Ministerul Educatiei al Republicii Moldova Sezont Ciubara Zinaida Calanda - Maria Primenciuc GEOGRAFIA UMANA A LUMII Manual pentru clasaa X\-a Profil real Profil umanist Chisinau - 2014ezys11s000ys3) Manual a fost aprobat spre edtare prin ordi 431 din 19 ma 2014 al Mosstruls Baca al Republic Moldova -Mansaal este elaborat conform Curricular disciplinar i nantat din surele Fonds special pentrw mansale “Toate depturlearupeaacstl edit apatinedituti Lumina, ‘Comisiadeevaluare: Camelia Marian profesoat, grad duacte int, Liceul Teoretc .M. Bhade mun. Chisinis Raise Calas ~profesoars, grad didactic int, Liceul Teoretic.M, Eminesci; mun. Cigins lina Gavrlifa~ consultant superior, Direciainvatienint preuniversiar, Minstertl Educates Larisa Mironov ~ profetoaa, grad didactic superior, Liceul Teoreti ,Prinipera Natalia Dadian mun. Chigind; ‘Maria Nicoard~ profesoara, grad didactic lath, Liceul Teoretic ALT. Cuza’, mun. China dirs Lumina se oblig ache delinatoror d copyright care tne nau for contact, costar de reproduces tmaginlr incase in ean ‘Ace anal ete propre Nininerle eat ees Mansa a ‘unde sprenumee ‘Analin ce Sire mana al crue feos Tepaniee Tascumare Redactori: Lidia Serghienco-Cioban, Anatol Maley Redactor ats: Tatiana Melnie Papinare computerizalé: Lidia Mocan Prelucrareaimaginilr, prepress: Elena Popovschi ‘Cope: Mihai Bacinscht aire Lumina, bd Stefan cel Mae ft 180, MD-2004, Chine Tefis: 29.58-54; 29-5668 mal lumiaamd@mall rs par executat la Tpogiaa Geasall ‘Foor 1 Cini MP-2068, CComanda nr 359 Desritea CIP a Camerei Nationale a Cit Clubard, Sezont (Geograia umand alumi: Manual pentru cas a 1-1: Profi veal. Prof umanis / Sezopt Cubard, Zinaida Calanda, Masia Primenciue: Min. Educaiel al Rep. Moldova coma de evaluae: Camelia Manan, Rasa Calm, Galina Gavaita~ Chigni Lumina, 2014 (EE-P .Tpograta Central) ~252p ISBN 974-9975-65-362-6 sun.atie0yo7s 3) ess. ISBN 978-9975-65-362-6 ‘Edita Lumina 2014 © Sernt Cinar,Znaida Clans, Maria Pimencin, 2014SEMNE CONVENTIONALE |. Substante minerale uti Il. Industria: mL ~céroune superior W_ — retaieeroaseor Deine on D~metaugie neteroaseor R ee at Specs mente B= min. de fier & ~automobiletor 4, ~ min, de mangen @_ —stecuotetrica © min. decrom @ ~consvuciornavale © min decupns Be aeronautics @® min dericrl = prourdi pt @ min. depurb = init @ -min deine ( —cxamici © min decostor D -sice ® —Min de atin = pred lemnul ® min destan B_~cohloel gnarel @® —~min. dowetram = texts @ min demerit pit’ nein @® — - min, de berilia (A -alimentara @ min. de our © —poiraca ® in ce argos © -min. de vans Centrale electrice: @ ——min.poimetaice CB eae do potas $ twice a © ~hierauice ® B —mucleare 1 A x >} -aeroper diamante pana st ~ ports marie @CUPRINS Introducere 5 EET ae sw 41. Evolutia hai police a lumi perioada ‘contemporand 7 2, Tipologia stator kumi " [DESDE Rese warunace wovwonce 41. Concitile 5 esursele naturale, Clasicares resurselor naturale 19 2. Resursele cimatice 2 3. Resursele ce ap ar Resursole de substante minerale ule 2 5. Resursle funciare 2 6. Resursele vegetale, faunstice si pedologice 38 EEE vor vr 1. Evoluta numerica si migcarea natural a popula. 32 2. Migratia populate 45 3. Repartija gi denstatea populate! 48 4. Structure rasialé, etnolngvistic gi religions ‘a popula 50 5. Siructura populajei pe grupe de varsta gi soxe Resursele umane de munca 56 6. Aplicaja practicd nr. 1. Evaluarea dinamici gi structuri populate tn diferite rgiuni 60 7.Agezirle umane, Urbanizarea 6 EEE economia wonowsa 1. Structure economiei mondial. Diviziunea ‘ge0gratcdinterationalé a mune 6 2. Agricultura mondial, Caracterizare general... 71 3. Cultura plantelor 1m 4. Crostorea animalelor at @® a ‘5. lndustia ramura de baza a economiel mondiale Industria energetics 6. Industria metalurgica Industria constructoare de masin side prelucrare a motalotor 8. Industria chimica 9. Industria ugoard 10. Industria alimentars 11. Sectorl senvcilr, Structura pe ramus 12, Teansportuile gi calle de comunicatio 13, Relaile economice intemationale. Organiza de intograre economic BINS pesos 1. Europa. Caracterzare economico-geograticd general 2. Marea Britanie 3. Franja 4. Republica Federalé a Germanisi 5. Roménia 6.Ucraina 7. Federatia Rusa 8. Aplicala practica nr. 2. Descrirea economico- geograticd comparativa a lai gi Norvegiel (conform algortmului) 9. Asa, Caracteizare ecanomico-geogratied general, china 410. Japonia toinda 412, America de Nord. Statele Unt ale Americ 413. America Latina Brazile 414. Aca, Republica Arica de Sud (RAS) 415, Australia (Uniunea Australiana) Anexa or 2 ge 99 108 109 2 15 "7 124 132 138 a8 150 156 162 166 173 114 118 184 191 198 208 213 219 228 22Introducere conan 5 Actualmente geografia a patruns adanc in viata sociald. Situata in spatiul de tranzitie si interferenta dintrestintele naturiis cele sociale, ea est o stint ce are un rol deosebit de important ca obiect de culturd generald si ca obiect de sintezé si corelatii ale unui bogat material faptic. In sistemud stiintelor geogvafice se disting doud ramuri de bazd - geografia (fisiea si geografia umana. Geografia fizica studiaza invelisul geografic in cadrul caruia are loc interpatrunderea $i interactiunea dintre litosferd, atmosfera, hidrosferd si biosfera, explica cauzele proceselor si fenomenelor naturi si legitatile dezvoltarii lor. Geografia umana include doud ramuri geografice interdependente ~ una sociala (geografia umand) si alta economica (geografia economicd). Geografia umana are ca obiect de studiu populata si asezarile umane, iar ‘geografia economica activitatile productive si neproductive ale ormului. Geografia economicd studiaza relatile dintre societate si mediul natural, modul in care resursele naturale si cele umane ale Terrei sunt valorificate. Ea analizeaza importanta conditilor si resurselor naturale, a obiectivelor si activitatilor umane, relatile de productie stabilit si posibilitatile de dezvoltare ulterioara a diferitor state si regiuni Geografia economicit s-a transformat dintr-o stiinta descriptiva in una constructiva si aplicativa, céreia ti revine un rol activ in lucrarile de organizare social-economicd a spatiului terestru, in proiectele de amenajare a terenurilor si de sistematizare a asezarilor, de amplasare a unitafilor economice. Geografia umana generala are ca obiect de studiu obiectivele de ordin global ale cursului de geografie umana cum ar fi: examinarea hartii politice, a resurselor naturale si a populatiei Globului, a economiei mondiale cu ramurile ei principale. Geografia umana regionala studiazi mai detaliat aceleasi aspecte la rang regional sau statal. In studierea cursului de geografie umana vor fi utilizate mai multe metode. Dintre acestea mentiondm: studierea informatiei despre jenomenele si procesele economico-geografice generale atat din continutul manualului cat si din alte surse de informare - presa periodica, radioul,televiziunea, internetul, propriile observatii; metada statisticd, ce presupune analiza unor indici statstci pentru a formula concluzii despre anumite fenomene si procese economico-geografice, Cosa‘pentru aaleitui de sine statdtor materiale cartografice; metoda analiticd, ce pre- ‘supune scoaterea in evident a esentialului in baza analizeiinformatiei; metoda comparativa - procedeu de comparare a fenomenelor si obiectelor economico- _geografice si cartografice; metoda logico-deductiva si formativa, ce presupune ‘studierea fenomenelor economico-geografice in baza deductilorlogice, excluzdnd insusirea mecanica a informatie’; metoda grafica si cartografica, ce cuprinde analiza hartilor, schemelor, diagramelor, graficelor reprezentate in manual, atlase, cat si alcatuirea lor de céttre elevi in baza informatiei respective. Schema 1. SUBDIVIZIUNILE GEOGRAFIE! UMANE Perontanes conan «| meson nase | jTermeni-cheie: dope Glob, fecareavand 0 ‘anus ornare do stat = ‘tentare sola plea = Imperiy colonial sat cu ‘mar posesuni de coloi. © Colonte-tertory cucert ‘de un sat dezvot pak de independent econonsca ‘pales © Stat suveran stat care ‘are independent paki ‘ccaromies dopund Eten * Comunicarea corecté Inlimba materna ‘autilzareaadecvard ‘atermenior geografc + Identicarea princpale- lormedifiae peharta politica lumi Inperioade ‘ontemporand, + Elaborareaposterulul Schima cantitative sicaltatve pe arta politica alumi: contain 7 Evolutia hartii politice a lumii in perioada contemporand + Cerreprecints harta politicd a lumii? Formarea harfiipolitice a lumii constituie un proces istoric indelungat, care reflect intregul mers al dezvoltarii societitii umane ce cuprinde milenii, in- cepind cu diviziunea sociala a munci, aparitia proprietati private si divizarea societatiiin clase sociale. Modificandu-se de-a lungul mai multor secole, harta politica alumi reflectatformarea si destrimarea statelos, schimbarea hotarclor lor, descoperirea si popularea unor noi pam™nturi, aparitia imperiilor colonial. Harta politica a lumii reflecta forma de guvernare a statelor, particularitatile sistemului diviziunii teritorial-administrative, relatile dintre state, conflictele regionale care apar in legitura cu determinarea hotarelor de stat. ‘Schimbarile pe harta politica a lumi sunt de diferit ordin. Uncle dintre cle sunt de ordin cantitaty, determinate de dobindirea unor teritorii sau de pierderea Jor in urma acaparirii pe cale fortata ori de cedarea benevola de citre state etc. Schimbarile calitative nu duc de obicei la schimbarea teritoriilor. Esenta lor consta in inlocuirea unei formatiuni social-economice cu alta, obtinerea independentei de stat de catre fostele colonii, introducerea unor noi forme de guvernare ete. Schimbarile cantitative pe harta politica a lumii sunt, in mare parte, de do- meniul epocilor trecute, cind razboaiele erau un mijloc obisnuit de rezolvare a litigiilor dintre state, cind avea loc procesul intens de descoperire si valo- rificare a pamanturilor noi, de formate a imperiilor coloniale. Viata a ardtat insi ci problema divergentelor teritoriale astizi nu poate fi solutionata pe cale militara. In secolul nuclear aceasta cale poate transforma planeta Terra intr-un mormant gigantic. Asadar, schimbirile cantitative de pe harta politicd a lumii tot mai mult cedeazi locul schimbirilor calitative. Dialogul, reglementarea pe cale pasnica a ltigilorteritorial, a conflictelor internationale constituie calea umanititii in mileniul al treilea ‘Toate evenimentele care se referd la formarea hartii politice contemporane a lumii conventional se impart in dowa perioade: noua (incepind cu sec. al XVI-lea ~ pina la Primul Razboi Mondial) si contemporana (dupa Prinsul Rizboi Mondial ~ pana in prezent) (analizeazé tabelul 1).‘yun © eed eueH 4 “BigConform afirmatiilor tilor pe probleme prezent unt circa 300 de focare care pot genera litigl teritorialo $a. In a, 1876 numai 10% din teritoriul Africli era colonizat de edtre ‘uropeni iar la Incoputul Primului Razbol Mondial colonizarea compacta, a continentului afost Inchelata {In a. 1900 po harta lumi existau 57 de state Ssuverane, Catre a, 1945 pe harta lumii existau 1 de state independente, far in prezent sunt 194 de state suverane. In anii ‘60 ai soc. al XX-lea gi-au obtinut Independenta politic Mali, Mauritania, Niger, Nigeria, Madagascar, R.D. Congo, Sierra Leon Uganda, Tanzania, Malawi, Kenya, Zambia, Lesotho, ‘Swaziland ete. oncpuintt9 Tabolul 1. HARTA POLITICA A LUI WIN PERIOADA CONTEMPORANA, Perioada ji Evenimentele gi schimbaril principale storied ss pe harta politic alumi [Contomporana [Ani de dupa Pri- (se impare in mul Rézbol Mon- tri otape) fetal pana in pro- pent Bape | Aidisre cele do- | + Destrimarea Imperiiui Auso-Ungar, Imperilu Otoman, us rézboaie mon-_ | formareanolo stato sworane Tp Europa ~ Austia, ngara, sale CCohosiovacia, Polonia, lugoslavia, Albania, + Largrea posesiunior colonial ate Mari Betan,Franel, Belge, tale, Japon Etna | aniecnaceide- | » Migcarea de elberare naionala in colon 9 ineeputl des a1 Ooiiea Rézboi | tramari sistorului clonal mondial. pi obtn suveraittea Mondial stargtul_ | colomai mari colon dn Asia ale Olandol indonezia~ 1846). anor ‘20 ai sec, | ale SUA. Fipine - 1948), Mari Bran (ria - 1987), axon + Formarea sistemuluh mondial socaist ev parerparea recta a imperil soviet In acoso [i stuctnle domocratice bazae pe crop au fost Inlocute cs regirurataltare comuniste de tp soviet + Declangarea Bcboivli eco” dine tie coir dovs Boca = socialist capa + Crearea organiza de ntegrare economics socialists — CAER (1949), + Decolonizarea Afi, Anul 1960 a fost mareat ea ,Anul Aci", cd ig obi suverartatea 17 stato foste colon alo Mars Bani, Frane., Boge. + Inchelereaprocetulide elverarenajonal din Oceania ou bjnerea independentelina, 1991 de cave Staele Federale je Meronezai i Republica Insullor Marshal Stargtulanior'60 | + Dispartia sstemulul mondal clonal de pe harta poltics noeputal anor 0 | alumi, Ina. 1990 a devent suverana Namibia —una dite at soc al XXtea ~ | tile colo mal mar dupa suprafaté dn fica. pn in prezent Jani 1989-1091 | + Revolutl democratica, majortate fra vars de singe (rovoluti de cates’), care au condus la demontarea ro urlortoalitare comunste, la resabiirea democrat la reinioarcerea la economia de pial — a dsparut sstmul onda socials | Anul 1990, + Rouniearea Gorman + Proclamarea sworanti stator bate: Estonia, Letonia, Luana anu 1991 + Desfinjarea CAE Rt + Dostrémarea UR.SS. I croaroa a 12 state suverane Jaci 1991-1992 | + Scindaroa lugosavel n 5 state independiente (Slovenia, Croatia, Macedonia ~ 1981; Bosnia! Herfegovna; Serbia si Mantonegrs~ 1992) Paine + Divzarea Cehoslovaciln dou state (Coha gl Sovacia), + Objinerea independenei de care Eniteea, ‘anu! 1997 + Hong Kongul, fst colniea Mati Brian, este retrocedat Chine ‘Anu! 1999 + Macao, fst colonic portughez ete retrocedat Chine ‘And 202 + Objineroa independonei decir Timorl de Est ‘Anal 2006 + Divizarea Serbiel sa Murtenegru tn dou state, oa_ = Hong Kong ~ regiune In anul 2008 provincia Kosovo a Serbiei si-a proclamat independenta, care saralistrativk 8 Oi a fost recunoscuta de peste 100 de state din lume, insé este nerecunoscuta de homie, custatut special Consiliul de securitate ONU gi alte state, inclusiv Serbia. Dupa indelungate de port liber gi centru conflicte, in anul 2011 a aparut un stat nou pe harta politic a lumii - Sudanul financiar international pe Ge ug. © perioada de 50 de ani. L Actualmente pe harta politica a lumii exista circa 230 de state si teri- torii, dintre care 194 sunt suverane. In prezent membre ale Organizatici Natiunilor Unite sunt 194 de state (Republica Moldova a devenit membra a O.N.U. in 1992), Pe harta lumii mai exista si un numir nu prea mare de teritorii dependente majortata itor lu sicu statut special (circa 38): insulele Falkland (Malvine) ale Marii Britanii, Eu uot relat statsle Gibraltar (Marea Britanie), Guadelupa (Franta), Sahara Occidentala (Maroc), Polinezia franceza, Samoa americana, Guyana franceza, Martinica (Franta), ‘Nowa Caledonie (Franta), Sfanta Elena (Marea Britanie), Bermude (Marea Britanie), Mariane de Nord ($.U.A.), Guam (S.U.A.) ete. Harta politica se alla intr-o permanenta schimbare si trebuie mereu actu- alizatd, intrucat unele state isi modifica granitele, se despart, se asociaza sau chiar se unesc formand noi tari Evolutia hartii politice a lumii in perioada contemporand 41. Exolica nofuile: hata politica, imperiu colonial, colone, stat suveran. 