You are on page 1of 222
rad Pero RSLs | 40704040) ap sDWNApUT aan tad aN YINVODS [50rA Scopul luc’ SCOPUL LUCRARIL indrumarul de laborator confine lucrarile de Mecanica ruperii ce se efectueaza de caitre studentii de la Master, specializarea Diagnoze si Expertize Tehnice tn Ingineria Mecanica (D.E7.LM), din cadrul Faculttii de Mecanica a Universitafii Tehnice ,Gheorghe Asachi” din Iasi. Conginutul fiecdrei lucrari de laborator este astfel structurat incat s& cuprinda minime notiuni teoretice necesare cunoasterii fenomenelor ce au loc si se dezvolta in cadrul lucrarilor de laborator efectuate. Astfel, far’ a fi documentati de la orele de curs, parcurgand o lucrare de laborator, studentii vor putea intelege, din punct de vedere teoretic si practic, aspectele unei sedinte de laborator. In esenti, prezentul indrumar contine doug tipuri de lueréri de laborator: lucrari importante ce vor reiesi ca urmare a desfésura experimentale si lucrari de simulare pe baza analizei cu elemente finite. Din prima categorie fac parte lucrérile de la 1 la 8 iar lucrairile obtinute prin simulari sunt de la 91a 13, Lucrarile 1, 2 i 4 prezinté determinarea tenacitatii la fisurare a materialelor fragile si preponderent fragile, prin trei metode diferite, aplicate in functie de comportamentul la fisurare al materialelor utilizate. In cadrul lucrarii 3 se va determina un alt parametru important in cadrul Mecanicii ruperii si anume, viteza de propagare a fisurii, unde, pentru initierea si propagarea fisuril se va utiliza solicitarea de obosealé. Lucrarea 5 contine determinarea tenacitatii la fisurare pentru materialele preponderent ductile, in acest context find denumit si integrala J. In cadrul lucrarii 6 se va determina parametrul denumit deplasarea la deschiderea varfului fisurii - CTOD (crack tip opening displacement). Determinarea punctului de instabilitate la fisurare pe baza evaluarii curbei R se va discuta in lucrarea 7. Lucrarea 8 confine o dezvoltare experimental a metodei de determinarea a tensiunilor prin fotoelasticimetrie, aplicati, tn acest caz, pe 0 proba compact’ confectionata din aluminiu, In cadrul lucrarii 9 se face o analiz& cu elemente finite a unei probe cu crestatura in vederea determinarii factorilor de intensitatea a tensiunii, Ki, Ku $i Km, a integralei J si a directiei de propagare a fisurii. Aceeasi parametri, cu valorile lor critice, se vor determina in lucrarea 10, tot prin analiz cu elemente finite, aplicat asupra unei probe ce are indus’, pe langa crestatur’, si fisuri de diferite marimi. Pentru eventuala imbundtatire a caracteristicelor la fisurare, in cadrul lucréirii 11 se prezint un studiu simulat privitor la influenta adisionairi particulelor de incluziune in imediata vecinatate a unei fisuri, In lucrarea 12 se prezinta o modalitate de determinare a integralei J, pe baza analizel cu elemente finite. Lucrarea 13 prezint modelarea propagirii fisurii in modului mixt de solicitare, cu referire la acelasi tip de solicitare atunci cand, in vecinatatea unei fisuri se introduce o particula de incluziune. fndrumarul de laborator fsi regiseste utilitatea in pregatirea studentilor pentru asimilarea teoretica si practic& a nofiunilor specifice disciplinei de Mecanica ruperii. In acest fel, studentii se vor obisnui cu ideea studiului teoretic si experimental a corpurilor ce contin defecte, fie preluate din cadrul procesului tehnologic de fabricatie, fle aparute ca urmare a conditiilor de funcgionare si a celor de mediu. Autorul CUPRINS Lucrarea 1. DETERMINARI EXPERIMENTALE ALE TENACITATII LA FISURARE PENTRU MATERIALE FRAGILE 1. Introducere 1.2. Utilizarea durititii pentru caracterizarea tenacitatil la fisurare 1.3, Determinari prin masurarea directé a lungimai fisurit 1.4, Prelucrarea datelor experimentale Lucrarea 2. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A TENACITATII LA FISURARE PRIN METODA COMPLIANTEL 2.1. Energia potentiald liberd si variagia acesteia in functie de complianta 2.2, Masurarea Gc prin metoda compliangei 2.3, Determintiri experimentale Lucrarea 3. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A VITEZEI DE PROPAGARE A FISURIL 3.1, Modelarea propagarii fisurii prin obosealat 3.2, Modele de calcul pentru viteza de propagare a fisurii Relatii pentru calculul vitezei de propagare a fisurit 3.4, Descriere program de incercdiri 3.5, Efectuarea fncercérilor 3.6, Rezultate experimentale Lucrarea 4. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A TENACITATII LA FISURARE PENTRU MATERIALE METALICE PREPONDERENT FRAGILE 4,1, Semnificatia marimilor utilizate 4.2. Aparatura necesarti 4.3. Configuratia probelor utilizate 4.3.1. Considerafii privind alegerea probei 4.3.2. Epruveta de incovoiere 4.3.3. Epruveta de tractiune 4.4, Fisurarea prin obosealt 4.5. Modul de lucru 45.1. Méisurditort 4.2. Interpretarea graficului forga-deplasare 4.6. Validarea rezultatelor tncercarii 4.7. Utilizarea softului aferent masinii INSTRON 4.8. Rezultate experimentale obginute 4,9, Prelucrarea rezultatelor experimentale obtinute Cuprins 13 21 21 26 27 33 33 35 38 41 44 47 53 53 54 56 56 57 58 60 62 62 62 65 66 69 71 Mecanica ruperii- Laborator Lucrarea 5. DETERMINAREA INTEGRALEI J (TENACITATEA LA FISURARE PENTRU MATERIALE DUCTILE) PE BAZA SOLICITARII LA TRACTIUNE A PROBE! COMPACTE 5.1. Incercarea standard pentru determinarea Jic 5.2, Conditii experimentale prevdzute de ASTM-ul E 813 pentru determinarea integralet J 5.3. Descriere program de incercéiri 5.4, Modul de lucru 5.5. Objinerea si prelucrarea rezultatelor Lucrarea 6. DETERMINAREA DEPLASARII LA DESCHIDEREA VARFULUI FISURII - crop 6.1. Expresii pentru calculul lui Secre ~ CTOD 6.2. Scopul metodei CTOD 6.3. Procedeul de determinare a CTOD 64. Descrierea metodei prezentatit de ASTM 1290 Lucrarea 7. DETERMINAREA PUNCTULUI DE INSTABILITATE LA FISURARE A MATERIALELOR METALICE PE BAZA EVALUARII CURBEI R 7.1, Introducere 7.2, Conditii de efectuare a fncerceirilor 7.3. Modul de lucru 7.4, Efectuarea calculelor si interpretarea rezulcatelor 7.5, Utilizarea metodei compliangei pentru calculul lungimii effective a fisurii 7.6. Intocmirea raportului de incercare Lucrarea 8. DETERMINAREA PRIN FOTOELASTICIMETRIE A STARII DE TENSIUNE $1 DEFORMATIE IN VECINATATEA UNOR CONCENTRATORI 8.1. Fotoelasticimetrie - consideratii asupra metodei 8.2. Nofiuni teoretice privind fotoelasticimetria 8.3. Aparatura si materiale utilizate 83.1 Polariscopul de reflexie 8.3.2 Materialele de acoperire 8.3.3 Analiza franjelor fotoelastice 8.3.4, Interpretarea domentului complet 8.3.5. Generarea franjelor 8.3.6. Identificarea franjelor 8.3.7, Mésurarea directiilor deformatiei principale 8.3.8, Determinarea amplitudinii tensiunilor si deformatiilor 8.3.9, Masurarea in puncte 8.4, Stabilirea directiilor principale ale deformasiilor specifice/tensiunilor normale 85, Descrierea aparaturii si caracterizarea