VEO, GORD TING OD of TE SONIC NSFC NCTE Wo Why POVESTIRI ISTORICE ADEVARATE FARA FINAL FERICIT pe Linpa Ropricuez McRossizDescrierea CIP a ibliotecii Nationale a Romaniei RODRIGUEZ MCROBBIE, LINDA Prinfese necuviincioase : povestiri istorice adevarate fara final fericit / de Linda Rodriguez McRobbie. - Bucuresti: RAO Distributie, 2019 Confine bit iograie, - Index ISBN 978-606-006-212-7, 929 RAO Distribute Str Bargiului ne. 9-11, Bucuresti, Romania wwwzraobooks.com LINDA RODRIGUEZ McROBBIE Princesses Behaving Badly ‘Copyright © 2013, 2017 by Linda Rodriguez McRobbie All rights reserved. First published in English by Quirk Books, Philadelphia, Pennsylvania. “This Book was negociated through Livia Stoia, Livia Stoia Agency. ‘Traducere din limba englez GRAAL SOFT © RAO Distributie,2019 pentru versiunea in limba romana 2019 ISBN 978-606-006-212-7, Cuprins \ lost odatit ca niciodata: Introducere RAZBOINICI Printese care au dus propriile lupte A thild, pringesa care a devenit pirat Vingyang, printesa care a condus o armaté Sapte regine razboinice din Antichitate \ya din Kiev, printesa care a devenit sfanta prin varsare de singe Kchutulun, prinfesa care a dominat salteaua de lupte |Lakshmibai, pringesa care a condus o revolt (cu fiul legat de spate) UZURPATOARE 15 20 25 32 41 )tese care au pus ména pe putere in lumea barbatilor Hatshepsut, printesa care a condus Egiptul ca un rege O chestiune de familie: despre incestul regal Wu Zetian, printesa care a devenit impairat al Chinei Calea tui Wei Njinga din Ndongo, prinfesa care avea concubini travestiti INTRIGANTE Printese care au complotat Justa Grata Honoria, prinfesa care aproape a distrus Imperiul Roman 51 56 58 64 66 7510. i 12, 13, 4, 15, 16. 17, 18, 19. 20. ai. 22. Isabella a Frantei, printesa ,lupoaica* 79 Printesele vrajitoare 85 Roxelana, printésa care a devenit sultana din sclava sexual 2 Catherine Radziwill, printesa hirtuitoare 7 Stephanie von Hohenlohe, printesa care petrecea cu Hitler 105 VIETUITOARE Pringese care au facut alegeri controversate siindoielnice Lucrezia, prinfesa mafiei renascentiste 113 Malinche, prinfesa care i-a slujit pe cuceritorii tari sale 120 Prinesa care a devenit prada de razboi 126 Sophia Dorothea, printesa prizonieri 127 Casatorie sau spitalul de nebuni? 134 Sarah Winnemucca, printesa acuzati de colaborationism 136 Sofka Dolgorouky, printesa care a devenit comunists 144 Printese care si-au trait viata din plin Christina, printesa travestit 155 Caraboo (alias Mary Baker), printesa falsi care a tras pe sfoara Anglia 162 $ase moduri de a te preface cat esti printesd 170 Charlotte a Prusiei, printesa care a organizat 0 petrecere deocheati 182 Clara Ward, printesa care a fugit cu un tigan.. siun ospatar... si un administrator 188 Printesele dolar 196 ) Gloria von Thurn und Taxis, Prinfesa Punk care a devenit Corporatista 200 Excese princiare 206 EFEMEI USOARE Printese celebre pentru ispravile lor sexy H Caroline de Brunswick-Wolfenbiittel, ppringesa care mu se spata 213 Moartea si epoca victoriand 221 1), Puuline Bonaparte, pringesa exhibitionist 23 J Margaret, printesa care a provocat o spargere la banc’ 232 rei prinfese care au renunat la coroand pentru iubire 24 NEBUNI \'ringese eare eran probabil nebune sau aproape nebune \nna de Saxonia, printesa care ficea spume la gura 245 Trei pringese nebune (si una care, probabil, nu era) 250 1). isabeta a Austriei, prinfesa care purta 0 masci de carne 258 Keriti-va de piticul negru 265 1, Charlotte a Belgiei, printesa care a speriat pe pap’ 266 Linie regala directa cu paradisul 272 WW. Vranziska, amnezica devenita printesa pierduta \ Romanovilor 273 Celebrele ultime cuvinte 282 Nibllogeafie seleetiva 287 Index 301 Huljumiri 306Alfhild Printesa care a devenit pirat Cea secouur at v-tEa Apece iNGHETATE ALE MARII BALTICE ‘nfesa Althild avea de facut o alegere. Pe de o parte, un tandr cxtraordinar reusise, in sfarsit, si treaca de barierele mortale ile tatilui ei isa o viziteze fara a fi decapitat sau otravit. Se \witori cu acest tandr curajos si se putea bucura de bundstarea uiau s& aspire femeile din epoca ei. Sau putea si viata regal isi devina pirat. Mle credeti cd a ales?Micuta Althild, unica filed a ui Siward al gotilor, un rege extrem de protector care a trait in secolul al V-lea, a fost crescuta in spiritul ‘modestiei pana la un nivel aproape patologic. Se pare ca era atat de modesta, incat igi tinea fafa ,ascuns’ intr-o mantic", pentru ca fru- ‘musetea ei incredibili sa nu fi faca pe barbafii din jur si-si piarda mintile de dorinta. Allfhild avea un motiv bun si igi pistreze castitatea cu atata inver- sunare. Povestea ei apare in Gesta Danorum (Istoria danezilor), 0 opera in mai multe volume din secolul al XI-lea, scrisa in limba latina de istoricul Saxo Grammaticus. Daca e si ii dim crezare lui Saxo, virginitatea era cam singurul lucru de valoare al unei femei. Insé acoperirea fetei era doar una dintre misurile adoptate ca prin {esa si rimén& neatinsi de vreun barbat. Potrivit lui Saxo, regele Siward a icut ceea ce ar face orice taté al unei adolescente frumoase daca ar putea: A izgonit-o sub pazi foarte stricta gi i-a cerut si creasca 0 vipera si un sarpe, dorind si-i apere castitatea cu ajutorul protectiei oferite de reptile cAnd acestea aveau si devin mari, CAci ar fi fost greu si intre cineva in camera ei avind ‘un zivor atat de periculos. A decretat si cd orice barbat care {ncerca st intre scare didea grestrebuia si se predea pentru a i se tdia capul, acesta urmand a fi infipt intr-un farus. Groaza care era astfelasociata dezmatului potolea spiritele incinse ae tinerilor. Acexistat totusi un tiniral crui spirit incins" s-a aprins si mai tare la auzul acestor restricii si care credea cA yprimejdia incercarit 6 faicea si mai nobila*. Se numea Alf si era fiul regelui danez Sigar. Intr-o7i, Alfa dat buzna in camera lui Althild. Imbricat intr-o piele insdngerati de animal (pentru a innebuni reptilele, evident), a ucis vipera aruncandu-i in gatle) o bucaticd de ofel incins. De sarpe a scdpat intr-un mod mai traditional: i-a infipt o sulita in gat. Desiimpresionat de felul in care impetuosul tanar danez doborése barierele sale reptiliene, Siward nu a veut si-l accepte decit daci Allhild ,1ua o decizie ibera si hotarata* in favoarea lui. Intr-adevar, printesa era fermecata de pefitorul ei curajos, care tocmai ti omorise \inialele inciintitoare de companie; insi mama ei nu era. I-a spus Ji Alihuildl ,sii-si cerceteze mintea* gi si nu se lase ,captivata de Jui fermecator* sau sa uite si-i,,masoare virtutea". livflucngata de sfatul inelept al mamei, Alfhild a decis ca Alf nu vu hirbatul potrivit pentru ea. In schimb, s-a