416 CONVORBIRI DUHOVNICESTI ARHIMANDRITUL BENEDICT GHIUS Minastirea Cernica (n. 1904—1990) Cunoscut si apreciat in fara noastri ca o personalitate duhovniceasct remarcabila, Arhimandritul Benedict Ghiug este un parinte al inimii, al iubirii tainice pentru Dumnezeu si oameni. Sihastru, cdlugar de liniste si, in acelasi timp, duhovnic in adevaratul sens al cuvintului. Ca pugini alfii, Prea Cuviosia Sa, gratie harului Duhului Sfint gi structurii sale sufletesti, triind toata viata in tumultul de zi cu zi al capitalei, a reusit sit se realizeze duhovniceste, fara pustia gi linistea cea din afar, spre care suspinam cu tofii. Nu numai c& s-a format sufleteste in cetate, intrecind pe multi cdlugiri traitori in liniste, ci a devenit ined din tinerefe un iscusit duhovnic si povafuitor de suflete pentru credinciogii intelectuali iubitori de Hristos, reugind si impace cu ugurint& linistea gi insingurarea cu slu- jirea gi misiunea crestina. Nascut pe valea Siretului, in Tara de Jos a Moldovei, parintele Bene- dict a fost inzestrat de Dumnezeu cu un suflet gingas, inclinat din copilarie spre meditatie si triiire interioar’. Dup& ce termina facultatea de teologie gi studiile universitare la Sorbona, primeste tunderea in monahism la virsta evanghelic& de 30 de ani, inchinindu-si intreaga viata slujirii Bise- ricii lui Hristos. ‘Teza de doctorat sustinut& mai tirziu, ,,Faptul Rascumpa- rarii in imnografia Bisericii Ortodoxe”, ne prezinta profilul siu teologic de dogmatist si imnograf. Cea mai mare parte din activitatea sa duhovniceascd 0 desfagoara Ja Catedrala Patriarhala din Bucuresti, ca preot slujitor, duhovnie gi predicator, Aici a crescut numerosi fii duhovnicesti, a mingtiat multe suflete si a intrefinut in rindul credinciosilor capitalei o atmosferi de evlavie filocalicd, fiind un iscusit povatuitor pe calea mintuirii. De citiva ani Parintele Benedict s-a retras la Minastirea Cernica, aproape de moagtele Sfintului Ierarh Calinic, pentru care are o deosebitd evlavie. Aici are doua griji. fntti biserica, cu frumoasele ei slujbe la care ia parte cu toat& bucuria inimii; apoi chilia, in care se pregateste pentru vesnicie. Parintele Benedict este un cilugir de chilie, pentru ca are lucrare interioard. Rugiciune, studiu, serieri de cuvinte duhovnicesti, spoveda- nie, sfat c&tre ucenici gi liniste. fn cinci ani de staruinya, Prea Cuviosia Sa a terminat de transcris si diortosit cele patru volume de Proloage, tipa- rite la Minastirea Neamy intre ani 1854—1856, ce cuprind vieyi de fini si cuvinte de invafaturd de la marii Paringi ai Bisericii.CU PARINTI DIN MUNTENIA $I OLTENIA a7 La venerabila sa virstii de peste 80 de ani, parintele Benedict vor- beste mai pugin cu oamenii, vine mai greu la biseric’, scrie mai putin si se ascunde tot mai mult in cimara cea de taina a inimii pentru a vorbi numai cu Hristos, Mintuitorul lumii. Doar cind bate soarele in fereastra chiliei, Sfintia Sa iese putin pe cerdac, priveste biserica Sfintul Nicolac de pe insula, cimitirnl Sfintul Lazar, lacul din jurul mindstirii, gridina gi florile de sub geam. Apoi se retrage iardsi in chilie, unde il asteapta bunii sai prieteni: Ceaslovul, Psaltirea, cartile de studiu, condeiul, manus- crisele, candela si metaniile. Am invitat pe pirintele Benedict la un dialog duhovnicese. Dar Sfingia Sa ne ofera un alt ospay sufletesc: dow’ cuvinte de folos din Pro- log, pe care le redim in paginile ce urmeazi. Cuvint de folos sufletese Omule, toate le-ai luat de la Dumnezeu. $i intelepciune, gi gind, si mestesug, si minte. $i toate iti sint supuse fie. Cele de pe pamint, cele din ape si din vizduh, care i s-au dat tie spre hrana. Ins& $i s-au dat imprumut, ca si mulfumesti lui Dumnezeu pentru ele, prin dreptate, dragoste, blindeje, smerenie gi milostenic. Tar