8. Translormarea_(Krensfe cantilative (Gate stabstce 9, Rezalvarea de problems 410. Prozentarea caractersticlor de ogre fica gl wand ale un 41. Reolearea de corelait Ine informatie oferte de diverse sur ‘eprezentar grates gi carografce, imagin (eke googralie, tabets, l. Continutur: CLASAa Geografie. Europa ~ Romania ~ Uniunea Europeana, ‘A. EUROPA §1 ROMANIA ~ ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZA 1 Spaf 0-geoorace derintri ale Europe sale Romérie: I major (opt, ‘gonetih, regionarea climates) ragrafia~ aspects genarale, Dunaroa gi Marea Neagr =invell opeoaeoroe resursele naturale 3. Elemente de geografle umana ais Europel gale Romani + hata potics @ Euopel, Romania ce tat al Europe + popula caracteisci ei gzodemograice + Sstemul de orage al Europa + active economic ~ carateitel generale + sistem de vanspor 4. Hels Inconjurator si pesaje 5. Regiun geografice In Europa gn Romdni: - 6. Tale vecine Romanie 'B. ROMANIA $1 UNIUNEA EUROPEANA Europene gi evolu integra europene 2 Coractetsici geogratce, police gi economies actus ale UE 3. State Uniuni Europe * vie genaral sina Fania, Germania, Regatl Un, tal, Spars, Portugal, Grecia, Auslis 4 Romania ca parte @ Unluni Europe ~ oportnit geograice ale Romani cu semi Romania gi aria UE. — iterdependenie geot 5. Problema energie in UE. gin Romania C. EUROPA $I UNIUNEA EUROPEANA IN LUMEA CONTEMPORANA 1 Problemele fundamentals ala 2 Roll Europe n constarea 3. UE. gl ansambluie economics 1 geo 4 Mondialzae,intemajonatzare 3 gabel 5. Europa, Uniunea Eurepeans gi Romani lumatoarele deceni NOTA: Elaborarea sublectelor 86 va coal programe de BACALAUREAT avizats, Sompetentelor provizute la puncll programele geo In conformitate cu provederite prezente: brie OMECT, fiind “contrat pe eval Programa a fost 2 t MIC DICTIONAR DE TERMENI GEOGRAFICI ape gectamale - ape clde prove dai tre datrtd conactu ou Sine ail tostre ex In Chnpia de Vest wes Cumand comuriale urana de ee rang ~ oe ’ rere glo oder sa pubic paormeleindustale, pee 43182 ener pai nuneroas, Free attan comune unande rng superar ccactrizata into popu runetoess area protesionla predominant neagiola da cu 0 mate con ja, rs ny ol a Senctiea = supatla do healt compat ea goin sem erty sey marge eater acre (le cose). Se pose sparge dn cute centr etter data src dev cr saa coders mar cre ea un stor de oracle dic: Ex an de Sonar acopei sa MU cu 20 vin de simentare sav 82 aa ear (ok. Basra taratvana, Bazil Perri, Baz Gazin do subsidenf- Zond depresionr, atectand o seunfunda roersien rosea sed tndamentl coos; bazinhirografe 54 faledonian» ster Shun: menfesat co prosidae care ny intern uel sau provi incre este conceal care spr roc us diouatl (clear, ips). nadncime epost dine ol, vata (22) eta pont supa ted su vor peste avene (endocars ‘cAmpie fivio-glaciara - forma der Nord-Europeana) rcustrd ~ forma de relief maja, caracterizala prnt-o suprafaté neted8 sau usor eae xx: CAmpia Romana, Srvulatérezutata prin unplerea succesiva cy aluvuni a unui bazin marti feted sau ugorondulaté tral (ex: Campia afatd a centrului si estul continentului, ‘arn sl precipita reduse (ex: Europa tat co coin cea ner supa po rma vstie acon, mat ter ‘bogate (ex: Europa Atlantica); roo MAM Nog, crecar20 Spelt rduse (xc Deka Our