hotarat sé renunte la jwaleatie tty favoarea hainelor barbatesti si sa plece pe mare ca un Jyivatdleslin{uit, conducand un echipaj de corsari format din femei. Bund, MARINARE Nu se tie de ce a decis Alfhild si devini pirat. Saxo nu incearca \ ne explice motivele ei nici nu ne spune de ce gindeau la fel multe \intie domniele care au insofit-o. In ciuda deciztei sale neconventi- ‘nul, povestea lui Alfhild era tipic& pentru folclorul istoric al timpului intr un punet de vedere foarte important: protejarea exagerata a Jol ith{ii, panna la excluderea distractiei sia siguranfei, vorbeste despre ‘wulitiile yi valorile stravechii Scandinavii. Cu siguranfi este asemenea \\ior povesti cu fecioare rizboinice, povesti romantice cu luptitoare viaje care au lsat acul gi s-au ridicat la lupta Hiei nu-i explic’ mai deloc motivatia, Saxo s-a strduit si sub- \inioze e& Althild, desi a adoptat in mod neobignuit ,viata de pirat ‘ivboinic”, nua fostintru totul unica. Altefemei, susfine el, ,detes- (au viata eleganta si renunfau la ,,delicatefea si superficialitatea* Jor fireasca pentru sibii si arme. Deveneau ,asexuate*, ,devotind nainile pe care ar fi trebuit sale foloseasca mai degraba la {. Atacau cu sulifele barbafi pe carei-arfitopit cu infitigarea lov, se gindeau la moarte, si nu la cochetacii*, Femeile, potrivit lui \ano, at fi trebuit si facd treburi de femei si si-si tina fefele dragute \scunse pentru a nu starni pasiunea barbajilor nebanuitori. Faptul « pasiuinea nepotolité a acestor barbati era suficient de primejdioasa jdt si determine femeile sa ridice arma nu pare sa-i fi trecut prin In orice caz, Alfhild a avut un succes extraordinar ca pirat, Asta {uv insemna pur si simplu c& a pus mana pe hanger sia inceput si jroarte un petic pe ochi ~ cum si de ce a izbandit sunt lucruri care in negura timpurilor. Saxo e cam zgatcit cu detaliile. \doielilor sale pudice in privina femeilor razboinice, 7admite ca Alfhild ,a facut lucruri dincolo de vitejia unei femei, (hn-hmi) Si-a condus tovarasele catre bogatii vaste, devenind in cele din urma capitanul altui echipaj, de data asta format din barbati pirati care erau fermecati de frumusetea ei gi cu totul devotat ritului ei de aventura. Cu timpul, Alfhild a adunat o floti de nave care pridau vasele ce navigau in apele din dreptul coastei Finlandei. Dar vremurile bune erau pe punctul de a se sfirsi. Alfhild nu s-a gandit la un lucru: incapafinarea pefitorului ei respins, care omorase reptilele. Alf nu renunfase la fecioara framoasi si modesta si 0 urmarise ,in multe calatorii anevoioase” pe marile acoperite de gheturi, trecand, la randul lui, prin cateva confruntari cu piratii Intr-o zi, in timp ce navigau de-a lungul coastei Finlandei, el si echipajul sau au intalnit o flotila de nave-pirat. Oamenii lui nu au fost de acord s& atace o flota atat de mare cu cele cteva nave ale Jor, dar Alf nici nu a vrut si auda, sustindnd ca ,ar fi rusinos daca cineva i-ar spune lui Alfhild c& dorinfa lui de a avansa ar fi stvilita de cteva nave iesite in cale*. Oh, cat de ironic... In timp ce lupta pe mare era in toi, danezii, desi pe punctul de a fi masacrafi, se intrebau ,cum de aveau dusmanii lor trupuri atat de frumoase si membre atat de suple*, Impreuna cu tovaragul sau de arme Borgar, Alf a nivalit pe una dintre navele inamice si s-a indreptat spre pupa, ,ucigdnd