2. Cum credet, de co omulul Ti este necesar s& cunoascd cum s-a format harta poiicd contemporan a lumil? mente au infuenjat asupra formar hart police a lumi la starstulanlor'80 ~ inceputulanilor 90 al sec. La ce modificar pe harta poled au condus imbari s-au produs pe harta potica a lumii dupa Primul Razboi Mondial? 5. In care etapa de formare harta politica a lumi a sufert schimbar radicale? Ce evenimente au contrbuit la aceste ‘modifica? 6. Utlizeaza textul manualiui gi completeaza tn calettabelul. ‘Schimbr canttative pe harta ‘Schimbaricaltatve pe harta politi a tum politi alumi T.lingica cia caro corespunde numsrulul de state ale lumii contemporane: 100, 152, 280, 250, 190, 170. 8. Harta polticé @ lumi contemporane red a) repartva g| densitatea populatel Globulul; ») stuctura populate! functe de dferite crteri; ) cole mal marl orage gi aglomera urbane; 4) statele lumii si capitalete lor 1.8 ico roo formar a RA plo? e cb care har peict ne nese? Aryaeroach$ rerea, ae2 coe Ce ene pert + Biprimarea corectéin limba materna cuutiizarea adecvota ‘termerilor eografic. + Utiizarea schemelor, tabelelorin clasfiarea satel lumii conform ifertor ctr ‘+ Identiiarea pe hart ‘a grupeor de state Tipologia statelor lumii + Cum credeti, pentru ce ne trebuie sd cunoastem tipotogia statelor lumii? ‘Tarile lumii se deosebesc din mai multe puncte de vedere, De aceea cle se clasificd dupa anumite criteri, cum ar fi: nivelul de dezvoltare social-eco- nomicd, pozifia geografica, marimea teritoriului si numarul populafici, gradul de asigurare cu resurse naturale, forma de guvernare, diviziunea teritorial-administrativa etc. ‘Cea mai importanta grupare a {arilor lumii se face in baza nivelului lor de dezvoltare social-economic’, ce permite de a evalua locul si importanga grupelor mari de state gia unor fri aparte in economia mondiala Nivelul de dezvoltare social-economic al tarii poate fi stabilit dup un intreg complex de indici economici si social: produsul nafional brut (PN.B.), venitul national, productia globala industriala si agricola etc. O important deosebit are si determinarea ponderii in produsul brut mondial, in productia industrialé si agricola mondiala, in comertul mondial. Nivelul de dezvoltare social-economic mai este determinat si de structura economic, si a unor ramuti aparte ale ei, de volumul si structura comertului exterior, de dotarea ramurilor economiei cu tehnica si tehnologii moderne, de asortimentul si calitatea productici. Dupé nivelul de dezvoltare social-economica, statele lumii pot fi grupate fn: state cu nivel inalt de dezvoltare economic, state cu nivel mediu de dezvoltare economic si state in curs de dezvoltare. TTabolu! 2. TIPOLOGIA STATELOR LUMI DUPA NIVELUL ‘DE DEZVOLTARE SOCIAL-ECONOMICA GGrupe do state Subgrupe de state ‘state ou nivel a de + Stale cele mal Ina dazvoliat..Grupulcelor sap” ‘Sesvotare economes 1 Statele mc nat dezvoate din Europa. Stale recent ndustralzate (.ragoni asia). Siatelecaptasmul marta. ‘state cu nivel mediude | + Tac cu accromia in raze: foster socialise in Europa, ‘decvotare economea Blalolo CS China + Taro choi" Mediu dozvotate: Brazil, Mexie, Argentina, Ture + Tile oxpartatoare de petal monari pertor): Arabia Sau, EAU, Kuwait, Qalar, Bahrain, Oman, Bune ‘State curs de dezvotare | + Tarte cu nivel mal avansat de dezolar: fle din America {Latna, cu except celor dn grupa a doua gi an Asia (ncusly India, indonezia, ran), are an Arica de Nora gl dn Oceania + Cole mal slab dezvotte fale lumi 32 de fr cin Arica,LSTATELE CU NIVEL INALT DE DEZVOLTARE ECONOMICA Inacesttip de state O.N.U. include circa 35 de tari din Buropa, Asia, America de Nord, Aftica, Australia si Oceania, care se evidentiaza prin cel mai fnalt nivel de dezvoltare social-economica si de integrare in economia de piata. Aceste state se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi specifice: « structura pe ramuri a economiei poarta un caracter postindustrial, in formarea PLB. rolul principal fi revine sferei serviciilor; sin industrie domind ramurile de prelucrare, ce formeaza baza exportului ‘majoritati statelor; + agricultura, bazata pe realizarile R.S.T, este inalt intensiva si inalt pro- ductiva; + in organizarea teritorialit a societatii sunt caracteristice urbanizarea ‘maximala si deosebiri minime in nivelul social-economic de dezvoltare a diferitor regiuni ale tari Aceste state sunt divizate in patru subgrupe (vezi tabelul 2): a) Statele cele mai inalt dezvoltate din lume - S.U.A, Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Canada, Acestor state le revine cea mai mare parte din productia de mérfuri in- dustriale si agricole sia exportului lor pe piata mondiala. Ele sunt principalii furnizori de capital, tehnologii, idei stiintifice, specialisti de inalta calificare, servici, dispun de cea mai dezvoltata si eficienta infrastructura industrial gi social si totodata determina nivelurile si ritmurile de dezvoltare ale progre- sului tehnic gi ale economiei mondiale in ansamblu. b) Statele ici inalt dezvoltate din Europa (Statele din Furopa de Nord, de Vest, Centrala si de Sud), cu exceptia celor din prima subgrupa. Aceste state se aseamina cu cele din prima subgrupa dup’ gradul inalt de dezvoltare, inzestrare telnnica a economiei, prin eficienta inalta a productiei etc. Se deosebesc de ,grupul celor sapte” prin numarul mai mic al popula- {iei, volumul mai redus de marfuri industriale si agricole produse, printr-o specializare mai ingusti a economic, prin volumul mai redus al comertului exterior. PLB. pe locuitor in majoritatea din aceste tari este acelagi ca si in grupul celor sapte” (vezi Anexa ni. 1). ¢) Statele recent industrializate ~ aya-numitii,tigriasiatici” (Republica Corea, Taiwan, Hong Kong, Singapore). In ultimele decenit aceste state au reusit sa ating un nivel inalt de industrializare si de inzestrare a economiei cu cele mai noi tehnologii, ceea ce e-a permis sa lanseze pe piata mondial mari cantitati de marfuri industriale de inalta calitate, majoritatea dintre ele fiind comercializate in tarile inalt dezvol- tate (computere, aparate optice, automobile, vase maritime etc.) La dezvoltarea rapid a acestor state a contribuit un complex de factori, inclusiv pozitia geografica favorabili aflarea lor la intersectia cailor maritime comerciale de important mondial’, investitiile de capital silivrarile de tehnologii de varf din Japonia, S.U.A, Germania si din alte state dezvoltate. 4) Statele capitalismului migrator (Australia, Noua Zee- andi, Israel si Republica Africa de Sud) ~ statele dezvoltate din Singapore. .Zgsrie-norpe'itoral ——_afara Europei. es onealStatele inalt dezvoltate din afara Europei sunt foste colonii ale MariiBritanii, care n-au cunoscut feudalismul. Componentaetnicd a populatiei s-a format in urma fluxului de migratii din Europa, in)" primal rind din Marea Britani, Populatia Israeluluis-a constituit pe seama stramutarii evreilor din alte fari. ILSTATELE CU NIVEL MEDI DE DEZVOLTARE ECONOMICA is Din acest tip de state fac parte: ~ a) Statele cu economia in tranzitie: fostele tari socialiste din Europa, statele din C.S.I. si China, + Hdentfcd pe hart statele din aceastésubgrupé. Statele din prima subgrupa au particularitati istorice comune de dez- voltare social-economica, Dupa demontarea structurilor economice de tip socialist aici au fost create premise pentru trecerea la economia de piata. In aceste state s-au infaptuit privatizarea unititilor industriale, agricole, co- merciale, de transport, a sferei de deservire, pregatirea de specialisti pentru activitatea in noile conditii, retehnologizarea si reprofilarea intreprinderilor industriale pe baza utilajelor si tehnologiilor moderne si adaptarea la cerin- tele pietei libere. in perioada de tranzitie unele state postsocialiste (Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Slovacia) au infaptuit cu succes reforme economice, ceea ce le-a avansat economic, devenind lideri in aceasta grupa de state. a etapa actuala mai atractive pentru investitorii vest-europeni, nord- americani si asiatici sunt: Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, statele baltice, care in mai 2004 au reusit sa adere la Uniunea Europeana. In ianuarie 2007 au devenit membri ai Uniunii Europene Romania si Bulgaria, iar in a. 2013 Croatia. Statele C.S.1. difera gi ele in cea ce priveste dezvoltarea social-economica. ‘Un nivel mai inalt au atins Rusia, Ucraina si Kazahstan, China ocupa o pozitie aparte in aceasta grupa de state, avand particulari- titile sale atat in reginnul politic (tara socialist), cit gi in dezvoltarea social- ‘economici, care imbina elemente ale economiei planificate sale clei de piatd (o tara - doua sisteme). China se afirma rapid, ca o putere industrialé in zona Pacificului, prin ritmurile inalte de dezvoltare economica, care au fost atinse indeosebi in zonele economice speciale. ‘Dupa unii indicatori economici principali (marimea PIB., a venitului national, volumul productiei industriale gi agricole, volumul comertului exterior) China detine unul din primele Jocuri in lume. Totodata, raportind acesti indict la un locuitor, ea cedeaza multor state. Astfel, P.LB. pe locuitor in anul 2011 a constituit 8 382 de dolari b) Tarile ,,cheie” mediu dezvoltate: Brazilia, Mexic, Argen- tina, Turcia - dispun de bogate resurse naturale, umane, cit si de un potential mare economic. Aceste state au un ritm inalt de ‘Ungaria. Oragul Budapesta: dezvoltare economica cu predominarea ramurilor industriei de o= China. Oragul Shanghai ~ ,Evetia asianca”™ ene 9 recat no | jprelucrare, inclusiv ramurile industriei grele. Deci, sunt state industrial-agrare. | In structura comerfului exterior, atat in import cat si in export, o pondere i insemnata revine productiei industriale finite, inclusiv mijloacelor de pro- Ee ductie, Brazilia si Argentina sunt integrate cu statele din America Latina i" {n organizatia economica Piata Comuna din ,Conul Sudic’, iar Mexic este WR integrata in organizatia NAFTA’, Turcia tinde sa devina membru al Uniunii Wn tssy Europene. Astfel, PLB. pe locuitor in acest subgrup de state in 2011 este de 5 10-12 mii dolari. «) Statele exportatoare de pertol (monarhii petroliere). Acestea sunt statele din Golful Persic (Arabia Saudita, Kuwait, Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Oman), de asemenea, Brunei $.2., care datorita nationalizarii resur- sclor imense de petrol si a industriei extractive au acumulat in ultimul timp. resurse financiare foarte mari, utilizate pe larg pentru dezvoltarea industriei ONL. a fost fondata de prelucrare, transporturilor, constructiilor, agriculturii, Dupa marimea PLB. vrenina pastes pe locuitor aceste state se afla printre primele in lume, plasandu-se alaturi de Securitatea international S-U.A. $i farile dezvoltate europene (Qatar - 102 943 dolari $.U.A., Kuwait — glapromovacooperarea 47 980 dolari S.U.A. - anul 2011). ‘in domeniile economic, social cultural siumanitar, 1, STATELE TN CURS DE DEZVOLTARE Mombrt; 194 de stat. Din aceasta grup face parte marea majoritatea statelor din Africa, o parte de state din Asia si din America Latina si Oceania (circa 100), care se deose- bese prin particularitatile lor istorice si social-economice de dezvoltare. Cea mai mare parte a acestor state au fost in trecut colonii ale tarilor dezvoltate din Europa. In economia unora din ele sunt prezente toate tipurile de relatii sociale (de trib, feudale, capitaliste). Pentru ele sunt caracteristice: ritmurile ridicate de crestere a populatiei, nivelul scazut de trai si séracia, somajul, an- alfabetismul, Pana in prezent s-a pastrat specializarea ingusta a economiei si orientarea ei spre piata externa, dezvoltarea slaba a industriei de prelucrare sia pietei interne de consum, + Care este cauca principaléa inapoieri economiceafrilr in curs de dezvolare? Exist mai multi factori de ordin intern si extern, care retin dezvoltarea economic a acestor Yari. Printre acestia mentiondm: lipsa de resurse fi- nanciare necesare, de specialisti si muncitori calificati, dezvoltarea insu- ficienta a pietei interne de consum, dependenta economica mare de tarile dezvoltate, schimbul neechitabil de marfuri dintre tirile slab dezvoltate si cele dezvoltate. {In structura economiei statelor in curs de dezvoltare predomin’ dow’ ramuri —agricultura siindustria extractiva, pe cind industria de prelucrare este reprezentata, de regula, numai de unele subra- muri ale industriei alimentare si ugoare. Dupa nivelul de dezvoltare social-economica statele in curs de dezvoltare pot fi grupate astfel (vezi tabelul 2): a) Tarile cu nivel mai avansat de dezvoltare: sunt cele mai dezvoltate din grupa tarilor in curs de dezvoltare. Printre ele se remarci India, Chile, Uruguay, Venezuela, Malaysia, Thailanda, Indonezia, Filipine, Iran, tirile din Africa de Nord si din Oceania. EAU. Orapul Dubai ‘Un rol important in structura economiei acestor state are secto- Ee ene 1 reson noe | jBangladesh. Oragul