Contabilitate Teorie

1. Nofiuni introductive privind contabilitatea unei entitafi 1.1. Originile si evolufia contabilitifii inca din cele mai vechi timpuri, odati cu dezvoltarea comertului, a aparut necesitatea de a consemna sau evidentia intr-un inscris raporturile de schimb care aveau loc la acea vreme, intre negustori sau comercianti. in Evul mediu, odata cu dezvoltarea comertului, in orasele italiene apar si se dezvolti o serie de practici de evidenta, bazate pe inregistrari in partida dubla, care presupuneau pe de-o parte inscrierea datoriilor sau creantelor (debitori sau creditori), iar pe de alta parte a veniturilor, a incasarilor si platilor. Parintele contabilitatii este considerat a fi c&lugarul franciscan Luca Paciolo, care in tratatul sau de matematicd ,,Summa de Arithmetica, Geometria, Proportione et Proportionalita” descrie practicile de evidenta ale negustorilor, subliniind evidenta in partida dubla. Etapele de evolufie a evidentelor primare ale negustorilor, de-a lungul istorici, sunt prezentate in tabelul 1, acestea marcand obiectul, forma si metoda de contabilitate a acelor timpuri. Tabelul 1. Etape de evolutie a contabilitatii Etape de Asirieni Babilon, Egipt Grecia antic’. | Roma evolutie (2002 - 1960 | (300 ie.n.) antica (106 jen.) = 43 ten) ul (cantitajile ‘nregistrarea informafii _ |tranzaciit lcomertul ilitéyii__|comercializate_|tranzactiilor_comerciale _|comerciale de Inotau pe bule de|tablite Inote, conturi, cecul si cambia, — |registrele ilitate —flut Icuneiforme* |devize si _ereditul pe baz eontabile ichitante _|de dobanda de _|constain Isub forma de |se folosea _|apar tehnici ibilitate —_ |numfrarea ‘socoteli** — |papirusul __|financiare 11 lobiectelor (document) |modeme pe suprafaja acestor tablije, au apiirut elemente esenfiale care cuj goriei de obiecte livrate, numele partilor din contract, mentiaaes) jiale. Hammurabi (al saselea rege al primei dinastii a de legi comerciale $i sociale, Acesta a impus obli socoteli. * Se disting doud registre romane ii nt contabil (era un jurnal al veniturilor : de jurnal i carte mare, find viat de jurnalul de astizi, it Scanned with CamScannerin cvolufia sa, contabilitatea a comerciale. Plecand de la negustorii italieni, care au introdus evidentierea operatiilor contabile in partidi dubla, putem spune c& acestia au contribuit la dezvoltarea contabilit4{ii prin intruducerea de metode si notiuni economice a, debit, credit, bilan{, jurnal ete.), facdnd astfel trecerea de la contabilitatea in partida simpla la o pout treapta de evolutie (Tabel 2), ban specifice (cal ‘Tabelul arcurs mai multe etape de transformare, imbogatindu-se mereu cu noi tehnici gi metode de evidentiere a tranzactiilor ‘Tipuri de contabilitate (__Tipw Contabilitatea i npli_ | __Contabilitatea tn partida dubla* Tehnica simpla inregistrarea fenomenclor | dubla inregistrare a fenomenelor folosita economi _ economice Metoda | existenta tmui cont unie de contabilit disponibilitagi binegti (d neastiri si pla) gi contin accesorii, impuse de clasificarea cheltuielilor si veniturilor ea conturilor de persoane cu contul unic traditional, de incasari si pk efectuarea de inregistrari simultane in douii conturi distincte; fenomenele economice devin tol mai comple) evidenta incas: pentru ai Caracteristict se creeazi anumite legaturi intre conturi, generate de operatiile economice prin aparitia dublei inregistrar - una, in contul de cliengi, pentru Vanzari sau in contul de furnizori, pentru cumparairi - alta, in contul de casa, pentru creanjele incasate aferente vanzarilor sau pentru plata datoriilor. mai greoaie, datorita exis uni dispersii tot mai m ntul trebutia ria acestora, comerci: reconstituie, prin verificdri gi actualizari de ¢ totalurile compardnd mereu creditul acordat si incasirile primite. A aparui (incepand cu anul 1290) sia evoluat odata cu dezvoltarea comerjului in marile orase - state italiene: Florenja, Venetia si Genova. Luca Pacioli (calugar franciscan) este cunoscut prin cele doua tratate ale sale. ce sintetizeaza cunostintele stiintifice ale epocii: Summa de Arithmetica, Geometria, Proportioni et Proportionalita” si ,,Divina | Proportione™. Obiectul contabilitatii, asa cum este descris inca din anul 1494, de catre Luca Pacioli cuprinde: ,,tot ceea ce, dupa parerea negustorului, ii apartine pe lume ca bunuri mobile si imobile, debite si credite, precum $i toate afacerile mari si mici in ordinea in care au avut loc”! q Mai tarziu in contabilitatea moderna apare o scindare a contabilitatii in doua forme fiecare aducand informajii specifice si statut propriu: "Luca Paciolo “Tratat de contabilitate in partida dubla” eascd D. Rusu si Stefan Cuciureanu, asi, Editura Junimea, pag. 100. versiunea roma Scanned with CamScanner© contabilitatea financiaraé — permite urmiarirea, controlul si prezentarea fideli a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului exercitiului, prin intermediul documentelor de sinteza, in scopul furnizarii informatiilor necesare pentru conducerea entitafii. Aceasta este legiferata la nivel national (prin legi, decrete, hotarari etc.), are caracter unitar pentru tofi agen{ii economici si se organizeaza pe baza de norme elaborate de autoritafile nationale. © contabilitatea interna de gestiune (managerial) - presupune urmirirea gestiunii interne a entitatii, calcularea costurilor de productie, de achizitie, de vanzare, stabilirea rentabilitatii pe produse, lucrari, servicii, intocmirea bugetelor pe feluri de activitati, _ _furnizarea de informatii necesare in procesul decizional. in Romania modul de efectuare a contabilitatii este diferit, aceasta find in functie de modul de organizare a entitafii, existand particularitati propri (plan de conturi si uneori norme gi proceduri specifice), de aceea legiuitorul face urmatoarea clasificare: * contabilitatea operatorilor economici, denumita si ,,cadrul contabil general”, care se aplici de societatile comerciale de orice fel, companii mari, intreprinderi mici si mijlocii; © contabilitatea bancara si a altor institutii financiare; + contabilitatea societatilor de asigurare si reasigurare; © contabilitatea organizatiilor non-profit/non-guvernamentale, inclusiv asociatii si fundatii; * contabilitatea institutiilor publice, organizata la nivelul institutiilor si administratiei_publice, al unitatilor publice autonome persoane juridice din invatamant, sandtate, aparare, cultura si arta etc. si urmaregte executia de casi a bugetului statului, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, gestiunea datoriilor publice si alte operatii financiare specifice sectorului neproductiv. © contabilitatea nationala, organizata la nivelul economiei nationale, care prezinti sintetic activitatea economici urmarind evolutia indicatorilor macroeconomici, modificarile din structura de ramura si teritorialaé a economiei, marimea gi structura avutiei nationale, relatiile financiare si fluxurile monetare. Contabilitatea nationala se obtine pe alte cai decat prelucrarea documentelor justificative, apelandu-se la statistica, serii matematice, centralizari si consolidari : Scanned with CamScannerde situa{ii financiare ale entitatilor juridice si multe alte pro toate insi respectind regulile contabile.* 1.2. Informafia financiar-contabila sa, contabilitatea. a folosit ca suport i iar pe misura dezvoltirii cont inca de la aparii aceasta contribuind la dezvoltarea si au creat_metode moderne de stocare gi prelucrare a dateloi intermediul programelor informatice. Informatia contabilaé a contri Ia dezvol contabilitaii_ca sting, cat gi la dezvoltarea si informatice, care au permis crearea si imbunatafirea continua a modal de expunere a informa(iilor. Facilitind accesul rapid Ia datele contal jnformatia contabila a devenit suport informational, iar sistemele tice au creat o punte de legatura intre profesionistii contabili utilizatorii de date contabile prin generarea de rapoarte pe infelesul tuturor, jntreaga activitate contabila consti in culegerea, prelucrarea, stocarea, analiza si transformarea informagiilor din documentele contabile, prin metode proprii de codificare, conform Planului de conturi general Mai apoi datele codificate sunt preluate in diverse rapoarte si sit care le regasim sub forma fiselor de cont, balanfelor si situatiilor fin precum si alte situatii speeifice create pentru managementul datelor, menite intemationale privind obicetul contabilitagii. In acest sens, considera conabilittea cu sirument principal de cunoaste) ° Sralizata in control al patrimonialui”, in a fi considerata ca activitate we a oly inisurarea, evahuarea, cuncasterea, gestiunea si controns Lene din datoriilor $i capitalurilor proprii, precum $i a recultatelor obfi activitatea persnanelor fizice gi juridice”. 7 | Pomind de la aceasti definitie putem spune ca in © e contabilitatii sunt: misurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea $i CO activelor, datoriior si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor din activitatea persoanelor fizice si juridice. Nojiunea de patrimoniu, folositi foarte des in contabilitat delimitarea din punct de vedere economic a unei entitifi. Aceast totalitatea drepturilor si obligatiilor de natura economica exprim: impreund cu bunurile la care se refera si care aparfin unei entit&fi fizice sau juridice) (Figura 4). Scanned with CamScannerPATRIMONIU PERSOANE t—+} FizicesAU f#—J JURIDICE Figura 4. Elementele componente ale patrimoniului BUNURI ECONOMICE DREPTURI SI OBLIGATI Drepturile unei entitai sunt identificabile gi cuprind drepturile de proprietate (coneretizate in bunurile economice pe care le define) si drepturile de crean{a (regisite in creantele pe care aceasta le are de incasat la un termen ulterior constituirii acestui drept), iar obligatiile pot fi: fata de actionari (proprictarii unei entitaqi care au pus la dispozitia acesteia capitalul) si fata de tere persoane, cu care aceasta entitate a stabilit relatii economice pe parcursul desfgurarii activitatii (Furnizori, salariati, creditori, investitori, bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale etc.). Plecdnd de la notiunea de patrimoniu, putem spune cd existenta unei entitZiti este dati de dou’ element * un subiect de patrimoniu — 0 persoan& fizic’ sau juridicA care si defina bunuri materiale, drepturi (drept de proprietate, drept de folosin{, de punere in functiune, de transformare) gi obligatii (asumate pe baza unui angajament contractual, sau de alta natura); ¢ de existenta unor bunuri (valori materiale sau binesti), care s& contribuie la formarea acestuia si care si permit utilizarea lor in scopul realizirii de mijloace economice. in acest sens, structura juridicd, economica si financiara a activului si a pasivului a fost realizata ca si poata face fata tuturor cerintelor, fiind integrativa*, conform figura 5. Elementele ce compun activul bilantier, sunt clasificate gi grupate dupa natura, destinafia gi lichiditatea bunurilor economice. in activul bilantului sunt delimitate trei grupe de elemente: = © Grupa A ~ active imobilizate: © Grupa B ~ active circulante; © Grupa C ~ cheltuieli in avans. Pasivul bilanfier, prin clementele care-l compun, reflect modul de 7 _ Scanned with CamScannersurselor de Gnanfare. In pasivul bilanqului sunt delimitate patru grupe gf elrmente: # Grupa 0 ~ atari: pan’ Ia un any He cal trebuie plitite intr-o perioadi qf + Gmpa ¢ - ditorii: same care trebuie plitite intr-o perioads ms} mare dein ans + Grupa H-provisionnes © Gru © Gmpa J» capital = venituri in avans; [ comeaua | ° cuprinde: ~"uparea bunurilor ea delimitarea rapoi obiccte de drepturi gi de proprietate prin obliga, in bunari imobile impartirea in drepirisi obligatii ‘grupate in functie de modul de utilizare: utili originea lor: resurse permanente, temporare gi permanente, resurse | temporare, rezultat, pruparea v ‘gruparea valorilor al in Functie in functie de lor: valori imobilizate, de xpi Ga exploatare, feolizabile pe capitaluri propri, dat termen scurt, disponibile, si povermen lung, daa rezultat sub forma de termen seust tat pierderi. Tez 7 Figura 5. Concepfii despre continutul bilangului le lichiditatea Concepyia juridicé considera ci obiectul de studiu al contabilitagii patrimoniul, Aceasti conceptie este acceptata de catre {arile europene siau dezvoltat contabilitatea pe principiile dreptului roman, gi presupune: prezentarea in bilan{ a elementelor patrimoniale corespunzito situafiei juridice si deci includerea in contabilitate numai a bunurilor pent care entitatea poate si exercite un drept de proprietate sau de crean| avestea nefiind conditionate de participarea sau utilizarea in activital ‘economic 18 Scanned with CamScannerin general, prin patrimoniu se in{elege totalitatea bunurilor apartinand unei persoane fizice sau juridice, dobandite in cadrul unor relatii de drepturi si obligatii. Bunurile economice, ca obiecte de drepturi gi obligatii, formeaza averea persoanelor fizice sau juridice, adicd acea parte a patrimoniului cu con{inut material. Bunurile economice au o faturda existentiald (fizied) si 0 latura economicé. Drepturile gi obligatiile, ca cea de a doua component a patrimoniului, exprima raporturile de proprietate in cadrul c&rora se procura gsi se gestioneazi (administreaz4) bunurile. Raporturile de proprictate imbraca dou’ forme: © forma drepturilor, atunci cand titularul de patrimoniu (proprietarul) isi procura o parte din avere (din resurse proprii) si in acest caz bunurile respective ii apartin de drept, iar partea respectiva din patrimoniu poarta denumirea de patrimoniu propriu; * forma obligatiilor, care