicitate pentru cimenturile puzzolanice. G13.|SREN 196-21794 |Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea continutului in cloruri, in CO, si alcalii in [cimenturi G14. [SR 7055796 (Ciment Portland alb, G.15 [SPI - 1994 (Cimenturi eu adaos de calvar sau calear Jdolomitc. G16, [SP3- 1995 [Ciment Portland de tip BS 12-78 G17. [SP4~ 1997 ‘Cimenturi Portland colorat. G18. [SPS - 1995 [Ciment Portland aditivat G19. |SP6- 1995 [Cimenturi hidrotehnice aditivate G20. |SPT- 1995 [Cimenturi pentru drumuri cu adaos CD 345, G21, |SPR- 1995 Nrert| _Indicativ Titlul reglementarilor Nrert| __Indicativ Titlul reglementirilor JAGREGATE _ G. Standarde G22. |STAS 1667-76 [Agregate naturale grele pentru betoane gi mortare CIMENT cu liangi minerali. G1. TSR 38895 escreot Rortiandl G23.| STAS 662-89 |Lucriri de drumuri. Agregate naturale de G2 [SR 1500796 Cimenturi compozite wzuale de tp 1,11, 1VV. balasticra, [G37Tsr 3011796 (Cimentarihidrotehnice si cimenturi rezistente Ta Gia |SRETST rAgregate 91 plated prelucratd pentru drumuri sulfati__ |Conditii tehnice generale de calitate. Ga |SREN 196-7795 |Metode de incereare a cimenturilor. Metode de GIS |STAS 4606-80 —|Agrognt naturale grele pentru betoane ji morlare 5] SREN TG Isa fare esas probelor de ciment (cu lianti minerali. Metode de incercare. G N 196-6794 Mode de eset nent. Deena TBE |STAS THRE —Agregae mineral jor. Condi tehice G6. |SREN 196-397 —|Metode de incereare a cinenturilor. Determinarea enerale de calitat, - |timpului de priza si a constantei de volum. G27. |STAS 7343-80 [Agregate minerale ugoare. Granulit |G. [SR 237-5796] Cimenturi, Inceredri fizice. Determinarea calduri G.28. |STAS 8177-68 | Agregate din 2gura expandata pentru betoane de hidratare lusoare. GR. |SREN 196-1793 [Metode de incercare a cimenturilor. Delerminarea APA G.29. [STAS 790-84 [Api pentru betoane si mortare. JADITIVI G.30. [STAS 8573-78 [Aditiv impermeabilizator pentru mortare de [ciment. Gl, |STAS 8625-90 [Aditiv plastfiant mixt pentru betoane. BETOANE G32. [(in curs de aparifie) [Specificafie tehnic’, Betoane - Terminologil, [cerinte, niveturi de performants. G33. |STAS 3349/1-83 [Betoane de ciment. Prescripfii pentru stabilirea lgradului de agresivitate a apei. G.34, [STAS 3349/2-83 [Betoane de ciment. Prescripfii pentru stabilirea agresivitaii apei fai de betoanele constructiilor hidroenergetice G35. |STAS 1759-88 [Cimenturi pentru drumuri cw adaos/aditivate. 16 [Incercdri pe betoane. Incereari pe betonul prosspat. Determinarea densititi aparente a tucrabilitatii, a confinutului de agregate fine sia linceputului de priza. 7Nrert Indicativ Titlul reglementirilor 6.36. STAS 5479-88 jincercdri pe betoane. Incercari pe betonul |proaspat. Determinarea continutului de aer oclus. Nrert| __Indicativ Titul reglementirilor G52. |1S0 9812 [Consistenja betonului. Metoda raspandiri: G53. |ISO 7031 [Determinarea impermeabilitatii betonului. G.54. |ENV 206 ‘Specificafie tchnicd. Betoane - teminologii, cerinte, niveluri de performants. G55. |CEB-FIP- [Model code 1990 nr.205 Partea D- Tehnologia betonului. G56. [Burocode 2 [Caiculul si alcdtuirea structurilor de beton. G57. [STAS 6605-78 |Tncercarile metalelor. Incercarea la tracfiune a lofelului beton, a sirmei si a produselor din sarma [pentru beton precomprimat. G.58. [SR-ISO 7438-92 __[Materiale metalice. Incerearea la indoire. G59. ISR-ISO 7801-93 [Materiale metalice. Incercarea la indoire alternanta 6.60 |STAS 438/1-89___|Ojel beton laminat la cald. G61, |STAS 438/2-91 _ | Sarmid rotund’ profilata G62 [SR 438/3.98 Plase sudate. G63. [SR 438/4-98 [Sarma cu profil periodic objinuti prin deformare plastica la rece. G64. |ST 009-96 Specificafie privind cerinfe gi criterii de performanta pentra arméturi(Buletinul [constructiilor nr.11/97) G65. |(in curs de aparifie) |Ghid pentra utilizarea cimenturilor romanesti {fabricate conform normelor europene gi stabilirea |compozitiei betoanelor. 