You are on page 1of 106
eMart Seligman eu pet de ph ‘aga yl amereane de poe opi oe deAsren ecg Aer Deol ae pei ‘esses pelo po, ere ab, ‘deinen psi eer pt topline Pani ping a ic rotamer pote ance pest Jee {edhe Anat Anonane Pl Pe oe tsi lla enolase an npr en ie rae ‘Nice de cra 20 vet ‘ela trl coum artcledeye ‘ee enone Ali Je ewred Oo (99019, ee a ame ey se a Seen St Wa i a Change and Wha i Can 993, The Opn Cia (1999, Hees (9751999, Abo! Pe (182 18% 1985 cobra {iD Rs phon Hap ID) Ev le eto bene ‘in aces hme lors (ace x tein) toate ae eecmminge stags © un ce ‘Nv mers(935) Dr Martin EP. Seligman Optimismul se invata Stiinta controlului personal Tradwoere din englené i adaptare de ‘lina Cire Bh rvmaniras Partea nt Cautarea oe Doua feluri de a privi viata “atl sit a ica now sets ast de apace arene Co sine hie tn aap anal cin prc se 3 fas ede eet. ‘opi dsctie ch resin “te tgp ame, gcd we seu loc Oo el an mie nue o jc po tit ears oe tsi ime ca ie fc ae ope toch ep min eric Pattee sot Se ce dps nv dr mite i pve ce el Ka men scone BONE HP esl. Coico nara “a iy sa rude neva, f- Godoy pou inne han ca SENS er setae Sr acne Demented i Ea Orie at sect Le pone errno ari ome fic pve pe ven abet. carta ras ana Momrresealonetcaueaaete Semen mente ert ee sateen pioneers Scene Exunaieraasoeeas namie en iscas nip eters ca hm ta era Si a eee oretae Sifecaceetonaces sen daagins eee Sane 9 81 mio ert niciodt. Scaca “iene cen wot ei ee aoe eee Ree iesotn sale cae eas ieeoeeeeme ete rear cceaeentane meee Sepecaeenieommecee eee soreness es = mace Malas en espero lfc pedis, xn aie primi fannie pte fia ‘sip fein exerci ie, tind ner ‘Sed calmece sf Task pedal sit curse, dr moral Bit tes eset, Abia ap spam, hd fee ‘esa py penn ort sual tae ui aie, ‘heap sve laine sie barre dn mo deca Acs ti acest nich ou fer ite de ei mes Ci se ila ceva replicate un {i nrg ot cn neva, ef eran (linac eas iment ino ‘endvon conse Ete redial depres ae lung ‘ovine de aot isnt se esse neha, ‘aura vo evenmene mpl ex a pati i Shure, Pec ete sen ama epee {Tome ce pot sumone. Dap ne re inte revpind-enrgin. Are sine excel ‘Opi pint de 25 ean stud. Cra endear pesmi tid serene renmenile elute or dra mul np or obs fot einen apr cn ina x, Opinii ae se ‘ona ev asks eesti pe lames a 5 pds Janeane lar tro manera gps. hp fingers ete wu pe fap pore, eazle fess asia respect Opi ced ini {ean edn vina lor etcurstane, gino su ale eae genes Pe asf de omen eee mo rosa, Paint site pros, © prep 8 @ prover ag ma ra i “Aes oud moda pce de a iI enre 8, ‘este, enseckfe, Soe de studi rac pesmi r= an a gor ln deen dein. Expres ‘mai aati 8 optimise descurcd msi bine fa col gi 4s facut, a mined pe tere de spor. a mod obi. Ii dere rile estore pli Atul end nee petr un pst, opis sint ml era leg ‘deanpator cect pesinigi. Sonstas lor ese netignit a seek fenomen lt stn lat de psenism: depen xpresa ere a pesimisml Ne gsi in ia nei pier de presi cu consecinfe care, din eau sic ‘Cir, cla toc ates pied de vic gepiemin de SIDA, cre sea eraepndis: Depeesia gra este | Somer etna eh aces en ea Se ne a et apr eu Ba a fed sui eam usc ai al oeme deca Ser dst epee ce "pint nu demul nu exist det out modur de sbor- dares dyes pasa