Sls lomear onorenlr fuco-gogretce J pe un ft racpoc cored corns pes gente afauna, solu ~Plstrarea si prevanicea degrada calla médiu eal 1 Europe -organizalieregianalé crealé ls Londra, la Sma 1949, use la Sasbourg Suropens te deg Sunt lege de cooperarcainleuvemamenta, pent realoarss anieoe europene in domenile soci I, prin ti §1 Inlrre a deniocr omen economico-social complex reflect In rapert cu nivelul tehriel si tehnologt ; it cle penifaria orageior et si in ~ raportul dintre numarul popu locull de aceasta; expr locrkemp; dezvoltare durabila - concept modern potivit cBrulatrebuie Compromise posibltaie de salistacere @ nevolir gen Intre crestoree economicd gi protectia medi fe sunt bolle; n Transivania botirea ave 2 cU acumulare de gaz molar, jana ~formaliune vegetal dea 4e arbusti teposi (ex: razmariul ~ formattune vegetal ierboasa si cu lediterane, in Spania, Fran, dar tic’ - ramurd a geogr un moment dst si suprafal te actuale fra 2 ir viloare, asigurerea une echilbey roces legate de ghetari side dinamismut acestora iondiale - proces dinamic al ceslen legaturior ransnatonale Problemele nationale devin prebleme Grad de urbanizar tentorial-adiminista bana - sistemut care asigurdfunclonaltatea unui egezar jioace do transport Daliu care realizenza legature | cuprinzandraleaue si Marea Neage pula caractern reducersa natal rin crosteree prop reaulal in uima Inebiderl cu cordoane de risip, de c&tre 1 Siulghion: re ge de mediu geografic - cuprinde elementele ratural ‘Meseta - pode vechi de eroziune svat In cantul Sp partea centrald de culmi munloase, numite siete; ‘rage globale -oragele marl ale lumi conlemporane, care sunt legate prin comuni fuerte me pen se prea : + aloo vinrtorde vel ent gle Eoutcinate [Ria j Tempore laeoata gio [018m om + perature mee ssl Romicisesa de 0:16, arn [cio ja-2007m rian 200-2 000m “Boone rte : ic coon jase [200-8007 lpn peste 2000 m Uni de raie? ua de deat jo a nea Cun, § DIB, Das Da Conca Gunde, 8 Dobos Daa Daa S snojlectnaten intents cimat [ire o-6rC posers snore + Temperatura mining abso fost de -90,5°C ls Bod, jd. Bragov la 25.01.1046, “Tomperatura maxing absolut a fost de4d,5°Cilslon Sion, ud Bil, a 10.08.1051, I, |vestul C. Roméne, vestul Podisului Getic, Podgul Meeding, Mant Banatuts |submeditraneene + Numnde zl opeal pe an esto d050- 883 To vanarea re rhuanae lcontul Pod. Oa, onal Capit ce wenaite _[submedtereneane s cela de aritate | Romane, est Subcarpatfor Got Prooptatio Subcarpafi Moldove, Subcarpali + Precptile met ano: 40 mm, eee [Curbun, Pod. Metdove, Post * Centlatea de precip scace del vest sprees (650 min C de Vea 400 mn in Podiut [Dobroge, esi Campiet Romane Debroge. (Grupa Nordic a Carper - Cann de rset cet cu atures scandneo batca Gee Nae 9 Cai + Penida rae [Procpitatii medi anuale [estu Dobrogel, Deka Dunst [ponte Sub 400 mm [300-500 mm [500-700 mm Hidrogratia 760 F000 ram Tani | Cersctere generale F000 7 200 mae [Carpal ttre 7 000-7 800m | lost comps: apa cuitowy, lt ope brane, Marea Nog peste 200 mm [Carpal peste Ta05m “Aproape toate dure se varsatn Duna, Vato + Vanture de Vest~ au caracter genera. + rival iar produce vieel, gorut omanfestn pateade est air. + Austtul—vara este cal g secetos gama este cal i umed so mans n parts de SV + Vantunte