6.66, [(in curs de aparifie) |Specificatie tehnicd. Glosar de termeni privind |degradarile gi lucrarile de intervenfie la [construct G37, |STAS 2320-88 Nncercri pe betoane si mortare. Tipare metalice |demontabile pentru confectionarea epruvetelor. G38. [STAS 1275-88 __|Incerc&ri pe betoane. Incercri pe betonul intarit. [Determinarea rezistenfelor mecanice. G39. | STAS 2414-91 _[Tncerciri pe betoane. Determinarea densitafi, |compactitifi si porozititi betonului intiit G0, |STAS 3519-76 | Incercari pe betoane. Verificarea mpemnebii a apa. GAT. |STAS 3518-89 __ncercafri de laborator ale betoanclor. Determinarea rezistenfei la inghef-dezghet (gelivitate). G42. |STAS 5440-70 |Betoane de ciment. Verificarea reactiel alcalii- agregate. GAB. |STAS 2833-80 lIncerciri pe betoane. Determinarea contracfiei axiale a betonului intarit. G44, |STAS 5585-71 pe betoane. Detzrminarea modulului de elasticitate static la compresiune al betonului. G45. |STAS 6652/1-82 _Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare si indicafii generale. G46. |STAS 9602-90 [Beton de referingi. Prescripfil pentru Iconfectionare si incerci G47. |STAS 6102-86 [Beton pentru construcfii hidrotehnice. Clasificare si conditii tehnice de calitate. G48. [SR 183/1 - 95 [Lucrari de drumuri. Imbricimingi din beton de iciment. Conditii tehnice generale de calitate. G49. |STAS 1799-88 __ |Constructii de beton, beton armat gi beton lprecomprimat. Tipul si freeventa verificdrilor calitijii materialelor gi betoanelor destinate Jexecutirii lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. (G50. |STAS 3622 - 86 _[Betoane de ciment - clasificare G51. |STAS 5511-89 | ncerciri pe betoane. Determinarea aderenfei beton-armétura. 18 193. TERMENI - DEFINITII [Nr.crt TERMEN DEFINITIE » 7. BETON [Beton preparat intr-o instalafie in gantierul de Nroi[TERMEN DEFINITIE PREPARAT IN |constructii T BETON DE [Material compozit obfinat prin omogenizarea| SANTIER CIMENT — |amestecului de ciment, agregate si apa format & | BETONUSOR [Beton cu densitate aparenti in stare uscatl prin intarirea pastei de ciment (ciment si aps). Pe (105° C) de maxim 2000 kg / m? Este produs in| linga aceste- componente de bazi, betonul mail Fintregime sau parfial prin utilizarea agregatelor cu| [poate contine adaosuri si/sau aditivi. structura poroasi (usoar: INoti : Dac& mirimea maxims a granulei de 9. | BETONCU [Beton cu densitate aparenti in stare uscatl lagregate este de 3(5)mm., materialul care rezulta| DENSITATE — |(105° C) mai mare de 2000 kg/m* dar nu mail Jeste denumit mortar. NORMALA __|mult de 2500 kg/m™ 2 BETON [Starea betonului din momentul amestecirii| (SEMIGREU $I PROASPAT _ |componengilor pana la inceputul prizei cimentului| GREU) din beton, 10. | BETON FOARTE |Beton cu densitate aparenti in stare uscati lin aceasti perioada betonul deformatie| GREU (105° C) mai mare de 2500 kg/m™ plastic gi poate fi compactat prin diverse metode 17 ‘ADITIV [Prous chimic care Se adaugi in beton, in| specifice cantititi mici fat de masa cimentului, inainte sau| 3. | BETONINTARIT |Material compozit format din pietris si o matrice| lin timpul amestecarii betonului in scopul ((piatra de ciment si agregate fine) cu structuri de| |modificarii dupa necesitifi a proprietitilor in| lconglomerat, proprietiti de piatra artificiala i stare proaspata si/sau intarité ale betonului. caracterizat prin rezistente mecanice evolutive. 