bomen Pespectta ‘sale neers peo bored Sigman Fed ha ae pape eo peu Prd se Seesue cant min de overs peiuace Sebefare mina pein Sree 6 nino on 18 ria ntors supe inl, Depresivul se dessorside- gi dret ts sinaids.Depresivul, spun Freud in- ‘a 8 se ural inc de cn est de-o gions. Cindva, rice Darv pte pote de deprese; oat 8 vi mi reas nivel doreail; pote sv spressd bunistaes fie; ete de depare o stare mental mut msi plicutt eck pesimisinol, Pesimsmu, pe de alta pari te sel ‘ol i gi pe pacursal let vei afta ma mule despre spectele care fic suportab ‘Dac eel arataca sie} psi sta ma rseam ‘ft lean frase sii. Spe deosebie de mate cl pesonale psimismul facia net cova imal sau de reschimbat. Pte depine osuna de bisnune care v8 2 Py ‘vor elibera de iraniaposimismuti gv vor permite svi fates de optimism atunci cind wei. Acestedeprindei ust foarte simpla de inva, dar po tos dabindit. Primal pas const ina descopercavintlacuns din sft irk iio coincident, aces primal pas spre o nou fnfeleger a mini omenesti cea pins contr in ultimul sfert de secol~ inelegere privnd fea n care ne poate eterna sora sentiment eontouli supra proprii peroane @ Cum inveti sd fii neajutorat ea 13 ani deja ma prinsesem de ceva: de ete op sini trite 8 sta peste noate la cel mai bun rie ten med, efiey, insemna ch cast era probleme Cind inmpla ast ulti oars, am alt ma ru c8 mama Sufi ohisterestmie AIA dath am observa ata avea necarri, Se purse cua in ultima timp. De oboe era calm chirp cum credeam eu cl ebuiesie n tat, Acu se emofina de gi era cin furs, cind ist. ‘Dcindu-md sear a Jeffey pe strive cain re- iden Alhany din New York ese ntunecau de, tat ‘teas dodat curt arn pit gia opit mana pe deap- "a. Am mas amindoi cut un timp, dup care mica sps ‘pent un minut sau dous nu ga mai simgit deloepar- ten drept compl, Perepind team in wooe i spucat goaza Avea49 dean, aera in deplinitatafortlor Cop al Man Deyresiuni*obnase rezltateremareabiln a+ ‘alates de dep, ndeepindse apo spre o shh sig= Fis la Sta no itn sperana un slaria mai mae, ‘Trebuia #8 candideze pent un post inalt in statu New ‘York, ceea oe mi fice nespus de mind de el ‘Sie trseam prio era, prima dn fag mea viae ti: Inacea tmnt tata a as de a soala publi, unde {imi plicea, miseries nto seoala militar particu- lar singur din Albany are teiitea pe tineri promis teria ole bane, Curnd mi-am dat seaa cst sing fiat in clas de mic in goal aceca fecvetatl de co- pil de bopisagi, majctatea provenind din fami avind © ‘recheitori in Albany de peste 250 de ani, MA sia at lao pate ising. ‘Tata opeit masina in fs easi Iu Jefey i mi-am tat rime-ban de ecu un oT tA doa 2 am ch rebule 8 mere ‘cas, iam ceil ceva. An sm alert ele save sit pind acast, Am aj exact nd o argh ‘ert caborith pe tepele din fai, Pe e tte tins tata Pv inspetele uni eopac am veut einer 8 park curajos, dar Fam auzt respiring grew si zicind cd mu se poste mig, Nu ra vazat gira sit am asitat La feel moment compli, Au uma el atari vasculare ce ebrale care Fa ist complet pralizat, pad unor pe Fioade de triste alterind, n mod ciudat, eu momente fe euforie, ‘Nu am fost us sl viitex Ia pital gi un imp, ni la azlal Guided, cele dn um soit iva ind 7 Mars Depesioe, ri