tot ce-i staitea in drum", Dar cind Borgar a dat peste coiful celui mai apropiat pirat, Alf a vazut cu uuimire ci era nimeni alta decat frumoasa Alfhild, ,femeia pe care © c&utase pe uscat si pe mare si pentru care infruntase atatea primejdii*, In clipa aceea, Alf si-a dat seama ,ca trebuia sa lupte cu sirutari, nu cu arme; ca sulifele nemiloase trebuiau date deoparte gi ca era rnecesar sa aiba o purtare mai blanda fata de dusman*. Aceste abor- dari mai blinde insemnau si o scoata pe Alfhild din hainele acelea asudate de marinar si si o vare in patul siu cald. $i asa s-au sfargit zilele de prada - cel putin pentru Alfhild Limbajul folosit de Saxo pentru a descrie intoarcerea lui Alfhild la viata de printesa este deosebit de graitor: el noteaza ca Alf ,a prins-o cu nerabdare*,,a obligat-o si-si schimbe hainele barbatesti* si napoi i-a daruit o fata“. Ce voia cu adevarat Althild gi ce parere avea despre abandonarea aventurilor ei pirateresti nu se stie, pro- babil pentru ca lui Saxo nici nu-i pasa prea mult de acest aspect; Jiijole pe care le-aales denoté faptul c& Alfhild nu a avut de ales. 4, ‘storia (sau cel putin Saxo) nu mai are nimic de spus CA NICIODATA 0 INJESA-PIRAT tea lui Saxo despre printesa modest devenita pirat s-ar juvlou st nu Ge adevarata La urma urmei, Gesta Danorum este 0 \clude uriasi, vrajitoare si dragoni alaturi de eroi si adevirati. Cu toate acestea, viata rzboinica a lui sit se bazeze pe o traditie reali gi fie c& este adevirati \\/ nu, povestea et (Sia altora din prezentarea amplata faptelor Jnjorice serisa de Saxo) a fost considerata instructiva de eatre car {navi 91 istoricii de mai tarziu in infelegerea culturii scandinave edievale, [uv coanume le-a transmis aceasta generatiilor urmitoare, co Jioy cate probabil ascultau povestea adunafi in jurul focului intr-una \inire noptile nesfargite de iarna scandinavi? E greu de spus. Pentru io), cititorii moderni, e dezamagitor si constatim ca ispravile lui \llhild au fost subjugate de un barbat si de cisitorie, De ce nu a Juul 1 solic, si mama, pirat? Dar inainte de a-i analiza povestea j\o(rivit valorilor feministe din secolul al XXI-lea, si ne amintim c& 140. consemnt propria varianté a istoriei daneze, pentru un public Joplin care trait aproape sapte sute de ani dupa Althild. |v mainile lui Saxo, saga lui Althild, ea insigi bazata pe traditia ‘oval pagina veche de cateva secole, intareste stereotipurile crestine Jc en. Althild e modesta si casta, dar stie $i sA manuiasca securea \\ sabia, respectind astfel folclorul referitor la femeile rizboi si-i infranga cumva invergunarea pentru a fi vrednic Jesigur, totul se termina cu bine in final, pentru ca Alfhild ‘cnungi la viata ei de ,pirat rizboinic*, pentru a-si indeplini rolul ‘le sofie gi de mama. Saxo isi exprima foarte clar parerea despre yvenenea femei luptitoare — de fapt, pettece mai mult timp com- pitimindu-te decat deseriind viata lui Althild 1920 Printesa care a condus o armata Coa 600-623 Drnastia TaNG, CHINA YF w cobori un imparat corupt de pe tron de unul singur. Ca fiicd de general, Pingyang stia acest lucru foarte bine. LOY Asadar, cand tatal si fratele ei se luptau cu armata impa ratului, nu a rimas cu mainile in sn, agteptand sa devina prada de rzboi. A adunat si a comandat propria armata, totalizénd peste saptezeci de mii de oameni. Cu