are in vedere situatia in care titularul de patrimoniu (proprietarul) isi procura o parte din avere (bunuri) din resurse apartindnd altor persoane fizice sau juridice si in acest caz bunurile respective nu ii apartin de drept, trebuind sa restituie ulterior echivalentul lor valoric, partea corespunziitoare de patrimoniu denumindu-se patrimoniu strain. Din cele aratate, se desprinde concluzia cA echilibrul intern al ‘patrimoniului este expresia dublei reprezentari a valorilor economice, eparate patrimonial, conform figura 6. DREPTURI OBLIGATIL = | Grepturi de proprietate si } + (faa de de creanta) proprietari si fata de terti) Figura 6. Dubla reprezentare a echilibrului patrimonial Conceptia economicé consider’ ci obiectul de studiu al contabilitayii il stituie capitalul. Aceast’ conceptic economica este sustinuti de tarile lo-saxone, care gi-au dezvoltat contabilitatea pe principiile dreptului miar, si care include in contabilitatea unei entitati toate bunurile care pot al modului coneret in care bunurile economice se investesc, se intrebuinjeazi, se consumi si se inlocuiesc; 19 Scanned with CamScanner+ al meduin ae yroentare gi de dobandire a acestor b live yams nil de vedere sl mivtului in care bunurile economice se inves . capitalul este de dou fe otrebnninte tind i ce Inlonnie: (endfor taygies 7) © Cgutabi) px oo avnvul imobilizat este format din by vouliate in ama investitiilor efectuate, ¢ parhops Is mar male cichiri de exploatare (aprovi prddaghe we fave) y cite oe inlocuiese dup& un anumit ng vonmonht se eptat pe calea uzurii (masini, uit cPdins ete + Copitlut cacntant som activul circulant este format din bung} ivi sau igi schimb& forma de existe lionare cups figeare proces de exploatare (matey Leantabaje ate materiale ete). atgiien (conmtstul fi Capitalul circulant ead (ue mepilizate) | F[_Gctive circulante) Hea) Klement! |: patrimoniale structurate pe feluri de active Capitalul fyi cypatalul circulant totalizeazi bunurile economice a unej entinai ups modul in cave se dobandese, se procura sau se finanteazi bunurik economice. Heese bir © Capitalul praprite este dobandit de céitre intreprindere prin efortl proprictarilor (actionari sau asociati) si prin autofinanjae (capitalizarea profitului, amortizari si provizioane etc.). Capital propriu corespunde dreptului pe care il au investitorii asupa intreprinderii lor. © Capitalul sain, denumit si capitalul imprumutat sau atras, cuprint datoriile pe termen scurt si lung fata de banci, furnizori, creditor salariati, bugetul statului etc, pentru care entitatea are obligatia &| restituire. 6 Rezulté c& bunurile economice se dobéndesc, se procura sau & finanteaz4 pe seama capitalului propriu si a capitalului strain, confomt figura 8: . Capital propriu | + | Capital strain (imprumutat) 20 Scanned with CamScannerConceptia financiaré considera ci obiectul de studiu al contabilitaqii il onstituie resursele economice. in conceptia financiara se regasesc elemente omune din cele doud conceptii enumerate mai sus (juridica si economica), nd accent pe modul de prezentare a fluxurilor de numerar pe Tabloului fluxurilor de trezorerie. Aceasta conceptic este sustinuta de .A. si tarile dezvoltate care dispun de piete puternice de capital. Resursele economice sunt abordate de ciitre contabilitate din urmatoarele ete de vedere: * a modului de utilizare, identificindu-se utiliziri durabile sau permanente, care iau forma bunurilor investite $i corespund activelor imobilizate; a originii sau provenien(ei, identificandu-se utilizari ciclice sau temporare, care se consum& dupa fiecare ciclu de exploatare incheiat, lund forma banilor, stocurilor, creantelor ete. si corespund activelor circulante Utilizarile durabile si utilizdrile ciclice formeaz4 bunurile economice ntr-o entitate, conform figura 9: BUNURI "]__[~ Utiliziri durabile “| _, [_ Utilizari ciclice ECONOMICE | |_(active imobilizate) (active circulante) Figura 9. Elementele patrimoniale structurate pe feluri de utilizari Plecand de la originea si provenienta resurselor, contabilitatea delimiteaz sursele in doua categorii, astfel > resurse permanente sau durabile sunt: furnizate de citre proprietari (asociati sau actionari), sunt rezultate din acumularea profitului, amortizarilor si provizioanelor si sunt obfinute din finan{&ri sau fmprumuturi pe termen lung (mai mare de un an); resurse temporare sau ciclice, provin din datorii fata de terti si alte imprumuturi, care urmeazi si fie achitate in viitor (furnizori. creditori, banci ete.) si a caror scadenti este mai micd de un an (termen scurt). Resursele permanente si resursele temporare asigura finantarea junurilor economice, conform figura 10: BUNURI Resurse permanente Resurse temporare ECONOMICE sau durabile + sau ciclice Figura 10. Elementele patrimoniale structurate pe feluri de resurse Scanned with CamScannerPentru primal termen al ecuafiei (bunurile economice), teoi contabild utilizeaza nogiunea de ACTIVE) PATRIMONIALE, bilan format list Dacd avem in vedere ci: resursele permanente provin propriu al investitorilor gi resursele temporare reprezinta datori ecuatia de echilibru devine cea din figura 12: ACTIVE PATRIMONIALE. 13.1. Tipuri de societti |= [extra PROPRIU- format tablou Nici o entitate nu poate funcjiona decdét impreuna coniabiltate, ceea ce presupune realizarea unei_gestiuni eficientd a informatiilor financiar-« contabile in functie de modalitatea de asociere dintre persoane $i ca anumite diferentieri, care sunt date de forma de organizare a comerciale, de aceea este importanté cunoasterea principalelor societii + societiji de persoane; © societiti de capitaluri; © societifi de persoane si capitaluri (mixte). Societatile de persoane sunt accle societati in care capitalul divizat in titluri de valoare nenegociabile numite parti sociale transmisibile doar intre asociati (netransmisibile altor pers punctul de vedere al modului de organizare si conducere, se cUfl tipuri de societaji de persoane: Scanned with CamScannerSocietdti in nume colectiv (S.N.C) — sunt caracterizate prin raspunderea solidard (in egala masura) si nelimirara (cu intreg patrimoniul) a asocia{ilor pentru operatiunile desfasurate in numele socicta{ii. In caz de faliment, creditorii igi recupereaz’ creantele prin vanzarea activelor socictatii, iar dac&i acestea nu sunt suficiente pentru acoperirea tuturor datoriilor, creditorii pot apela la bunurile personale ale fiecarui asociat. Socierai in comandita simpla (S.C.S) — caracterizate prin doua tipuri de asociati: © asociati comanditati - au dreptul de administrare a societitii, raspund solidar gsi nelimitat in fata creditorilor (pentru operatiunile efectuate in numele societatii); © asociati comanditari - nu participa la gestionarea societatii. raspunderea lor se limiteaza la capitalul subscris gi varsat la constituirea societatii ocietitile de capitaluri sunt acele societati in care capitalul social este at in titluri negociabile numite acfiuni, care pot fi tranzactionate lute sau cumpidrate) pe piata titlurilor de valoare. Actionarii dintr-o tate de capitaluri nu ocupd de obicei functii de conducere inistrare) a societatii. In functie de modalitatea de raspundere a narilor, pentru operatiunile desfasurate in numele societatii de aluri, exist urmAtoarele tipuri: societéyji pe acfiuni (S.A.) — in care raspunderea este in limita aportului fiecarui actionar la capitalul social; societdfi in comanditd pe actiuni (S.C.A.) — sunt similare societatilor in comandita simpla, diferentiindu-se de acestea prin modul de divizare a capitalului social in actiuni. Cele doua tipuri de actionari la acest tip de societate sunt: © acfionarii comanditati asiguri administrarea societatii, raspund nelimitat si solidar pentru toate datoriile fata de creditori; © actionarii comanditari rispund in limita aportului la capitalul social. ocietitile mixte — sunt acele societ&ti care imbina trasaturile specifice | societatile de persoane (unde capitalul social este divizat in parti le, netransmisibile altor persoane din afara societStii), cu cele de la tAtile de capitaluri (unde rspunderea se limiteaza la nivelul aportului la ulul social). in categoria societatilor mixte se regdsesc societatile cu dere limitata (S.R.L.). N o Scanned with CamScannerFunefiile contabilit Fiecare conducitor de entitate (administrator, director, pregedinte ete.) vare doreste s& desf%igoare 0 activitate economics isi defineste un mecanism functional propriu, un set de activitag doreste sa le realizeze gi mediul in care va opera. Pe langa ges acestor activitifi, unei entitii trebuie si i se asigure gi or contabilitatii, fie printr-un compartiment propriu, fie prin ext acestei activitaji eatre o firma specializata (de contabilitate). Obligativitatea organizarii contabilitatii de c&tre fiecare entitaye stipulatd in Legea contabilitaii nr, 82/1991, unde se precizeaza ci al celelalte activititi, managerul poarta raspunderea: _ ,,organi: conducerea contabilita(ii revine administratorului, ordonatorului de sau altei persoan? care are obligatia gestionarii entita Organizarea activitiii de comtabilitate este important&, deoarece are implicatii profunde in angajarea de resurse (materiale, financiare, informationale) gi in gestionarea acestora. in functie de disponibilitatea managerului la infelegerea gi monit activititii financiar-contabile, acesta va putea sA se sprijine fn activit pe funcfiile contabilitatii: de informare, de inregistrare gi prelu datelor, de control gestionar, juridica gi de previziune, care ii vor pe siexercite cu succes activitatea de management (figura 13 deinformare | de control gestionar de _. inregistrare si prelucrare a datelor juridica previzionalé Figura 13. Funcfiile contabilitagii * Legea contabilitaji 82/1991, Monitorul Oficial al Romaniei nr. 454/18.06.2008, ado. 24 Scanned with CamScannersi reguli proprii, a procesclor si lor cconomice ce apar in cadrul unei entitati exprimate in etalon precum si analiza acestor date. 4 in furnizarea de informatii (in interiorul . a situatiei i deciziilor faptul ca datele furnizate de contabilitate si ntele de eviden{a sunt clemente probatorii in justitic, dovedind astfel unor operatii economice gsi rispunderea patrimonialaé pentru ubele produse. functia previzionaldé — sc realizeazi prin intermediul informatiilor i specifice activitatilor curente si necurente dintr-o entitate. Prin le contabile existente la nivelul unei entitati se pot oferi un: jament profesional”, 0 ,,judecaté de valoare” si un .,prag de 4Contabilitaten institutiilor publice armonizati cu standardele $.C.,Bucuresti, 2005, preluat din O.M.F.P.nr, 1752/2005, Monitorul «Reglementari contabile conforme ett Directiva a 1V-a a Comunititii 25 Scanned with CamScannerConti iat) = Permanenta \.> Prudenfa metodclar | . ~ Evaluarea separati a elementelor activ si dep Independenta evercitiului C <—Tatangibilitatea Prevalenta Pragul de economicului \_semnificatic Contabilitatea _asupra (pe baza de juridicului l* Sw Aeerual” ‘a 14, Principiile contabilitatii Figu Principiul continuitatii activit — 0 entitate igi propune sa-si con mod normal funcjionarea intrun viitor previzibil, fara a acesteia (continuitatea sau incetarea activitati financiar). Principiul permanenjei metodelor ~ const& in pastrarea aplicarii a reguli si norme privind evaluarea, inregistrarea in contabilitd © prezentarea elementclor patrimoniale gi a rezultatelor, comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. we Principiul prudenyei -- nu se admite supraevaluarea elementelor de atti veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltui finind cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile gene i desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior. n Principiul independen{ei exercifiului — presupune cA se vor considerare toate veniturile si cheltuiclile corespunzatoare exel dc financier pentru care se face raportarea, fara a se tine seama de data i sumelor sau a efectuarii platilor (contabilitatea de angajamente). Principiul evaluarii separate a clementelor de activ si de pasiv — con ca pentru stabilirea valorii totale corespunzatoare a unei pozifii din bil va determina separat valoarea aferenta fiec&rui element individual dé 26 Scanned with CamScanner, indiferent de continutul siu economic, de evolutia previzibila a e consecintele pe care le are aceasta valoare. — subliniaza ca trebuie avut in vedere ca bilantul idere al unui exercitiu sa corespunda cu bilanqul de inchidere a fului precedent, cu exceptia corectiilor impuse de aplicarea lor internationale de contabilitate. nducerea fieciirei entitdti in parte, in functie de operatiile economice =, avand ca scop facilitarea si realizarea unui cadru general, cu solutii fe, pentru rezolvarea unor probleme care au caracter repetabil, izii viitoare, intr-un mod cat mai a de informatii financiare suplimentare, relevante gi credibile care i si le completeze sau sa le detalieze pe cele din situatiile financiare, e de catre utilizatorii extern’ atiilor din situatiile financiare tebuie s& fie suport. in jor pentru utilizatorii finali, de aceea trebuie si iru, nepirtinitor, prudent si complet); Scanned with CamScanner‘4 reflecte din punet de vedere economic cvenimentey i nu doar forma legal, acestea putand influenta deg economice ale utilizatorilo * comparabile = sa permité comparatii in timp si in spatiu, intre entip dintr-o ramura sau dintr-un seetor al economiei. Pentru comparabilitatea datelor din situafiile financiare, in cursul excrcitiu financiar, nu sunt permise modificarile de politici contabile, in cazul in care acestea sunt cerute de lege. in lucrarea sa, Adriana Popa ne spune ca atunci cand conducerea intreprinderi alege o politic’ contabild sau alta, poate avea in vedere multe obiective precum*: © “reducerea pierderilor anuntate; minimizarca beneficiilor impozabile; rezultatului curent; majorarea sau reducerea beneficiilor distribuibile; netezirea temporara a rezultatclor contabile, in scopul reduet riscului existent in mediul financiar; bilan{ului, care, prin structurile sale incearci satisfac cat mai bine normele prudentiale, clauzele contrac sau alte criterii cerute de piata”. Alegerea politicilor contabile uebuie efectuata in concordanji activitatea desfaguratii, iar aceasta trebuie menfinut& pe tot parcu exercitiului financiar. De asemenea atunci = relevant = tranzactiile majorarea sau reducer¢ eee e © ,aranjare: nd este necesar modificarea politicilor contabil aceasta trebuic efectuata cu prudenja, pentru a nu da_posibilitatea Is interpretari care si pericliteze activitatea unei entitati. in situa exceptionale, acestea pot fi modificate, dar va trebui specificat in notele explicative: motivul pentru care acestea au fost modificate, implicafiile care s-au creat (influenja modificarii asupra rezultatelor raportate gi tendinja acestora) si de asemenea, in cazul in care informatiile prezentate vor fi mai relevante gi mai credibile, aceasta rebuie mentionate pentru a se aprecia sustine pozitiv modificarea. 