economic pia de bt activate eps SUA gn en ure bus p= {ede afin in cto 1929, relnpindes nai "30. a 25 6 om inva in camera ig mia dt seama ee teen st vad in staea ace de nexjutorare, Mama i vrbea despre Dumneze despre vga do ss irene, - gop Nu cred in Durmezeu, Nu ced ct exit covn dup. Nu eed dec in te cop gnu reat reazanesjtores Imagine li meu in aceasta, care ‘+ prelungit pin lamoare i peste mai mj ai mia fiat erentarea. Disperarea ui ma impulsions. [aunan dupa ace, indemnat de sora mes mai are, care adoea meou dea colepit pet fate pre coce, Lam ett pe Sigmund Freud, Steam int-un hams si ctean Prelegerieinroductiv. Cind am ans acolo lund vorbea despre oameni care visean desea ce cad Ging am sump ea ma reeunos, yeu avusesem asl ce vise! Am ims fnmarmurit de interpeetarea li. Penra Frou, viele despeederea dino imbolizsaz caste rea i expima sentiment de vind indus de masturbar. (Cet se vised se temeca als 0-4 podepseasca pent cal mst exstrnduel Mem reat cum dem ‘unas aga de bine, Haba -aveam e& pen a gener, ‘sevuth deniears fn itor Freud ee prevala de coinci- ‘ena dnt feevena relat marea vselor despre dig din sdolesenf 9 ned mat fesventlfenomen de mas turbre. fs expliatiu se amestcay suficienteelemenie plausible faseinanc inde sitoare despre alte reve- lai ceaveau sh umeze In clip aceea mam htt simi pre vata punind inter ca ale ui Freud Pestecitv ai cin am mers a Princeton hott devin pibog su sian, am vizut es departamental de puthologie doa mu se disinga prin nimi, invreme ‘ce acela de flat aven un enum mondial Filozotia ning fils ne prea smears bine impr ‘i Cindmi-am termine stale de flozfie modems, ot ‘ma era onthe Fred sin crete. In chi, ‘spunsurile Iino mise ma peau plauzbile, iat meto- (da generalzind exces dour teva cazuri~mi se prea {atone Cader tne tuna rin experiment poo- ie alla ging cauzee g efetle problemelr emofonale Ge tip neajorai— penta vaya uo sh le waz. ‘Am ttn coatinarepsibalogin experimental. In ‘oar i 1954 ca a entziast de 21 dean co proas- lit pom sub bra am sos I Iaboratr Ii Richart , Solan da Universitatea din Pennsyvania, Doe enor de ml pt sti sub ndrurarea i. Nu mast ‘Sera ul tec ri ar teortcen a Tumi da gs into mune po eae dream sof ie fer ‘asi infeleagh elemtele de baz ale maladies metale jpn extapotitesreularelor wr expen bine ene trate, feute pe aime Laborato! ui Solomons gsea nce Hare, cea sma vce sicea mai sumbel din campus iar end am des- hs us gubred mia pa co sash cin in. L-am ‘vat pe Solomon nak stb, aproape complet chel,ev- anal n eee ce preaa fi ropia aura de neni ite- eeu Dat Solomoa era abso, in shimb of cel din aboratr prea extrem de dezoint. Cel mai vsti student un tip pitenos mab pe ‘une Brace Ovemnier,mi-a dat imetiat o expat. "Evora despre ini, aspus Broce Cini mama re acioneaz in nc wn el. S- inpe ceva cu ci. At ‘meni ni a poate fice weun experiment, ‘contin sind cn ultimele spin ni de abort fost ceca cee nea, cam nein {eligi petra mine, experene ade anor —fussera ‘conditonafipavovin. Zi dup 2iisupusesert Ia ous Fy rina tipurde stimuli: note sonore inate goes sete. Aces- tea lise aplicasra cir in pereche ~ init © no, a0} tus ge. Socue ner drerase ~ gel de wesiie pe care oa aun cnd ating