Dhake Statele cu economie planificata, dupa mat ‘multi indicatori social ‘economici, pot fl incluse In grupa statolor n curs de dezvoltare. eoneyaa rrul industrial, deci ele sunt state industrial-agrare. Predomina ramurile industriei de prelucrare, inclusiv ramurile industriei grele. In structura comerfului exterior, atat in import cit si in export, o pondere insemnati revine productiel industriale finite, inclusiv mijloacelor de productie. Gradul de dezvoltare a relatii- lor de piata este mai avansat in raport cu restul {arilor in curs de dezvoltare. Ele au mult mai multe asemanii cu tirile cu nivel mediu de dezvoltare decit cu cele in curs de dezvoltare. ») Statele cele mai slab dezvoltate din lume. Multe dintre ele sunt slab asigurate cu resurse naturale, n-au iesire la mare, nu dispun de conditii favorabile pentru dezvoltarea agriculturii, In aceste state principalul sector economic este agricultura, in care este ocupati ‘cea mai mare parte a populatiei active. Aceasta ramura este slab dezvoltata si neasigurata cu mijloace moderne de productic. in relatile agrare predomina cele de trib si feudale. Aceste tari au cel mai mic PLB. si venit national pe locuitor (vezi Anexa nr. 1). Circa 42 de state din Africa, Asia, America Latina si Oceania sunt considerate de O.N.U. cele mai slab dezvoltate din lume (Af- ganistan, Yemen, Ftiopia, Ciad, Niger, Somalia, Burkina Faso, Benin, Sierra Leone ete.) Pe Langa cele trei grupe mari de tari descrise mai sus, exist un numar nu prea mare de state cu economie planificata: R PD. Coreeana si Cuba. Numai in RPD. Coreeana si Cuba s-au pastrat fard modificare structurile dictaturii comuniste de tip sovietic. in ultimul timp O.N.U. si alte organizatii internationale au inceput sa fo- loseasca in calitate de criteriu generalizator al aprecierii nivelului dezvoltarii economice si sociale a farilor lumii asa-numitul indice al dezvoltarii poten- fialului uman (D.PU.). La baza acestuia stau urmatorii indici: 4a) speranta de viata la nastere (durata medie a vietii); b) nivelul de alfabetizare si gradul de cuprindere in invatamant; ©) produsul intern brut (P.1.B.) pe locuitor exprimat in dolari S.U.A. ca misurd a standardului de viata. Media diferitor variabile ce compun I.D.P.U. reflect nivelul atins in dezvol- tarea umana in fiecare tara. Valorile LD.PU. sunt cuprinse intre 0 i 1; cu cat valoarea indicelui este mai mare, cu atat este mai mica distanta ce urmeaz s-o parcurgio tari pand la nivelul maxim al dezvoltirii umane (care presupune o sperantd de viata de 85 de ani, alfabetizare universala si un venit pe locuitor de circa 40 000 US.D,) posibil de atins la un moment dat. Astfel, in functie de nivelul atins in dezvoltarea umana, statele lumii se cla- sifica in trei grupe ~ cu valori ale LD PU: a) state cu nivel inalt de dezvoltare a potentialului uman — 0,800 si mai mare; b) state cu nivel mediu de decvoltare a potentiatului uman ~ de ta 0,500 pani la 0,799; ©) state cu nivel jos de dezvoltare a potentialului uman ~ sub 0,500 (vezi Anexa nr. 1). Clasificarea tarilor dupa pozitia geografic’ are o anumita important pen- tau evaluarea avantajelor si dezavantajelor dezvoltarii economic, intretinerii de relatii economice cu vecinii si cu alte {ari si regiuni ale lumii. ezSchema 2, CLASIFICAREA TARILOR DUPA, POZITIA GEOGRAFICA + Numeste avantajele poztiei geografice a statelor maritime. + Compara pocitia economico-geograficd a Franteicu ces Dupi marimea teritoriului se deosebesc mai multe grupe de state. Slovaciei ‘Schema 3. CLASIFICAREA TARILOR DUPA MARIMEA TERITORIULUI + Recunoaste pe hart statele mentionate, Gruparea farilor dup’ marimea teritoriului si numirul populatiei per- mite de a diferentia farile lumii dupa potentialul teritoriului si al resurselor umane de munca, de. scoate in evidenta problemele social-economice legate de acest potential Spre exemplu, farile cu o suprafaté mare dispun si de diverse resurse na- turale, imense terenuri agricole, spatii suficiente pentru construirea diferitor objective industriale, c&i de transport, zone de recreate, side un potential inalt de resurse umane de munca. Tabolu! 3. CLASIFICAREA TARILOR DUPA NUMARUL POPULATIEL china, India, | Germania, alia, SUA, Indone- | Franta, Marea 2a,Brazila, | Brtano, Eoit, Pakistan, Rusa, | Turca, Vitnam, Barglacesh, | iran, Fine, slaponia, Maxie, | Eipia, Thallanda, Ngeractc. | RD. Congo etc. =e cone recut no | jmonarhul este capul bisericiicatolice (Vatican) ‘sau al celeiislamice (Arabia Saudita), ‘te. juridic geful statului ‘este considerata regina, Marit Britani ‘srael, Orasul lerusaim 2 Gocqrata uand amc 2 X18 Dupa gradul de asigurare cu resurse naturale {arile pot fi clasificate in: a) tri cu un complex de resurse naturale de important mondiala. Dintre acestea fac parte Canada, $.U.A., Rusia, Australia, Brazilia, Republica Africa de Sud, Mexic ete; ) tari care dispun de una sau doui resurse naturale de important ‘mondialé, cum ar fi: Arabia Saudi, Kuwait, Iran, Irak, Nigeria, Libia (resurse petroliere), Chile, Peru, Zambia, R-D. Congo (minereu de cupru), Malaysia, ‘Thailanda, Bolivia (minereu de cositor), Guineea, Jamaica, Surinam, Came- run, Grecia, Ungaria (bauxita), Suedia, Norvegia, Finlanda (resurse forestiere simetalifere); «) Yani care dispun de resurse naturale de important nationala sau regional: Marea Britanie, Franta, Germania, Belgia, Belarus, Azerbaidjan, Tunisia, Argentina etc 4) tari slab asigurate cu resurse naturale: Japonia, Elvetia, Republica Moldova, Lituania, Letonia, Nicaragua, Sudan, Etiopia ete. Tarile bine dotate cu resurse naturale au mai mari posibilitati de a-si dez~ volta ramurile economiei. Bogatele resurse de materii prime, solicitate pe piata mondiala, servesc si ca surs importanta de obtinere a valutei ‘Tarile lumii se mai clasifica si dupa forma de guvernare. Tabelu! 4. CLASIFICAREA TARILOR DUPA FORMA DE GUVERNARE Tastmonarhi Teron dependente Tarbrepublick 3 ‘Absolute Constittionale | cu statut special SUA, Fran, | Oman,Ardia | Mareastane, | Giraiar, Gund R Moldova, Saudi Brune, | Japora,Sparia, | ta, Marinica, Sahara fusia,Rominia, | ata Ematoe | Novegia,Sueda, | eld, Painezia Conia peste 10 | Arabe Unt, Botjia Malye | ances, Nous Calado oad Swaeiand Danomarea ate” | ne, Stra lena ote Din componenta Comunitatii Natiunilor fac parte tarile foste colonii ale ‘Marii Britanii, Aceasta grupa cuprinde 50 de state din Asia, Africa, Oceania, Australia si din bazimul Marii Caraibilor. Dintre ele 35 sunt republici: India, Bangladesh, Nigeria, Ghana, Zambia, Zimbabwe etc. In 15 state (Canada, Australia, Noua Zeeland, Papua Noua Guinee, Tuvalu, Mauritius, Antigua siBarbuda, Bahamas, Barbados, Belize, Grenada, Saint Vincent si Grenadine, Saint Kitts si Nevis, Saint Lucia, Jamaica) functile oficiale ale statului le indeplineste guvernatorul general, care este numit de regina Marii Britanii la recomandarea guvernelor acestor tari, ‘Dupa diviziunea teritorial-administrativa se evidentiaza {ari unitare (majoritatea statelor lumii) si tari federale (24). La baza impirtirii administrative a statelor au fost puse diferite principi, In unele cazuri la baza se aflé principiul etnic-national (Belgia, Elvetia, India, Pakistan, Nigeria, Rusia), in altele - parti- cularititile istorico-geografice (S.U.A., Canada, Mexic, Brazilia, ‘Venezuela, Germania, Malaysia, Austria etc.) 3 = Y eo =lai T CS) § Tipologia statelor lumii 4. Explicnotiunile: ri cu economia de pia’, state-monarhil, state-republici, produs national brut, produs intern brut, 3 vent national > 2. Identificd din textul manualului criterile de clasificare a statelor lumii, D3. D1pa care ince economic’ i soca se determin valu de dezvotare economia afr 4. Ubizoaz text manual, hata politic alumi inser in ait eat 5 stato din dere grupe dot inl doz- volte, ct rive medlu de dezvotare, n cuts de dezvotare 5. numer risturle caractoristie ale gripelor de state: + rat dezvoiat: + cane! medi de dezvotar: + in crs de dezvotare 6. denies pe hart state cu cea mai mare supraa,satle cu populatia de peste 100 min, locity, cate 5 state insular, peninsular rtacontneniae. 7. Usizn tcl manual late surse suplimentare completeaz in cal tabeul de mais. Forma 8. Completeaz pail bere cu exemple do state federale constitute ain: 2) sate ») repubki ¢) landuri. ‘d) cantoane, €) provinci ‘8, Identifica pe harta tarile din componenta Comunitatii Natiunilor. 10, Rezo gra 4. Stat pons 2 Monae ocr 3. Stat cr@ sprees ema mt mink 4 Tart asia an compl do rose nate 5. Feoera const dn cantoae 6. Stat inracontnet 7 Toréamivoag 8. Stat ast u popu do pst 100 mi. oe 4. Repubie ose 10. Monarieconatufonl 1. Und dint ttle recent inde 12 12, Microstat din Europa. =eeau 1 Bxprimarea corecté Inlimba materna cuutiizareaadecvots ‘atermenilor geografic. + Argumentare relator dint socetates) patra. + Eloborareo scheme! Clasficarearesurselor ‘naturale conform itertor teri” oneal Conditiile si resursele naturale. Clasificarea resurselor naturale + Cecste nvelisul geografc? + Ce:deosebire exist intre mediul natural si mediul geografic? Mediul geografic ca spatiu in permanenta transformare este rezultatul activitatii indelungate a omului si influentei lui asupra invelisului geografic. Pe parcursul istoriei dezvoltarii civlizatiei a avut loc o permanenté inter- actiune a omului cu natura, Ca rezultat, majoritatea landsafturilor naturale (circa 65% din suprafata uscatului) au fost transformate in landsafturi antro- pice ocupate de orase si localitati rurale, mine gi cariere, lacuri si masive de paduri artificial, terenuri cultivate etc. + Ce modificari au suportatlandsafturite naturale de pe tertoriul de astzi al Repu- leit Moldova? Laetapa actuala de dezvoltare a societatiia sporit considerabil, pe de o parte, utilizarea resurselor naturale, iar pe de alta ~ poluarea mediului natural. Influenta ‘omului asupra naturii adesea depaseste prin proportille sale actiunea fortelor naturale ale Pamantului, fapt ce duce la aparitia dezechilibrului in natura. ‘Tirile lumii dispun de o varietate mare de conditi si resurse naturale, care influenjeaza in mod diferit, de lao fara la alta, asupra dezvoltarii economiei lor. Pornind dela nivelul de dezvoltare a stiintei si tehnicii, pe misura dezvol- ‘arii societafii umane, in categoria de resurse naturale sunt incluse noi forje si corpuri ale naturii, Petrolul, gazele naturale si bauxitele, spre exemplu, au inceput si fie folosite abia la sfarsitul sec. al XIX-lea, iar metalele rare gi cele radioactive ~ in a doua jumatate a sec. al XX-lea, La etapa actuala tot mai insistent se efectueaza experimente de utilizare a argilei pentru producerea aluminiului, a energici fluxului si refluxului, a celei eoliene, a energici solare, a valurilor si curentilor maritimi pentru producerea energie electeice. Conditiile naturale, spre deosebire de resurse, nu sunt folosite nemijlocit in productie. Ele favorizeaza sau retin dezvoltarea productiei sociale. + Argumenteazii prin exemple influenta condiitor naturale asupra dezvoltirt economiei ae =Revolutia agrara, care a avut loc eu 6 mil de ani urmé, nu a schimbet. ndgafiurile naturale, pe gid revolt industria din see. al XVil-ea a pus Inceputul schimbari ac +3) tortandgattrt in sec. at 2tlea R§.T. a intensifcat iuenfa omulul asupra rel. Cay Problema utilizarii rationale a conditiilor si resurselor naturale, ca una din problemele globale ale omenirii, poarta un caracter complex. Solutionarea ei ‘poate avea loc doar prin participarea mai multor state $i organizatii, in primul rind a celor din componenta Organizatiei Natiunilor Unite. + Ce erteri de clasificare a resurselor naturale cunosti? Resursele naturale pot fi clasificate dupa cdteva criterii: genez, gradul de epuizare, modul de renovare qi efera de ulllaare snes Dupa genezi se deosebesc resurse minerale, funciare, acvatice, biologice, climatice (ale atmosferei) Dupa gradul de epuizare se deosebesc resurse epuizabile si inepuizabile. La prima categorie se refera petrolul, carbunele, gazele naturale, minereurile. Din a doua categorie fac parte energia solara, geotermica, a fluxului si refluxului, a valurilor,eoliana, hidraulici, resursele atmosferei (aerul). Dupa modul de renovare se deoscbesc resurse renovabile si irenovabile. Primele cuprind resursele pedologice, biologice, de apa potabila. © Cum ereci, care resurse sunt irenovabile? Dupa sera de wilizare resursle se impart in industiale(petrolu,gezele naturle, cérbuni, minereurile metalifere etc), agricole solu, pasunle, fanetele, resursele agroclimatice), de recreatie (litoralul maritim, al réurilor, lacurilor, regiunile montane, monumentele naturale, parcurile si rezervatiile naturale) Dezvoltarea socictatii umane a fost strins legata de utilizarea larga a resurselor naturale, Necesitatea omului in diverse resurse naturale este diferita Deexemplu, fara oxigen omul poate trai doar cdteva minute, fara apa - citeva rile, iar fara metale radioactive el a supraviefuit milenii © importanta mai mare pentru viata si activitatea omului au resursele agroclimatice, minereurile $i combustibili, + Enumeris categoriile de resurse naturale existente pe teritoriul Republicii Moldova. Cheltuielile pentru valorificarea resurselor naturale sunt diferite. In uncle cazuti ele sunt minime, dar de cele mai multe oi considerabile, indeosebi atunci cand se utilizeaza utilaje si tehnologii scumpe si cand resursele se extrag in conditii climatice extreme (deserturi, regiuni arctice) sau se gasesc Ja adancimi ori altitudini mari Resursele naturale extrase devin materii prime pentru diferite ramuri de roductie. La rindul lor, materile prime, trecand prin mai multe etape de pre- lucrare industriala, sunt transformate in resurse economice, Astfel, in urma activititii omului, elementele naturii sunt transformate in diferite mijloace de productie (obiective industriale si agricole, c4i de comunicatie etc.) Industria mondiala este consumatorul principal de materii prime. In costul productiei industriale materiei prime ii revin pana la 75% din toate cheltuielile de productie. Dezvoltarea rapida a industriei de prelucrare in a doua jumatate a sec. al X-lea a condus la consumul enorm de diverse materit prime si combustibil, agravind in multe tari din lume problema asigurarii cu ele ‘Multe resurse naturale (petrolul, gazele naturale, carbunele, uncle minereur) treptat se epuizeaza, iar alte resurse extrase sunt fo- losite ineficient. O mare parte din ele, in urma prelucrarii, nimeresc in deseuri, Astfel, au aparut doua probleme interdependente: ~ folosirea rationala a resurselor naturale; = ocrotirea mediului de poluare. Dezvoltarea in continuare a stiinfet si tehnicii va permite dea descoperi sia include in categoria de resurse naturale noi Pair topical dn Amerca Conte ——_COFUS: Torte ale natuPAG co 41. Explica nofunile: natura, condi naturale, mediu geografc, resurse naturale, resurse economice, 2. Argumenteaza prin ce se deosebese resursele naturale de cele economic 3. Completeaza in caiet schema ,Clasifcarea resurselor naturale” dup criterile enumerate, Conditiile si resursele naturale. Clasificarea resurselor naturale 4. Construieste Tn cat schema .Clasiicarea resurselor naturale dupa modul de epuizare’. 