1.3.5. Tratamente contabile Tratamentele contabile se referé la modul in care sunt evaluate elementele de activ si de pasiv din cadrul patrimoniului unei entitati, precum jana Florina Popa, Contabilitatea gi fiscalitatea rezultatului intreprinderii, Editura ‘AR, Bucuresti, 2011, p.73. Scanned with CamScannerjodul in care se prezinta acestea in cadrul situatiilor financiare, la ite momente. form normelor contabile, clementele patrimoniale se evalueazi in joarele momente: . Ja intrarea in patrimoniu; © la inventariere; la intocmirea situafiilor financiare; la iegirea din patrimoniu; inurile se evalucaza la intrarea in patrimoniu, la valoarea de intrare, ai poarté numele de valoare contabila. Valoarea de intrare se stabileste it, in funcjie de modul de provenienja al bunurilor: * la cost de achizijic, pentru bunurile procurate cu titlu oneros, care devine valoarea contabilé; Costul de achizitie cuprinde pretul de cumpirare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport, aprovizionare si alte cheltuieli necesare pentru punerea in functiune a bunului sau pentru intrarea sa in patrimoniu; * lacost de productie - pentru bunurile obtinute in unitate, care devine valoarea contabili; Costul de productie cuprinde totalitatea costurilor de achizijie a valorilor materiale intrate in componenta bunului, cheltuielile cu manopera gi cota de cheltuieli indirecte ce trebuie repartizate asupra valorii bunului. Nu sunt incluse in costul de productie costurile generale de administratie, costurile de depozitare, costurile peste limitele admise de consum, precum si costurile de desfacere, acestea fiind recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit. De asemenea, nu intra in costul de productie pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limite normal admise. ¢ Ja valoarea justa - pentru bunurile obfinute cu titlu gratuit, valoarea care devine valoare contabila; Valoarea justi este suma pentru care un activ poate fi schimbat, de buna voie, intre doua parti aflate in cunostin{a de cauza, in cadrul unei tranzactii. © la valoarea de aport — stabiliti in urma evaluarii, pentru bunurile primite ca aport la capitalul social. Evaluarea la inyentar, presupune evaluarea odati pe an a tuturor mentelor patrimoniale, in momentul inventarierii generale a ‘imoniului. Aceasta evaluare se face pentru a stabili o valoarea actuala a cirui element patrimonial. Aceast&’ valoare actuali determinata la Vventar poarti numele de valoare de inventar gi este stabilité in functie de joarea de utilitate a bunului gi de pretul pietei corespunzator acelui bun. 29 Scanned with CamScannerpentru ereantele si datoriile in: yaloarea posibills de: Pectiv de plata. ¢) Evaluarca la intoen situatiilor financiare (la cifiulul), presupune reflectarea elementelor patrimoniale {ini au_minusurile posibile constatate la inventar ( ea rezultatele inventarieri ): ¢ pentru clementele monetare exprimate in valuta, precum g crean(ele si datoriile fn valuta, raportarea se va face (inind§ valutar al Bancii Nationale a Roméaniei din ultima Zi a peti raportare (ultima zi din luna de raportare); « penta clementele de natura imobilizirilor sau achizitionate cu plata in valutt sau/si inregistrate la val tebuic raportate la valoarea de intrare, respectiv re au fost inregistrate la data efectuarii tranzactiei (utili himb la momental efectu ranzactici). @) Evaluarea Ja data iesirii din patrimoniu consta in elementelor patrimoniale Ia valoarea la care acestea au fost inre contabilitate, ca urmare acestea se vor scddea din gestiune Ia val utici, valoarea de inventar este 1.4, Metoda contabilitaqii in scopul realizirii obiectului contabilitatii, se folosese 0 procedee, care permit furnizarea de informajii cu privire la fen procesele economice care au loc in cadrul entitagii, astfel exist comune tuturor stiin{elor, specifice metodei contabilititii i utiliza alte discipline economice. 1s Procedee comune tuturor stiinfelor De-a lungul timpului s-au identificat urmatoarele procedee: . > Observafia - este faza inifiali a cercet&rii obiectului de oricarei stiinte; > Rafionamentul - consti in judecarea logicd a fenom proceselor economice observate, pentru a se ajunge la 0 con! > Comparafia - const in alaturarea a doua sau mai multe fe procese economice, exprimate valoric, cu scopul de a & ‘ aseminarile si deosebirile dintre ele, care s& ajute Ia al diferenjiere, elaborandu-se astfel 0 concluzie; > Clasificarea - este actiunea de impartire si distribuire sister clase a obiectelor sau fenomenelor, in functie de asem' a deosebirile dintre ele; 30 Scanned with CamScanneref * Analiza - este un procedeu gt examinarca sau fenomen; * Simeza - ca procedeu gtiinjific de cercetare a fenomenelor, se bazeazi pe trecerea de la particular la general, de la simplu la compus, pentru a se ajunge la generalizare. nfific de cercetare, care se t Wz pe istematicd a ficcirui clement component al unui obiect } 1.4.2. Procedce specifice metodei contabilitaqii Principalele procedce specifice metodei contabilitatii sunt: > Bilanul - cste cel mai reprezentativ procedeu al metodei contabilitaii, prin care se prezinti elementele de activ, datorii si capital propriu la inchiderea exercijiului financiar al socictaqii, precum gi in alte situalii speciale prevazute de lege (fuziuni, divizari, lichidari, faliment ete.); * Contul - este procedcul cu ajutorul caruia se reflecta, separat, fiecare element patrimonial, prin posibilitatea de inregistrare si reportare a bil existen{ei gi a migcarilor survenite pe parcursul perioadei de gestiune; Balanja de verificare ~ este acel procedeu care asigura verificarea respectirii in contabilitate a principiului dublei inregistrari_ a elementelor patrimoniale, dand garantia exactitajii inregistrarilor efectuate in conturi. Vv 1.4.3, Procedecle metodei contabilitafii utilizate si de alte discipline economice |, utilizate gi de alte discipline se pot enunja: > Documentafia — este etapa in care orice operatiune economica sau financiari, referitoare la existenja si miscarea elementelor patrimoniale, pentru a putea fi inregistrata in conturi, trebuie si fie consemnata intr-un document, care face dovada infiiptuirii ei: > Evaluarea - este procedeul de transformare a unititilor naturale in unita{i valorice cu ajutorul monedei; Calculajia - include toate formele de calcul efectuate in contabilitate; > Inventarierea - are ca scop stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiectrei entita{i gi cuprinde toate clementele patrimoniale proprii, precum si bunurile deinute cu orice titlu de entitate (apartinand altor persoane fiz: dice). Se verificd existenta fapticd a tuturor | | Dintre procedeele metodei contabili 31 Scanned with CamScannerdintre datele inregistrate in contabilitate (date seriptice) de pe teren (date faptice). Pe baza constatirilor, la care urma inventarierii, se fac inregistrarile necesare in stabilesc eventualele _responsabilita{i_ materiale gestionarilor. 1.5. Documentele Orice institutie are obligatia sa reflecte in contabilitate toa existente si cele ulterior dobandite, precum gi toate capitalurile 5 pe care aceasta le define. Pentru a putea reflecta in contabilitate operatiile sau economice ce au avut/vor avea loc in interiorul unei firme, p relafiile acesteia cu partenerii de afacere, este nevoie de exi documente specifice. Cea mai des intdlnita forma de ct documentelor cuprinde: documente justificative sau documente documente contabile si documente de sinteza. Documentele justificative sunt acte scrise in care se cong, tranzactiile, evenimentele si alte operatii economice, in moment efecturii lor, cu scopul de a servi ca dovada si ca suport de i contabilitate. Documentele contabile sunt acte scrise care reflect& acele economice sau financiare la care institutia a participat, si pentru ace momentul realizarii acestor operafii are loc consemnarea in forma cadrul serviciului financiar-contabil (care le emite), iar dobandeste astfél calitatea de document contabil. Prelucrarea informatiilor existente in documentele contabile ca transformarea informatiilor si contarea acestora prin operafii metodei contabilitatii, iar ulterior are loc centralizarea informa documente de sinteza si de raportare financiara. Exista gi alte forme de clasificare a documentelor, care sunt prez tabelul 3: Tabelul 3. Modalitati de clasificare a documentelor [Crheriide J] Funejii indep! chasificare a Dupé_confinut | 7. Funcfia de consenmare - potrivit careia orice operatic & sidestinajie | efectuata in cadrul intreprinderii, se consemneaza in documet cifric, cantitativ si valoric. | 2. Functia de acte justificative - potrivit cireia documentek, inregistrarea in contabilitate a operaiilor economice consemnaé | 3. Functia de verificare a activitailor desfasurate - pot documentele asiguré_urmarirea _activitafii _economico-fini 32 Scanned with CamScannerintreprinderii in cele mai mici detalii 51 efectuarea controlului, privind respectarea disciplinei financiare si fiscale de citre organele cu atribujiuni in acest sens (organe de control financiar intern. cenzori. inspectori fiscali ctc.). 4. Functia de asigurare a integritaqii patrimoniului ~ porrivit carcia documentele angajeazi drepturi, raspunderi si obligatii in sarcina persoanelor care le-au intocmit, cu privire la miscarile de valori produse in averea entitatii. | 5. Functia de calcutatie - prin care documentele referitoare la cheltuielile de productie stau la baza calcularii costului produselor obyinute lucrarilor executate si serviciilor prestate 6. Functia juridicd ~ potrivit carcia documentele asigura stabilire: drepturilor si obligatiilor banesti ale entitazilor. in cazul unor litigii, lipsuri, fraude ete., documentele contabile stau la baza efecturii eventualelor expertize si cercetiiri ale organelor judiciare 7. Formulare tipizate ~ sunt suporturi de informatii, in care continutul forma si formatul sunt prestabilite 51 imprimate. 2. Formulare netipizate - sunt suporturi de informatii in care continutul, forma si formatul nu sunt prestabilite si imprimate, iar folosirea lor este la latitudinea oricdrei entitati, asa cum este cazul documentelor cumulative. 7. Documente justificative - asigura datele de intrare in sistemul informational-contabil; 2. Registre contabile - realizeaz’ inregistrarea si stocarea datelor in structura proprie; 3. Documente contabile de sintezd - asigura centralizarea si transmiterea informatiilor cAtre utilizatori. sumentele justificative contabilitatii nr. 82/1991 — republicaté defineste documentul astfel: orice operafiune economico-financiara efectuaté se a in momentul efectudrii ei intr-un document, care sta la b ilor in contabilitate, dobdndind astfel calitatea de document 1 documentelor justificative variazi in functie de caracterul onsemnate. in vederea reflectarii clare si complete a operatiilor pentru care se intocmesc, documentele au anumite elemente dintre care unele sunt comune tuturor categoriilor de documente, t specifice. Principalele procese prin care trec documentele sunt in figura 14: >| Verificare >| Prelucrare >| Arhivare [|—>]_ Pastrare Figura 14. Etapele parcurse de documentele justificative 33 Scanned with CamScannerDocumentele jutifestive se imtoemese, de regula, la locul der cadrul cfrma ce produce operstia Economica. Intocmirea g¢ 5 formulate tipizate son netip»zate, dupa caz, iar completarea se face gan eu tehnied de calonl. Pentru infocmires coreett completa gi la timp a documentg slabilite repnli de mtecmire cy ubhzare, aprobate prin: acte no regulamentele inten de orpamyare gi funcfionare a entitati Intoomirca documentolon prfificalive nu se admit stersdituri, rézituy de acert pon, operat} sumei greyite one Linig, im aga fel i se poata citi ceea ce a fost apoi se serie alitieat tovtnl cam aim corecti. Corectia facut se oq prin semofiturile acclorasi perscane care au semnat initial doc adiugindu-se gi data corecper, dn documentele de casa si de bancéif chitanfe, ordine le plati et.) nu se admit corecturi. Daca s-au facuts in aceste documente, ele ce annleazi, pastrandu-se in carnete fir detaseze gi se intucmesx. apoi alte locurnente corecte. Verificarea docamentclor are scopul sé descopere eventualele ndu-se astfel exactitatea si actiuni ilegale san inenrevte. angy datelor inregistrate in contabilitate. Prelucrarea documentelor este operafia urmatoare, dupa intocm transmiterea lor Ix compartimentul de contabilitate si consta in s documentelor pe catogorii de operatii (cumparari de bunuri, fi conturi. Arhivarea documentelor trebuie si asigure depozitarea gi cor acestora in siguranfi, deoarece servesc la controlul operatiilor econd efectuate. Dupi inregistrarea in eviden{a contabila completa si defini documentelor, acestea se claseazii (aranjeazii) intr-o anumita ordine: determinaté pentru a fi usor de gasit, in vederea obfinerii inform necesare $i pentru a fi pastrate in bune conditii. Pastrarea documentelor se realizeaza: in arhiva curenta a fiecdruist sau compartiment (pentru anul curent) si in arhiva general a efi (pentru anii precedenti). 