12. ADAOS [Material anorganic fin ce se adaugi in beton 4, SARJA (Cantitatea de beton amestecat intr-un ciclu de| [pentru a imbunati anumite proprietifi sau pentru} lamestecare a malaxorului/ sau cantitatea de-beton a objine proprietii speciale. Existi dou tipuri de| ftransportat ca beton marfi intr-un vehicul/ sau Jadaosuri : adaosuri practic inerte, respectiv| lcantitatea de beton descircati sub o amestecare puzzolanice (hidraulice) in conditii _de| continua intr-un minut. {temperatura si presiune normali. 3. | BETONMARFA |Beton preparat int-o instalajie care produce| beton, in afara santicrului de constructie si livrat 13. | AGREGATE [Materiale granulare naturale (de balastiera saul Jde —producitor ca_—-beton _—proaspat, Jconcasate) sau. artificial cu forma si mirimea| Responsabilitatea fivrarii amestecului specificat | gramulelor adecvate realizarii betonului. ((amestec de beton prescris) sau a furnizarii unui 14. | AGREGATE |Agregate. naturale semiartificiale constind din| beton cu performantele cerute (amestec de beton USOARE —_|grariule cu o structurd poroasi si cu densitate proiectat) revine producitorului de beton. laparentié mai mica de 900 kg/m 6. | BETONPUSIN [Beton preluat de executant de la producator gi pus} 15. | AGREGATE CU JAgregate cu densitatea aparenti cuprinsa intre| OPERA in opera. Responssbilitatea realizarii performan-| DENSITATE — |1201 kg/m’ gi 2000 kg/m’ felor betonului in structuri (prin turnare, NORMALA [compactare, tratare, et.) revine executantului. (GRELE) 2Neen] TERMEN DEFINITIE 16. | _AGREGATE _ |Agregate care au o densitate aparenti mai mare| FOARTE GRELE |de 2001 kg/m 17. CIMENT —_|Liant hidraulic, sub forma de material anorganie| fin macinat. In amestec cu apa formeazi o pasta| Jcare face prizi si se intireste prin reacjiile gi procesele de hidratare. Dupi intirire isi menfine rezistenta gi stabilitatea chiar si sub api. 18. [CANTITATEA DE|Apa de amestecare plus apa confinuti de| APA lagregate, de aditivi si adaosuri (uneori posibil apa |provenita din gheata adaugata). 19. | RAPORTUL |Raportul dintre cantitatea de api gi confimutul de| APA/ CIMENT_|ciment din beton. 20. [AER ANTRENAT |Acrul incorporat in beton in mod intenfionat Ta {timpul amestecdrii, utilizand un agent de| suprafafé activ. De reguld, porii au un diametru 10 - 1000 yum, fiind sferici sau aproape sferici. 21. | AEROCLUS |Goluri de aer in beton care nu sunt antfenate in| mod intenfionat si care sunt semnificativ mai mari Jdecat porii de aer antrenat, dimensiunea lor fiind| mai mare sau egala ca 1 mm. 22. | AMESTECDE [Un amestec pentru care beneficiaral specifica BETON _|performanfele necesare ale betonului, iar PROIECTAT. |producitorul este responsabil si furnizeze un| lamestec care si asigure aceste performante. 23. | AMESTECDE |Un amestec pentru care beneficiarul specifica| BETON —|compozitia amestecului i materialele ce se PRESCRIS —_|folosese. Producdtorul este responsabil sii {furnizeze amestecul specificat, dar mu rispunde| Jde performantele acestuia. 24. [CUCRABILITATE [Proprietatea betonului proaspat (cu pastrarea ABETONULUI Jomogenitifii) de a asigura umplerea cofrajelor si PROASPAT _|inglobarea armiturilor. Se apreciazi pe baza| lconsistenfei betonului determinati prin metode| specifice : tasare, remodelare, grad de compactare| si rispindire 4, MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR 4.1. CIMENT 4.1.1.Tipuri de ciment. Clase si cerinfe Cimenturile vor satisface cerinfele din standardele nationale de produs sau din standardele profesionale. Cimenturile uzuale se clasific’ dup’ cum urmeaza : = ciment Portland (tip 1.) ~ ciment Portland compozit (tip Il.) = ciment de furnal (tip III.) ~ ciment puzzolanic (tip TV.) = ciment