5. Apreciaza condijile gi resursele natur 6, Kentifica pe hart state Republict Moldova. lumii ce dispun de un complex de resurse naturale. 7-. Explicd daca existd 0 dependents directa Intre nivelul de dezvoltare atari si gradul de asigurare a ei cu resurse haturale. Da exemple. 8, Numeste varianta corecté si argumenteaza rspunsul A, Resursele naturale sunt: 2) toate epuizabile; ») toate renovabile; ©) toate economice, 8. [In coloana A sunt indicate cateva tur de resurse, iar In coloara B ~ exemple de resurse naturale. Scrie pe line din {aja iterelor mari din coloana A ciffele din coloana B, care corespund tipulul de resurse. concn 2 Coloana A A biolagice B. acvatice ©. minerale D. funciare B. Epuizarea resurselor naturale poate conduce la a) ameliorarea situatiei ecologice: bb) un dezastru economic; ©) prosperarea societatii umane. Coloana 8 4. torenuriarabilo 2. rau 3. paguni 4. peste ‘5. minereu de fier osPrima contrala holloclectrica a fost construlta in Franga (in ‘Muni Pirinei). eee eoneaut 2 Resursele climatice Resursele climatice (ale atmosferei) reprezinta componentele, procesele si fenomencle din atmosfera, care pot fi utilizate pentru satisfacerea unor necesititi ale umanitaii. in categoria resurselor climatice se includ: resursele de energie solard, re- sursele de energie eoliand, resursele agroclimatice, aerul atmosferic. RESURSELE DE ENERGIE SOLARA Soarele este sursa primordiala de energie a tuturor fiintelor vii de pe Pa- mint, Energia solara care ajunge pe Pamant timp de 40 de minute ar fi sufi- cient pentru a acoperi necesarul anual de energie pentru intreaga omenire, Energetica mondial contemporana se bazeaza, in mare masura, pe energia solara conservati, ca rezultat al fotosintezei, in combustibil mineral (carbune, turba, sisturi bituminoase). Omul utilizeaza combustibilii fosili in cantitati enorme, incat rezervele lor se pot epuiza in secolul urmator. + Care ar fi avantajete liza energieisolare? Pang in prezent cea mai rispandité forma de valorificare a energici solare este conversia biologicd, adica stocarea energiei solare in materia organica formata prin fotosinteza (plantarea padurilor de arbori cu crestere rapid, care dau peste 30 m? de lemn la un hectar pe an, producerea de carburanti lichizi din ‘materia vegetal — a etanolului si metanolului, care ulterior sunt transformati in benzina, a gazului biologic din deseuri organice, alge etc.). S-a demonstrat ci dintre sursele de energie care ar putea inlocui com- bustibilul fosil, energia solara ofera siguran4 maxima. Ea este 0 sursa inepuizabila si imensa de cildura. Fluxul anual de energie solara ce atinge straturile de jos ale atmosferei si suprafata scoartei terestre constituie valori enorme (10% kW), depasind astfel de zeci de ori toata energia continuta in rezervele de combustibil mineral explorate si de mii de ori nivelul actual de consum al energie + Identified pe hartézonele climatice ale Terrei cu cele mai favorabile conti de wilizare ‘energieisolare. Cele mai favorabile conditii de utilizare a energiei solare se aflé in zona aridi a Globului, unde durata de luminare a Soarelui este cea mai mare. Domeniile de utilizare a energiei solare sunt variate. Cele mai timpurii dovezi despre utilizarea energiei solare au fost atribuite lui Arhimede. Pottivit legendei, el a folosit mai multe oglinzi pentru a concentra energia Soarelui asupra corabiilor romane care atacau Syracuza, dindw-le foc. {n prezent energia solara este utilizata prin captatori solari — instalatii de captare a energiet solare si de conversiune in energie termica. Aceasta este fo- lositi la incalzirea locuintelor, intreprinderilor industriale, serelor, furnalelor siderurgice, pentru refrigerare,irigatii, uscarea unor produse agricole etc.Soarele este o sursi de lumina gi de caldurd Jintrefinuta prin reactit de fuziune nucleara, care se produc in regiunea ‘sa centala. Energia lul provine din fuziunea hi- Resursele de substante minerale utile constituie principala grup de resurse naturale, utlizate pe larg in diverse ramuri ale industriei de prelucrare siale celei ‘energetice. Inca din cele mai strivechi timpuri omul a folosit in activitatea sa ‘multe din substantele minerale, lucru reflectat in denumixea unor epoci intregi de dezvoltare a societatii umane ca ,epoca de piatra’, ,epoca de bronz’, ,epoca de fier’. La etapa actuala de dezvoltare a civilizatiei, numarul si cantitatea de substanfe minerale utilizate au sporit considerabil. Acestea sunt minereurile de -etale feroase sineferoase, petrolul, gazele naturale, carbunele, materiile prime 400 pentru industria chimica, rocile de constructii— in total peste 200 de feluri de 209 ‘materii prime si combustibil. Circa 70% din resursele minerale tilizate de om au. fost extrase din subsolul Terrei dupa revolutia industrial in ultimi 300 de ani Desi multe tari din lume promoveaza o politica de economisire a resurselor 20 naturale, anual consumul lor continua si creasca. Aceasta se explica prin cres- 0 terea consumului de materii prime minerale si in tarle in curs de dezvoltare {n legitura cu industrializarea lor. Amplasarea teritoriala a resurselor minerale este determinata de legitatile Fig. 5. Volurul materiel prime structurii geologice a Pamantului. Resursele minerale de origine sedimentara se.cinsubsolt! (petrolul, carbunele, gazele naturale) coincid cu marginile platformelor vechi si ‘cu depresiunile premontane, formand, de obicei, zone carbonifere si petrogazifere. Resursele metalifere se intalnesc in fracturile platformelor si in regiunile ccutate ale scoartei terestre. Acumulirile de minereuri formeaza zone meta- logene, care deseori se intind pe mii de kilometti. In limitele unor asemenea zone se deosebes¢ provincii, bazine, iar in cadrul 9001950 4980" 2000" 2010 Cifrole de pe hart indica bazinele de: 1 petet, N= eSrbune bran: I= caroune de pla Fig, 6, Resursele de substante minerale monciale contenu 2 meso mise | jGeografi american, cercetind fotografie ‘cosmice, au ajuns ia ‘conctuzia © 8 min kn? din supratafa Terei {@proximativ din fof uscatul) nu sunt +33 Vatoricat. in america {de Nord urmele actvitati SE mane nu se observa Spe 38% ain tortory, Statole C.S1.— po 34%, n ‘Asia ~ po 14%, tn Europa < po 3%. Antaretida practic ramane noatinsa do activitatea ‘mana pe intreg tertorul. Folosirearationalé’a resurselor minerale resupune folesirea in Complex a resurselor ‘mineral utile. Savanti prezie ca se apropie {impul cand va avea toc refelosirea materiel prime din degeur lar resursele naturale vor avea rolul de rezerve de aprovizionare cu resurse. Ca exemplu pot serv statele ain Europa de Vest, SUA, = wer | 2288 | [wat 100] [Nowesia 2a | 084 Rafi deSed| —a7a | 225. | [EAU 720 | 1601] [sua as | sta comma 20 [1086] [Wonensla 10 | 1998 [Tuimenitn [243588 aaa 35 [eas | [Rusia za | sta] [Rigor a5 | Teo lola 70 a2 | [Sua sa [asa | [enna aa | as azabatan was [183 | [cine “0 | 2098] [Indonesia 30 | 756 Totalmondiat | aoe [7054] [Tota mond | tana [30056 | |Totalmondial | 2084 [aarea constituie 0 parte considerabila a bazei de materie prima pentru industria chimica. Zaciminte de important mondiala de fosforite sunt concentrate in Africa de Nord (Maroc, Algeria, Egipt), in Kazahstan, $.U.A., Australia, Indi ‘Mexic, Brazilia; de apatite ~ in Rusia (pe Peninsula Kola), in std-vestul Chi- ci, $.U.A., Vietnam etc. Zécimintele de potasiu sunt concentrate in Emisfera de Nord, indeosebi la latitudinile zonei temperate (Germania, Spania, Italia, Rusia, China, $.U.A., Canada). ‘Oraspandire mai larga pe suprafata Terrei au resursele de roci de constructit (granitul, marmura, calcarul, nisipul, argila etc). «= De care substante minerale utile dispune Republica Moldova? Resursele de substante minerale utile 1. Explica importanta substanfolor mineraleutle Tn economia mondial STATELE CU REZERVE MARI 2, Completeaza in caiettabelul,Clasiicarea resurselor minerale™. pares seer Patel Gaze naturale ‘Caroune '3, Care sunt cauzelo acceleraiirtmurlor de exiractie a substanjelor | Miner de fer ‘minerale utile in ultimele decenil? Bante 4. Identiica pe hara dn atlas principale bazine carbonifere sipetrogazite- | Minerou de cupra re mondiale. Noteaza-le pe harta-contur. as] 5.Din ce cauze a apdrut deficit maltor tpuride substante minerale wile? | 66. Propune masuri care ar preveni epuizarea resurselor de substante |. rminerale util. ;: a 7. Utlizeaza atlasul, textul manualului $i completesza in caiet tabelul claturat os contenu 3 noone isis | |1 toronun agtiole [Bterenunforestiore bate torenur Fig, 7. Structure fondula ‘funciar mona Eien | teen arabe 9 cxtur pomanents; 1 pun gina: {Mga de asigurare cu tren “rable po ecutr (he) oneyaut Resursele funciare (O importanta primordialé pentru dezvoltarea agriculturii au resursele fun- iare, care reprezinti principalul mijloc de productie in agricultura mondial Structura si reparttia resurselor funciare pe regiuni mari ale Globului difera (analizeaza tabelul 8) Resursele funciare se referi la acea categorie de resurse naturale, fir de care existen{a umanititii ar fi imposibila Suprafata totala a uscatului (29% sau 13,4 mld, ha) cuprinde terenuri agricole care constituie 35,8% si includ terenuri arabile si culturile perma- nente (11%), pasuni si fanete (24,8%); fond forestier (29,7%) si alte terenuri (34.5%) (vezi fig. 7). Teremurile agricole, in primul rand cele arabile, sunt concentrate, in cea mai mare parte, in zonele de paduri,silvostepe si stepe ale planetei, Payunile naturale prezinta rezerve importante pentru extinderea in perspectiva a terenurilor arabile. Imense suprafete de uscat sunt ocupate de ‘miunii, teritorii cu ingheturi persistente, mlastini, péduri si deserturi + Hdentifcd pe hartazonelor naturate din atlas tertorile care nu sunt prielnice pentru salorificare agricola Multe milioane de hectare de terenuri agricole sunt ocupate de localitati urbane sirurale, cai terestre de comunicalii, lini de tensiune electric, diferite depozite, obiecte militare (poligoane, aerodromur) etc. Ponderea araturilor, pagunilor si fanetelor variaza in diferite tari si regiuni {in functie de conditiile naturale gi de nivelul de dezvoltare industrial © important mai mare in asigurarea populatiei mondiale cu produse alimentare (88%) au terenurile arabile. Pasunilor si fanefelor le revin 10%. ; Bb = Fig 8. Resursele furciare mondial,‘In medie pe Glob unui ‘om revin in prezent 0,20 ha de terenuri Werate. oneaut lande, Poldere Tabolu! 8, FONDUL FUNCIAR MONDIAL $1 UTILIZAREA LU! 'PE REGIUNI MARIALE TERRE! (min. ha) Total 13.392 1473 sas | sono | 4628 ‘ica 3.028 104 28 6a 1204 ‘America de Nord 2281 28 350 8 5 ‘America de Sud 1782 17 480 oo 267 Asia 2758 459 8 see | to Europa 8 15 oO 158) 105) ot 55 oo 157 8 ro 2240 25 359 39 73 + Fondulfunclar mondial consitule 13.392 min.ha, In (314 min ha, Structura fondului funciar se alld intr-o dinamicd permanenta, in‘luentati de doui procese contradictorii. Pe de o parte, pe parcursul mileniilor societatea ‘umana desfigoar’ o activitate intensé de extindere asuprafetelor de teremuri ara- bile, Numai in sec. al XX-Jea aceste suprafete au sporit de dou’ ori. iin prezent _pe suprafata Terrei mai exista imense spatii care ar putea fi foloste in agricultura (vai, ravene, terenuri inmléstinite, suprafete ocupate de tericoane etc). Valorificarea acestor teritorii necesita mari investitii de capital, dar gi o anumita precautie pentrua nu provoca un dezechilibru in natura cu consecinte imprevizibile. In unele tari extinderea terenurilor agricole are loc pe seama constructiilor de diguri sia valorificirii unor portiuni de litoral. In Olanda, spre exemplu, ca rezultat al desecarii unor portiuni ale Marii Nordului, au fost create poldere, care constituie in prezent o mare parte din suprafata totala a {arii. Acelasi proces are loc si in Japonia, Belgia, Franta, Singapore, Canada, Portugalia ete. Evident, posibilittile extinderii suprafetelor agricole pe seama inaintarii uscatului spre mare sunt imitate. + Explicd ce consecinte asupra mediului poate avea desecarea mlastniler,valrificarea versangilor abrupf? © cale mai sigur de crestere a productiei de alimente este sporirea fertilitti solului pe terenurile existente si intensificarea procesu- luide productie in agricultura, E necesar de a realiza mecaniza- rea procesului de productie, ameliorarea terenurilor agricole, folosirea rationala a ingragamintelor chimice si mijloacelor de protectie a plantelor, introducerea pe scara larga a realizirilor selectiei plantelor si animalelor. Paralel cu extinderea terenurilor agricole are loc si de- gradarea lor. Conform calculelor, in urma eroziunii solului din temnos. Cirole de pe hart indica: 1 pdr contre: 1 But mite in 2008 Tempera 1 pau topical g evatoriale; IVa ral oe astro ‘ures foretare un Teeutor (re) Media mondials la un locuitor de paduri este de 08 ha. {In ultimii 200 de ani suprafetele impadurite ddo'pe Glob s-au micsorat de peste 2 or. Zilnic sunt tdiate suprafeje forestiore care s-ar egala cu suprafata a 26 terenuri de fotbal. Tabelul 11. FARILE CU CEL MA'INALT §1 CU CEL MAI SCAZUT GRAD DE IMPADURIRE Desi in $.U.A., Canada, Suedia si Finlanda