cu caracter de foohn ~ Depresiunea Fagiras, Depe Alba ua Turda, Subserpali Corbin. eB Fs *Brizele marine—2ua bat dnspre aps spre uses Aoaptea Ivers 8 manifest pe G itaria ‘de5-10km de arm, + Brzele de mune dimineajabet spre culm gi seara bat spre vl .Cursul Dundil fost regulalzat pin constnea barf do la lacull de acumulare Ostrovl Mare. oe cs Fafr Se gisesc in Carga Ramin Sorat = tocturet— Tos Vegetatia, fauna si solurile Eta tudine tate Faune oo" [Raspandie fi [ee : = —— (oe ate a aan - imam iaoatge |200-s00m JDC, Pox Sucevel laeats |500~1 200m |Pdure de fag ‘Subearpat, Carpal) Caldirusant, Snagou ean near eee eee Paure de cont + 200-1 800m = mol bad, pi |carpay erat (poczot) eas Eta ubatpin— | Spodoeaiu montan |1800~2 000% at carpat | peste 200m aay Resursele naturale A Resursele de subsol 2 hercinicd Munflor Macin - minereud de eupru, grants eslcare. 7 do orogen a Munfor Carp “Pima fer ipa Nord a Crp Oat, ropa Cantal aC vaniei~ gaz metan,s ‘4. Subcarpat/- poo, carbury, gaze naturale, eare, roc! do constuct. 5 Poaigul Motcovel ~ gaze natural* pourionm pe supratala (1. Cole msi mari cana se gases Ini! n Dobroges. C.Resursele vegetale~ pur piso so gisosccu procidere in Capa Sbcarpeh , Resursele de sol —cole al erie sour se gsesc In c&mpii sin Posigl Dobroge 2. AgezGille urbane Populafia 1. Evoluta numericé « populatcl nd In peioada intsrbokca, In ralloane. Oups 1900, nun | romane: Apulum (Alba lula); Napoca (Ch-Napoca}; Polacea (Turdal; (Orabsta Turn Severin; call 9 trgutt: Brasov, Sibiu, Tg, Mures, Suceava, asi, Craiova, Poe Tisoara, Arad, Oradea, Sati Mate, Baia Maro Bucuresti; CCelmai important coniudeatracie 2 popula Migrafiaextom sa accent i li 5. tetra populate oras-motropot —1,9 mi. oer Bucures Se ee ; ©. Cups func industlae, comercite,nodur dee de comtnicai, port ktsic, et. Agricultura Roméniel Aseziirle omenesti 1. AsezGille rurale $I tipolegia lorcognie ~ Campia Flandrei~1tn nord-vest, mpie joas formata din scumuliri de origine ai = 0 prelungire a Masivului Renan — In est, la granija cu Germania; cele mai mar din Belgia (699 m)s tinentall tn pois, spre ca : 4 ent, Lgateprint-in sate de canal: 2 foauae speniied dinelor de isp din e/km), printre cele maim ‘principale: flamanzii gi valoni dezvoltata, modems, competitive: s= resurscle naturale: reduse, mai importani Sind .cfrbuni speriori (bizinele Liege, lroi, Namur); Z lectrice (din ‘care a si RD, Congo). de = ttnsparile:ieea sunt. ferovin medewea, anspor vale, sate (AN verwAntwtpen al dla portal Erpei, dap Roterdam), speciale pin conducts ~ tus: fone dezyolta zie isis importante: Brees, Bruges, Anvers, Fiege, Gand. ‘sud.o prelungize a platou- "de eanaleseu-debite bogate} se varsh om re ia tie cr rele aap eceep Jeune marine leren diamante ies adap ie see ewoare# electrics, pests ir terea animalelor (porcine, lis en exon specalzath a ces or gc bovine pair ee opeznats devo felt Ge Zab, plants foraere, HOH ( 353(isp ce trafic din lume, Amsterdan); stich etc. + LUXEMBURG, “Agézarea: in vestul Bixopei, fia iegire la mare; tar cu o suprafay redush (2586 ka?) ‘Relief: in nord o prelungie aPodiyului Arden, in sud 0 cimpie deturoast CCitna:remperat-oceanieS, eu nuanfe de tranziti spe contiientals ‘Apele: Moselle fluent al Rim Vegetatia: piduri de foiokse (fag 3 stan); Popwlafia: mama dict; se vorbese tei fbi: si francezs ei 90% pop Agezaves:tn Insula Irland, scalars sponenta Merit Brits amr, ‘mare od de trasport iak, Cork, Kingstown; tats eaevemach a pezent indystia de vEe, infomation (el mpi mere producttr european de turism: brie dezvolat. 