compozit (tip V.) ‘Denumirea cimentului este dati de nucleul acestuia. Nucleul cimentului este denumirea dati amestecului de clincher Portland ‘cu alte componente principale in proportie de 95 - 100 % gi cu componente minore in proportie de 0 - 5 %, exclusiv sulfatul de calciu si aditivii. Componentele principale care intré in compozitia nucleutui de ciment sunt clincherul Portland, zgura granulati de furnal, puzzolane naturale si industriale, ‘cenusi de termocentrali, sisturi calcinate, calcare, praf de silice, filere. Noile tipuri de cimenturi sunt prezentate in ANEXA 1.1 Fiecare tip de ciment cu adaosuri se produce in mai multe variante de compoziie, care se diferenjiaz’ prin procentele de clincher si celelalte componente principale. Aceste procente, de reguld, pot fi: = 80 - 94 % clincher gi 6 - 20 % alte componente principale; = 65-79 % clincher si 21 - 35 % alte componente principale. Funefie de rezistenfa standard, se pot defini trei clase de rezisten{i pentru cimenturi: 32,5; 42,5 gi 52,5. Funetie de rezistenta inifiald pentru fiecare clasi de rezistenjé standard sunt definite: o clas& cu rezistenfa initial normala i o ‘clasd cu rezistenta initial’ mare (simbolizaté R). Clasa de rezistenfa este definita prin rezistenta standard la 28 de zile. Cerintele pentru clasele de rezistenti sunt prezentate jin tabelul 4.1. 23TABELUL 4.3, TABELUL 4.1. Clasa Rezistenja la compresiune Nimm™ Rezistenta inifiala Rezistenfa standard 2aile Tale 28 zile 32,5 = 216 > 32,5 < 52,5 32,5R 210 = 425 210 = > 42,5 < 62,5 25K 220 32,5" 220 = > 52,5 - 52,5R 230 = Cerinfele fizice ale cimenturilor uzuale sunt prezentate in tabelul 4.2. TABELUL 4.2. Clasa de rezistenti | Timpul inifial de priza (min) (mm) 32,5 260 510 32,5R 42,5 42,5R 32,5 Bas 210 52,5R Cerinjele chimice pentru cimenturile uzuale sunt prezentate in TABELUL 4.3. 24 Caracteristica | Tipciment | Clasa de rezistengi Condit a cimentului (%) Pierderi la calcinare| 1 toate clasele HWA. $50 Rezidul insolubil I toate clasele MWA Confinut in sulfati T. 32,5 (SO,) I. 32,5R $35 Ii. 42,5 VIA. Toate clascle TWA, Toate clasele ‘wate tipurile 5K 52,5 <40 52,5R Confinut in cloruni [toate tipurile] toate clasele 201 Puzzolanicitate | IV/A. toate clasele SH satisface incercarea de puzzolanicitate 4.1.2. Alegerea tipului de ciment jin stadiul de proiectare a elementului sau structurii de rezistenta trebuie sa se find seama de criterii semnificative pentru alegerea. tipului gi clasei de rezistenfi a cimentului utilizat - rezistenta caracteristica necesara betonului; « viteza de dezvoltare a rezistenteis - conditii de executie gi tehnologie adoptats; ~ condifii de serviciu si expunere a structurii (de ex. mediu agresiv, inghet - dezghet cu sau fara agenti chimici, etc.) In anexa 1.2. tabelele 1.2.1. 1.2.2. si 12.3: se indica tipurile de ciment functie de condifile de expunere, avand in vedere urmitoarele: Dac se urmireste obfinerea unor clase superioare pentru beton se recomandi folosirea cimenturilor de clas superioara gi a aditivilor reducdtori de apa. 25Cimentatile Portland, tip 1. sau alte tipuri de de clincher si in particular eimenturle eu re tala mare (R) dezvolta © viteri de intirire mult mai rapid decat a cimenturilor avand un confinut ridicat de componente. Acestea sunt recomandate in situ 7 necesara obtinerea rezistentei prestabilite la 0 vars inferioa in cazul unor elemente mas enturi cut continut ridicat tent? jile in care este celei de 28 zile. i fe se vor folosi cimentari care prezinté valori mici ale cildurii de hidratare in vederea evitirii fisurdrii termice si aditivii intarzietori de pri in cazul in care temperatura in timpul tumndrii este scizuta, se vor folosi cimenturile