materialului fotoelastic pentru determinarea starii de deformasie (¢1-€2) in vecindtatea crestéturii unei probe compacte din aluminiu 8.5.1. Descrierea aparaturit 8.5.2, Caracterizarea materialului fotoelastic 75 75 81 83 85 88 on o1 93 94 97 101 101 103 105 107 108 109 11 11 114 116 116 117 117 118 118 119 119 qi 122 123 124 124 125 Cuprins 8.6. Date preluate de la masina de fncercat INSTRON 8808 126 8.7. Operatiuni premergéitoare incercérilor realizate prin softul PSCale 3.1 128 88. Izocromate obginute pe proba compacta 131 8.9, Determinarea tensiunilor sia deformagiilor la varful crestaturii probei 132 compacte Lucrarea 9. DETERMINAREA PARAMETRILOR DE MECANICA RUPERII PRIN 135 SIMULARE PE BAZA METODEI DE ANALIZA CU ELEMENTE FINITE 9.1. Definitia factorului de intensitate a tensiunii 135 9.2, Expresii pentru factorul de intensitace a tensiunii 136 9.3. Moduri fundamentale de rupere 139 9.4, Introducere in analiza cu elemente finite pentru Mecanica ruperii 139 9,5, Modul de lucru 140 9.6. Butonul ,Front” 141 9.7. Campul ,Region” 143 9.8, Butonul ,Specified” 143 9.9. Butonul ,Qutput” 144 9.10, Efectuarea analizei fisurdrii si vizualizarea rezuleatelor 145 9,11, Rezultate obtinute 147 9.11.1. Modul I de deformare 148 9.11.2. Modul Il de deformare 149 9.11.3. Modul III de deformare 150 Lucrarea 10, DETERMINAREA VARIATIE] FACTORULUI DE INTENSITATE A 153 ‘TENSIUNII PE BAZA SIMULARII CU ELEMENTE FINITE 10.1. Preluare rezultate din ALGOR 153 10.2, Variagia factorilor de intensitate a tensiunii sia integralei J in raport cu 154 propagarea fisurit in modul I de deformare 10.3. Variatia factorilor de intensitate a tensiunii sia integralei J in raport cu 162 propagarea fisurii n modul II de deformare 10.4 Variatia factorilor de intensitate a tensiunii si a integralei J in raport cu 169 propagarea fisurii in modul Il! de deformare Lucrarea 11. ANALIZA CU ELEMENTE FINITE A CORPURILOR CU FISURI CE CONTIN 177 PARTICULE DISPERSATE 11.1. Mecanisme tehnologice pe baza ciirora pot fiimbunditdtite caracteristicile de 177 tenacitate la fisurare 11.2, Modelarea cu elemente finite 178 11.3, Modelare fn domeniul elasto-plastic 179 114, Rezultate obsinute 181 11.4.1. Interpretarea rezultatelor ~ particula ductilé - aluminiu 181 11.4.2, Interpretarea rezultatelor ~ particula fragilé - beriliu 186 11.4.3. Comparatii - Aluminiu - Beriliu 190 415, Concluzit 192 Mecanica ruperii- Laborator Lucrarea 12. CALCULUL INTEGRALEI J PE BAZA ANALIZEI CU ELEMENTE FINITE 12.1. Conceptul integralet J 12.2, Metoda energiei pe unitatea de grosime pentru determinarea Jic 12.3. Modelare 12.4, Rezultate obginuce 12.5. Prelucrarea datelor Lucrarea 13, MODELAREA PROPAGARII FISURII IN MODULUI MIXT DE SOLICITARE LA INTRODUCEREA UNEI PARTICULE DE INCLUZIUNE. 13.1, Moduri de propagare a fisurit 13.2, Realizarea discretizarii inigiale 13.3, Modelarea fisurii centrale strpunse 134, Rezultate obtinute 13,5, Interpretarea rezultatelor 13.6, Analiza propagérii fisurii in modul mixt de solicitare 13.7. Modul mixt de solicitare si introducerea unei particule de incluziune 193 193 197 199 201 204 207 207 208 209 210 213 215 ral Determiniri experimentale ale tenacitatil la fisurare pentru materiale fragile MECANICARUPERIL -- LABORATOR 1 DETERMINARI EXPERIMENTALE ALE TENACITATII LA FISURARE PENTRU MATERIALE FRAGILE 1.1. Introducere 1.2, Utilizarea duritdgit pentru caracterizarea tenacitatii la fisurare 1.3, Determindiri prin masurarea