154 tat; se impum ,oragéle-muzeu": Amsterdam; Rotterdam, Haga, Ma. ‘de loouitor, dar o-densiat rdicata (178 leevham”); spor natural xi. 5 ibirgheza un dialect german, limb oficial a fi, genigon (Gon in rite, ferovia, arian, martini indostrial, © pilajia este concentra fn capita ‘TARILE NORDICE » DANEMARCA (Agerarea: cea mai mare pate «lritorifui este agecatd in Peninsula Iutlanda, ‘serie d Sur CL. Seeland, I. Fyn ete); are larghiesire le Morea Nor Salted; Danemareet i sparfine, ce trtoriu dependent, cea tal mare insulé & land ‘Relief: clmpic joss, de acumlare glaciar; ‘Clima: temperat-oceaticd, invents direct de curentuleald al Adanticului de: ag * transporturie: dezvolate; * comesjul-cel mai mare expo ene (es) scaledanene in ste 2000 mi), podiguri (Podisul industria: dezvaltt,diversiicatt; de un inst nave, siderurgic,indusiria a ern ail cat pat Sahu cat os ssporturile: ferbviare, rutieré, maritime dezvoltate. 155é turism u rol import fa ezonorhie In estl Peninsuei Scandinave, exo larg isire cu aspect de pods jos, valurit, dezvotat pe str iunea cunterara (Itre morene existi numeroase se de subsol modeste (ct except. itaminoase in Estonia); bogate In padur Marca Batic (peste 1000 ny dure precambrieae, model ade a municual de inte concentcai ale popula se (bovine) gi cutie de cere: e cenite titi sunt oregele-capitlé. TARILE CENTRAL-CUROPENE * POLONIA concentr3ri mai ridicate ale populaiei se al redus; ponderea populil urbane in dansk si Gyn ‘Lodz, Cracovia, Gdarigk, Poznan, ard, orz), cartoflysfecla de zahir, se rest, ieate (Portuirle Gdansk, Szézecin; Odynia); c& importante: Munjii Tatra ~ staiunea Zacopane, Man funile litérale (Sopot, sa. ire In: mare; Republica Ceha s-a proclamat at inde- arat In Cehi i ‘Clima: températ-continentals; Apelé rejéa-bogitt formatt ‘din ‘Neagha (Dusitres Chie izvorise Oca si Elba; ‘Vegetatia: padi de fainase si pasunt;, — Popuias ais (130 Ioc/km*); spor natural uyor negativ; pondere relativ edu- smucturdetnicd, este formatf predominant din chi, la care se adaugt ‘ars in’ Marea Nordilul (Elba), in Marea , Matta Baltica (Odra/Obalneoclimaterice (Karlovy Var) 5. = SLOVACIA ‘Mn, Carp ahora din Mh Tap ‘alcarele din est a dezvol its de pe glob in petera Kréshohorsk 22 1h); su, on selief mai Bésuni, fine naturale; re as i eer pekr lieu pp ge adangl-maghiai rl enibale si Apr ~ pt 2000 9 pon din Man cat eipnee casi (Bg Kato i ca peter Pot at Yonpeec connote indoefe Stan, sa at, pr Ho Oragele: Lubliana, Maribor $3.5 + agrculturd: se bazeazi pe eraglerea enimalelor, cultura vijei de vie ia eartfuluis “turism: potegil tursticrdicat datortapeisajelor naturale deosebite ® STATELE INSULARE: MALTA $I CIPRU Agezaren; Malta fn centrul Miri Mediterane, ia sud de Italia, format dintr-un arhipelag e insule;dinte care mai mari sunt Malta, Gozo gi Comino; Cipru in sudul maulei omonime Marea Mediterand, la circa 70 km svd de sinpiraste se atnigh. sctivitaies banca Cipru in Buia) ee ~