o clan rio seins dei i es er faci cin asocieze nota ne cu soc neplcut~ se eeupleze>— aa init mai zi, end a zea nol, si reacfoneze cag ind ari fost un goe: cu teamd Asia ea ot ‘Dupi ace aincopt principal parte a experisntl Cin a os dunt aver ex dos compartment», adic cute mare cu (evident) doud compartment sepa. ‘ate pintrun pereesubjie.Ceretitoridoreaus8 vada aca scum cin care se gisea in navel vor reafona la ‘note fe eum Tvaastt sh reactioneze la oe sirind peste pete. Dac da, se demonstra cf nvr emo- tional se pot wansfera a stati expe de diet Taeeput ci aunts sar pesteobtacl pena «scp de gous. Dupa ce au inva asta putea feta penta se vede dae notle singure le produceau ace- ea reac. AP i webu fie fare ugor Pent a scp de soc tot ceaveau de fcut ea si sara pest obtaco scue care impiriea in dua anavetan De chico cin in- ‘schliliind. Nici maar n-au incerat st seape de set ‘Ceea.ce nsrna desig experimental m pte cot ‘int ‘Acultin pe Ove, m-am uta acini cae scin- cen. Mi-am dat seama ose petecuse cova mult mth important deci a putt produce vreun experiment de ‘sans. In mod accidental in impulpimei pt aexpe- men cin ivaasea peserne nesjuoraren. De acca enunasea. Notcle nu aveaunimie de- fice cu asta In ‘impo condijioniripaloviene, sire socurle vin om ea au plead indiferet dacs late sau das mu fc bsolat nimi. Ajunsesert dela concluzi, sau wiia- Serko, c8 once at face — nimie mi conteazs, Ax cd de c= Sima incere? Iipliaile m-au lisa fk gral, Dach act clini fu seer in ste s nvee cova att de complex precum in- iltates aioe lor, aveam oanalogie cu nejutrae ‘umn, care putea fi stadia sada, fn laborator. Sim ‘exist nie! un studi nie ssapraneajtor. Ma gin- ‘eam dacicoea ce se ptroea eu clini mu era curva un ‘model de lahorator al eajutoii omenest un model ui laa pent a inelege cum survine, cum trebuie ttt, ‘cum soft deen, cemedicamenteacioneazh asp Siig este ma vulneabil in faa esi erprima oar cid observa in lborator neaj- torere ivi orecunanewer Gali 0 abearvacerh aro percepea ca pe oneplicere, nu ea pe un nomen dem de tdi, Inteun vs i experienja mea — poate fet pe eae praia ate» avuseseasypra mea ~ mi ‘proptsra-0 vad Avea sini tebuiase un eee en- {mus doved comunitii sini e8ceea ce afeetase ‘pe ace cin en nesjtoravea, ee se puta invita sin ‘onsen, se puten devia Pecitdeemoioat erm deposits une ast de scope pe atteram de nec din alt cau. Studer ti administaser gocur ino oaecare misurh dureroase celoe animale total nevinovae- Pteam slur inteun astfel de lborstor? Misa picut nttdeauna animale, ‘fii ndsoeei, iar perspectiva de le face #80 ~ chiar ack rere ea mick ma feta profund, Mi-am hat i ‘bora sig de sping gi mam ds en exprim n= oil inf uni dre roesori me de filaaaie. Desi ‘nama civ si ma mare dct mine, eosideram un devi inet. 2 30 init te Am virco in abostor care arpa fi incept {njlegeri neautorii am spus. Ninn -a suit asta ‘in acum, dar sintsigur voi fin stares fac deoa- ce nu cre ede eoret si supun clini la ocur.Chiar daca nese ges Imirepupd, am deseris obsewatile re une creda pot dice mm ale ce melt ‘Profcorul meu sua etc i istora fin aga ch in- teal li eu pornit de sc. Many, alt met dea rezolva problema neaj- tori? Ce zit de stud