34 Scanned with CamScanner2. Documentele contabile Fisele de cont sunt documente contabile care se regisese in contabilitate deschise pentru ficcare cont in functic de particularitatile acestora (exista conturi pentru fiecare element patrimonial, acestea fiind clasificate conform Planului de conturi general). fn functie de trisaturile lor comune conturile sunt grupate in contabilitatea sinteticd, iar pentru a urmari in detaliu anumiti terti (debitori, creditori, furnizori, clienti) se folosese conturi analitice, care se regiisesc grupate in contabilitatea analitica. Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific metodei contabilitatii, care asigura legitura dintre conturile sintetice si conturile analitice, centralizarea datelor contabi ii curente precum si legitura dintre conturile sintetice gi bilant. Balan{a de verificare se prezinti sub forma unui tabel, in care se inscriu datele valorice preluate din conturi. Balanta de verificare cuprinde toate conturile folosite de o entitate patrimoniala, avand inscrise in coloanele sale, pentru fiecare cont, urmatoarele elemente: © soldurile initiale; © rulajele perioadei curente; © totalul sumelor; © soldurile finale de la sfarsitul perioadei pentru care se intocmeste balanta respectiva. Functiile balantei de verificare se pot structura astfel: * functia de verificare a exactitafii ‘inregistrarii operatiunilor economice in conturi; © functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant: * functia de legatura dintre conturile sintetice si analitice; © funcjia de centralizare a existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale; © functia de analizi a activitatii economice. Balantele de verificare se pot clasifica dupa doua criterii: © dupa natura conturilor pe care le contin pot fi © balante de verificare a conturilor sintetice (generale); © balanfe de verificare a conturilor analitice. © dupa numarul de egalititi pe care le cuprind, balantele conturilor sintetice pot fi: © balanje de verificare cu 0 egalitate; © balan{e conturilor cu douad egalitat © balante de verificare cu trei egal Scanned with CamScanner© hulan(s de verificare cn patvu egalitati; Balanjcle de verilwcave ve iteemese, de regula, Iunar si or copul verificirii exactitafii inregistr’rii economice in contunt ¢i verificare avut mig Total sume Debitor [Creditor Pe king’ fige de cont si balanfe de verificare, in utilizeazi obligatorin Megistrele de contabilitate, care tipizate cu ajutoril eatora vx economico-financiare din contur legit contabilitiii sunt 1. Registra jurnal - este document contabil obligatoriu, inregistrarca opera(iilor economice si i cronologic’, pe masura efectuarii lor in timp, repre: contabili a uni entitii (Figura 16). REGISTRO URNA Ne] Data] Document ‘Simbol Conturi cr inepistraci| (fel, nr. data) | Explicayie [Debit [Credit Total Jun Tntocmit debitoare si creditoare si soldurile finale. Altfel 36 Scanned with CamScanneroperatiune este inregistrata in doua registre distincte: mai intai in ordine cronologica, zi de zi, in registrul jurnal, pentru ca lunar sa fie preluaté in ordine sistematicd, prin intermediul contului care o reflecta, in registrul cartea mare, care grupeaza totalitatea conturilor utilizate de entitate (Figura 17). Simbol cont [Suma —[Conturi corespondente —— Po Figura 17. Model formular ,,Cartea Mare- Sah” Registrul Inventar - este document contabil obligatoriu, in care se inregistreazi, pe baza datelor cuprinse in listele de inventariere si procesele verbale de inventariere, toate elementele patrimoniale de activ si pasiv, centralizate pe conturi si grupe de conturi, pana la nivelul posturilor din bilangul contabil (Figura 18). Nr. pagina. REGISTRUL INVENTAR ecapitulatia | Valoarea | Valoarea ‘Diferente din reevaluare elementelor | contabila |de inventar| (de inregistrat) ca rezultat al inventarieri inventariate ‘Valoarea Cauze diferente 1 z 3 a 5 jemit, Verificat, Figura 18, Model formular ,,Registru inventar” . Utilizarea documentelor primare in contabilitate jocumentele primare utilizate in contabilitate au calitatea de document cativ, fiind folosite de ciitre toti agentii economici. Acestea au un tt general specificat in Ordinului nr. 3512 din 27.11.2008, emis de Ministerul Economiei si Finantelor si publicat in Monitorul Oficial din 23.12.2008. Avand in vedere necesitatea de cunoastere a wutului si a modului de utilizare in activitatea practic’, documentele pot icturate in urmatoarea clasificare: e documente de evidenta a imobilizarilor (activelor fixe); e documente de eviden{a a valorilor materiale (active circulante); © documente privind evidenta marfurilor; * documente de evidenta operativa a muncii gi a salariilor; Scanned with CamScanner« documente privind eviden{a mijloacelor binesti gi a operatiunl, de deeontare, 1.6. Meeanismul contabil ~ imregiitra aliza conturilor contabily 1.6.1. Contul gi dubla ine Pentru atingersa financiare la um moment dat patrimoniului), se gle un procedeu specific metodei contabiliy “CONTUL”, prin intermediul ciruia se asigura urmiarirea gi controlul air, enjelor, ¢ ‘uw produs in decursul unei periox, tiune asupra bunurilor economice gi surselor de finantare. spului contabilitiii (de prezentare a poriy jor care 4 exis de g ontului 1.6.1.1. Definifi: Contul este un procedeu al metodei contabilitatii, ou ajutorul cfs s cronologic gi sistematic, in expresie valoricii, existenis ; migcarea bunurilor economice, sursele de formare a capitalului, dreptunl de crean{i gi obligaliile unei entitz{i economice. Necesitatea de folo: a contului a fost stabilité inca din cele mai vec! timpuri, acesta fiind considerat un instrument de lucru reprezentativ é contabilitafii, fiind chemat si raspundé mai multor cerinfe, care trepla Juat forma unor fune(ii specifice: e functia economica - fiecare cont reflecté un anumit bun econonik, sursi de finan{are, proces sau rezultat financiar, care detemiat insugi coninutul economic al contului respectiv; e funcjia stati - informatiile furnizate de conturi stau la bu determinarii unor indicatori statistici (volumul productiei globale, 2) productici de marfi ete.); funcjia de calcul - pe baza datelor din conturi se calculea! elementele patrimoniale in diferite momente ale activitatii, precums costul productiei, rezultat financiar ete.; e functia de control - datele si informajiile furnizate de conturlk contabile sunt folosite la controlul integritatii _elementel patrimoniale ale unei entitati; © funcjia de grupare - conturile din contabilitatea curenti cupri de stabilire a evoly;! clemente patrimoniale, care sunt grupate omogen (butt economice, surse de finanjare, rezultat economic etc.); 38 | Data I care a ay loc loperatiu: econom: (“in func: : Scanned with CamScanner9.1.2. Forma s functia de sistematizare - in ficeare cont se inregistreazi distinct operatiile economice care presupun o crestere separat fati de cele care determin’ micgorari ale aceluiasi clement: functia contabili - con{inutul economic al conturilor determina un anumit mod de inregistrare a existentului inijial, cresteri si micgor de clemente patrimoniale, dupa functiunea contabild a acestora de activ, de pasiv sau bifunctional. tructura contului “Contul are ca sarcini si inregistreze distinct toate modificarile de trimoniu (cresteri si micsorari), astfel incAt s& se poati cunoaste in orice pment totalul ficcireia, precum si clementele care au determinat aceste di fictiri. Din punctul de vedere al necesita de inregistrare in conturi se disting ai multe forme: forma bilateralé numita si forma clasica este formaté din doua parti aliturate si opuse, sub forma de balan{a (simbolizata prin litera ,,T”) in care se inscriu doua categorii de date informationale, respectiv: date generale gi date specifice (tabelul 4). Tabelul 4. Forma bilaterala a contului Datele generale Datele Datele generale Datele specifice specifice tla [Documentele] Explicajia | Cresteri/ | Data la |Documentele] Explicatia | Cresteri/ svt care stau la | operatici |Micgorari*| care a avut | care stau la | operatici |Micgo: economice loc baza__ |economice junca| inregistrate| loperatiunea| inregistrarii |inregistrate} ick economies | operat fie de con{inutul economic al fiecirui cont: debit sau credit: forma unilateral, conceputii si inlature dezavantajele formei bilaterale, const in prezentarea datelor generale o singura data, iar cele specifice sunt prezentate alAturat, in doud coloane distincte. La acestea mai apare 0 coloana in plus, care cuprinde soldul existent in cont, dupa fiecare operajiune economics inregistrati (Tabelul 5). 39 Scanned with CamScannerali a contului SO Datele specifice, ~~ “Creer | [le] in functie de conginuty, peli) Forma unila ale sunt ferns nenicie care navut | onto sta oc inten operates | aeratii geonomic al ecdrui cont ds, | conan peonomice LL aa s : oe $e Pleciind de la structnys contului in, forma bilateral’ GT"), in fg, este prezentat mndul de inrepistrare a urmatoarelor elemente specific cont: sold initial, rulsj dcbitor vvangi creditor, total sume debitoare «| creditoare, sold final debitar :au/;i creditor. Cc 300 700 1.000 1.000 Elementele care defines un cont sunt: ‘© denumirea sau titlul contului - exprima confinutul economic; elementului bilantier (bun economic, sursa de finanfare sau re economic) a curui eviden{a se realizeazi prin intermediul ex cont. © debitul si creditul — exprim& modalitatea de funcfionare a con! Orice cont confine aceste doua parti: in partea stanga (pe debits inregistreazi sumele cu care acest cont a fost debitat, iar in pr! dreapti (credit) se inregistreaz& sumele cu care acesta a fost ert in functie de tipul contului (de activ sau pasiv) vom avea dit!) cresterile si micsordrile intr-un cont (daca contul este de activ a pe debit avem cresterile si pe credit micsordrile si invers daci co: este de pasiv) e © explicajia operatiunii inregistrate — consta in prezentarea descrip a naturii operafiei contabile, care poate confine si numele pesos} fizice sau juridice, documentul justificativ inregistrat, nun‘! acestuia ctc.. * soldul initial (debitor sau creditor) cuprinde existentul & ') inceputul perioadei de gestiune, care in functie de tipul cont poate fi pe debit sau pe credit. 40 Scanned with CamScannerajul contului (debitor sau / si creditor) — cuprinde toate miscarile le sume care au avut loc in cursul unei perioade, care pot fi de atura cresterilor sau micgorarilor gi care sunt denumite generic tranzactii”. Acest rulaj poate fi debitor sau creditor, in functie de artea de cont in care au avut loc aceste miscdri patrimoniale (in tanga — debit, in dreapta — credit) si tinand cont de functiunea acestuia (de activ sau de pasiv); total sume (debitore sau/ si creditoare) — se calculeazé prin insumarea rulajului cu soldul initial al contului. In functic de soldul initial debitor sau creditor si de migcarile care au avut loc in cadrul contului (de rulajul debitor sau creditor), avem total sume debitoare gi/sau creditoare; soldul contului (SD sau SC) — reprezi cont la un anumit moment de timp, care se calculeazA ca diferent dintre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare. Relatii de calcul pentru sol co SD=TSD - TSC, cand TSD > TSC o SC=TSC -TSD, cand TSC > TSD o TSD-—TSC = 0, cand TSD = TSC, atunci se spune ca contul s-a soldat. ta existentul valoric al unui . Reguli de functionare a conturilor functie de modul de reprezentare a elementelor de activ sau de pasiv lantul contabil, conturile se clasifica astfel: conturi de activ, care cuprind posturile din partea de activ a bilantului si reflecta existenta si miscarea elementelor de activ; conturi de pasiv, care cuprind posturile din partea de pasiv a bilanjului si reflecta existenta si miscarea elementelor de pasiv; cipalele reguli generale de functionare a conturilor sunt: conturile de activ: © incep s& functioneze prin debitare cu existentele initiale (soldurile initiale), preluate din activul bilanqului initial; se debiteaza cu cresterile de active si cheltuiel se crediteazd cu micsorarile de active si cheltuieli; la sfarsitul perioadei prezint’ numai sold final debitor sau sunt soldate (sold zero). conturile de pasiv: © incep sA functioneze prin creditare cu existentele initiale (soldurile initiale), preluate din pasivul bilanjului initial: 000 41 sera Scanned with CamScanner© se creditenss cu cregterile de pasive si venituri; © se dehiteara ev micgorivile de pasive si venituri; © Ja sfaryital periomte’ prezinté numai sold final cred t unt soldat ‘| Conturile care se supun numai uncia din regulile enumerate Mii numese conturi monefianefionale 14 gi conturi care se supuy , reguli, fiind demnnite contri bifmetionale. Ele incep si functioneze debitare, fie prin creditare i fiol prezenta fie sold final debitor, fie 5,! creditor (ex. contul 121 “Prelit gi perderc” care atunci cand are sold, avem pierdene, iar atunet cand are sold creditor, avem profit). 