padurile sunt exploatate intens, suprafata lor totala in braul de nord nu se micsoreaza datorita lucrarilor de restabilire a acestora. Braul de sud cuprinde zonele cu clima tropicala si ecuatorial. Lui ti re- vin /, din totalul masivelor de paduri si de material lemnos. Aceste piduri constituie o diversitate bogata de specii de arbori, unele din ele valoroase (abanosul, teckul, mahonul etc.), mai raspindite in America Centrala si America de Sud, Africa Ecuatoriala, de asemenea, in Asia (India, Sri Lanka, ‘Myanmar, Malaysia, Indonezia, Papua Noua Guinee). ++ Analizeazét tabelul 1 si observa pe harta, in ce zone climatice se afla statele cu un grad ‘nal de impidurive sin ce zone cele cu un grad scdut de impidurire. + Numestecaucele care au condus la micsorarea suprafetelor de piduri pe Terra, ‘Africa, Asia si America Latina au pierdut deja circa jumatate din padurile tropicale umede. Ritmul de taiere a padurilor de pe Glob este de 15 min. ha pean. Principala cauza a nimicirii padurilor este extinderea suprafetelor agri- cole si folosirea lemnului in calitate de combustibil. Suprafete mari de padure sunt taiate din cauza con- structiei soselelor si a cailor ferate, — on 22) de-a lungul cirora apar ulterior di- Papua Nove Guioe 847 Ropu Convatiana [07] feritelocalits Aga sa ntémpat in = + 93 | Amur (Rusia) sia goseei Transama- Sa Fe eat 93} onicein Brazlia. fn ulti timp, in 15 | America de Sud o rispindite largi —_ 2 08 | 4 cépitat arendarea suprafetelor REO coreeons = 40 | mari de paduri tropicale de citre Suda ce 45_| monopoluri strdine, care defrigeazi Roce ooo |i 18) zeci de mii de hectare de paduri gi eoneau 36‘Statele cu cole mai mari ‘suprafefe de paguni sunt: Rusia, Canada, Australia, S.UA., China, Brazil, Argentina, Kazahstan Masa biologic’ a ‘Oceanului Planetar include 180 mil de specii de plante $1 animale (poste, ‘mamifere marine, crab, de produse alimentare a ‘30 mird. oameni. Profil soll de cernoziom cones a7 in locul lor creeaza gospodarii mari specializate in cresterea bovinelor. Deseori aceste gospodarii agricole (rancio) exist 7-10 ani, dupa care are loc eroziunea intensa a solului, suprafe(ele date find transformate in adevarate deserturi. ‘0 important mare pentru evalu- area situatie reale privind suprafetele de piduri au cercetirile cosmice, care permit dea fotografia aii imense si, pe China. Pai baza lor, de a elabora masuri concrete de ocrotire si de valorificare rational a resurselor forestiere RESURSELE DE PAJISTI NATURALE Pajigtile naturale sunt terenuri acoperite cu asociatii de vegetatie ierboasa naturala care se utilizeaza in sectorul zootehnic ca pagune sau faneat’. Ele cuprind suprafeje de step’ din Europa si Asia Centrala, prerii din America de Nord, pampas din America de Sud, savana din Africa gi chiar regiuni semidesertice din Australia, Africa, Asia Centrala. Pagunile si finetele ocup 3,3 mln. ha din fondul funciar mondial RESURSELE FAUNISTICE Resursele faunistice reprezint’, de asemenea, o resursa important a omenirii, care se referd la resursele renovabile. Resursele faunistice sunt utilizate pentru brand, muncé, imbraciminte etc. Pe Pimint exist citeva miilioane de specii de animale. Multe dintre ele sunt vanate pentru blanuti, carne, fildes, pene, par etc. impreuni cu vegetatia naturala speciile de animale alcatuiesc fondul genetic al planetei. Pastrarea diversitatiibiologice gi prevenirea distrugerii fondului genetic al planeteieste o problema stringent a omenirii, Din anul 1600 pandlla inceputul secolului al XXI-lea de pe Glob au disparut circa 650 mii de specii de animale. Intr-o situatie precara se afla lumea animala a Europe, indeosebi pasirile. {In prezent exista pericolul disparitiei a 30-50% din specie de pisari. Astizi se afla in pericol de disparitie circa 35 mii de specii de animale. Un exem- plu elocvent de saracire a fondului genetic in Africa gi Asia este micsorarea catastrofal de rapida a numérului de clefanti, rinoceri asiatici, ursi panda, tigri de Sumatera ete. RESURSELE PEDOLOGICE + Explica factori de pedogeneti. Principalul mijloc de productie in agriculturd il constituie solul. Solul reprezinta partea superficiala a scoarfei terestre care s-a format in urma interactiunii dintre natura vie organic’) si cea nevie (anorganica). Proprietatea fundamentala a solului este fertiitatea, datorita carcia solul devine una dintre cle mai mari bogatii naturale. Astfel,solul este baza materiala a tuturor side el depinde bunastarea aproape a fiecirui om. = =eoneyaut 34 ‘Savantit-pedologi din Solurile se formeaza in timp, sunt limitate in spatiu si diverse in functie Inreaga lume au realizat_ de factorii pedogenetici programul cu deviza 0 4 Jumatate din suprafata planetei este practic lipsité de sol (deserturi, zone inghelate, zone cu exces de umezeala, munti inalti ete.) salvatisolurilenoastre’. “Sofurile apreciate calitativ ca fiind destul de fertile gi prielnice agriculturii constituie 11% din suprafata uscatului, Principalele tipuri de soluri, incepind din zona ecuatoriala spre poli, sunt lateritice, brune si rosii de savana, rogii si galbene din zona subtropicala (ter a rosa), brune si cenusii de semideserturi si degerturi, soluri de cernoziom din stepe, brune si cenusii din paduri de foioase, podzolice din padurile de conifere si turboase in tundra. Dintre marile regiuni geografice mai bine sunt asigurate cu soluri fertile Europa, America Centrala i America de Nord, O calitate foarte redusi a solului au regiunile imense de deserturi din zonele tropicala, subtropicala si temperata. Alte regiuni geografice au soluri sirace in minerale (Asia de Sud- Est, America de Sud) sau soluri putin profunde, slab apreciate (Asia de Nord, Asia Centrala si Asia de Sud). Resursele vegetale, faunistice si pedologice 1. Identficd pe hartastatele bine asigurate gi state slab asigurate cu resurse forestier, 2. Argumenteaza rolul padurlor pentru natura si pentru activtatea umana. Completeaza th caiet schema ce urmeaza. 13. Descrie cole doua brauri de padur de pe Glob, 4. Identficd pe harté repartizarea pajitilor naturale, Explicd roll lor pentru natura in activitatea orn ‘5. Explica important resurselorfaunistce 6. Argumenteaza rolul solulul ca mijoc de existent @ omuli 7. entific pe hata din atlas reparta ipuilor de so, entific’ statele cu cele mal valoroas 8. Alege raspunsul corect Solurile mai fertile sunt 48) cermoziom; —_b) cenusil de pacure; ©) castani; 6) terra rosa 9. Ce masuri de protectie a solurior din Republica Moldova pot propune? == &Evolutia numericd si miscarea naturald a populatiet Prin numarul, experienta si deprinderile lor de munca oamenii constituie principala forta de productie a societati si unul dintre elementele primordiale OGa mE ale mediului geografic. eee O perioada indelungata populatia Globului a fost putin numeroasa. Cu Cuutiizarecadecet? _-—-35~40 mii de ani in urma pe planeta locuiau circa 1 milion de reprezentanti atermeniorgeografc. __2i Homo Sapiens. In antichitate (in Egipt, China, Roma Antica etc.) numarul populatiei era estimat la circa 190 min. de locuitori. De atunci si pind in prezent numarul populatiei planetei a crescut de sute de ori, atingind in anul 2012 cifra de 7 057 mlrd. de locuitori. In istoria demogralica pot fi evidentiate conventional doua etape mari. Prima etapa, © Bxpliceron dinanated numita etapa civilizatiei agrare, a durat aproximativ pana in a doua jumatate ee ana a sec. al XVIL-lea. Ea se caracterizeaza printr-un spor redus al populatiei, p natalitatea inalta fiind echilibrata de mortalitatea inalta + Descrirea peartculanttiortpusor dereproducere apopulane. «+ Hdentfcareafectonilor demodificare ‘2numérulu popula Dupa catculele statisticlor demografice in toata istoria omeni e Glob s-au nascut po 400 mird, oameni. Cirle de pe hart indic8 numirul Fae hI ‘de nousnsscuf intrun an la 1000, ‘fe locutor: ~ peste 50; vi-25-50, - Ne 45-50, | vil-20-2 i= coast 15-20. I= 35-40; De maipuin des Y= 30-35; a Fig, 10. Nataltatea. Ml! Tabolul 2, EVOLUTIA NUMERICA Numai in perioada feudalismului are loc 0 anumita inviorare a SIDENSITATEA POPULATIEILUMI cresterii numarului populatiei, care a marcat trecerea la a doua etapa Aa) Populatin | Denatttea] demografica ~ etapa moderna. Ea cuprinde ultimele trei secole. Yn uy min. toe. | Qoe.pe tien) | etapa moderna incepe si se manifeste, pentru prima data, cresterea = [ooo [2750 20 _| considerabila a populatiei, mai cu seam in statele din Europa, care 3 7500, 450.0 33_| primele au pasit pe calea industrializarii, Din anul 1650, prima dublare +S [Ges | ss00 ai] @populatiei are loc in mai putin de 200 de ani, iar a doua dublare — in 3 [00 [e060 | a7] “itca 100 de ani. Seo = {In anul 1900 numarul locuitorilor de pe Glob a constituit peste 1,6 ~ mird., iar in anul 1960 el a atins cifra de 3 mlrd. In prezent pe Terra = eo 122 | iocuiesc peste 7 mird. de locuitori (vezi tabelele 12, 13) seo 24860 sa Pentru dublarea populatiei planetei, in prima jumatate a sec. al sso [36950 268 | XX-lea, a fost nevoie de 60 de ani. Urmatoarea dublare a populatiei o00 | 44150 325] $-a produs numai peste 40 de ani si, ca rezullat, la inceputul sec. al “20s [48420 356] XXHlea (a. 2000) numarul populatiei Terrei a depasitcifra de peste —___ a altel muri de crest r diale (peste 2% i ‘ele mai inalte ritmuri de crestere a populatiei mondiale (peste 2% ae See 6° 1 pe an) au fost inregistrate in deceniul gapte al sec. al XX-lea, cand a 207} 86257 “89 _| aparut sinotiunea de ,explozie demografica”. in tarile slab dezvoltate Earag zosr 529] aceste ritmuri constituiau 3-4%. Drept urmare, ponderea acestora la populatia mondiala a crescut de la 64%, in anul 1950, la 82%, in prezent. + De ce explocia demografici s-a produs in statele in curs de dezvoltare? Principalele cauze ale exploziei demografice au fost scéderea considerabila a mortalititi (mai ales a celei infantile, datorita imbunatatiri inte-o anumita misurd a asistentei medicale, ichidarii multor epidemii), ameliorarea nivelului siconditiilor de trai, pastrarea natalitaii inalte sau scaderea ei neinsemnata. Incepind cu deceniul noua al sec. al XX-lea, pe Glob are loc treptat scderea ratei de crestere a numarului populatiei, care in prezent constituie anual circa 1,2%, ceea ce denota ca etapa exploziei demografice a fost depasita (vezi tabelul 13). ‘Totodata, in unele tari si regiuni ale Globului se mai pastreaza ritmur inalte de cresterea populatiei (Africa, Asia de Sud, America Latina) (analizeazd tabelul 13). Tabelu! 12, INDICI! DEMOGRAFIC! PRINCIPAL ‘populate! hate, | mata. | moan. | Speranta | “Peruse _| virta |. Reoiunes tata | ateo moc, acresteri, sama, | 0-18 [peste es ‘ata sper | Goole |1 000 loc] Masters] O18. | reste | Mary 212 | 2050 oie aa a0 | sa_| | wo | 7a | | mo | 70] moe | 0 Aca sore [eae | 2s | so | 0 | 8 | «0 | a0] 190 | 90 | ops v0 | 72 | 00 | 10 | m0 [| 77 | t60 | v0 | s92 | 790 Fnencaiaina | see | a0 | ta | ao | eo | | m0 | 70 | ars | 700 America deNoré | oo | a7 | 05 | 0 | 00 7 | 0 | 0 | see | 700 | ssa w |_| 1 | 10 | 70 | 77 | 240 | 10 | 200 | 740 i Oeaana Hotaipe cio | 7osr_[ sem | a2 | moo | oo | vo | mo | oo | moo | sao ab‘Tabolul 14, RITMURILE DE CRESTERE ‘A POPULATIEI MONDIALE 'NUMAR DE LOCUITORI Tabolu 15. TARILE CU CEL MAI MARE Perioada Regiuni dexvoltate 4) Regiunt Boe 72080 subdezvoltate series) oo) arte | Popuinin | Pps | yuna | Popa 1950-1065 13 20 ‘ia tum, % 71855-1960 13 2a China tssoa [101 | india 1691.1 7960-1985 12 25 ria i207 [178 | China 13107 71965-1970 08, 25, SUA, 3188 45 [SUA 428 970-1975 38 Ea) Indonezia 2410 34__| Pakistan 3143 7975-1980 08 aa Brazila 1948 28 | Nigeria 4028 7980-7985 08 1985-1050, 06 20 = Pakistan 1804 26 | Indonezia 3084 Nogote 170.1 24 | Bangladesh | 2288 7900-1095 08 7995-2008, 08 a Bangladesh 1529 22 | Brazile 284 006-2007 02 Rusia 432 22 _[RDcowe | 1942 2017-2012 on ponia 272 18 | Elona 1885 TIPURI DE REPRODUCERE A POPULATIEL. POLITICA DEMOGRAFICA Reproducerea populatiei reprezinta totalitatea indicatorilor natalititi, mortalitatii gi cresterii naturale, care asigura reinnoirea neintrerupta a omenirii si schimbul de generatii. Caracterul cresterii numarului de populatie in anumite regiuni si tari este direct proportional cu tipul de reproducere a populatiei. Inlumeacontemporana se deosebesc, de obicei, dou tipuri de reproducere a populatiei Tipul traditional de reproducere a populatiei se caracterizeazi prin natalitate inalta si foarte inalta, mortalitate inalta, dar in descrestere si prin ritmuri inalte de crestere a populatiei (vezi tabelele 16, 17 si fig. 10, 1). Anume in {arile cu acest tip de reproducere a populatiei s-a manifestat explozia demografica din deceniul sapte al sec. al XX-lea, La acest tip se refera majoritatea rilor din Aftica, Asia si America Latina, inregistrind un bilant natural de 1,1-2,5%. Insi in asa state ca Mali, Ciad, Niger, Uganda, R. D. Congo, Zambia rata cresterii anuale a populatiei depaseste 3% (cregtere exploziva). Fle fac parte din grupa celor mai slab dezvoltate state, unde ramura principal a economiei este agricultura. Tipul modern de reproducere a populatiei se caracterizeaza prin indict scizui ai natalitati si mortalitati , xespectiy, prin sporul lent al populatei ‘Acest tip este specific pentru statele inalt dezvoltate economic, care se afla in plina faza postindustriali. Printre farile din tipul modern de reproducere a populatiei se evidentiaza 3 subgrupe. in prima subgrupa fac pate statele cu rata medie acreteri anuale de 0,5-1% (5-10 oameni la 1 000 de locuitori, sau 5-10%e). Ca exemplu pot servi: $.U.A., China, Australia, Islanda, Irlanda, Noua Zeelanda, R. Africa de Sud, Armenia, Cipru, Singapore, unde are loc o crestere important a populatiei ity. i Cap =Laa doua subgrupa se refera statele cu un bilant natural ,,nul” sau aproape de zero (Cehia, Polonia, Grecia, Monaco, Austria etc.), ce nu asigura o repro- ducere sporita a populatiei, care de obicei se stabileste la nivelul atins. Din a treia subgrupd fac parte tarile cu bilant natural negativ (deficit natu- ral), adicd in ele mortalitatea depiseste natalitatea. In consecinté, numirul 3 locuitorilor doar descreste. Demografii numesc acest fenomen depopulare = sau crizé