ajutorul ei, tatal a reusit sa obtina tronul imperial si s& instaureze o dinastie considerata a fi o epocd de aur in China imperiala ‘Am mentionat si c& a ficcut toate acestea inainte si implineasca douazeci de ani? A TATA, A Vinyyang era fica generalului Li Yuan, comandant de garni- sun secolul al VIT-Hea in China, controlind o armata insemnata. |.) Yuan nu voia neaparat sa fie un lider rebel - era var indepartat \| (nparatuluiaflat pe tron -, dar era influent, puternic si ambitios. [jy acest moti, s-a trezit in cele din urma in vizorul imparatului Jvanoie Yangdi, din dinastia Sui, V angel rimane pana in ziua de azi unul dintre mari ticalosi cu \yyusta(arasucita din istoria Chinei. $i-a ucistatal ca si urce pe tron J, olata ajuns acolo, a risipit banii si puterea militara a {Arti pe ‘ peslifi esuate de ocupare a teritoriilor striine, A folosit ce a mai | ius in vistierie ca sa finanteze construct costisitoare spre propria jlorie, Cand a ajuns falit, a crescut taxele. Dar nimeni nu le putea lati Yangdi mobilizase toti barbatii apti pentru armati, lisind jviea putini care si munceasca la ferme gi sa castige bani. Intre 613, | 614, poporul siu impovarat a inceput si se revolte ~ la inceput iva farani infometati, insd rscoala s-a extins in nobilii oportunisti sila demnitarii din guvern. Ingrozit, J vnpdi a inceput sa arunce in inchisoare sau si execute pe oricine {ve pare ‘Yanga se temea de multa vreme de Li Yuan, si pe bund dreptate, acest lucru avea legatura cu faptul c& Li Yuan era un jencral ambifios, cu o armat& puternicd. Dar, mai ingrijoritor de WW, se spunea c& Li Yuan avea un semn cin nastere in forma de {van sub axila stinga, find evident cd era destinat si devina impa- Jt Suspiciunile lui Yangdi s-au confirmat in 615, cand o balada wwe inceput si circule pe strazi vestea ci noul imparat avea si se \wunveasca Li, Acesta era unul dintre cele mai comune prenume din China, aga c& predictia putea si se refere la oricine, insa Yangai stia |r care Li reprezenta cea mai mare amenin{are. In 617, Yangdi a dat ordin ca Li Yuan safie inchis, sub pretextul «\ yenteralul fusese prins ficdnd sex cu dou dintre concubinele lui ‘o jignire capitala. Dar Yangdi a fost obligat si-si retragi d a fost amenintat de rebeli, evand nevoie de ajutor. Nincin{eles c& Li Yuan a vazut dincotro batea vantul si si-a dat seama \ avea de ales: ori si profite de moment sisi se rizvrateasca fats, ‘visi fie zdrobit de panica impiiratului, A ales rizvratirea. ispicios, ordinul 2122 Ajutat de turcii cu care se invecinau la est, Li Yuan a adunat 0 armati de peste treizeci de mii de soldati. Le-a trimis mesaje secrete fiului stu, Li Shimin, si ginerelui siu, Cao Shao (sotul lui Pingyang), informandu-i despre planurile sale. Acest lucru ingreuna putin situatia lui Pingyang sia sotului ei ~acestia locuiau la Curtea impa- ratului, unde Cao Shao era seful garzilor imperiale. Shao i-a spus sotiei ca planuia sa fuga si si se aldture armatei rebele a tatilui ei, dar se temea ci ea avea sf fie in pericol dupa plecarea lui. Fara indoialé c& Pingyang era in pericol; Yangdi era mai mult decat capabil si o tind ostatica pe Pingyang sau si-i faci rau ca si se rzbune pe tatil si pe sotul ei. Dar Pingyang nu era genul care si legine, si se agite si si astepte cuminte si fie aruncati intr-o temnif |-a spus sofului ei