1.6.1.4, Dubla inreg Dubla inregistrare prosupune fnregistrarea concomitent& $i cu sg, sumi a une? operatii economice, in cel putin dou’ conturi, unul g debiteaza si altul care se erediteaz. Aceste conturi in care are Ig. inregistrare sunt denumite conturi corespondente, regulile de corespoy:) fiind stabilite legisativ prin functiunea conturilor. re 51 corespondenja contu 1.6.2. Anal ra contabili a operafiunilor economico-financiare in vederea inregistririi corecte in conturi, fiecare operatiune econ: trebuie si fie supusi unui proces de analizi contabild. Analiza contabili consti in cercetarea fiecdirei operatiuni econoni baza documentelor justificative i descompunerea in elemente compo in vederea cunoasterii conturilor corespondente (debitoare si creditears influenfei pe care operatiunea economici o are asupra lor. Tot pentru realizarea unei analize contabile pertinente trebuie #) verifice si respectarea celor trei ecuatii fundamentale, respectiv: * ACTIV = PASIV, atunci cand se analizeazi modificarile bili) prin prisma dublei reprezentari a patrimoniului; e ACTIV = CAPITAL PROPRIU + DATORI, atunci cial analizeazi modificarile bilantului prin prisma_ structurilor &* legate de evaluarea pozitiei financiare a entitatii; e DEBIT CREDIT, atunci cénd se analizeazi modifi) intervenite in balanja de verificare. Analiza contabil’ are la baz mai multe etape succesive: e determinarea naturii operafiunii economice; determinarea modificarii elementelor bilantiere; ¢ stabilirea conturilor corespondente; 42 Scanned with CamScanner 1.6.3- Fo jnregis exprin Formuiplicarea regulilor de functionare a conturilor; itocmirea formulei contabile. ctul contabilitatii, avand la baz& aceste ecuatii, consta in evidenta, , analiza si controlul raporturilor dintre destinatie si provenienta gi utiliziri, cu scopul de a dezvalui situatia financiara, rezultatele si icirile intervenite intr-o entitate. intermediul acestor ecuatii se urmaregte: abordarea juridica si economica a contabilitatii; explicarea mecanismului partidei dublei; rezentarea raporturilor privind situatia si pozitia financiara; identificarea echilibrului specific activitatilor interne; stabilirea surselor de finantare; precizarea modului de intrebuinfare a valorilor in cadrul activitatilor desfagurate. ‘ormula contabila rmula contabila este 0 modalitate de inregistrare, folosind dubla Strare in conturi corespondente, a fiecdrei operatiuni economice ate valoric. a contabila este formata din urmAtoarele parti componente: ' contul corespondent debitor, scris intotdeauna in partea stangi a cealitatiis contul corespondent creditor, scris intotdeauna in partea dreapta a egalitatii; semnul ,,—” care reprezint& egalitatea valoricd dintre sumele inscrise in conturile corespondente; . sumele inscrise in conturile corespondente. \rticolul contabil cuprinde pe léng&i elementele descrise la formula abil si alte elemente specifice, precum: . data la care a avut loc operafiunea economic’; , documentul justificativ care sta la baza operatiunii economice; , explicatia operatiunii economice. ‘ormulele contabile se pot clasifica in functie de numarul de conturi sponclente si scopul pentru care se intocmese, astfl: in functie de numarul conturilor corespondente sunt: © formule contabile simple, © formule contabile complexe; © formule contabile compuse. dupa scopul pentru care se intocmese sunt: 43 Scanned with CamScannero formule contabile de inregistrare curenta © formule contabile de corectare, numite si de stornare, ¢ randul lor pot fi: de stornare in negru si de stornare int 1.6.4. Planul de conturi si clasificarea conturilor Planul de conturi reprezinta un tablou al tuturor conturilor, in « caruia fiecare cont corespunde unui element patrimonial. delimitat pr denumire si simbol cifric, incadrat intr-o clasé si grupa. conform in vigoare. Simbolizarca conturilor din planul de conturi se face in si de numerajie zecimal, prin aceasta asigurandu-se o uniformitat con{inut, functie, forma si structura, conform exemplului din Figura 2 fi] oy 1 qt > Clasa 1 — Conturi de capitaluri > Grupa 10 — Capital si rezerve * Cont sintetic de grad I~ 101 Capital 1 sintetic de grad H — 1011 Capital subseris nevarsat ——* Co Figura 20. Simbolizare si compunere cont Clasificarea conturilor presupune gruparea acestora prin intermediul 2 criterii: © dupa continutul cconomico-financiar, conturile seg funetie de natura elementelor patrimoniale si procesele econe care le reflect) in: conturi de bunuri cconomice, conturi de conturi de cheltuicli si conturi de venituri; © dupa functia contabila, conturile se diferentiaza in: conturi de 3 conturi de pasive, conturi bifunetionale. * dupa sfera de cuprindere, conturile se clasi conturi analitice. Modalitatea de prezentare si calcul a situatiei patrimoniului rezultatului obfinut intr-o entitate este data de planul de conturi uti care la modul general cuprinde: in: conturi sin Scanned with CamScanner1 — Conturi de capital (capital, rezerve si fonduri, rezultat reportat. patrimonial, fonduri cu destinatie speciala, provizioane, i asimilate); 2 — Conturi de active fixe (active fixe necorporale; active fixe ale; active fixe in curs si avansuri pentru active fixe; active derea de valoare a activelor fixe); a 3 — Conturi de stocuri si productie in curs de executie (stocuri de iterii si materiale, instrumente financiare derivate, productia in curs de utic, produse, stocuri aflate la terti, animale si pasdri, marfuri, nbalaje, ajustiri pentru deprecierea stocurilor si productici in curs de kecutic); lasa 4 — Conturi de terti (furnizori si conturi asimilate, clienti si conturi imilate. personal si conturi asimilate, asigurari sociale, protectia sociala i conturi asimilate, bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurarilor ale de stat si conturi asimilate, debitori si creditori diversi, debitori si ditori ai bugetelor; conturi de regularizare si asimilate, decontari, tri pentru deprecierea creantelor); lasa 5 — Conturi la Trezoreria statului si biinci comerciale (investitii pe en scurt, conturi la Trezoreria statului si binci, casa si alte valori, ereditive, disponibil din veniturile fondurilor speciale, viramente interne, ovizioane pentru deprecierea conturilor de trezoreri lasa 6 — Conturi de cheltuieli (cheltuicli privind stocurile, cheltuieli cu ucrarile si serviciile executate de terti, cheltuicli cu alte servicii executate terji, cheltuicli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, cheltuieli personalul, alte cheltuieli operationale, cheltuicli financiare, cheltuieli ile, provizioanele gi ajustirile pentru depreciere sau pierdere cheltuicli extraordinare); Jasa 7 — Conturi de venituri si finantari (venituri din activitati economice, te venituri operationale, venituri din productia de active fixe, venituri fiscale, venituri din contribujii de asigurari, venituri nefiscale, venituri re, finanjari, subventii, transferuri, fonduri cu destinatie speciala, nituri din provizioane si ajustiri pentru depreciere sau pierdere de aloare, venituri extraordinare); Jasa 8 — Conturi speciale (active fixe si obiecte de inventar primite in folosinja, imobilizari corporale luate cu chirie, valori materiale primite prelucrare sau pastrare, debitori scosi din activ, urmariti in continuare, devente, locatii de gestiune, chirii gi alte datorii asimilate, stocuri de tura obiectelor de inventar, publicatii primite gratuit in vederea shimbului international, abonamente la publicatii, imprimate cu valoare 45 Scanned with CamScannercu decontare ulterioara, ipoteci imobiliare, valori materiale sy, sechestrului, garantie bancari pentru oferta depusa, garantie banca, buna executie, disponibil din garanfia constituit& pentru buna ex dobanzi de platit, dobanzi de incasat; garantii legale, creanje fiscale), *Clasa 9 — Operatiuni in afara bilanfului (folosirea acestor contuyi optionala), sunt conturi destinate pentru evidentierea operatiilor econony in contabilitatea de gestiune. 1.7. Forme de prelucrare a datelor in contabilitate in Romania, datele contabile ale unei entitati pot fi prelucrate folog, una din urmatoarele forme de contabilitate ,,pe jurnale” sau ,,maestns (Tabelul 6): Tabelul 6. Forme de prelucrare a datelor contabile [ Forme de preuerare Caracteristicile formelor de prelucrare | | a datelor contabile Pe jurnale = jumalele deschise pentru ereditul fiecirui cont dezvola | conturi corespondente debitoare la finele luni; = tulgjele debitoare ale conturilor se preiau din jumale i Jumalul Cartea mare iar cele creditoare se preiau direct dn jumalele deschise pentru fiecare cont Maesirvseh = dezvoltarea pe conturi corespondente debitoare $1 creditow! pentru fiecare cont. - in registrul Cartea mare sah se vor prelua rulajele direct din fisele de cont deschide pentru cele doud parti ale contul Datele contabile in forma de inregistrare “maestru-gah” pentru a §| contabilizate trebuie si parcurga urmatorii pasi: verificare si prelucrare | documentelor justificative (calculare, semnare, anexare alte documente etc}, contare si inregistrare prin utilizarea formulelor contabile si trecera| acestora in notele de contabilitate (care se centralizeaza in registrul jumal). La fiecare inregistrare contabila datele din registrul jurnal se preiau sis inregistreaz4 simultan in figele de cont pentru operatiuni diverse sau pentt| valori materiale (in funcjie de specificul elementului inregistrat), pentru @ putea fi regasite si in eviden{a analitica, iar in figele sintetice gab, pent evidenta sintetica. Lunar se intocmeste balanfa de verificare analitica (pentru conturile dezvoltate in analitic), in functie de particularitatile si necesitatile ¢ evidentiere a datelor si balanta de verificare sintetic&é (prin centralizare® conturilor analitice), pe baza datelor din conturi aflate in figele sintetice sah Scanned with CamScannerularele specifice acestei forme de inregistrare sunt jurnalul de are, care asigura inregistrarea cronologica si fisele sintetice sah, {gurd inregistrarea sistematica’ a operatiilor economice si financiare. atic, forma de inregistrare maestru gah se prezinta ca in figura 21. Documente justificative (Facturi, N.LR., bonuri de consum etc.) = Primirea gi verificarea documentelor justifieative Prelucrare ji contare Torewistrare sistemaric® Registru Jumnal Fise de cont Gruvare si central Balange de verifieare Verificare Corectare prin fncrgictrara/etnenare Lisrare oi cemnare Intocmire ‘Situapii financiare strare ,,maestru-gah” Figura 21. Schema de inregi 47 ae Scanned with CamScanner2. Contabilitatea capitalurilor 2.1, Nofiuni generale stiinta, informatia. pamantul), contribuie la crearea de bunuri avind final realizarea unui beneficiu (profit). Capitalul reprezinta sursa de provenien{a a activelor unei entitay considerat 0 surs societatea igi procura mijloaccle economice (utilaje, cladiri, mijla transport, stocuri de materi p necesare des i activitafii in seopul obfinerii de profit. Capitalul formeazi la infiintarea societafii, iar pe incetarea activi Potrivit Legii Contabilitatii nr. 82/1991 capitalul total al unei¢ capital strain si provizioane reglementate. Capitalul propriu este format din: capital social, rezerve, prim capital. rezultat reportat, rezultat din exercitiului curent, cAstis pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlugr sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii si provizioane. in structura capitalului propriu un loc important il reprezinti social. care este acea parte de capital pusa la dispozitia entitati proprietari (actionari/asociatii) ca aport in natura gi/sau in numerar apartine acestora. Aportul reprezinta valoarea pe care asociatii/actionarii se angaj aducé la infiinjarea unei societati si imbraca& doua forme: in bani sa natura (pot fi bunuri de natura activelor imobilizate sau circulante). societijilor de capitaluri) sau parti sociale (in cazul societatilor de pers Marimea actiunilor si/sau partilor sociale se stabileste 1a infiinqarea o fractiune din capitalul social al unei societ&{i si cunoscéndu-se nut valoarea nominalé se poate determina valoarea totala a capitalului dintr-o entitate: 48 Scanned with CamScannersocial (CS) = Numiar de actiuni (A) x Valoarea nominala (VN) social(CS) = Numar de parti sociale(PS) x Valoarea nominala (VN) ea reprezinta o fractiune a capitalului unei societati (in comandita si pe actiuni), care se coneretizeaza intr-un titlu de valoare si care nr. 31/1990 a societatilor comerciale cuprinde: denumirea socictijii, durata contractului de socictate, numarul din registrul Jui in care este inregistrat4 socictatea, capit inala a actiunilor. Spre deosebire esc sub forma unor inscrisuri (acte cu 1 dreptul posesorilor (actionaritor) sf participe la formarea ia. Prin achizitionarea de actiuni acestora (actionaru!) tlevine coproprietar deoarece inta titluri de proprietate. ile sociale spre deosebire de actiuni au valoare egal si sunt ntate de un certificat cliberat fiecarui asociat de catre Oficiul trului Comertului, care cuprinde: denumirea socictitii si capitalul 1, numarul si valoarea unitard a partilor sociale, numele titularului. ‘apitalul strdin este partea de capital (imprumutat) care provine de la persoane, care se ramburseaz la un termen viitor (la scadenta). Acest strain de regula este purtator de dobanda. Capitalul strain poate fi nat din: imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, credite bancare pe en mediu si lung, datorii