demografica, caracteristica pentru Europa, unde circa 25 de state = (Rusia, Ucraina, Romania, Ungaria, Bulgaria, RF. Germana, Belarus, Serbia, Ss Letonia, Lituania, Estonia, lalia etc.) au o reproducere naturala negativa, O situatie similara se atest i in Japonia (Asia). {In majoritatea statelor europene mortalitatea inregistreaz valori ridicate, fapt ce se explica prin procesul de imbatranire demografica Majoritatea statelor lumii au cunoscut mari schimbari demografice, trecind prin faze de dezvoltare ~ de la un regim demografic traditional, marcat de rate ridicate ale natalitiii si mortalitagi, la unul modern, cu valori scizute ale celor doi indicatori In conformitare cu teoria tranzitiei demografice, nivelul natalititii si mortalitatii este conditionat nu de legitati biologice, ci de conditii eco- nomice. Tranzitia demografica reprezinta procesul de schimbari consecutive ale natalitati, mortalitatié si sporului natural al populatiei pe masura dezvoltarit social-economice a farilor. ‘Agadar, in prezent pe globul pamantesc s-au format dou tipuri de repro- ducere a populatiei -in tarile incurs de dezvoltare sin cele dezvoltate. Intre aceste dou tipuri se identifica cateva tipuri de tranzitie. Ele se caracterizeaza prin valori medii ale natalitatii, mortalitate joasi si crestere moderat a populatiei. La baza trecerii reproducerii populatiei dela un tip la altul se ala schimbarile social-economice din societate ‘aril ce apartin acestor tipuri de reproducere se deosebesc intre ele nu numai dupa ritmurile de crestere a populatiei, dar si dupa speranta de viata la nastere, indice valoros al nivelului de trai al populate. In majoritatea farilor in curs de dezvoltare din Asia siin multe state din America Latina speranta de viata la nastere este de 68 de ani, pe cind in tarile din Africa este de circa 56 de ani, in cele mai slab dezvoltate ~ sub 50 de ani, pe cind in tarile dez- voltate ea constituie la femei 80 de ani, iar la barbati — peste 75 de ani (vezi tabelele 13, 18) ‘Aceste tipuri de reproducere a populatiei au conditionat diferite directit de promovare a politicii demografice de catre statele lumii. In rile ce Tabolul 16, STATELE CU CELE MAI MARI ‘Tabolu! 17, STATELE CARE INREGISTREAZA CELE MAI SLCU CELE MAI MIC! VALOR] ALE NATALITATH (2012) MARI §| CELE MAI MICI RATE ALE MORTALITATII (2012) Tarte ca cou Titile cu cea Tarile cu cea Tile cu cea rmairedusi rata | te | maircicata rata | te rmatredusa rata | | malridicatirata | ‘anata ‘2 matali ‘2 mortaliti '2-mortaliti Monaco 68 | Niger 80 CosiaRica. tibia | 40 | RD. Congo 170 “Japonia,tetonia_| 8.0 _| Mall, Zambia 460 Singapore, Balze | 40 | Clad, Lesotho 160 Germania 83 | Uganda’ 460 wait, Oma 30 | Zambia, Malawi | 180 Ungara, tala 90 | Ciad.RD.Conge | 450 Bahrain 20 | Angola, Uerana | 150 Rep. Coreea 34 | Aganisan, Malawi [48.0 Qatar 10 | Mozambie 140 ae | "Mortalitatea medic in Germania constituiet0%e, iar in Sri Lanka ~ 6%o, diferenta explicandu-se prin faptul c& Germania {are 0 pondere inalté {2 populatiel imbatranite, intimp ce Sri Lanka are ‘ponders inalts ‘4 populatieitinere, Crete de pe hart indies numsrul ‘de deceseintun an la 1 000 de Fig, 14. Mortaitatea, urmiresc scopul de a stimula natalitatea sunt folosite aga misuri, ca alocirile Intro statole lumi ew financiare pentru fiecare nou-nascut, acordarea diferitor inlesniri mamelor aliferttip de reproducere cy copii mici, asigurarea cu cree, gridinite si locuinte, pastrarea locului de eee munca gi a salariului pe un anumit timp, acordarea drepturilor prioritare Insperanta de viata mamei si copiilor in caz de destrimare a familie, interzicerea avorturilor lanastere, carelanivel etc. O astfel de politica demografica promoveaza Franta, Japonia, Germania, Gontabens iy, oo" Danemarca, Belgia, Olanda, tari scandinave ete . ‘Marea majoritate a statelor cu tipul traditional de reproducere a populatiei be rand cu factorul adopta o politica demografici opusi, orientati spre relinerea cresterii demografie, un rol numérului populatiei. Masurile intreprinse in aceste Yari sunt: sporirea impozi- important in reproducerea _telor pentru fiecare al treilea ori al doilea copil nou-nascut, lipsirea familiilor cu mai multi copii de orice inlesniri si ajutoare materiale, de locuri pentru ‘micuti in institutiile prescolare, iar in unele cazuri si interzicerea continuarii studitlor la institutiile de invatamant mediu de specialitate si superior. Este pe urma bolilor, neasigu- ‘ari viefi, confictelor iniltare’ cregterileri- ‘Tabolu! 18, STATELE CU CEL MAI REDUS re eer ma sce il Otc MEL AL SpERANTEIDE VATA inproduchi dtr MASTER fe) ‘atom natura st ‘agravarea calitail ‘mediulul. . ‘Aigarisian Zimbabwe 450 __| San Marino, Andora Conform estimarilor Niger, Zambia 47.0 | saponia .N.U,, Tm arul 2025 are aera Lesothe, Angola, iad 48.0 __ | Islanda, Franta, Australia ‘va constitui 7,8 mird. ‘tera Leone, RD. Congo 480 | Israel, Germans, tala 2050 — Seana: larin2100 se va |_eamenan Somalia 51,0 | Noweaia Aus, anda stabiliza la nivelul ‘Rwanda, Mazambic 52.0 | Belaia Finlanda, SUA, de 12 mird. de cameni. apa =a [loon 5 = = conepat © mosont nites | jInprezent inching se _reglementata prin lege varsta de inregistrare acasitorilor, ea flind, de obi cei, mai mare decat in farile inalt dezvoltate. Lozinca raspandita in aceste St Pisgur cept state este: , familie ~ un copil”. O atare politica demografica a desfagurat ei China pana la inceputul deceniului doi al sec. al XXI-lea. Astfel fara a trecut = F de la tipul traditional la tipul modern de reproducere a populatiei Politica de S_Insatele din chinase —_retinere a cresterii populatiei este promovata, de asemenea, de India, Bangla- See seicccendeca desh, Indonezia, Sri Lanka, Pakistan, uncle state din Africa etc. 3° in familie primul nascut In multe tari (India, Pakistan, Bangladesh, statele arabe din Asia de Sud- Dede sex teminin Vest) o influent mare au religiile (hindusa, musulmana), care stimuleaza familiile cu multi copii, Un rol important revine traditiilor si obiceiurilor pastrate pe parcursul mai multor secole. Agadar, societatea umana a depisit explozia demografica, se intreprind masuri pentru a refine sia stabiliza cresterea numarului populatiei. Totodata, numirul populatiei continua sa creasca. Astfel, in anul 2012 populatia Glo- bului a constituit 7057 mlrd. locuitori Evolutia numerica si miscarea naturala a populatiei 41. Explicé nofunile:natatate, mortaltte, mortaltate inant, bilant natural, explozie demografica, politics demografica, iz demografia. 2, Utlizand tabelele din manual, caracterizeaza etapele istorel demogratice mondiale ‘3. Completeaza in caiet tabelul Tipurile de reproducere a populate ree Natalitaten Mortaitaten Bilangul natural | Exomple de state ‘Traditional Modern 4. Explicd factor co contribuie la pastrarea bilanfulul natural frat in statele tn curs de dezvolare. '5. Cum ere, este efcienta politica demograficd promovata de India, Bangladesh, Pakistan si ate state? 6°. Constituie, oare, o Incalcare a drepturior omului si personal poltica demograficd promovata de stat? 7". Utlizeaza surse suplimentare de informare si pregateste o comunicare despre caile de solutonare a problemelor demografice int-o tard (la alegere) ‘8. Cum consideri, care sunt factor care au condus la apartia defctulul natural in Republica Moldova? 9. Ce poliicé demograficd ar trebui sé promoveze guvernul Republic Moldova? 410. Noteaza pe harta-contur primele zece state cu cel mal mare numar de popula. 11. Incercuieste A, dacd afirmatia este adevarata, si F, daca o consider fale. A F In etapa civilzatiel agrare numa populatie pe Glob a crescut considerabil A F ,Explozia demografca” s-a produs tn deceniul gapte al secolulu al XXea. [A F Republica Moldova aparinetipuultradiional de reproducere a popula AF Siatole dezvoltate europene promoveaza politica demografca de stimulare a crestor numarulul populate aePeste 40 min. de cetafeni al SUA. suntde origine Inlandeza, cosa co dopageste do 12 ori numarul populatiel Tn New York ‘mai mult decat in Dublin, ‘vrei ~ mai multi decat in Tel Aviv. rand Crete de po hart indica: | -spatiunde maertatea popit format p soara migraao", 1~ migratile popula europe peste ocean” I~ ae mira europe IV mgraie popula’ neouropene sone 6 Migratia populatiei + Explicd nofunile: migrate a populate, emigrari imigriri. Migrate exerci o infuensé deosebité ssupra numérulu, componente siamplasarii populatiei in diferite tari gi in intreaga lume. In functie de aria geografica pe care au loc migratille se disting migratii interne si migratii internationale, iar motivele acestora pot fi economice, poli- fice, de repairers repoase, ecologic famille e Dupa modul de desfisurare, se deosebesc migratii spontane (cele mai importante si mai frecvente), organizate si fortate. Dupa duratd, migratile pot fi: definitive si temporare (sezoniere, pendulare (navetism), de cart). Migratit internationale au avut loc intotdeauna, insé ele au ajuns la apogew tna doua jumatate asec. al XX lea ~inceputul sec. al X-lea. Fluxul prn- cipal de emigrari era orientat din Europa spre America de Nord si de Sud, Australia, Noua Zeelanda, Intre anii 1815-1915 circa 40 mln. de europeni s-au indreptat spre S.U.A, Canada, America Latina, Australia, Africa de Sud s.a, iar peste 10 mln. de chinezi au emigrat spre Malaysia, Singapore, Indonezia, Thailanda, Vietnam ete. + Identfica pe harta de mai jos (ig, 12) flucurite principale de emigrari + Explica consecinfele acestor migrati. Migeatile au influentat direct asupra structurii nationale, perase, lingvistice a diferitor tari si regiuni. De exemplu, structura multinational a SU.A. (desi, oficial, este considerata o {ara mononationala) s-a format pe baza migratiilor. Migratiile au influentat asupra formarii natiunii canadiene bilingve (engleza si franceza), réspandiri limbilor spaniolé si portugheza in farile din America Latina. Fig. 12. Cola mal mari fuxari de migrati gin sec. al XIXiea, 2) Capitelul =In a. 2013 pe Glob conform datelor O.N.U. au fost inregistrafi circa 240 min. de Imigranfi. Pe primul loc se plaseaza SUA. cu circa 48 min. ‘poi urmeaza Rusia cu ‘41min. de imigranti 4 = Ci Termeni-cheie: + Migrate — proces prin are persoanee If senimba Jocul de reedin in mod ofintv sau tomporar (2 ‘a cov atin migrato— eplasare). + Emigratio— plecaroa Samant din fara care au at persoaneleplecate Suntumite emigrsn. * migrate — verirea ‘amen din ara care audit pent aso sta- Dil ou vail nto a fara persoantle stabi aici se pumese migra. * Cart servic de pat ore, executat permanent, pe schimburi, pe bordul une ‘have, de meme echipa- a ® Bilan (sold) migratoriu ‘al populatel derenta Sine numarulimigtanior sh cel al emigranfiorexprimata Invalen reatve, calcula peniry un an sa pentru o perioada determinalé de ‘imp. El poato aveavaleare poaiva or negativa © Exod de intelecte forma a migrates Intemational, constind in ‘mgrajia camenior de sina $1 aluerdlooe de nats Caliicare, de obies, dn {ise In curs do dezvotare Spr fle dezvoiate, ap ‘Migratiile fortate ale negrilor in sec. al XVIII-lea, din Africa in America de Nord si de Sud, in scopul folosirii lor ca sclavi in gospodiarille feudale de plantati, au contribuit la aparitia si raspindirea noilor grupe rasiale (mulatri, metisi, zambos), care in unele state din America Latina in prezent constituie majoritatea populatiei + Explicé notiunea de zambos, mulatri si metisi. In primele decenii de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, ca rezultat al obfinerii independentei de catre fostele colonii, se inregistreaza un torent de imigranti spre Europa (mai ales spre Franta, Marea Britanie) pe seama repatrierii colonistilor. A scazut rolul migratiilor intercontinentale si a sporit importanfa celor intracontinentale. S-au redus considerabil migratiile spre S.U.A, iar la etapa contemporana sporeste rolul Europei Occidentale in pro- cesul de imigratie internationala. Circa 17 mln. de muncitori straini din {arile Europei de Sud (Italia, Grecia, Spania), din Turcia, Africa de Nord lucreaza in {rile Europei Occidentale (Germania, Franta, Marea Britanie, Belgia, Elvetia etc.). Aceasta categorie de muncitori, de regula, cu un nivel de calificare scézut, este folosita la munci grele si rau platite, unde nu se cere calificare inalta fn anii '90 ai sec. al XX-lea au crescut considerabil migratiile din tarile postsocialiste din Europa si din tarile C.S. In prezent cea mai mare parte din migranti pleaca in farile Europei: Spania, Italia, Grecia, Portugalia, Germania, Elvetia, Belgia, Cipru, Turcia, Rusia, precum si in $.U.A., Canada ete. + Argumenteaza cauzele emigrailor din Republica Moldova, Munca ieftina a muncitorilor straini este, de asemenea, pe larg folosita in S.U.A., unde muncitorii migranti din America Latina constituie circa 15 min, La sfarsitul sec. al XX-lea a aparut un curent now de migranti - spre tarile Orientului Apropiat, incadrati in industria petroliera a Arabiei Saudite, Babrainului, Qatarului, Kuwaitului, Emiratelor Arabe Unite etc. Acestia sunt originari mai ales din India, Pakistan, Egipt, Yemen, Bangladesh si Turcia. Tn a doua jumatate a sec. al XX-lea, pe linga migratiile internationale ale muncitorilor de calificare obisnuiti sau joasa, au luat amploare si migratiile specialistilor de inalta calificare (savanti, ingineri, medici etc.), care au capatat denumirea de ,exod de intelecte’. Initial se atesta exodul specialistilor din {arile dezvoltate europene spre S.U.A. si Canada, apoi din firile in curs de dezvoltare spre arile inalt dezvoltate, iar in prezent din tarile postsocialiste sidin C.S.L Ede mentionat faptul cd aceste migratii au consecinte grave pen: tru tirile slab dezvoltate, indepirtand implementarea realizirilor revoluiet stiintifico-tehnice in economia lor. Fig. 13. rincipalele fur de migrati la etapa contemporand > migra intercontinentale; > ~ migra inracontinentaleIn prezent exista trei centre principale de migratii: Europa, S.U.A. sitirile din Golful Persic (vezi fig. 13) “Migratiile interne. In perioada contemporana cele mai importante migratit interne au loc de la sate spre orase, in special spre oragele mari. In secolul trecut cresterea numarului de orage si a populatiei lor din numeroase tari ale lumii s-a datorat, in cea mai mare parte, acestor migratii determinate de dezvoltarea intensa a industrie si constructiilor urbane si de pauperizarea populatiei rurale. Acest tip de migratie a cipatat amploare, find numit ,marea stramutare a popoarelor” din sec. al XX-lea + In ce perioada s-au produs intens migrate deta sat ta oras in Republica Moldova, care au fost consecingele? Migratile interne sunt caracteristice pentru orice tara, insé in diverse state ele se alla la etape diferite de dezvoltare. De exemplu, in {arle in curs de dezvoltare, unde majoritatea populatiei locuieste la sate, aceste migratii au proportit de- osebite la etapa actuala si favorizeaza ritmurile sporite de urbanizare. In tarile dezvoltate insa, migratile de la sat spre ora s-au incheiat demult. Dimpotriva, in ultimele decenii, in farile dezvoltate capata proportii tot mai mari migratiile Gin aglomeratile si centrele mari urbane, poluate de marile intreprinderi in- Gustriale si cu un ritm al viel foarte accelerat, spre periferii silocalitati rurale, care au un confort de trai mai avansat, proces numit suburbanizare. De migratile interne tine, de asemenea, valorificarea noilor teritorii, a bo- gitillornaturale. Acest tip de migratie este caracteristic pentru statele cu suprafele ‘mari, cum sunt: Rusia, Kazahstan, Canada, Brazilia, China, Australia etc {In ultimul timp, o amploare tot mai mare a capatat_migratia populatiei din diferite , puncte fierbinii” cu caracter nu numai militar-politic, dar ecologic. De procesul migratiilor fine si nomadismul. Capitelul 11 Migratia populatier 1. Explicd nofunile: migrate, imigrate, emigrate, bilant migratori, exod de intelecte, migraie spontana, nomadism. 