ca avea si-si poarte singura de griia si la cateva zile tensionate dupa ce el a pirisit palatul, exact asta a facut. Pingyang a plecat la mosia familiei din provincia Hu, unde a gisit oamenii murind de foame ~ nu numai cd rizboiul era in toi, dar o seceti cumpliti adusese foametea pretutindeni. Aga ci Pingyang a deschis magaziile cu alimente pentru masele infometate, tun gest care i-a ficut pe oameni si o indrigeasca pentru totdeauna, dar care i-a gi indatorat, o manevra inteligenta pentru o femeie care ‘urma si aiba nevoie in curind de propria armata. Cateva luni mai tarziu, forfele tatalui lui Pingyang si cele ale fratelui ei erau angajate intr-un conflict sangeros cu armata impa- ratului. Dandu-si seama cd supravietuirea lor depindea de un numar cat mai mare de oameni, Pingyang s-a gandit si-I sporeascd cu propriii soldati. ‘A inceput si recruteze din randul oamenilor pe care i salvase de la infometare, chemandu-i pe cei mai puternici si i se aliture in ‘Armata Doamnei, Apoi a intins o plasi mai mare, poruncindu-i ‘unui servitor tanar sé incerce sa convingd un talhar la drumul mare de prin partea locului i pe acolii acestuia sa se alature cauzei sale. Dupa aceca a trimis alti servitori si giseasc’ alti banditi si sale ceara acestora si o insoteasca. Nu e foarte clar de ce au fost de acord acesti tlhari si i se alature, dar Pingyang avea avantajul de a se afla de partea ce pirea si fie cistigatoare. A ficut aliante cu cele mai mari si mai puternice grupuri separate de rebeli care actionau in Hu, iar ia convins pe aliatii imperiului si-l abandoneze pe Yangdi, \uiclusiv pe prim-ministru si pe unul dintre generali, care comanda poste zece mii de soldati. In cdteva luni, Pingyang a adunat peste uytezeci de mii de oameni sub flamura Armatei Doamnei; acestia 1 Licut ravagit prin tard, apoi au plecat spre capitala provinciei Hu. Instinctele bune in privinta relatiilor cu oameniii-au prins bine \ui Pingyang in postura sa de general. I-a obligat pe soldati sa jure nu vor prada i jefui satele pe care le capturau, Mai surprinzator il atit, dupa victoriile obfinute, soldatii imparteau alimentele licuitorilor din teritorii, Povestea spune ci oamenii vedeau in Doamnei o oaste eliberatoare, nu doar o alt hoarda de licuste vorace. Numarul soldatilor continua si creasca. Aventurile Armatei Doamnei in provincia Hu I-au fortat pe si trimita trupe care si o infrunte pe aceasta rizboinica ‘cava, Ea le-a infrant pe toate, permitand fortelor tatalui gi fratelui 1s doboare armata principala a impratului. La mai putin de un ww de cind plecase de la Curte ca sa se aliture rebeliunii, Pingyang Imprcund cu tata, fratele i sotul ei ~a intrat cu trupele in palatul \nnperial din Daxingcheng. Imparatul nu a avut nicio sansa. Se spune \ privind in oglinda in vreme ce fara ardea tn jurul lui, i-ar fi spus \nparatesei: ,Ce cap grozav. Oare cine va fi cel care il va taia?