directa a lungimii fisurit 14, Prelucrarea datelor experimentale 1.1. mtroducere Tenacitatea la fisurare, Ki. sau rezistenta la fisurare este un parametru important pentru a fi determinat prin metodele Mecanicii ruperii. Determinarea experimentala a acestui parametru se face, in general, pe baza unor standarde internafionale. Pentru probe din materiale metalice cu 0 comportare liniar elastic’ pani aproape de rupere, determinarea experimental a tenacititii la fisurare este standardizaté de ASTM E 399-12e3 sau de ISO 12737:2010 sau de E 1820 - 01. Pentru materialele cu un comportament preponderant fragil, metodele experimentale dezvoltate de aceste standarde nu pot fi aplicate, Pentru aceste materiale se pot aplica prevederile standardului ASTM C1327 ~ 15 ce utilizeaza indentarea Vickers in vederea determinarii tenacititii la fisurare a materialelor ceramice. Presupunand ca avem o fisurd de oboseala preexistenté, valorile tenacitatii la fisurare a acestor materiale determinate prin aceast’i metoda de testare, caracterizeaz rezistenta la: (1) propagarea stabil a unei fisuri, (2) ruperea brusci dupa o propagare stabilé a fisuri i (3) ruperea stabila la amorsare. Aceasti metoda de testare este deosebit de utili atunci cénd rispunsul materialului nu poate fi anticipat tnainte de incercare, ceea ce face ca rezultatele obsinute sa fie de incredere. Valorile pentru tenacitatea la fisurare pot fi utilizate ca baz pentru evaluarea toleranfei la existenta defectelor structurale. Pentru a face o evaluare adecvaté a tolerantei la defect, trebuie constientizate diferentele care pot exista intre condiiile de incercare din laborator si cele din exploatare. Testul este relativ simplu de implementat si necesit aparat standard utilizat pentru determinarea micro-duritatii. 0 proba de dimensiuni reduse, cu o suprafata plan’, fard tensiuni remanente si fir’ fisuri, este suficienta pentru testare. Cu toate acestea, metoda nu este adecvatii pentru materiale cu valori ale Kie sub 1 MParm*/2, sau ‘care au un comportament ductil semnificativ, marime mare a gruntilor sau microstructura eterogen’. doar un Mecanica ruperi - Leborator 1.2, Utilizarea duritatil pentru caracterizarea tenacitatii la fisurare Metoda cea mai des intalnité in vederea determinarii tenacitatii la fisurare, Ki, pentru materialele fragile o reprezint& indentarea Vickers. Pentru aceasta, primul pas care trebuie ficut este de a stabili expresiile tensiunilor din apropierea urmei lisate dupa indentarea Vickers. Procedeul folosit in acest caz, poarti numele de metoda microfisurarii (MF) si conduce la determinarea tenacitatii la fisurare in apropierea unei zone distruse mecanic, tenacitatea la fisurare fiind derivata direct prin mésurarea dimensiunii urmelor si a fisurit propagate dupa indentare. Limitele metodelor care utilizeaz masurarea lungimii fisurii in vederea determindrii rezistentei la fisurare, constau in derivarea empiricé a relatiei pentru Kj ssi de aici necesitatea gdsirii unor factori de calibrare determinati prin alte metode decit MF. Metoda microfisurarii utilizeaz rezultatele analizei tensiunilor, objinute in urma patrunderii in suprafata a piramidei de tip Vickers, raportate la marimea incarcarii si a dimensiunii urmei imprimate dupa indentare, Se poate considera cA fisura rezultatd are forma de “half-penny’, asa cum este prezentati fn figura 1.1a. In figura 1.1b este ilustrat rezultatul unei analize cu