decaz pivnd camenineaju- tora? ra cla penn aindoi ct stile deca sit nite fund din pun de vedee sii: td de cz este ‘oanecdot despre visi une singurepersoane, puting pe- ‘xa sbietvidii nant. Numai experiment bine sentation ~ Exist eo justficare na face veo erat su- fire? am insist on Profsorl mia amiatit ed majorite insor ome esi ca ga arimalelor de cast ese ast pentru ck ‘sau leu expeimente pe animal. Fi ele, polionieita face fet ravgi ir varicel af fou raping ede ala pars, a contin eli ed storia inst ‘et pln de prmisiu’nndsplinit, de tein ces pre- spunea vor usurasfeinele omnes ar nau rei ‘Ste nb tl ceva: exist sane interment sh elimin, x timpul, mai mul suring deck proveci scum peo ptoad seur? nal dla rnd, pot savant generale 2220 doa animale la oameni? ‘Am rspunsafirmati la amble frei. In primal snd, eam un model apa, pera, sreolve mitral ‘eajutorrii omenegt, Dac se realiza acest er, atunct alinareasuerafei aves fe considerabl In al doilea ind iam cing oyinuse dejo serie de test clare, merit demonsteze cad anume generalize dani ‘male I om ae si reueasa gi cind ura probabil si cpuee, Am deci le acre Profisoul ma avertzat cb adesea oameni desig cad rads proprilor ambi i uit foarte ujor earl de car pom M-augat sin out hot: nua ‘ind imi va i clare am descopert principle de baz a ‘ost cevoiam ssi smu mai luerezeu clin, iar ind ‘oi Split rispunsvil a problemele ese a cro re= _olvae necesita experinte pe animale s8 nu mai lure lioatl cu ania ‘Meam intr in labora pin de speranta c wo rea tun model «animal» de reajutorre. Numa un singur alt stent, Steven Mair, codes ul meue relist. Acest ind tii, studios, venit din Bron, a fst epee ats de provect Crescusem sract se emarese i ecu Jig din Bronx. $a ce nearns si fi neajulor pe mea ‘sta ice inseam spi. $f mai crea el descopei ‘an model deneajtorareurand er un fe cruia merits ‘sided carer. Am paslapunet un experiment pentru ‘demonstra et aimalele po inva neajutorarea. am ‘amit tiadio»deoarece implica tel gupun deci Primula grup i aplcam gocur de cae ptea sepa. “nmpngind un carn cu boul, cinele dn respectival grup ‘putea 4 opreast cure. Avea ate conta, dena ‘ce vnul dite rispunsule sae conta, “Apartl ce pres gocur pent grapaal dele do fie eupat cu el peru pi. Cini primeau exact ‘clea gocuri ex primi, darorce fl de rea a fvut— nu conta, Socal sufrit de un eine di acest grup fnceta numa cndeinele din primal grup impinges ear- tomil. ‘Cel deal tries grup ma primes nil un fel de soc. a 2 ‘Dupe fini ternina experimental conf grap Ii din care fceau parte era dus in naveti. Au in ‘ijt epee srk pte otc pent a scp de ow ‘Am presupus tou c dac8aceia din eral al doilea at fi invat ci nimie din cea ce ficeau ni cont, aves 88 sage pe joss st rina pasiv Pofesrul Solomon decart scopic fn ted p= hologice la mod nu exit loe pena ides animale ‘sau oameni ar putes inva nesjutorra, ~Onganismele, a spas Solomon ane cnd am mers ‘i scatim proiectl exe, inva raspunsir mai end acestea due fie a spa, fe Ia pdeaps, fn experimen- tele peeae le propane spunsurile nu sin legate rc de padepse, nc de rsp, Acesteasuvin indierent de cova ‘ee face animal efi conte cares product inv- mins inne o wore aint ~Cum i invel animallec