cu intarire rapida (R) si aditivii accelerator, iar in cazul turnarii pe timp célduros, cimenturile cu intarire lenta gi aditivii intarzietori Jn conditii speciale de expunere, daci betonul este in contact cu apa ce confine de ex. sulfai peste 500 mg./l. sau cu solul ea continut de peste 3000 mg /kg. se recomanda folosirea cimenturilor rezistente la sul Daca folosirea agregatelor reactive nu poate fi evitat ; trebuie folosite cimenturi cu un con{inut seézut in Na, O, K, O conform speciticatici tehnice pentru betoane. Jn cazuri speciale ale conditiilor de exploatare sau de executie, alegerea tiputui de ciment se va face pe baza unor reglementir tehnice specifice sau ct avizul unui institut de cercetiri sau laborator de specialitate. 4.1.3. Livrare si transport Citnentul se livreazi ambalat in saci de hartie sau in vrac transportat in vehicule rutiere, vagoane de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calit in cazul cimentului vrac transportul se face numai in vehicole rutiere cu recipicnte speciale sau vagoane de cale ferate speciale tip Z. V. C. cu descarcare pneumatic’, Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritafi in timpul depozitirii si transportului {in cazul in care utilizatorul procurd cimentul de la un depozit (bazi de livrare) livrarea cimentului va fi insofité de o declaratie de conformitate, in care se va menfiona : - tipul de ciment gi fabrica producitoare; 26 = numénul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrise in acesta; - garantia respectirii conditilor de pastrare; = numérul buletinului de analizi a calititii cimentului efectuata de un laborator autorizat si datele confinute in acesta inclusiv precizarea conditiilor de utilizare in toate cazurile in care termenul de garantie a expirat Obligatiile furnizorului referitoare la garantarca cimentului se vor inscrie contractul intre furnizor gi utilizator. Conform standardului SREN 196 - 7 pentru verificarea conformitatii unei livrdri sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerinfele unui contract sau cou specificatiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie si aiba loc in prezenta producitorului (vanzatorului) si a utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate si se faci in prezenfa utilizatorului si a unui delegat a cdrui impartialitate sf fie recunoscutd atat de producétor cat si de utitizator. Prelevarea probelor se face in general inaintea sau in timpul livrarii. Totusi dacd este necesar, se poate face dupa livrare, dar cu 0 intarziere de maximum 24 ore. 4.1, 4, Depozitarea Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativl a cimentului conform prevederilor din Anexa VII. inclusiv prin constatarea existenfei si examinarea documentelor de certificare a cali verificarea capacititii libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incdperi special amenajate. Pana la terminarea efectuarii determindrilor acesta va fi depozitat in C |intens reducator de 35/45 apa 6 [Betoane fluide cu |superplastifiant tasare egali cu TS 7 |Betoane masive (Piastifianty Betoane turnate prin _| Superplastifiant + {tehnologii speciale (fard |Intarzietor de prizi vibrare) 8 Betoane tumate pe timp |Intarzictor de prizi calduros +Superplastifiant (Plastifiant) 33Nrcrt. | Categoria de betoane_[ Aditiv recomandat | __Observafit 9” [Betoane tumate pe timp [Anti-inghet + friguros accelerator de prizi 10 |Betoane ew rezistenje |Acceleratori de mari la termene scurte_|intarire Observatii : Prevederea se aplicd in termen eit mai scurt posibil de Ta intrarea in vigoare a prezentului cod de practica, dar au mai mult de 3 luni de la publicare. 