2. Completeazi in caiet schema .Tiourle principale de migrati ale populat ee | (Canetti J Cum) eases qaicoes= — ‘3. Construieste schema ,Tipuile de migratt dupa aria geografica”. 4. Explicd consecintele migratilo din sec. al XIX-lea— al oa. ‘5. Care sunt umatile,exodulu de intelecte” din fall in curs de dezvoltare spostsocialste? 66. Construiaste tn caiettabolul.Tipurle de nomadism gi caractrisicile lor”. Noteaza pe harta-conlurregiunile i statole Lunde este rdspandit nomadismul 7. Prin ce se explicd migrajile masive din statele postsocialiste gale C.S.1.npericada actuala? Care sunt consecinjele? eS 3Repartitia si densitatea populatiei + Urmareste pe fg. 15 cum este repartzaté populatia pe Glob. Populatia este amplasati pe Glob neuniform, In Emisfera de Est traiesc 85%, iar in cea de Vest ~ 15% din toata populatia Terrei. In cota parte a populatiei Emisferei de Nord ii revine 90%, iar celei de Sud - 10% din totalul mondial. Populatia este repartizata neuniform si pe regiuni. In Asia, care ocupa 30% din tot uscatul, triiesc 61,1% din populatia lumii, pe cand in Australia si Oceania, carora le revine 6% din uscat, traiesc numai 0,5% din totalul populatiei lumii (vezi fig. 14). Populatia este amplasata pe Glob neuniform, ca urmare a interactiunii complexe dintre numerosi factori naturali si umani, + Enumeri factorii naturali care influenteazi asupra reparttei populatici. Dintre conditiile naturale, care influenteaza distribuirea populatiei, 0 importanta deosebita au conditile climatice. Acestea au jucat un rol esential la nivelul societatii agrare cdnd s-au format marile aglomeratii umane din zonele favorabile agriculturii (Asia Musonica ~ China de Est, India, de asemenca, Delta Nilului in Egipt, Mesopotamia). Asupra repartitiei populatiei pe Glob a avut influenta si relieful. Circa 80% s+ din populatia Pamantului traieste pe teritorii cu indltimea de pana la 500 m son de la nivelul marii (vezi tabelul 19). oss Fluviile si zonele de litoral au avut un rol mare in repartitia populate! inca in perioada antic datorita resurselor de hrana gi ca mijloc de comunicatie. aan ‘Numeroase aglomerati au aparut in lungul fluviilor Gange, Chiang Jiang, Nil, Brahmaputra, Mecong etc. Tot in vaile fluviilor s-au aflat si cele mai fertile soluri, care au contribuit la dezvoltarea agriculturii. Un rol decisivin formarea aglomeratiilor umane in Furopa si $.U.A. a avut SAN Se siimbinarea favorabilé a mai multor tipuri de resurse naturale (bazine carbo: nifere si de minereuri, resurse de apa, disponibile pentru agricultura irigata, soluri cu fertilitate naturalé etc.), mai ales in perioada societatii industriale din sec, XIX-XX, care au antrenat mari resurse umane, ‘Mult mai importanti in repartitia populatiei pe Glob sunt factorii umani, ai ales in cadrul societatii dezvoltate, cand omul se poate adapta cu succes si la conditiile naturale mai putin favorabile - valorificarea bogitiilor naturale in zonele arctice (Canada, $.U.A., Rusia, tarile scandinave), in zonele de desert etc. lil upile. Ci Fig. 14. Reparitia populate pe regi: Tabelu! 19, REPARTITIA POPULATIEI TERREI PE ZONE. DE ALTITUDINE (*k) int] Bela 200 | Dem s00 [Dein 000] Regia een Continentle insta | plstis’| pins | pingia | mafous oom | ‘soom_ | fer0m | 2e00m | doz000m + bxpleaeatactoior de " ‘i Europa @ 2 7 eperiie apa Asia a 24 7 7 * Identiicarea ator ‘Arica 32 2a 2 2 2 pemarrete ce ceed ‘America de Nord aT ES 8 4 s1aceor sab populate, utilzand hile tematice satel statistic. ‘America de Sud 42 15 2 ‘Austaia 3 Oceania 73 18 8 Total mondial 36 24 7‘Coa mai mare densitate a = 18.175 loc.skr? gi ‘Singapore ~ 7754 loc Jkm*: Crete de pe hart indi: | -denstates mac mal mare ‘e100 aah 11 dante adie re 20 10098 —donetteg medi inte 2 ‘loch Iv spat cle denstate foarte mice "populate Fig. 16. Dinamica denstai popilati! pe Terra (locJem), Fig. 15. Denstatea populato Asupra densititii populatiei influenteaza si factorii demografici: sporul natural inalt sau scazut, migratiile, care contribuie in mod diferit la ampla- sarea populatiei In ce zone climatice locuieste cea mai mare parte din populata Terrei? Densitatea medie a populatiei pe Glob constituie 52 loc./km*, in Europa ~ 88,7, iar in Asia — 134 loc Jkm!, ceea ce depigeste cu mult valoarea medie mondial, in timp ce Africa (35 loc./km:), America de Nord (16,0 loc./km’) si America Latina (29 loc./km?) au o densitate de doua-trei ori, iar Australia $i Oceania ~ de peste 15 ori mai mica decat media mondiala, + Analizeazi diagrama, fig. 16, si observatin ce perioade a avut lc ocrestere mai intensé 4 densitii populate. Dintre cele mai aglomerate arii de pe Glob se evidentiazi: Asia de Est (China, Japonia, Republica Coreea) cu peste 1,5 mird. de locuitori; Asia de Sud-Est (Indonezia, Thailanda, Fiipine, Malaysia) - cu 423,8 mln, de locuitoris Asia de Sud (India, Bangladesh, Sri Lanka) - cu circa 1,4 mlrd, de locuitori; Europa ~ cu 740 min. (inclusiv populatia asiatica a Rusiei), regiunea Marilor Lacuti si litoralul atlantic al Americii de Nord cu o populatie de peste 200 mln, locuitori. Dintre toate statele lumii (cu exceptia tirilor mici, precum Monaco, Singa- pore etc.) cea mai mare densitate a populatiei o are Bangladesh (1 062 loc./km’). Repartitia si densitatea populatiei 2. Explca factor care au infuenjatrepartia si densitatea populate 3. In baza analizt tabelului 19 trage concluzi despre reparitia populate! Terre pe zone de alitudine, 4. Identified pe hart, fig. 15, arile cu cele mai mari densitiiale populatil de pe Terra 5. Care zone clmatice sunt cele mai fovorabile penttu viata omulul? 6. In baza analizei Anexei nr. 1 din manual sia harti densitai populate! selecteaza in caiet céte cinci state cu cea mai mate $1 cea mai mica densitate a populale, cine! stale cu rele! de edmpe gi cinci Sate cu relief muntos. 4 Gece unard aun ot 28 sone @ @& = 3 3 So | iillil Capital Europeans Mongolia + Reprezentarea grafic ‘aclasfcaifpopoarelor lumi dupa structura resale, etpolingvsicd sireligioasé a populate. * Aprecierea girespectarea ‘obiceiunor stradiilor fur cl ppoarelor ae Structura rasiala, etnolingvistica si religioasd a populatiei STRUCTURA RASIALA Populatia umana apartine unei singure specii biologice ~ Homo Sapiens. in cadrul acestei specii, un numir mare de populatii se diferentiaza genetic prin caracteristici observabile: culoarea pieli, a parului, forma fete, statura etc. Diferentierile rasiale sunt destul de vechi, apreciindu-se ca dateaza din Paleolitic, respectiv dintr-o perioada cuprinsa intre 100 000 si 11 000 de ani fn urma, gi au aparut ca rezultat al dispersiei treptate a grupelor umane din aria de antropogenez (Africa de Est) pe intreaga suprafata a planetei si all evolutici ulterioare relativ izolate a acestora in conditii de mediu diferentiate. + Enumerd rasele umane ale Tere. Intreaga societate umané se imparte fn trei rase mari: europeand, mongoloida si negroida. Se mai evidentiaza rasa australoida, putin numeroasi siraspindité in Australia, in tare Asici de Sud-Est si in Oceania. + Descrie rasele umane dupé aspectul exterior Pe parcursul dezvoltirii societatii umane, extinderii legiturilor dintre diferite regiuni ale Globului au avut loc contacte strnse intre diferite rase, in ‘urma ciroraa aparut un numar considerabil de rase de trecere, sau populatia, metigata. La aceste grupe se refera o mare parte a populatici regiunii Sahel din Affica, populatia din Etiopia (negroida-europeoida), din sudul Indiei (populatia europeoido-australoida), cea din Asia de Sud-Est (populatia mongoloido-australoida) etc. Deosebit de intens a decurs amestecul de rase in America Latina, unde au apirut trei mari grupe de rase + Aminteste-i din cursul ,Geografia continentelor si aceanelor” ce raseintermediare ‘au format in America Lat STRUCTURA ETNOLINGVISTICA, ‘Termenul ,,etnic” provine de la grecescul ,,ethnos’, ceea ce semnifica »popor’, ,natiune’, ,comunitate umana’ Se cunosc mai multe grupe etnice ~ triburi, popoare, natiuni. ‘Componenta nationala a populatiei planetei constituie rezultatul procesului de dezvoltare istorica a societitii umane. Natiunea nu poate fi confundata cu rasa, Natiunile s-au format deseori din neamuri si rase diferite (SUA, Brazilia) relativ recent (mai ales in sec. XIX-XX). Peste 3 mii de popoare au o popu- latie de la cateva zeci de locuitori pana la sute de milioane. La baza Aivizarii societafii umane in state sta y criteriul national. Uneori, in cadrul Reprezentante ao fami ‘unui stat, sunt incluse cateva natiuni lingistice malayeso-polineziandone 5 Fig. 17. Libile monciale. (Rusia, Ucraina, Kazahstan). Pe de alta parte, o natiune poate forma mai multe state (chinezii in China gi Singapore), Aproximativ jumatate din numirul statelor lumii sunt mononationale, ‘unde natiunea principala constituie mai mult de 90% din numarul populatiei. Din aceasta grupa fac parte aga state ca Germania, Japonia, Vietnam, RPD. Coreeana, Republica Corea, Danemarca, Suedia, Norvegia, Australia etc. O ‘mare parte din fari sunt multinationale (Rusia, China, Franfa, Spania, Marea Britanie etc.). Caracterul multinational este bine exprimat in tarile in curs de dezvoltare. De exemplu, in India, Indonezia, Nigeria locuiesc céteva sute de diferite grupe etnice. Multitudinea de etnii de pe Glob este grupata, dup criteriul rudeniei de limba, in mari familii lingvistice. + Ce famililingvistce cunosti? + Identificd pe harta din atlas principalele famililingvistice. + Din ce familie ingvisticd face parte poputaja Republic Moldova? Cele mai mari familii lingvistice sunt: familia indo-europeana, care cu- prinde circa 4 milrd. de locuitori si include o serie de mari grupe lingvistice: romanica (italienii, spanioli, francezii, portughezii, romanii, majoritatea popoarelor din America Latina), germanicd (nemtii, englezii, americanii, canadienii de origine engleza, popoarele tarilor scandinave, australienii, fara aborigeni) si slava (rusii, ucrainenii, belarusii slovacii, cehii, bulgarii, sarbii, croatii, slovenii etc.) (O alti familie lingvisticé este familia sino-tibetand, a doua dupa numarul de vorbitori (1,5 mlrd). Ea populeazd cea mai mare parte din Asia de Est, cuprinde si cel mai mare popor al lumii ~ chinez, care se refera la grupa lingvistica chineza. ‘Mari familiilingvistice sunt, de asemenea, familia bantu, la care se refer cea mai mare parte a populatiei Africii Tropicale, si familia semito-hamiti, care cuprinde populatiatarilor din Africa de Nord, populatia tarilor arabe din ‘Asia de Sud-Vest sia Israelului, cu circa 260 mln. de vorbitori SsPe Glob existé 3-4 mii de popoare si etn Potrivit O.N.U. in prezent be Glob sunt circa 48 min. 4 rofugiati. min. oameni Fig. 18. Sonepat + Uilicand fig. 17 si 18 enumerd cele mai rispanditelimbi de pe Glob. Rispandirea largi a limbilor engleza si spaniola, care dup’ numarul de vorbitori depaseste de multe ori numarul populatiei Mari Britanii si Spa- niei, se explica prin trecutul colonial al multor {ari din Asia, Africa, America Latina, al Australiei, Noii Zeelande, S.U.A. si Canadei. Pana in prezent peste 30 de tari din Africa, America Centrala, Asia si Oceania au ca limba de stat limba englez, Numarul vorbitorilor de limba rusa depaseste de circa doua ori populatia rusa. Aceasta, de asemenea, se explica prin expansiunea, in cazul dat, a Imperiului Rus, iar mai apoi sia celui sovietic, care au raspandit limba rrusa gi pe teritoriile incluse in component lor, PROBLEMA NATIONALA IN LUMEA CONTEMPORANA Una dintre cele mai acute si complicate probleme existente in multe din {rile lumii, unde locuiesc reprezentanti ai mai multor natiuni, iar deseori siai diverselor rase, este cea nationala. Ea cuprinde un complex intreg de aspecte ale relatilor dintre diferite etnii: politice, economice, teritoriale, ideologice, culturale, juridice ete. Deseori cauza conilictelor dintre etnii este manifestarea nationalismului, ce se caracterizeaz prin ideea superioritatii unei natiuni, Una dintre misiunile nobile ale societitti umane este crearea conditiilor pentru dezvoltarea liber si egal a tuturor popoarelor si natiunilor. {In perioada dominarii regimului totalitar comunist att in fosta URSS,, cit siin celelalte tri ex-socialiste, problemele nationale, nefiind solufionate, au fost fortat conservate, iar consecintele acestui proces se resimt dureros §i in prezent. Conflictele din Karabahul de Munte (dintre Armenia si Azerbai- jan); cel din Abhazia, Adjaria, Osetia de Sud (Georgia); din Osetia de Nord, Ingusetia, Cecenia (Rusia) - soldate cu zeci de mii de morti siraniti, au avut la baza probleme interetnice nesolutionate Complexitatea componente etnice si religioase intr-un sir de tari asiatice a condus la declansarea multor conflicte interetnice gi religioase. Deosebit de pronuntate sunt aceste conflicte in India, Sri Lanka, Pakistan, Afghanistan, Filipine, iar in prezent in Siria, care s-au soldat cu zeci de mii de morti si un numir mare de emigranti, de asemenea, conflictul de mai multe decenii dintre Israel si teritorile palestiniene, razboiul dintre Iran si lrak, conflictele militare ceauavutloc dintee Irak si Kuwait, conflictele interetnice dintre greciiciprioti si turcii ciprioti. Cele mai multe dintre aceste conflicte isi au radacinile in trecutul colonial si semicolonial si se desfasoara, de regula, sub lozinca separatismulu De lunga durata sunt conflictele interetnice din Irlanda de Nord (Olster), conan intreilandezicatolici si englezi protestant, dintre basci Denes si spanioli in Spania 3a Arica, ca gi Asia, este regiunea unde au loc multiple S SEN" conflict etnopolitce i religioase. Cele mai acute sunt §.fancess in Kenya, Nigeria, Ciad, Angola, Rwanda, R. D. Congo, 4. maiayesiana —_Libia, Tunisia, Egipt, Mali, R. Centrafricana. Deseori aceste a, Rntoevirs —conlicte capata caracter de adevarat genocid, ee eT 10 bensted In prezent in circa 40 de state ale lumii exista litigii in- mai sp8ndte limi mondiale teretnice, religioase si teritoriale.