legate de participatii gi alte imprumuturi si ii asimilate. Capitalul propriu impreuna cu capitalul strain pe termen lung formeaz’ Jurile permanente ale entitatii. Reflectarea in contabilitatea financiara pitalurilor societatii comerciale se realizeazA cu ajutorul clasei de ri nr. 1 din Planul de conturi general. ‘onturile de capitaluri cuprind conturile care reflecti sursele unei ti, ele fiind elemente de pasiv. Acestea incep si functioneze prin a Jul social, numarul de ile sociale, actiunile se regi ste tuirea rezervelor), se debiteazA cu micsorarile de pasiv (la constituirea elor), iar soldul final creditor reflecta sursele neutilizate (inca existente). incipalele forme de capital, prevazute in planul de conturi general capital si rezery rezultat reportat (profit nerepartizat (+) sau pierdere nea rezultat exereitiu financiar (profit (+) sau pierdere (-)); tiguri sau pierderi legate de emiterea, rascumpara cedarea cu titli gratuit sau anularea instrumentelor de coperita(-)); Vanzarea, pitaluri 49 — Scanned with CamScannerin bilanqul preseurt 1. Capital si re 1. Capital subseris:(prezentand IL, Prime de capital II. Rezerve din reevaluate IV. Rezerve LVL Profitul sau pierderes cxcrcitiului financiar_ 2.2. Continutul cconomic si funefiunea conturilor de capitaluri Capitalul une! societiii repre caracte investite in active de ciitre propri persoane (capitaluri imprumutate § 2.2.1. Capital gi rezerve in contabilitate, in categoria conturilor de capital si rezerve se includ: 2.2.1.1. Capital social Capitalul social reprezint&’ un element patrimonial care este exprimat expresie baneasca si cuprinde valoarea total a aporturilor (in natura sau bani) subscrise de asociaji sau actionari la constituirea unei entitati. Ace se constituie la infiinfarea entitatii, putandu-se majora sau diminua in ? Ristea, M., coordonator, Contal Bucuresti, 2005, p.55. propriis provizioanc; imprunuturi gi datorié asirailate. it conturile de capitaluri se regasesc grupate sub rea form o separat capitalul varsat si capitalul nevarsat) pierderea reportat inti sursa de finantare a acesteia avand fiind echivalentul valoric al res ari (capitaluri proprii) sau de i datorii pe termen mediu si lung)”. fi definit stabil si poat capitalul social sau patrimoniul regiei; primele de capital; rezervele din reevaluare; rezerve; rezerve din conversie (apar numai in situafiile financiare consolidate); interese care nu controleazi (apar numai in situafiile financi anuale consolidate); actiuni proprii. ate financiaré, Editura universitara, Edigia a 50 = Scanned with CamScannerhotararea Adunirii generale a actionarilor, in cazul societatilor pe actiuni lu a asociatilor in cazul societatilor de persoane, potrivit legislatiei in oare (Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, statutul si itractul de socictate). Capitalul social imbraca doua forme: * capital subscris nevarsat, care reprezinté capitalul pe care proprictarii sau asociatii s-au angajat s4-l puna la dispozitia societafii (valoarea fiind inscris4 in actul de constituire si reprezinta acordul de voin{a al partilor); capital subscris varsat, care reprezint& acel capital care a fost depus in numerar si/sau in natura de c&tre asociati sau actionari (valoarea regasita in extrasul de cont deschis la 0 institutie bancara). Potrivit Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitajii nr. 82/1991 . 36 avem urmitoarea definitie: ,, Capitalul social este egal cu valoarea eminald a actiunilor sau partilor sociale, respectiv cu valoarea aportului i numerar sau in natura, a rezervelor incorporate $i a profitului repartizat entru. majorarea capitalului sau altor operatiuni care conduc la lodificarea acestuia’®. Pe parcursul activitajii unei societati, capitalul social poate fi majorat capitalizarea profitului sau aporturi noi in bani si/sau in natura) sau derilor) numai in condifiile legii $i conform clauzelor prevazute in actele constituire. Capitalul social este evidentiat in pasivul bilantului unei societati si rezint& o datorie a societatii fafi de proprietari (actionari sau asociati). el capitalul social devine un pasiv propriu intangibil pana la lichidarea in statutul de infiinfare al unei societtii se mentioneazi modul de stituire a capitalul social si cota de participare a fiecdrei persoane (in 1 in care existé mai multe persoane) care participa la constituire. Aceste ditii au un dublu rol: odata pentru intreprinzatori (asociati sau actionari) va realiza cu usurin{a identificarea in documentele de constituire si in cele mtabile a modului de constituire si a cotei de participare, iar in al doilea \d pentru persoanele fizice i juridice cu care o entitate realizeazi diverse ranzactii, statutul va fi sursa de informatii la care se va putea apela pentru tabilirea proprictarilor si a cotei in care acestea raspund cu patrimoniul in latiile economice si juridice. Regimul juridic al capitalului este stabilit in functie de forma de Sistemul Contabil al agentilor economici, Regulament privind aplicarea Legii Mtabilititii 82/1991, Ministerul Finantelor, 1994, p. 24. — Scanned with CamScannerproprictate”: ela socictatea in nume colectiv (SNC) sau la societatea in comay simpla (SC), constituite prin contract de societate incheiat in autentica se mentioneaza aportul fiecdrui asociat in numerar bunuri, valoarea lor gi termenul pana la care se va varsa inj capitalul social subseris; e la societatea pe actiuni (S (SCA) constitute prin contract de societate si statut , capitalul sy nu poate fi mai mic de 90.000 lei (echivalentul in lei a 25.000 ¢% si poate fi adus ca aport de minim 5 actionari. La constip capitalul social varsat trebuie si fie de cel putin 30% din subseris, iar diferenta va trebui sa fie depusa in termeni de 121 la emiterea actiunilor. Capitalul social astfel constituit va fi divi pe un numar de actiuni gi la o valoare nominala_prestabil precizandu-se felul actiunilor: nominative sau la purtator. Nu actionarilor nu poate fi mai mic de doi. © la societatea cu raspundere limitata constituita prin contract g societate si statut, numarul de asociati este limitat la maxim 50, capitalul social nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in pi sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei. Aportul in naturi acest tip de societate nu poate fi mai mare de 60% din capit social. in contabilitate contul de capital social se desfagoara analitic pe fie actionar sau asociat, tinandu-se astfel o evident&é a numéarului gi val tipului de actiune (ordinara sau preferentiala). Evidenja operatiilor financiare cu privire la constituirea, majorarea diminuarea capitalului social se realizeaz& cu ajutorul conturilor din gmp 10, evidentiate in tabelul 7, de mai jos: Tabelul 7. Conturile sintetice - Capital [10. CAPITAL STREZERVE 1015. Patrimoniul regiei (P) 101. Capital*® 1016. Patrimoniul public** (P) 1011, Capital subscris nevarsat (P) 1012. Capital subscris varsat (P) "in functie de forma juridicd a entitafii se tnserie: capital social, patrimoniul regiel: ** Acest cont mai apare doar la entitayile care nu au finalizat procedurile legale de transfer al bunurilor de natura patr miului public. ° Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale 52 Scanned with CamScannerzentata detaliat in Anexa 2, iar ali de baza: © parte de debit in a contului: ‘unctiunea conturilor de capital este pr: poate fi infeleas4 prin urmitoarele reg toate conturile din aceasta grupa vor prezenta partea stanga si o parte de credit in partea drea Titlul contului Debit Credit Totdeauna * dcoarece conturile capital sunt conturi de pasiv, intotdeauna cresterile vor fi prezentate in partea de credit iar descresterile pe ‘Cresteri::: Credit ont de capital © inregistrarile contabile pot fi realizate ataét cu semnul ,.+” cat gi cu semnul ,-’ Cresteri TIESIRI INTRARI (stornari) “-" man Descresteri TESIRI INTRARI me (storndri) “-" © 0 inregistrare reprezentind subscrierea capitalului la infiinqarea unei societati, va fi de tipul: Cont de Decontari cu = Cont de Capital asociatii privind capitalul subscris nevadrsat * 0 inregistrare reprezentind varsarea capitalului (depunerea la banca), va fi de tipul: Scanned with CamScannerCont de Contr cupente I bar ont de Capital SUbsc rie; Nevenaat in carl i vy “Apia prin pent a in tipo an 8 lacanerie Cont de Necontini ex Social privind capitalul Cont de Conturi curente, Te beinei sau/si Cont de Imnebiliriri Sau/5i Cont de Stovuri de materi prin gi Cont de Capital 9. levi ann cite i concomitent » bani et gi italului: Inlui acon ii sav acfionarii. subscriu congy a _ . i'-— a Cont de Det ont de Decontg,; asociatii privind cay Hf Cont de Capita, subscrigs Virsa} itu jn natura, inregistrarifg \w Cont de Capit subscris NeViirgy, Cont de Decontér w asociatii privind Capital Cont de Capita] subscris varsat Subscris neviirsat 22.1.2. Prime legate de capital Primele legate de capital reprezinti excedentul dintre valoare Gmisiune si veloarea nominal a ac{iunilor create pentru remune porturilor, provenite din actiuni de fuziune sau de conversie ao bligatuni jn acfiuni, in cadnul primelor de capital ‘Se includ maim ‘puri de prime diferenite, in funcjie de momentul in care s-2 gear! parifia acestora’ * primele de emisiune apar in momentul emisiunii de noi adie} avand ca urmare o crestere de capital. Se caleuleaza ca diferet} die pel de nisin a olor afin (ma, mae) sve: nominali (mai micd). Acestea au un rol dublu: si acop 54 Scanned with CamScanner logtheltuielile de emisiune a actiunilor si s& egalizeze drepturile ctionarilor noi cu cele ale vechilor actionari, prin compensarea liferen{ei dintre valoareca nominala si valoarea contabilé a vechilor ctiuni rimele de fuziune apar in momentul fuziunii a cel putin doua entitati. Se calculeazi ca diferenja dintre valoarea contabili si valoarea nominala a actiunilor. Sunt o modalitate prin care capitalul social al unci socictati poate s& creasca prin fuziunea cu_o alté societate, ceca ce presupune emiterea de noi actiuni (dat fiind ca valorile de capital ale fiecareia sunt diferite). primele de aport apar in momentul in care are loc o cregtere de capital prin aport in natura. Se calculeazi ca diferenta dintre valoarea contabilé a unei actiuni si valoarea sa nominala. Capitalul social al unei societi{i poate si creasca prin aportul in natura, care apare dupa evaluarea contributilor in natura si care presupune emiterea de noi actiuni. primele de conversie a obligatiunilor apar ca urmare a dorintei proprietarilor de obligatiuni de a transforma obligatiunile in actiuni (devenind coproprietari ai entitatii). Se calculeaza ca diferenta dintre valoarea nominala a obligatiunilor corespunzdtoare imprumuturilor obligatare si valoarea actiunilor proprii emise. Se stabilesc cu ocazia conversiilor datoriilor in actiuni. 1 contabilitatea financiara conturile contabile sunt conform tabel 8: Tabelul 8. Conturi sintetice — Prime de capital 0. CAPITAL STI REZERVE 1043. Prime de aport (P) 04. Prime de capital 1044. Prime de conversie a obligatiunilor 041. Prime de emisiune (P) in actiuni (P) 042. Prime de fuziune/divizare (P) Functiunea conturilor de prime de capital este prezentat& detaliat in a 2, iar aceasta poate fi inteleasi prin urmitoarele reguli de baz: toate conturile din aceast& grupi vor prezenta o parte de debit in partea st€ngi si o parte de credit in partea dreapt& a contului; SS Scanned with CamScanneraie cay 0 v0¢ awe Jooren dst tee , 6 seb baBTA 12 / ; a ee ’ . # NVI by : ie Tedsiias | Mbapes e242 we er Ait) rm 4 pedo I 7 fies wa 1 4 i . nero Wee ATT AAN Mp ert 140 Wisse wate princi borer Mit) pom rebip J Sp pads NN habisees ein Mate), FPEAN Mi td ~ BIN NEPAL He Hin) . . PEA Mie Ae perilen Aiea dM Hier ttadalibete bo tn PATA Wi eiibiteiien be yar beeen BRYAN HEH ot Deh SoH IN YIN Ibhmes HSE YH Aid Prete daiditeddhe EAD EHY b ? , Pale 1 1 nd wittetien erere WI PVAL ABE AEE iM Meer ve Hitt te i) eaibinilin lee pesegye hin ie ys tatoo he Hei tickee pitied W Telnet pede / Bist 144 1H HAL Meet weeenge 7 smo vies deo dete WMA 9h 11 jrvtt shes wor ebid 18 peeboce che sesepehte a meserterbied Scanned with CamScannerYitlul contului Rebit Credit ‘Totde@auna de prime de capital sunt conturi de ile vor fi prezentate in partea de arten de debit; e deoarece contri UDese Prime de capital ranile cont Cresteri + Descresteri INTRARI (stornari) "-" © 0 inregistrare repr d subscrierea capitalului impreuni prime legate de capital, va fi de tipul: Cont de Decontéri cu = Cont de Prime de capitd| asociatii privind capitalul (prime de emisune) ® 0 inregistrare reprezentind 0 majorare de capital social cu prittl capital ca urmare a incorporarii acestora, va fi de tipul: Cont de Prime de capital | mam Cont de Capital subscris varsat 56 Scanned with CamScannerRezerve din reevaluar dou’ momente succesive, cel de achizitie (primul moment) si cel in realizeazi reevaluarea (al doilea), apar de obicei diferente de valoare intervine uzura fizicd si moralai, care poate si duca la cresterea sau dimpotriva la diminuarea patrimoniului apare inflatia, care determina cresterea pre{urilor cu implicare directa asupra cresterii valorii patrimoniului {ara noastra, reevaluarea este numiti “reeval rece conform Regulamentului de aplicare a Legii contabi 1991 Ia pet. 54 lit. c, reevaluarea nu se poate face decat ..in baza unei Iegale exprese”. in contabilitate in urma rcevaludrii, diferentele nal Accounting rds), O.M.F.P. nr. 3055/2009 si a Legii contabilitatii nr. 82/1991, inta rezerve din reevaluare si trebuic reflectat in contabilitate. Acesta de soldul rezultat din diferenja dintre valoarea