elemente finite atunci cénd la suprafata unui corp se apas cu un corp mai dur de forma unei piramide de tip Vickers. Imprint ‘Half-penny coy fissure a) b) Fig. 1.1. a) Halfpenny crack induced by Vickers indentation; b) analiza cu elemente finite dinamicd a indentarii Vickers Din figura 1.1b se observa c4 tensiunea maximé se inregistreaza la varful piramidel de indentare. Pe de alt& parte, solutia Boussinesq pentru tensiunea circumferential’, ov la distanta p, figura 1.14, atunci cdnd asupra unei suprafete plane se apas’ cu o fory F, este data de relatia: z 1 NS pea ] ay in care v reprezintd coeficientul lui Poisson. Determiniri experimentale ale tonacitati la fisurare pentru materiale fragile Avand fn vedere ca tensiunea trebuie calculat fn punctul P, (p=2), si finand cont de relatia Gintre z si marimile a sic, respectiv lungimea semidiagonalei urmei rmase dupa indentare si semilungimea fisurii propagate, vom avea: Ein (12) De aici va rezulta expresia pentru tenacitatea la fisurare care va fi (1-2y)P fat" |, a'+e (13) 2y2n(a10") ¢ Ca urmare, principalele marimi ce trebuie avute in vedere sunt: marimea sarcinii aplicate F (in N), marimea semidiagonalei urmei imprimate dupa indentare, a (in um), si lungimea fisurii propagate, c (in um), rezult&nd Kie in MPam¥/2, CAteva dintre relatiile de calcul empirice pe baza carora se poate determina tenacitatea la fisurare sunt prezentate in cele ce urmeaza. O relatie originala este cea a lui Lawn: FF K, =0028)) ee a4) Hy O altd relagie binecunoscuté este cea a lui Evans si Charles, 1976: K, -ond) Hal? (as) a Niihara, 1982, prezint& urmatoarea relatie: of E) war(} (1.6) Antis si al., 1981, furnizeaza o relatie pentru tenacitatea la fisurare In functie de sarcina de apasare, P: kK, -onE) (5) (17) O alta ecuatie este cea a lui Bath, 2006: K, =0,067-10°E" na(e) (18) ‘Mecanica ruperi - Laborator fn care E este exprimat in Pa, forta in gf (grameforta) iar a si c in micrometri. Rezultatul va fi exprimat in MPam®, in conditiile in care ¢/a>3. smo) (1.9) a oas{£) ‘(ue (1.10) Este posibila corelarea valorii obsinute pentru duritatea probelor fragile cu proprietti cum ar fi: tenacitatea la fisurare, modul de propagare a fisurii si modulul de elasticitate. 0 secventa posibil’ ar fi 1. Cimpul de tensiuni este determinat de sarcina aplicati. Campul de tensiuni din volumul probei fn jurul zonei penetrate, este functie de conditile de elasticitate (In functie de modulul lui Young, E) sau de curgerea plastica a materialului (microplasticitate). Din moment ce raman_ tensiuni atunci cdnd sarcina este indepartat, ele sunt numite remanente, 2. Tensiunea maxima, ce apare datorita aplicarii sarcinii in volumul din imediata vecinatate a zonei de indentare, se stabileste la interfata dintre zona elastica si cea plastica, care, la randul su, creeazi microfisuri ce depind de populatia imperfectiunilor la suprafata si de mecanismele de alunecare a planelor structurale ale materialului. 3, La suprafatd, penetratorul determind o zond cu tensiuni de compresiune care nu sunt opuse tensiunilor remanente, 4, Atunci cAnd penetratorul este indepartat, tensiunile de la suprafata scad la zero. 5, Tensiunile remanente (care nu au opozitie la suprafata si sunt de ordinul a Hv/20), produc fisuri radiale, vizibile la suprafata cu ajutorul microscopului. Se combina fisurile radiale si cele meridionale pentru a forma o suprafaya fisuratd semi-elipticd avand diametrul de aproximativ doua ori adancimea fisurii. 