* \ angela fugit in sud inainte de sosirea armatelor, abandonandu-si julatul si tronul, in cele din urma, nu a fost decapitat, ci a fost \vangulat de propriii consilieri intr-o baie publica, in 618. Li Yuan a capturat palatul si a devenit noul imparat si primul onducator din dinastia Tang - considerati inca epoca de varf din \storia Chinei imperiale -, ludndu-si numele de imparatul Gaozu su lnaltul stramos*. Una dintre primele sale hotarari a fost si 0 humeasca pe Pingyang printesi gi si-i ofere statutul de maresal, \vAndl propriul personal si propriile ajutoere militare. up’ numai cinci ani, Pingyanga muri. Detaliile morti ei sunt hecunoscute; avea doar douizeci si trei de ani, astfel c& variantele «cle mai plauzibile sunt boala, moartea la nastere sau asasinatul, vind in vedere c& vorbim despre China imperiala, Cénd tatal a jlinuit o inmormantare grandioasi, cu tot cu onoruri militare, jronteu fiica a carei indrazneala si viteje il ajutasera si castige impe- ‘ul, curtenii au intrebat de ce onoreaza in acest fel o femeie. Yuan a rispuns: ,Nu a fost o femeie obignuita*, in timpul lui Pingyang, chinezoaicele de orice rang se bucurau Amal 2324 de mai mult respect si de mai multa libertate decat femeile din alte societati contemporane; sotiile imparatilor, de exemplu, erau descori sfatuitori politici recunoscuti ai sotilor lor. Dar Pingyang a fost unica. Pe vremea ei, femeile puteau exercita controlul din culise, dar a urca pe cal ca si conduci o armata era ceva cu totul extraordinar. Daca ar fi trait, poate c& intr-o zi ar fi devenit imparateasa, la randul ei Ins astfel stand lucrurile, tatal ei a abdicat in anul 626, la doar trei ani dup’ moartea fiicei sale, iar fratele ei a devenit imparatul Taizong. Desi punctata de o serie de riscoale si de conflicte civile, dinastia Tang este considerata una dintre ultimele mari dinastii chineze, o epoca de aura puterii militare sia poeziei. Pingyang a fost o printes’ rézboinica, a carei pricepere la oameni a ajutat la intemeierea acesteia. regine razboinice in Antichitat Aceste femei care mergeau cilare si imbricau armuri, are obignuiiau sé bea vin din craniul dusmanilor nimiciti si oloseau armasari ce suflau foc pe nari erau tari ca piatra. Sunt doamne pe care nu ai vrea si le infrunti. In 1976, arheologii ¢ remarcabil de bine pastrat si rimas nejefuit al lui Fu Hao, consoarta regelui Wu Ding din dinastia Shang; aceasta a it in jurul anului 1200 .H. O mare parte din ceea ce se stie despre Fu Hao provine din oasele gasite in mormant, folosite ca oracol. Pe aceste mente de os, ghicitorii chinezi din Antichitate scriau intrebari pentru zei. Oasele erau apoi incilzite pani cripau; y:hicitorii interpretau fisurile ca si géseascé raspunsuri si veriau pe acelasi os ceea ce citeau, Probabil era o forma de shicit la fel de exact precum prevestirile augurilor (cititul in miruntaiele de pasiri), insa le-a permis arheologilor moderni o intrezarire a lucrurilor care fi preocupau pe oame- nuit din vremuri trecute. Multe dintre intrebarile despre Fu Hao erau destul de banale, cum ar fi daca nasterea avea si fic una usoara sau dacd avea si-i treeci durerea de dinti. (Raspunsul la ambele: probabil c& nu.) Dar alte intrebari nu crau la fel de obignuite, chiar si pentru una dintre cele trei sofii principale ale regelui: de exemplu, dac& avea si cistige batilia sau cénd era cel mai potrivit moment pentru o anu- pita jertfa. Fu Hao nu era doar sofia Iui Wu Ding, era si yamanul si comandantul fortelor sale militare. Indeplinea ritualuri religioase importante, inclusiv jertfe umane gi ani- ‘ale, sia condus armatele spre victorie impotriva triburilor din vecinatate. Cat de respectata era Fu Hao reiese probabil cel mai bine din modul grandios in care a fost condusa pe jezi au descoperit mormantul