4.423. in cazurile in care Proiectintul apreciazd ci pentru realizarea cerintlor on rezistenfi si durabilitate este obligatorie ‘olosirea numai anumitor ipuri de aditivi, atunci documentatia proiectului trebuie si i x acest lucru , he peal exes 4424. in cazurile in care desi nu sunt mentionate in tabelul 4.4. ~ Executantul apreciazi ci din motive tehnologice trebuie si foloseasca obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului si icluderea acestora in documentatia de executie. a Stabilirea tipului de aditivi sau a combinatiei de aditivi se va face lup§ caz de Proiectant, Executant sau Furizoral de beton, luind in aio tecomandirile din tabelul 4.4., ANEXA [3 si ANEXA I 4 — pet. _ 44.2.6.in cazurile in care se folosesc concomitent dou tipuri de aditivi a ciror compatibilitate i comportare impreund nu este cunoscutd este obligatorie efectuarea de incercari preliminare gi avizul unui institut de specialitate. 4.4.2.7. Conditiile concrete de utilizare Conditiile tehnice pentru materialele componente (altele decit cele obignuite) prepararea, transportul, punerea in lucrare gi tratarea betonului, vor fi stabilite de Ia caz Ia caz in fumcfie de tipul de aditiv utilizat si vor fi menfionate in figa tehnologicd de betonare. 4.5. ADAOSURI Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantititi de peste 5 % substanfé uscati fati de masa cimentului, in vederea Imbunitifirii caracteristicilor acestuia sau pentru a reiliza proprietafi speciale. 34 ‘Adaosurile pot imbundtéfi urmatoarele caracteristici ale _betoanelor: ucrabilitatea, gradul de impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi. Existl doua tipuri de adaosuri ~ inerte, inlocuitor partial al pirfi fine din agregate, caz in care se reduce ‘cu cca 10 % cantitatea de nisip 0 — 3 mm din agregate. Folosirea adaosului jnert conduce la imbunattirea lucrabilitati si compactititii betonului ~ active, caz in care se conteaza pe proprictafile hidraulice ale adaosului. ‘Adaosuri active sunt : zgurd granulati de furnal, cenusa, praful de silice, ete. {in cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului A / C se ia in considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianté. Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementirile tehnice specifice in vigoare, agremente tehnice sau pe baza unor studii intocmite de aboratoarele de specialitate. Conditiile de utilizare, conditiile tehnice pentru materiale componente, prepararea, transportul, punerea in lucrare si tratarea betonului se stabilesc de la caz la caz, functie de tipul si proportia adaosului utiliza. ‘Adaosurile nu trebuie si confind substane caré si influenteze negativ proprietitile betonului sau si provoace corodarea armaturii. Utilizarea cenuselor de termocentrala se va face numai pe baza unor aprobari speciale cu avizul sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministeruui Sinatatii. 4.5.2. Transportul si depozitarea adaosurilor trebuie ficuti in asa fel incdt proprietitile fizico ~ chimice ale acestora si nu sufere modificéri 5. CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULU! Compozitia unui beton va fi aleasi in asa fel incat cerinfele privind rezistenja si durabilitatea acestuia si fie asigurate conform tabelului 5.4 Cerinfele pentru durabilitatea betonului vor fi exprimate pe baza unor reguli care privese compozitia betonului si alegerea materialelor. Alegerea tipului de cciment, domeniile si condifille de utilizare ale cimenturilor sunt prezentate in ANEXA 12.5.1. CERINTE PENTRU REZISTENTA. Relafia intre raportul A/C si rezistenta la compresiune a betonului trebuie determinati pentru fiecare tip de ciment, tip de agregste si pentru o varsté dat a betonului. Adaosurile din beton pot interveni in determinarea efectiv a raportului A/C (vezi punectul 4.5.1.) Clasele de rezistenta $i rezistenfele caracteristice fy determinate pe cilindra sau cub sunt prezentate la punctul 7.2.1. 