|| Orice problema interetnica trebuie sa fie examinata i solutionata numai pe cale pagnica, STRUCTURA RELIGIOASA, + Ce cunosti despre rolul religiei in societatea uma 3 © Ce inseamnd pentru tne eligi si care este aitdineata fad de religie? 3 Religia are o anumita influenta asupra populatiei din diferite tari. Biserica “= Orapul Chin este un centru important de pistrare a culturi, obiceiurilor, traditilor,totodata._3 ‘Biserice Cluflea ea exercita influenta asupra relatiilor dintre oameni, iar in unele cazuri - chiar si asupra relatiilor dintre tari + Enumeriérelgile pe care le cunosti Care dintr ele sunt cele mai rispéndite pe Glob? Pe Glob exista trei religii universale de baza cu cel mai mare numar de credinciogi, Dintre acestea cea mai réspandita este religia crestina, cu circa 1,9 mled, de credinciosi, Ea este raspandita, practic, pe toate continentele, insa regiunile principale, unde are o mai mare influenta, sunt Europa, America de Nord si America Latina, Australia si Nowa Zeelanda. Religia crestina are trei ramuri principale - catolicd (Franta, Germania, Italia, Iranda, America Latina, Spania), protestantd (Marea Britanie, Australia, Noua Zeelanda, $.U.A. etc.) si ortodoxa (Romania, Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Rusia, Armenia, Georgia, Bulgaria, Grecia etc.) + Care este centrul mondial principal al religii crestine? A doua religie universala este cea islamica ori musulmana, care intruneste peste 1 mlrd. de credinciogi, In 28 de tari din Asia si Africa de Nord, unde aceasta religie e mai raspéndita, ea este proclamata religie de stat, Religia islamica cuprinde populatia urmatoarelor tari: Arabia Saudita, Turcia, Iran, Irak, Afghanistan, Pakistan, Algeria, Egipt, Maroc, de asemenea, cea a firilor su- verane din Asia Centrala, a unor republici din Federatia Rusé, ca Tatarstan, Baskortostan etc. Fig. 19. Religile mondiale, conepa 5 meson nw | j{In religia islamica, la fel ca in cea crestin’, nu exist o unitate. Ea este imparfita in doua ramuri mari ~ sunita si sit. Mai numeroasa este ramura sunnité, pe cand siti locuiesc numai in doua tari ~ Iran gi Trak Religia islamica a aparut cu peste o mie de ani in urma si intotdeauna a servit ca norma universala de conduita in tarile unde era confesata. Ea a dirijat 1 3 relatiile sociale, activitatea economic, relatile de familie si casatoriile. Dupa = legile Coranului se efectua judecata si se decidea soarta nu numai a unor > credinciosi aparte, dar chiar sia unor popoare intregi. Astizi religia islamic 5 are un rol deosebit in farile Orientului, cuprinzind toate aspectele vietii — social, economic, politic, cultural Centre de aparitie a islamului sunt considerate orasele sfinte Mecca si ‘Medina din Arabia Saudita, ‘Oragul Ierusalim este centrul celor trei religii rispandite in lume - crestina, iudaica si islamica. Aici se intersecteaza interesele spirituale ale credinciosilor din intreaga lume. In oras sunt multe locuri istorice si sfinte ce reprezinta obiecte de pelerinaj in masa. Printre ele este Templul Sicriului Mantuitorulut Termeni-cheie: - unl dintre cele mai onorate obiecte sfinte, construit pe locul rastignirii, inmormantarii si invierii lui Isus Hristos. Bisorcd catales « tslam — una dnt cole ‘rei mar regi ale omen, TIntemeta nsec, Ville3 + Care dintre religile mondiale enumerate au 0 mai mare rispindire in Republica Collchomedieaprostun, Moldova? aon A, A trcia religic universala este budismul, care, teritorial, este mai putin conjratemeorangiSuna.” | rispandita decit primele doud, Acasa religie erispindita in India, SriLanka, * Bude roe " tli {Buclem-vsgieasts China, Mongolia, Nepal si Rusia (bureati, kalmcii twvinii). In total, in lame Pate are Guscha Sou sunt circa 380 mln, de budisti Noles conscarindvaia |p afara de religile universale exista si rligit nationale (etnice), care 0 sured de hl 9 sutente, ‘ predes renunjaealaplsee apartin unui anumit popor. Conform numarului credinciogilor, se evidentiaz Sisculundareainvefing. —induismul - in India, caruia ti revine cea mai mare parte a populatiei tarii * Shintotsm ~relgie ‘i ‘s ee ine see., (820 mln.), confucianismul — in China, shintoismul - in Japonia, iuda- ‘nperoada anes recunos- ismul ~ in Israel. ee In afara de religiile universale gi cele nationale, mai exista i religii tribale. budismul pondnd accont. Animism si samanismul constituie forme speciale ale religiilor etnice. Se Somanoegntnie spare disting prin numarul redus al membrilor, prin apropierea de natura. De “Hinduism -reige tars ‘fapt, sunt grupuri culturale care nu au fost inca absorbite de societatea inamadioranansirers moderna rafal soci ogee (cal ‘Cunoasterea apartenentei confesionale a populatiei ajuta sa intelegem mai atorreigi Este ester profund particularitatile geografiei populatei sia economiei unor regiuni ale Strict detnnd ndatonae lumii. Spre exemplu, in tarile musulmane practic ipsesc aga ramuri ale agricul- ere fecatdindyd.n tui, ca cresterea porcinelorsiviticul Corum ess seeaia ge tura (religia interzice consumul carnii vista yd sex de pore sial vinului). Influenta religiei idee dupa rata de alfabetizare asia de Sud 368 ¥ + Amalizeazistabelul 21 si determina in care Menta sedde Sonera | 378 regiuni procentajul de analfabefi este cel mai inalt sin care — cel mai seizut. copii Tabolu! 22, PRIMELE ZECE STATE ALE LUMIL IN CARE PREDOMINA POPULATIA MASCULNA SI FEMININA SSSR [Raeareeames | omnes [MES | ems = =o ned om ed = loot Ed RESURSELE UMANE DE MUNCA Resursele umane reprezinti populatia apti de munci (barbasii ~ intre 16 ~ 60-65 de ani, femeile ~ intre 16 ~ 55-60 de ani) in functie de legislatia fn vigoare a tari, Tn funefie de structura pe grupe de virst gi sexe, de gradul de dervoltarea economici side nivelul de pregatire profesionala, in cadrul populatiei oricarei {ari se pot distinge: populatia economic activa sau angajata in diferite sfere de activitate economica si populatia intrefinuta (student, elevii claselor supe- rioare, somert, militari) © alta categorie de populatie reprezinta populatia nepro- ductiva. Aceasta include persoanele necuprinse in activitatea sociala - copiii de 16 ani, pensionatii, invalizi Ponderea populatiei active de pe Glob este 50% (3,5 mlrd. ‘oameni), fiind mai mare in tarile dezvoltate din Europa, America de Nord - 60-70% si mai mica in cele in curs de dezvoltare din Asia, Africa si America Latina ~ 45~48%., Aceasta se explica prin nivelul scazut de dezvoltare economic, insuficienta locurilor de munci, numarul mare de copii in structura populatiei, gradul Famite din Australia scizut de incadrare a femeilor in munca social-utila,Populata activa Tn functo do forma de ‘activtate economico- Practica, populafia activa ‘sto divizata fn tol Sectoare: 4) sectorul primar, ce uprinde agricultu silvicultura, piscieutur b) sectoral secundar, ‘ce cuprinde industria i cconstructil 2) sectorul teria, co uprinde comertul transport, servicile State cu cel mai mare procent de someri: Ciberia — 85%; Zimbabwe - 80%; Turkmenistan - 60 Afganistan ~ 40%; Macedonia - 34% bla - 30%: Grecia ~ 28%; Spania- 26%. ‘State cu col mai mic procent de someri: ‘Qatar ~ 0.4%; Azerbaidjan ~ 0,9% Problema somajului este una dintre cele mai acute in toate gru pele de fari, ins in statele slab dezvoltate si in special in cele cu ‘un numar mare de populatie (India, Bangladesh, Indonezia etc.) ea capita o amploare deosebité. Printre categoriile de populatie ale lumii sufera de pe urma somajului indeosebi femeile. In lume ‘mai sunt state, unde femeile sunt lipsite de drepturi politice, eco- rnomice gi sociale. Discriminarea femeii se manifesta prin asa masuri, ca salariul mai mic decat al barbatilor pentru o munca egala, limitarea ac cesului la locurile de munc’ ete Criza financiara, economica care a inceput in august 2008 a afectat puternic economia mondiala, cea ce a dus la cresterea somajului in Spania, Portugalia, Grecia, Italia, Germania, S.U.A., Canada etc. ‘Cea mai mare parte a populatiei active mondiale o constituie aranii - ca rezultat al predominarii sectorului primar (agrar) in structura economiei majoritatii farilor subdezvoltate. In unele tari slab dezvoltate majoritatea populatiei active este incadrata in sectorul tertiar (in America Latina aceasta sferd de activitate a populatiei ocup’ locu! al doilea dup’ agricultur’). Sectorul tertiar in aceasta grupa de tari are o structura simpla, spre deosebire de tarile dezvoltate. Cele mai rispandite forme de activitate economico-practica sunt: comertul cu amanuntul, deservirea turistilor straini, a famnilillor bogate ete. Sectorul secundar ocupa ultimul loc printre sferele de activitate ale populatiei {irilor slab dezvoltate. Alta este structura de incadrare in munca a populatiei din farile inalt der: voltate, Ponderea sectorului primar in activitatea economic a populatiei este foarte scizuta (2-4%) in comparatie cu tirile in curs de dezvoltare (50-60%). ‘Cea mai mare parte a populatiei active este incadrata in industrie (20-25%) si in sfera de deservire (60-75%), care ¢ strans legata de productie, fiind totodata o conditie necesara pentru functionarea acesteia (centre de calcul, institutii de cercetaristiintifie side proiectisi, brouri de constructe, unititi financiare etc.). In $.U.A. $i Canada in sectorul tertiar sunt antrenate circa 79% din populatia activa. In tarile in curs de dezvoltare si in cele dezvoltate difera esential si calitatea resurselor umane de munca. In prima grupa predomina resursele umane de munca cu un nivel de calificare mai scazut, putin carturare din cauza rispandirii largi a analfabetismului. Tarile dezvoltate sunt bine asigurate cu resurse umane de munca de inalta calificare, care deservesc cele mai complicate procese de productie in toate ramurile economiei, In majoritatea tarilor inalt dezvoltate, la etapa contemporana are loc tot mai intens inlocuirea aga- numitelor ,gulerase-albastre” (mun- citori necalificati) cu , gulerage albe” si,.gulerase aurit” (muncitori de inalta calificare), care deservesc procesele de productie avansate, inclusiv cele din ramurile tehnologiilor de varf (electronica, mecanica de precizie, Populate intotnuts industria aeronautica etc.) @ pitelul CapStructura populatiei pe grupe de varstd si sexe. Resursele umane de munca 3 1. Explica nojunie:resurse umane, stuctura economics a populate, populaie activa, speranta de vies la nagtere. S 2 £xpea, co oprezints praia varsolr ga sexelor? 5.2. compicaznin nettabots Compara apo procanul a vrstearn tu modem adr de reprodiare ‘a populate! (vezi fig. 20). 2 Tea 7a Ponoans ae van arial de reproducere (18-65 de ani) (peste 65 de ani) Neder Traonal 4, Analzeazé piramida varselor 9 formuleaza conczi despre asigrarea cu reurse umane a ror. Puem estima, pe bara pramidel varie, posbitatesasigrinicu reurse mane pe vito"? 5. Analzeazataboll 22 i expla cauzel predominarbarbaior sa emer in state enumerate, Propune cli de solujonare a problemal gomajuu in Republca Moldova 7*-In coloana A sunt indicate grupele de state iar in coloana B — indicator al structun populafel (pe grupe de varsta ‘sexo, rsurso umane), Selecteazd cele gn coloana B ce corespund grupolor de stato din coloana A Coloana A Coloana 8 ‘State inalt dezvoltate —__ 1. In structura pe varste a populatiei predomina copii ‘State In curs de dezvoltare —___ 2. In structura pe sexe a populatiei precomina barbatti 3. In agrcaturé sunt ocupate 2% din total reurselor umane 4, In ramurile tehnologillor de vart activeaza ,.gulerage aurit” 5. Ponderes popula: ocupa in sctoral primar consiie 50-60% 6. Peste 50% din esursle umane sunt incadate in fora senicilor Evatuarea dinamicii ee si structurii populatiei eet i in diferite regiuni 4. Constnostegrafelpivndcinamica numanpopulal Torin bazaanalzeidatelor Sr statistice din tabelul 12. * Gonrmaeagraatit | 2. Apateansh fy 20 compart pranih pe gre Vinddrenia ruminant cl mada Ge opodvsr rst gi sexe a populalci cu statistice 3. Utlizand textul manualulu, compara structura economicé a populatit gi calitateafortel * Analieapiramidel de ‘de munca in dferite grupe de stato, Examineaza problema gomajulul in lume, versa sexe a populaiel Inceledoua tpuride repreducere a populate, * Comparareastructuri economice a populaieiin cele doud grupe de state. erae ' Comunicoreacorectt Inlimba materna ‘eautiizareaadecvata ‘atermenilor geagrafic. + Descierea particulaitapitor asezilorumane. + Bxplicarea etopelor urbana. + Comparareariveului

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5810)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (608)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2521)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)