imi in con ce fae ma conteari?aintervenit Bruce Overmiee, Animale mi at © via mental de orn superior. Probable nas nich tn fl de copnti- Deyiscept, amind ne-au sprint Neu ma suit “sa mune ppim st wager veo concliie, Se putea foarte bine es animales mu scape deg in alt oti pon {nul descoperiser ore reacties nui. Era posi ainsi stresu,oculu fc pe ci par 8 rena ‘Steve si cu mine eradeam e& experimental adic va studi aceste posta doarece gpa ce primes socur de ear puteau sau scape unav si sufere ce: ets doz de tes ii, Daca aveam dep neajutora- ‘eertelemenal primordial, sue’ aveat si renne mira fini care prima focur de ear efectv mu putea saa. La tneepuul ui amare 1965, am supus primal fine 1a gocuri de cae puta sea gun al dole ce la sour ‘deme, de care inst nu puta sepa, Celi de-altrilea ‘mui. fcutnimic, iva urmitoere am dus csi in nave- 1 i lea aplicat your de are putea scp cu rng ‘ind peste mica bare ce desplrea cele dou compar- ‘iment ale et. Tn citeva secunde, ince care inva c pate con- ‘wolagocurile a deseopert cd poate sii peste aries st ‘scp, Cline are ma primis nei un fel de ge nan a ‘or sa pe oe, picid nejutorai~ din cause ambele ‘pu primer nite ecompense, inl suite de sour ‘tune cin staeau nemigate, Comparat,spuncau be- Tangy iia gral cies vor maps pent furesert compensa fn mod constant peat remigcare in tmp ee cia dn wgrupulcupat fiseserd -ecompensafj numa cin cin. Ma sustineay, de aseme- nea ef grupul nepocat ro s fie deloe afta. ‘Ni, copntviti, eam de acord Susinam cl acia in wgupal nemigat, care nse can contol aun ‘ind gcd nceeaz,n-or devin neajtora.Cind vor ‘rinde ocazia si sar pestebarera din nave 0 vor fee ‘eqrabi Am mai resis e& majocitatea calor dn grpal ‘aplatvor deveni naj i desigur,c grupulnesoeat ru va fi festa iva Spa cu agitate de ocur ‘Am opus cin prime’ pi aexpesimeru, apo am ds Ia nave. Tata ces intimplt: “Majoriateacelor in grupul uplat ues, pr ssn pl, acum provazasentambeletaber. Cin in grup esocatnua fost fea, Cit despee ci in ceaalt ‘rap, ind au ajuns Ia pavetd au rimas nemigcat citeva ‘secunde,agtptnd ea socal se opeeasd. Vazind cfm ‘ncctear, sa fifi un pe, latnd alt metod piv de s anula soca, Font repede au ajuns la coneluzia c mu vist ii un ia sit imedit pest Brin, CCind pier se cioeness, ga cum se intimpase eu ‘ele ale betaviorgilor ale copnitvigilor eu priv lx eshtracest forte revs realizez un experiment care si las paren sverst fir relied. Steve Mair, la cet 24 ‘de ai ai si, reuse. “Acrbafl bebavioigilormi-auamintt de problema pila: Astron din Renasere aris eo gus ‘lsat aflnd de observailefaute de Tycho Brabe: Din ‘ind in cin, planetele areas se Intoare pe serie» pecare ocr spas Astonomi cae credestc8 Sox fee se mig in jr Pirin su explicat acest eager fsjtoralpiielurilor: cere mic nt-unal mare, dea tnt errs compile cerest se rotesc periodic. Pe mi ‘ur cose face ral mate observa, astronomi taiio- ‘alia ost nev postuleze tot ai multe cpiceir Incele din ura, cei care credeaue& Piminul se invite {in cern jul Soareui (de fpt mea o traitor elip- tice) au avet tig cde caurAasupra geocetriilor pur ‘mpl penta perspectiva lor necesita mai putineepi= ‘lm consecin ea ma plauzibi. Expresi rai [adzup un epicichn