5.2. CERINTE PENTRU DURABILITATE Pentru a produce un beton durabil care si reziste expunerii la anumite conditii de mediu prezentate la punctul 5.2.1. si care si protejeze armatura ‘impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cezinfe a) Sclectarea materialelor componente ale betonului astfel contina impuritafi care pot diuna durabilitifii sau armiturii. ) Alegerea compozitiei astfel incat betonul : = si satisfacd toate criteriile de performanfi spzcificate pentru betonul intarit; . - si poati fi turnat si compactat pentru a forma o structurd compacti pentru protejarea armiturii; + si se evite actiunile interne ce déuneazi betonului (ex. reactia alealii - agregate); reziste actiunilor externe cum ar fi influenfele mediului inconjuritor. ©) Amestecarea, transportul, punerea in operi i compactarea betonului proaspit si se facd astfel incdt materialele componente ale betonului si fie ‘uniform distribuite in amestec, si nu segrege si betonul si realizeze o structurd ‘compact 4d) Tratarea corespunzitoare a betonului pentru obinerea proprietafilor dorite ale betonului si protejarea corespunzitoare a armaturi. Cerinjele de durabilitate necesare protejérii armaturii impotriva coroziunii, precum si plstrarea caracteristicilor betonului la actiunile fizico - chimice in timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate in primul rind de permeabilitatea betonului in acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit functie de clasa de expunere in care este incadraté constructia. Acest aspect este si nu produc coroziunea 36 prezentat in cod in tabelul 5.4. Nivele de performanti la impermeabilitate ale betoanelor sunt prezentate la punctul 7.2.3. Rezistenfa la inghet - dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de numarul de cicluri de inghet — dezghe}, trebuie si se ‘incadreze in prevederile tabelului 5.4. Nivelele de performanti la gelivitate a betoanelor sunt prezentate la punctul 7.2.4. Valoarea de baz a deformatiei specifice la 28 zile a betonului datorité contracfiei pentru betoane obisnuite in condifii normale de intirire este de 0,25*/,, conform STAS 10107/0-90. 5.2.1. Condiii de expunere Cerinfele impuse betonului depind de mediul in care este expus betonul. In acest context mediul implicd actiuni fizice si chimice ale céror efecte nu au fost considerate ca “incdrcari” in proiectarea structurii. ‘in multe cazuri, parti ale structurii pot fi expuse la diferite conditii de expunere. In unele cazuri efecte locale produse de “ microclimat “ pot fi determinante pentru durabilitatea intregii structuri. Clasele de expunere pentru beton raportate la condifiile de mediu sunt prezentate in tabelul 5.1. Criteriile pentru aprecierea gradelor de agresivitate ale apelor naturale sunt prezentate in tabelul 5.2, iar pentru mediul marin in tabelul 5.3. 5.2.2. Dozaj de ciment si raportul A/C maxim in general betonul nu este caracterizat inc in mod direct prin clase de urabilitate. Durabilitatea unui beton poate fi raportati la clasa sa de rezistenta, Ia compozifia sa, in particular la tipul de ciment, raportul A/C maxim, gradul de impermeabilitate, contractia axiald si rezistenfa la inghet-dezghet. Pentru a asigura o rezistenti mare la pitrunderea substanjelor agresive, raportul A/C va fi mai mic la expuneri mai severe la care este supusi structura alcalinitagit betonului, condifie necesara pentru protectia impotriva coroziunii armaturii si sigura lucrabilitatea betonului proaspit la un raport A/C dat. Valorile 37