actuala (mai mare) si rea inregistrati in contabilitate (mai mici) a elementelor de activ supuse reevaluarii in conditiile legii. In contabilitatea financiara evidenticrea lor din reevaluare se realizeaza prin intermediul contului contabil flect’ rezerve din reevaluare conform tabelului Tabelul 9. Cont sintetic — Rezerve din reevaluare 10. CAPITAL SI REZERVE 105, Rezerve din reevaluare (P) ctitinea conturilor de rezerve din reevaluare este prezentata detaliat xa 2, iar aceasta poate fi infeleasd prin urmitoarele reguli de baza: toate conturile din aceasta grup vor prezenta © parte de debit in partea stnga si o parte de credit in partea dreapta a contului; ll Scanned with CamScannerDebit Credit deoarece conturile de rezerve din reevaluare sunt cont intotdeauna cresterile vor fi prezentate in partea deseresterile pe pariea de debit; Titlul contului Totdeauna Rezerve din reevaluare Debit Cre inregistririle cont: semnul i Cresteri TESIRI (stornari) “-" Descresteri IESIRI .e © 0 inregistrare reprezentaind o crestere de valoare a unor in caurmare a reevaludrii, va fi de tipul: Cont de Imobilizare corporald sau necorporala © 0 inregistrare reprezentand surplusul de valoare re: reevaluarii $i capitalizarea acesteia, va fi de tipul: 58 Scanned with CamScannerCont de Rezerve din Cont de Rezerve pentru reevaluare surplusul realizat din reevaluare © inregistrare reprezentiind o micgorare de valoare a unor imobili ca urmare a unci alte reevaluarii (micgorare sub valoarca in contabila), va fide tipul: ont de Rezerve din Cont de Imobilizare reevaluare = corporala sau necorporala si ont de Cheltuieli privind Cont de Ajustari pentru ajustarile pentru ea deprecierea deprecierea i imobilizarilor imobilizarilor 1.4. Rezerve Rezervele in termeni economici reprezintaé beneficii care au fost lizate de catre o entitate, fie ca urmare a unei cerinte legislative se, fie ca urmare a hot&rarii adunarii generale a actionarilor sau la o decizie ulteriora a entitatii, de transformare a acestora. Conform Legii nr. 31/1990, societatile comerciale pe actiuni si ietatile cu raspundere limitat& sunt obligate s-si constituie rezerve, ezervele sunt considerate resurse economice, care se regiisesc in ra pasivului sub urmatoarele forme: rezerve legale; rezerve statutare sau contractual alte rezerve. erva legald se constituie din profitul realizat de catre toate tatile comerciale, conform prevedcrilor legale: ,.Din profitul societatii 59 Scanned with CamScannerse va prelua, in fiesare an, eel putin 5% pentru formarea fondului de re pana ce acesta va atinge minimum a cineea parte din eapitalul social in fondul de tezerva lepali se inelude gi diferenta de pret objinuy vanzarea actiunilor la up pret mai mare deedt valoarea nominal, asta diferent nu este intrebuintat& la acoperirea _cheltuicliloy erva legali poate fi folosita asta nu poate fi distribuita asoci emisiunea sau eu amnortizarea, Ke: eresterea capitalului social, dae ay existind obligativitatea re Rezerva statuaré 3 contituic anual din profitul societatii, conf prevederilor din statutul acesteia, Adunarea generala ordinara are obli de a constitui accasti tezerva anual, din profitul net obtinut, in cote: limitele prevazute de statut. Rezervele statutare pot fi folosite pe acoperirea picrderilor din anii precedengi sau pentru majorarea capita social Alte rezerve se pot constitui de citre societatile comerciale, dact exist prevederi exprese in legislatie sau in statut. Acestea se consini facultativ. din profitul net pentru acoperirea picrderilor sau pentru scopuri, conform hotiriirii adunarii generale a asociatilor sau actionarilard coniabilitarca financiari, conturile contabile care se folosesc atunci cé gistram rezervele sunt structurate conform tabelului 10: Tabelul 10. Conturi sintetice - Rezerve TREZERVE 1065. Rezerve reprezentand surplusul realizal | 108. Rezerve din rezerve din reevaluare (P) 1061. Rezerve legale (P) 1067. Rezerve din diferente de curs valutar in | 1063. Rezerve statutare sau relatie cu investitia net contractuale (P) (Pr) | 1064, Rezerve de valoare justi* | 1068, Alte rezerve (P) i) _. 107. Rezerve din conversie* (A/P) [acest cont apare mumai in sitwapiile financiare anuale consolidate. Functiunea conturilor de rezerve este prezentata detaliat in Anexa i aceasta poate fi injeleasa prin urmitoarele reguli de bazai: © toate conturile din aceasté grupa vor prezenta o parte de debit partea sténga si o parte de credit in partea dreapta a contului; ' Legea 31/1990 privind societajile comerciale, Monitorul Oficial nr, 1066/17. nov. art, 183. 60 Scanned with CamScannerTitlul contului Debit Credit Totdeauna deoarece conturile de rezerve sunt conturi de pasiv, intotdeauna cresterile vor fi prezentate in partea de credit iar descresterile pe partea de debi Rezerve inregistrarile contabile pot fi realizate atat c semnul ,,-” Cresteri INTRARI (stornari) * re Descreste IESIRI INTRARI we (stornari) © _ 0 inregistrare reprezentind o crestere de rezerve legale, va fi de tipul Cont de Repartizarea — Cont de Rezerve profitului = . Rezultatul reportat al exercitiului financiar ezultatul reportat reprezint& rezultatul exercitiului precedent, care se © concretiza in: profit nerepartizat sau pierdere neacoperiti. Profitul spartizat poate fi atunci cand Adunarea generala a actionarilor nu s-a rat in privinia repartizirii lui. Pierderea neacoperita poate fi in cazul aceasta nu mai poate fi acoperita din rezultat, sau nu s-a hotarat asupra 6l Scanned with CamScannermodului de acoperire a acesteia de citre Adunarea generala a action) asociatilor proprie de finantare, urmin, upra distribuirii lui pe anumite destinatii, ding ic, iar altele prin statul entitatii. Evidentier,’ conturilor contabile se face conform tabelului ulterior si se ia decizii unele pot fi stabilite de leg contabilitatea tinanci: 1 in LTATUL REPOR 117. Rezutatul reportat 1171. Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat san pict neacoperita (AP) 1172, Rezuttatul reportat prowenit “lin adoptarea pentru prima data a TAS, mai belul 11 -- Rezultatul reportat r 1174, Rezultatul reportat provenit din vorectarea erorilor contabile (A/P) Itatul reportat provenit din la aplicarea Reglementarilor contabile conforme cu Directiva alV-aa tilor Economice Europene (A? | apare doar la entitatile care au aplicat Reglementarile contabile aprobat prin OMEP nv. 94/2001 si pana la inchiderea soldului acestui cont. Funetiunea conturilor de rezultat reportat este prezentat’ detaliat; Anexa 2, iar aceasta poate fi in{cleasa prin urmatoarele reguli de bazi: © toate conturile din aceasta grup& vor prezenta o parte de debit! partea sting’ si o parte de credit in partea dreapta a contului; Titlul contului Debit Credit Totdeauna ¢ deoarece conturile de rezultat reportat sunt conturi bifunetiond intotdeauna cresterile vor fi prezentate in partea de credit 3 descresterile pe partea de debit; Descresteri “Cont Rezultat Deb reportat © inregistrarile contabile pot fi realizate atat cu semnul ,,+” eat $i cv semnul ,,-”: 62 Scanned with CamScannerIESIRI INTRARI (stornari) Se Descresteri IESIRI INTRARI E we (stornari) “-" © 0 inregistrare reprezentand inchiderea contului de profit si pierderea si transferarea acestuia asupra contului de rezultat, va fi de tipul: Cont de Profit sau = Cont de Rezultat bierdere reportat © 0. inregi rare reprezentind repartizarea rezultatului in vederea distribuirii de dividende la asociati sau actionari, va fi de tipul: Cont de Rezultat = Cont de Dividende de = reportat plata 3. Rezultatul exercifiului financiar Jn literatura de specialitate, prin rezultatul curent al exercitiului se felege ,,Diferenta intre veniturile si cheltuielile unui exercitiu, putand fi vorabila (profit) sau nefavorabila (pierdere)"!'. Din punct de vedere fiscal rezultatul exercitiului reprezinta diferenta intre veniturile si cheltuielile unei societati, la care se adauga cheltuielile edeductibile din punct de vedere fiscal. in contabilitatea financiari conturile contabile sunt prezentate conform Tabelul 12. Conturi sintetice — Rezultatul exercitiului financiar ZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR | 129. Repartizarea profitului (A) . Profit sau pierdere (A/P) Functiunea conturilor de rezultat al exercitiului financiar este prezentata iat in Anexa 2, iar aceasta poate fi infeleas& prin urmatoarele reguli de toate conturile din aceasti grup’ vor prezenta o parte de debit in partea stdnga si o parte de credit in partea dreapta a contului; jonarul complet al economiei de pia, Editura Societatea Informatia, , 1994, p.301, 63 — acs Scanned with CamScannerYitlul contului Debit Credit Teddigauna e deoarece contul de profit este un cont bifungis, ereyicrile vor fi pregentate in partea de credi oe de debits Profit sau Debit Credit pierdere © deoareve contul 1 profitului este un cont de ac intotdesuna crsterile vor fi prezentate in partea de debit descresterile pe partea ¢ “Cant Repartizarea profitului ¢ inregistrarile contabile pentru contul de profit si pierdere pal realizate atét cu sermnul ,-+” ct gi cu semnul ,,-” Cresteri TESIRI INTRARI (stornari) ™ Me Descresteri IESIRI INTRARI we (stornari) “-" © 0 inregistrare privind transmiterea cheltuielilor gi veniturilor ast contului de profit si pierdere, care se realizeaz& la sfargitu Juni, are loc pentru inchiderea conturilor de venituri si chel 64 Scanned with CamScannerCont de Profit $i pierdere = Conturi de Cheltuieli = i concomitent Cont de Profit si pierdere Conturi de Venituri ~ 0 inregistrare reprezentind inchiderea contului de profit si pierderea si transferarea acestuia asupra contului de rezultat reportat (al exercitiilor precedente), va fi de tipul: Cont de Profit si — Cont de Rezultat pierdere a reportat 2.4. CAstiguri sau pierderi legate de emiterea, riscumpararea, inzarea, cedarea cu titli gratuit sau anularea instrumentelor de italuri proprii CAstigurile sau pierderile legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, edarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale i se reflect in contabilitate in conturi distincte, separat de Actiunile proprii niscumpirate sunt prezentate in situatiile financiare ca corecjie a capitalului propriu, iar in notele explicative trebuie facuta la aceste cAstiguri, respectiv la operatiunile care au afectat entele de capitaluri. Castigurile aferente instrumentelor de capitaluri it in urma rascumpararii). in contabilitatea financiara conturile contabile sunt conform urmatorului ul 1 Tabelul 13. Conturi sintetice — Castiguri sau pierderi instrumente de capitaluri proprii (CASTIGURI SAU PIERDERT LEGATE DE 149. Pierderi legate de emiterea, NITEREA, RASCUMPARAREA, VANZAREA, | riscumpararea, vinzarea, cedarea DAREA CU TITLU GRATUIT SAU cu title gratuit sau anularea IULAREA INSTRUMENTELOR DE instrumentelor de capitaluri PITALURI PROPRIT proprii (A) L. Castiguri legate de vanzarea sau anularea frumentelor de capitaluri proprii (P) Scanned with CamScannercontunlor de eastiguri sau pierderi legate de ems. jnvarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instname.. este preventata detaliat in Anexa 2, iar aceasta poo, oarele uli de baza sic contunle din aceasta grupa vor prezenta o parte de det. 9 sting’ so parte de credit in partea dreaptd a contul Titlul contului Totdeauna cistiguri legate de vanzarea sau anule, pitaluri. proprii, este un cont de pes cresterile vor fi prezentate in partea de credi de debit: Cresteri Céstiguri legate de | vérzares sau Credit Debit onularea | instrumentelor de | capitaluri proprii © contul de pierderi legate de emiterea, rascumpinn cedurez cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor talun proprii este un cont de activ, intotdeauna cresterile ver ¢ in pariea de debit. iar deseresterile pe partea de credit; © deoa 66 Scanned with CamScannerf ae Cresteri rascumpararea, inzarea, cedarea +itlu gratuit sau anularea trumentelor de pitaluri propr' istrare reprezent nt de Debitori diversi u Conturi la banci sau Capital social Cont De: 4 Descresteri | deri legate de | emiterea, Credit | ind o crestere de .cAsti | | | | Debit | | | | va fide tipul S Cont de Castiguri legate de vanzarea sau anularea sau 0 scadere prin tranferarea acestora asupra r instrum. de capit. proprii | clor int de Castiguri legate yvanzarea sau anularea +rum. de capit. proprii Cont de Rezerve © inregistrare reprezentand .¥ ont de Pierderi legate de miterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea rumentelor de capitaluri proprii pierderi”. va fi de tipul Cont de Actiuni proprii, sau Conturi la banci Zau o diminuarea rezervelor cu pierderile inregistrate va fi de Upul 67 Scanned with CamScannerCont de Rezerve 2.1.5. Provizioane fiecinai exerctiu financiar (odata cu efectuarea inventarierii), pierderi probabile pot fi estimate, Provizioanele in termeni economico-financiari reprezint& care se constituie ca o masura de prevenire a uno disfunctionalitaji in activitatea unei societati pentru atenuarea ace onora obligatia; obligatia poate fi estimata in mod credibi Provizioanele se constituie de ctre entitaji pentru acof riscuri, deteriorari, ori pierderi la care sunt expuse anumite elemel cum ar fi: «pentru acoperirea unor cheltuieli cu litigii, amenzi despagubiri, daune si alle datorii cu parteneri de denumite si datorii probabile sau potentiale); pentru acoperirea unor cheltuieli legate de activitate vanzare (service in perioada de garantie), de platd 4 reclamate de clienti; «pentru acoperirea unor cheltuieli cu acele evenimente ¢ restructurarea salariafilor sau a activitaqii; # pentru acoperirea unor cheltuieli cu pensii sau obligat © pentru acoperirea unor cheltuieli legate de acele acfium pentru dezafectarea unor imobilizati corporale. 