a ajuns sie folosi i lepiura cu force fl de savant care, gisindu-se in dffeutatea de a ‘sine o poteza gubreds, postleaz cu disperare alte si ate subleze i sperania de spin deca, ‘Descoperile noaste, impreui cu cele ale nor gin- ‘ior precam Noam Chomsky, Jean Piaget si psibologit proces informatica extins cimpol de investiga @ ‘mini itu pus pe behavirst la respect. Dea in 1975 ‘Stal tin al proceselormenae ale amen ani ‘malelor a deéonateomportamental sbolanilr ca subice predilet al ucarilor de doctors. 38 int ‘Steve Maier ica mine am descopst cum 5 prod- ‘em neajutorare nv. Dr dacio generasem, team 5 ¢ vindecan?| ‘Am Int un grp de cin pe ere nase fle ne- strat am tas de ieee animale inant y-mapo in ‘ave, peste arr aos, pina cind au ajunss se mist din prop initia siden seama people acti ‘daurezalite,Cnd ungem nace punt, vedscarea ea sa sigs bi. "Nes ocupat de prevenie gam dscopeit un fen0- men pe eae -am nuit munizares. Dac vei dain ‘retin ae cuadevtovaloare, atone! previ nes forace, Am zit cum cin care aval omic acest ra riminwrmnin penta toa vss. Impisie penta ‘amen es uitoare. Pasesem astelbazcleune toi aga cum hose ‘nau aoe Pnceon ei prosesorat feu mine as casero despre eta expereflor parma, Steve Mi ier cu mine am opt experimente pe cin. Vulnerabilitate si invulnerabilitate Artcolee oasre apireau acum eu egulaitat. Teo- reticeni invari au reactionat aga cum era de resus ‘ou nencreder, frie cil aise. Acca contavers, ‘am tehnica gi plctiooas, a éurt 20 deans pe et pure noi am nvns. Chir ge maiinresigen behav ‘tan nceput Framers st predeastudenplr neajulo~ rare nvaaa 0 sudieze. ‘Cele mai consrctive eat au vent de It amen de sting interes de aplicare nex ivan proble- ‘me legate de suferinja umand. Una dine cele mai subtle Veni de a Donald Hirt, un japonez de 30 de ani de Ta Oregon State Universi. Heo clu tema de doctot 8 dort tafe detali despre ce ficuserim ai Via sf dct deseoperirn most se aplic g oamenilor de cee a apa exprimentle facut de noi pectin. iio a ut un up devolanar, Lads ir mers, dat dru a mic fore tare gi lea dat camenilor a5 descoperecumse pret. Subic a reeeat combina posible pe panoul de butoane, dar 50- pur isinp ns inota.Nimicnuamers Una gp reo 8 opreasczgomotul apisind pe nxt butoane ates dap panouhi. Una tele grup ma fest, actu fl de 2pomoe "Apo io a ds gripe nto camer unde se ‘onaveta, Pune na peo ltr a ei zbuenea um tei, panes nape cea aus zgom0- mucicé de ere nu aveau cum sepa pur gi simply pas in nave rfc nimi! Miam dat ct Hiroto eratae emotion dence si pis- A fot ca gic at naa it nejutrain cab st opreascd 2gomorul sa e8 ne n-ne “et des 1,5 locus morsen, fasese modifi. Pe ‘ot prcursl experimental au echivaltzgomotal eu == serra In schimb cei cael cept sau con fax cu un zgomot de cares putea sepa suc nisi un de rgomct, a iva opens foarte sor © ‘Kam sini asia reprezetancunnare tutor ani= Jor not de sans g de sti. Dac cameni tea n- ‘yas fe nejtorsi in af unui neajuns minor cum ete “zap stuni pote cin supust nor experi de ‘Ya din career inert inti, nd spas 2 penn st nor soc serioass, inva de asemenea sf nestor oate cd reactia oli ao perder in general ~respin- ‘grea de ctr cei pe care iubit,insuocese a servic ‘moarteasouli/sotet~ poate finjeleast prin model negjutorii invtate* ‘Conform stodilor lui Hirt, pene eameni pe care ‘incercat hi fc8neajutoraunul din ei musa lsat ~ ‘ape deocsbit de imporaat. Un animal din re nu devenes ciel neajutrat in uma socurilor inevitable. Experiente ‘terior, care s-a fost discurie ui Bill Cosby care cinta gis opreu iniferent de ce ficeau oamenit, sa rmonede ce eideau din automate peneasepat, sprint ‘descoperinie hi Hiroto. ‘Tests a av alt real Fascinant: din zce oa- meni nesupi nici unui oe, unl in mee a at de a ‘xput a navel nomigeat i psi In agomotl euparitor, (Cova similar se ntmplase fn experience eu animale: wo animal dn 2ece mines nemigcat de ance Sais ‘tiie nea fst epedeinlocit de curiozitat inten ‘4 Cine reaun uso icine mu reauna? Cine upraviet= ese anc ind ma junge la it un rez in munca st ‘or este respi de cineva pe care a iubitintens, mult ‘reme? $i dec2? ln mod eet, niin eugese. Caf iit ‘eajutora clachexzi. Ai inst reusese. Precum aceisu- cot enerpci inexperience noasre, au dea Hepat sis fn cid ocr eg, reagese 3 meargt mai departe shi reconstuiasca vig Sentimental mumese as ‘ciumfil voingei omenegti» san ecurajal deaf — ca gi ind atl de tichete a exlica cova. * Mi geist spnc omni din expres d ej torre nu prs abo - Sae de depres La sii teri spec goat era maiplt su problem septs resi. Inconecings smpromcedispiean (Va) pi sapte ni de experimentiri ne era larch ace str remarcabil in fata cfecului nu tebuieneaprat mind ceva misteros, Neste otassturd Innascut, fi dobindts, Explorareaimplicailoreolosale ale descoperi a reprezentat munca mea din ulimit Explicatia nenorocului Universitatea Oxford nest un loc unde ste sig egal ta dad rebuie 88 soi «conten ‘Mea lansat ns, in aca 2 din aprile 1975, in ds ‘ere despre neajutorare sam respira uurat vind ct ‘dei mele sit bine primi de audiena. Cu excepfa unui persona) din primal in, cae s- dove fi John Teas dale, conferenjarla seca de piste, proaspt soit de Ja pital Madsey dn Londra, Nar webu lisa amsg deo semenea poveste ecmecitoare, 2 adresat el audiene dupa ce fn ermi- © ser confrna gi primizem tadiionalle incur din > pares profesor car ii era referent Teoria nue dsloc ‘onvingioare, conint Testa. Verba ecu pes- te feptal cdo ime dire subieci mani mu au devenit eajtorai. De ce? $i dine cei care au deveni, uni at ‘event norma, afi nu. Uni -au aria nejutorat = ‘malin ace situa in eae fnvajaser s fie neajutorati ‘rai mai incereat 8 scape de 2gomot. In timp ce alti a rent fn situa comple ni Sane irebim farsi de Unis pierdut tina de sine gi -au aiolnvinovait mmm se vate ‘entra en-au eugt scape de 2gomot, in timp ce ait Thaw acuzat pe ext care fea experimental ct Te diduse ‘probleme imposiil de solujonst. De ce? Zece ani de cercetii ale citorrezultate mi se pareau de neacruncinatcnd inoepusem vorbes se isipeaupar- ‘sind lo unordubiseriase, Am murmurat ceva de- spre modal in care progeseaz sina am ntebat pe ‘Teasdale dace era in stares rezolve paradonul pe are isl dezvalise ~ Cred ci a, a spus el, dar nu este nici lol gi nici timp potrivit DDeceamda na vi voi ofr sola fi Teasdale iv voi raga s& parcurpti un sour test care vi va permite si

You might also like