6. Fisurile radiale dezvoltate sunt in echilibru mecanic iar dimensiunile acestora sunt determinate de tenacitatea la fisurare, Kic Tensiunile remanente nu contribuie in mod determinant la tenacitatea la fisurare, dar afecteaza tn schimb lungimea 2c a fisurilor (a se vedea figura 1.1a). Duritatea, Hy, si tenacitatea la fisurare Kic, pot fi determinate cu relatiile: ee (ay) aa P aa (1.12) unde: = Peste fora aplicata prin indentare; - agi sunt constante; = aeste semilungimea diagonalei urmei rezultate prin indentare; - _ ceste semilungimea fisurii generate prin indentare; - Beste modulul lui Young. Constanta a depinde de geometria penetratorului, in cazul in care acesta este de tip Vickers valoarea este 2. f este o constant mai complex ce ia fn considerare efectele interactiunii 8 Determinari experimental ale tenacitayit la fisurare pentru materiale fragile dintre suprafata liber a epruvetei si configuratia generat de propagarea fisurilor. Valoarea acesteia se poate obtine pe cale experimental. 1,3, Determinari prin masurarea directa a lungimii fisurii Determinarile experimentale, efectuate in cadrul laboratorului de Defectoscopie din cadrul Facultii de Mecanic& a U.T. lasi, utilizeaz probe din materialul ceramic CER-110, probe din fonta si alte probe metalice confectionate din material fragile. Descrierea metodei In vederea executarii patrunderii se utilizeazi un aparat de duritate Vickers de tip EMOCOTEST care are timpul de incarcare reglat la 30 sec. Incercarea de pitrundere in suprafata se face pentru sarcini diferite, in functie de ‘materialul utilizat. Sarcina trebuie sa fie atat de mick fncdt urma lisatd la suprafaja materialului si poata fi cuprind de imaginea camerei de luat vederi montat pe aparat, si, atat de mare incat s4 producd fisurile aratate tn figura 1.1a. Incercarile, pentru fiecare material, se efectuazd pe cate trei probe. Pentru flecare proba se executi un numar de trei incercdri la aceeasi valoare a sarcinii de incircare, In functie de configuraia probelor se executd incercari pe directiile relevante. Se masoari marimile a si ¢ ce se pot observa in figura 1.2, pe toate cele 4 directii determinate de urma lisaté dupa indentare. Rezultatele acestor masuratori obtinute experimental de autor pentru materialul CER-110C se dau in tabelul 1.1. Microfisurile propagate pot fi gasite in lungul liniilor diagonale ale urmet lisate. is Fig, 1.2. Modul de masurare a semidiagonalei urmei sia semilungimii fisurii Valorile si graficele care se prezinta in cele ce urmeaz sunt date pentru materialul CER-100C. Marimile care au indicele 1 sunt masurate pe directia longitudinala a probel, iar cele cu indicele t s-au masurat pe direcfia transversalé. Marimea a este lungimea semidiagonalei bazei piramidei iar marimea c este masurata din centrul bazei pani la varful Mecanica rupert - Laborator fisurii propagate, (figura 1.2). In figura 1.3 sunt prezentate moduri de propagare a fisurii pentru trei tipuri de materiale fragile: material ceramic CER-110, font a) aliaj NiMnGa. Fig. 1.3. Fisuri propagate prin indentare: a) material ceramic; b) font; c) NiMnGa Tab. 1.1, Valorile marimilor a si c masurate longitu al si transversal Proba Froba2 Probas 7 ae f ay a at Ad ay q * a 7 ay % (Kel iG tom) tod | tomtom | tom TH Fut | tot | tom) | Go) | tom Ts | aose | 257 | ae7 [308 | ao7i | ose | 1203 | 22a | ee | 247 | 77 1006 |~328-| 073 | 300 | 956 | 277 | 1080 | 200 | 1073 | 234 | 7a1 | 222 | 924 | 208 030 ean [ee [203 | 064 | 228 | 940 250] 50 | 25 | B66 | 291 | a113_| 240 | a040-| 265 [1130 | 275 | 900 90 [reas as | 243] 983 | 20 | tae | 200 | 900 | 238 | 933 | 225 | 705 753 [923 | 260 | e34 | 260 | 1008 | 254 | 935 | 215 | 916 | 203 | 05s 2s] 904 | 246 | 722 | 275 | a0s | 264 | 1002 | 254 | asi | 234 | 737 soe [ati] 995 | 221 | 637 | 311 | 2090 | 204 | 1070 | 225 | 726 | 210 | 765 zo | eos | 2a feos} - | - | - za7[ 749 | 25 | e42 Ba Are | ass oe | Ewa OS [we | 2 | [| 7 70 [229 | 651 | 445] 949 | 240 | 874 | o07 | 007 | 256 | 92 | 202 | 092 Fas ws ae [re | | | 200 | 068 | 200 | 26 7a6_[ 995 | 247 | 806 [207 | aot | ois | ois | 95 | 603 [205 [714 606 [aa [oar [ 210 [ ome [270 | 93s [ou | on | 195 | 709 | 194 | 648 wa aio | a5 | 2 | - | - | - | -_] 206 | 606 [210 [652 257_| 794 | 204 | 701 | 266 | 940_| 766 | 766 | 209 | 525 | 208 | 672 so [23s [i020 | 246 | 77 | 228 | 909 [ase | ase | 208 | 57 | 220 | 663 Ze | sa | 220 | oor f= | - | - | - | 192 | sto | 102 | 508 203 | 6x2 | 230 | on | 2a | oT [ena | wiz | 193 | 490] 173 | 560 sos [[a97-[709| t91_[ 758 | 224 |_ez2 | 53 | 053 [136 | 436 [128 | 190 73_[ 554 | 236 | 53 | - | - ‘Se mentioneaza ca rezultatele notate cu "-" nu au putut fi masurate datoritd neclaritatii urmei lasate sau a distrugerii necontrolate. Din examinarea datelor trecute in tabelul 1.1 se observa o imprastiere relativ mare a rezultatelor obtinute in aceleasi conditii In afar de erorile de citire care pot aparea, aceste diferente se pot datora si comportarii aleatoare a materialului in diferitele sale zone 10 Determindri experimentale ale tenacititi la fisurare pentru materiale fragile Pentru eliminarea valorilor disparate care au o influenti disproporfionati asupra valorii medii se impune s& se adopte o metoda de eliminare a acestora care este descrisa in continuare. Valoarea medie poate fi destul de mult deplasati spre una din extremele intervalului dacé cel putin una din valorile sirul citit este mult diferité de valoarea reali. Marimile care trebuiesc cat mai bine estimate sunt a si c. Mentiondm ca eventualele valori disparate s-au obtinut in special ca urmare a comportarii aleatoare a materialului in diferite zone de incercare, Prin prelucrarea avuté in vedere nu se urmareste neglijarea acestel comportari ci se doreste si se objind o valoare pentru tenacitatea la fisurare Kic care si caracterizeze cat mai bine materialul studiat, Pentru a avea o indicatie asupra apropierii dintre valoarea estimata si cea real’, se determina un interval se Incredere care cuprinde adevaratele valori pentru a si ¢ cu 0 probabilitate, (nivel de incredere), satisfacatoare. Observandu-se 0 repartitie normala a valorilor determinate pentru marimea a de exemplu, cu ajutorul sirului de valori date pentru aceast& marime, (att aj cat si ay), se calculeaza valoarea medie a acestui sir x=—2%a, (1.13) unde aj sunt valorile ay sau ay din ¢abelul 1.1, pentru lungimea semidiagonalei bazei piramidei, miasurate pe directia longitudinala si transversal a probei, Mai tarziu se va face o discusie asupra diferentelor care apar pentru marimea a masurata pe cele dou directii, transversala si longitudinala. Intervalul de incredere, in care se inscrie marimea a, se poate determina pe baza teoremei care precizeaz abaterea mediei patratice a valorilor medii x calculate. Intervalul de incredere simetric este: jal

You might also like