El iti va da tie daruri pe care ochiul nu le-a vazut si urechea nu le-a auzit, nici la inima omului nau s-au suit, pe care le-a gitit Dumnezeu celor ce-l iubesc pe El. Omule, cit esti in privelistea acestei vieyi, pin ce tirgul nu se risipeste, cumpéri-ti tie mila lui Dumnezeu, cu milostenie la saraci. Cu smerenia cumpara-fi vegnica slavi; cu dreptatea, viaja cea nesfirsita; cu curafia, cununa cea nevestejita. Cu blindejea cumpira intrarea fn rai; cu ruga- ciunea, viaja impreuna cu ingerii; cu osteneala cumpara-ti odihna; cu privegherea, fata nevizutului Dumnezeu; iar cu postul si cu setea, desfa- tarea bunititilor celor vegnice. Omule, si-fi fie in cap mintea si priceperea; iar in ochi, privirea la Dumnezeu; iar in partea cea de jos si-ti fie pamintul in care vei merge. Tn urechi si-fi fie ascultarea Sfintelor Scripturi; in piept, suspinarea pentru pacate. Pe limba sa-fi fie adevarul; in gura, rugiciunea; in miini, darea la siraci; in inima,neminierea. In trup si-ti fie curitia; in pintece, infrinarea; in genunchi, inchiniciunea citre Dumnezeu. De vei pazi aces- tea, vei fi fiu al Luminii, partas al imparatiei cerurilor, mostenitor al bucu- tiei celei vegnice si cetafean al Ierusalimului celui de sus. Dumnezeului nostru slava, acum si pururea gi in vecii vecilor. Amin. Din Prolog, vol. Il, luna mai, in 11 zile, 21 — Conyebint duhovniettt41g CONVORBIRI DUHOVNICESTI Invatatura a Sfintului Vasile cel Mare pentru toati fapta bun Fratilor, sa fim binefacatori si milostivi. SA urmam Stapinului nostru, ca si nu ardem in vipaia cea vesnicd. Si nu primim bogitia cu nedrep- tate, prin care alfii s-au facut sdraci. Sa nu amestecdm averea noastra cu lacrimile siracilor, ca si mostenim bunatagile cele vegnice. Aga si cistigam pe Domnul, Cel ce u zis: ,,Miluieste gi vei fi miluit”. ,,Cu ce masura vefi masura, vi se va masura voua!”. Sa privim la sfinyii birbayi gi femei care, pentru dragostea lui Dumne- zeu, nu aveau decit trupul; ci si pe acela uscat si omorit cu postul, cu privegherea gi cu setea, in veghere de noapte, in rugiciuni gi inchinaciuni cu lacrimi céitre Atotputernicul Dumnezeu. Adici, gura si ne fie la rugi- eiune. ochii la priveghere si lacrimi, miinile ridicate spre Dumnezeu; picioarele gata sa stea inainte, ziua si noaptea. Aga sA ne ostenim a smeri trupul, ca sa ridicim sufletul la cer. Cei gresiti, si alergati la pocainta. Cei ce alergati, sirguiti-va. Gei bogai, dati Ja s&raci. Cei cu dregitorii, impodobiti-va cu smerenie. Cei siraci, fiti cu multumire gi supunere. Preogilor, imbracayi-va in blindeye gsi dreptate. Judecatorilor, faceti judecata dreapta. Izbaviti pe sirac si pe vaduva, iar pe cel scip&tat si asuprit sa-l rascumparati. Pe cei robiti sii izbaviti de la moarte gi si nu trecefi cu vederea pe cel ce zace inaintea portilor voastre. Sd mergem in urma bunului nostru Stipin de obste. Si fugim de ingelatorul vrajmas, cel ce pierde sufletele noastre. Sa ne sirguim spre dumnezeiasca via} spre care ne apropiem, dupa ce putin yom zibovi in véacul acesta. Iar daca ne lenevim, si ne aducem aminte de Cel ce a p&timit pentru noi, prin Care ne vom dezlega de legitura pacatelor. S& schimbim grija cea trupeascd si de pujind vreme cu cea duhovni- ceasc& si pururea fiitoare. Din Prolog, vol. IV, luna julie, in 13 ile, MONAHUL VASIAN OPRISAN Minastirea Cernica (1888 —1972) Calugirul cel mai iubit in obstea Mindstirii Cernica este far indoiala parintele Vasian Oprisan. Virsta sa patriarhali de peste optzeci de ani, infelepciunea sa duhovniceasca, blindefea inimii, chipul sku senin si lumi- nos, impodobit cu barba gi plete albe ca zipada, ca gi graiul siu dulce, moldovenesc, fac din pirintele Vasian 0 adevaraté podoabi a acestei ministiri. Ori de cite ori vorbesti cu sfinfia sa ifi dai seama ce prefiogi