68 Scanned with CamScannercategoria provizioanelor un loc distinct il ocupa provizioanele lementafe, care sunt stabilite potrivit dispozitiilor legale. Aceste izioane pot fi: pentru majorarea preturilor aferente stocurilor, pentru area amortizarii accelerate, iar in contabilitate cle reprezinta cheltuicli tionale. rovizioanele pentru riscuri si cheltuicli sunt resurse economice tituite la sfarsitul exercitiului financiar, in temeiul principiului lentei, cu scopul de a evita posibile picrderi generate de aparitia unor jomene de risc, care ar putea perturba echilibrul patrimonial. jn lucrarea sa, Bernard Colasse le descrie astfel: ,,Provizioanele pentru curi si cheltuieli sunt prelevari din beneficii, destinate sa acopere riscurile heltuiclile, considerate probabile, determinate de evenimente desfasurate in curs de desfagurare, cu precizarea clara a obiectivului lor, dar a cdror dlizare este incerta; cle se situeaza deci din punct de vedere financiar, intre pitalurile proprii, in sensul strict, si datorii”.!” Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli cuprind: © provizioane pentru litigii, acele provizioane de riscuri care sunt constituite la finele exercitiului, atunci cand este posibil ca entitatea sa piarda un proces in justitie care este in curs de derulare si care va genera o cheltuiala de judecata care trebuie suportata de entitate; © provizioane pentru garantii acordate clientilor, se constituie in general pentru garantii de buna executie acordate conform clauzelor contractuale, in limita cheltuiclilor care ar putea fi generate de remedierea bunurilor sau lucrarilor in perioada de garantie. Aceste provizioane se constituie lunar, numai pentru bunuri livrate, lucrari executate gsi servicii prestate conform contractelor incheiate, prin stabilirea unui procent din veniturile obtinute din vanzare, care va fi ponderat cu probabilitatea de aparitie a acestui eveniment sau tindndu-se cont de evenimentele din anul anterior. La expirarea perioadei de garantie, in situatia in care nu au existat remedieri, aceste provizioane se inregistreaza la venituri. ° provizioane pentru dezafectarea imobilizdrilor corporale gi alte actiuni similare (introduse de O.M.F. nr. 94/2001), care cuprind costurile estimate cu demontarea si mutarea unui activ, inclusiv costurile cu restaurarea amplasamentului necesare de efectuat la sfargitul duratei de viata a activului. Alaturi de costurile initiale ale activului (IAS 16) pot fi incluse si costurile atribuibile acestuia, jh. Talaghir si Gh. Negoescu, Contabilitatea pe intelesul tuturor, Editura ALL, 1998, p. citat din Bernard Colasse, Contabilitate generala, Editura Moldova, tradusa de Neculai ara. 69 Scanned with CamScanneratunei cand acestea au fi recunoscute ca provizioane (IAS 37), * provizivane pentru restructurare (introduse de OMF nr. 942, cuprind acele provizioane care includ costurile directe (determi, de moditicar Witt reali de o socictate sau de modifi structurii organizatorice aac ), iar constituirea se realiz aumnei cind existi un plan oficial de restructurare, care af aprobat, urmiind a se incepe implementarea lui © alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli cuprind acele pro care nu sunt in nici una din categoriile de mai sus, dar care pq constituite de entititi, De exemplu societatile bancare cree provizioane pentru creditele bancare acordate, clasificdndutes credite: (provizion de 100% din soldul acestg standard” (20%) si in observatie” (5%). Diminuarea sau anularea ace:tor tipuri de provizioane se realizeazi trecerea lor pe venituri, in cazul incasirii de creanje sau a neprod evenimentului pentru care au fost constituite, sau prin inregistrarea cheltuieli, in cazul in care se produce evenimentul pentru care provizion a fost constituit. Provizioanele se refer& la activitatea cu reflectind o cheltuiala pro si sunt diferite de provizi reglementate, care privese activitatea de consolidare, vizénd formarea resurse de redresare in cazul aparitici unor situatii nefavorabile in activit soci La intocmirea fiec&rui bilan{, provizioanele trebuie revizuite gi aj pentru a reflecta realitatea existent la aceasta daté. Acestea trebuie si evaluate inaintea calcularii impozitului pe profit, conform tratament fiscal prevazut de legislatia fiscala in vigoare. in contabilitatea financiara conturile contabile sunt conform urmiato tabelul 14 windoielnice Tabelul 14. Conturi sintetice — Provizioane [ 15. PROVIZIOANE 1514. Provizioane pentru restructurare| 151. Provizioane 1515. Provizioane pentru pensii si obli 1511. Provizioane pentru litigii (P) similare (P) 1512. Provizioane pentru garantii acordate 1516. Provizioane pentru impozite (P) clientilor (P) 1518. Alte provizioane (P) 1513, Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea (P) Functiunea conturilor de provizioane este prezentata detaliat in Al 2, iar aceasta poate fi injeleasa prin urmiatoarele reguli de baza: * toate conturile din aceast4 grupa vor prezenta o parte de debi partea stnga $i o parte de credit in partea dreapta a contului; 70 Scanned with CamScannerTitlul contului Credit Totdeauna deoarece conturile de provizioane sunt conturi de pasiv, intotdeauna cresterile vor fi prezentate in partea de credit, iar descresterile pe partea de debi ‘Cresteris Credit = Credit Cresteri TESIRI INTRARI (stornari) "=" me Descresteri IESIRI INTRARI +" (stornari @ _o inregistrare reprezentind constituirea unui provizion va fi de pul: Cont de Cheltuieli cu provizioanele = Cont de Provizioane = @ _0 inregistrare reprezentind o anulare a unui provizion va fi de tipul: Cont de Venituri din provizioane Cont de Provizioane — — . imprumuturi si datorii asimilate Imprumutul in sens economic const in atragerea unor indirea unei suse, respectiv sume de bani sau bunuri de citre societatea comercial 71 Scanned with CamScannerCinpramtaty ce Jae persouna fic’ vu juridicd (imprumutitor, peny amumili petionki de tiny pentin care se percepe o dobanda, cong contrastulai de mprnnat, Creditele reprevint’ « relatit: Wineaced intre persoane fizice sau jug (Jenumite creditor), min cies @ parte acord’ un imprumut in bani cig alti parte (denumiti debiter), care primegte imprumutul sau cumpay datenic. in fanctic de modalitatea de ereditare, creditul poate fi comercial, pent consum, ive wm fanctie de perioada de timp pentru exe cord, aceite poate fi pe termmen sent, pe termen mediu sau lung. intr-0 sncietate comer impromuturile i datoriile asimilate considerate a fire ports din earl structurit pateimoniale de pasy ceuprind: % ¢ imprunuturi din emisinnea de obligatiuni si prime de rambursip, acestora, Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni suniele de bani pe care o sacietate le incaseazi de la persoane fi wu juridice care subs ste obligatiuni. Primele de emis reprezinti diferenja dintre valoarea nominal mai mare si valoarea emisiune mai mica. Prima de rambursare reprezinti diferenja valonrea de rambursare mai mare gi valoarea nominala mai mica. © credite bancare pe termen mediu si lung sunt acele imprumuturi au fost luate pe o perioadsi mai mare de un an; # datorii legate cle participatii reprezinta sume de bani incasate de la socictifi comerciale ce dein titluri de participare in societate; alte imprumuturi si datorii asimilate, care cuprind sume de be} primite sub forma depozitelor de la terfi, garanfii primite sau alte s primite sub forma concesiunilor; dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate reprezinta de bani datorate de ciitre societatea comercial la scadenfai pet imprumuturile contractate, q O societate comerciali poate emite obligajiuni (la purtitor si nominative) pentru o valoare care si nu depaseasca trei patrimi din capil social subscris varsat aferent ultimului bilant contabil. fn contabil financiard conturile contabile sunt conform tabelul 15 a 16: IMPRUMUTURI SI DATORIT ASIMILATE 161. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 1614, Imprumatur exteme din emi obligatiuni garantate de stat (P) Scanned with CamScannerTmprumuturi externe din emisiuni de atiuni garantate de banci (P) . Imprumuturi interne din emisiuni de atiuni garantate de stat (P) . Alte imprumuturi din emisiuni de atiuni (P) Credite baneare pe termen lung . Credite bancare pe termen lung (P) Credite baneare pe termen lung mbursate la scadenta (P) . Credite externe guvernamentale (P) }. Credite bancare externe garantate de P) . Credite bancare externe garantate de @) 3. Credite de la trezoreria statului (P) 7. Credite bancare interne garantate de (P) 167. Alte imprumuturi si datorit asimilate cP) 168. Doban: datoriilor asimilate 1681. Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni (P) 1682. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P) 1685. Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile afiliate (P) 1686. Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile de care compania este legata prin interese de participare (P) 1687. Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate (P) 169. Prime privind rambursarea obligatiunilor (A) i aferente imprumuturilor si Functiunea conturilor de imprumuturi si datorii asimilate este prezentat& iat in Anexa 2, iar aceasta poate fi infeleasa prin urmatoarele reguli de , toate conturile din aceast&i grupa vor prezenta o parte de debit in partea stanga si o parte de credit in partea dreapta a contului; Titlul contului Debit Credit Totdeauna » deoarece conturile de imprumuturi si datorii asimilate sunt conturi de pasiv, intotdeauna cresterile vor fi prezentate in partea de credit, iar descresterile in partea de debit; 73 Scanned with CamScannerImprumuturi dato asimilate. ile contabi pentru conturile de imprumuturi 5) at cu semnul cat si cu semnul INTRARI + gui pe 7 Cont de Debitori diversi sau Disporib banegti sau Concesiuni sau ‘Lmobili corporale sau Furnizori de Imobiliziiri sau Diferente nefav. de curs valutar INTRARI (stornéri) *" Cont de Emprumuturi datorii asimilate © o inregisirare reprezentind o anulare a unui provizion, va fidelj Cont de Emprumuturi si datorii asimilate Cont de Diferente favorabile de curs valutar sau Conturi b&nci sau Furnizori imobilizari Exemple de inregistrari contabile aferente conturilor de capitalifl prezentate in anexa 10. 74 Scanned with CamScannereconomice de capital ce pot avea loc in ilitatea unci societafi sunt: stituirea capitalului social - consté in depunerea unor aporturi in & sau in numerar de ciitre proprietari (actionari sau asociafi) pentru a se 0 sursa ini{iala de finan{are a socictatii; terea capitalului social ~ poate fi realizaté pe parcursul desfigurarii tii prin: aporturi noi in natura si/sau in numerar cu scop de atragere de resurse pentru finan{area unor investitii sau pentru consolidarea situatiei financiare a socictatii; operatiuni interne pentru cresterea capitalului social al unei societati prin: incorporarea rezervelor, primelor de capital sau capitalizarea profitului; conversia obligatiunilor in actiuni, atunci cand conducerea societatii doreste anularea unor datorii fara ca prin aceasta s& fie afectata trezoreria societatii; dubli marire prin realizarea simultana a doua metode de crestere din cele mentionate mai sus. facerea situatiei financiare, datorita unor pierderi suferite, fie se doreste Grarea unui echilibru optim intre capitalul existent si nevoia de capital. alul social poate fi redus pri acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti, care are loc atunci cénd nu exista alte posibilitati de finantare (reportarea pentru acoperirea din profitul net al exercitiului urmator, rezerve sau alte modalitati prevazute de lege). Aceasta se realizeazA prin: reducerea valorii nominale sau reducerea numéarului de acjiuni. rambursarea aporturilor citre asocia{i se realizeazi atunci cand conducerea societ&tii decide c& valoarea capitalului social este mult prea mare fata de activitatea care se desfisoara. Se foloseste atunci cand societatea se confrunta cu o perioada dificila, in care se reduce activitatea, iar rezultatele care se pot obtine nu conduc la o emunerare eficient& a capitalului cumpararea gi anularea actiunilor proprii se poate realiza cu aprobarea Adunirii generale extraordinare a actionarilor gi cu spectarea prevederilor legale (existente in Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale). lucerea/cresterea capitalului social are loc prin actiunea simultand Scanned with CamScannerdetermnati de cele domi opern(ai cle eregtere gi reducere a unor ele capital, J. Amartzures eapcduhe sonal comsti in restituirea treptata, op aprobirii Adungrii erucnsle oxtuntdinary a actionarilor/asociatilor, g fi ca aceasta restituire sa dim sume calle anfionie oan asset E capitalnl covial 23.1, Constitoires capatstlad socal intro entitate pews eonctituives capitalului: social se realizeazs) aportul a:oriafilor sau a{ionarilor, care se poate realiza in numerar(j devize) cout in natu (bunuri sub forma imobilizarilor sau stocur Aportul in munerar cite cea may folosita metoda de aport, datorit& simp avesteia gi conata in deyminevea de citre viitorii proprietari ai firmei (@ saul actionari) a unei sume de bani, convenita prin actul constitutiy si/sau contract de societatc), la banca, in urma deschiderii unui cont de capital social. Ulerior chitanfa cu care s-a depus capitalul socid eatrasnl de cont este dovada care se prezinté la Oficiul Nation Registrului Comerjului (de pe raza de domiciliu unde isi are sediul viita cntitate) pentru snmatricularea acesteia, 2.3.2. Cresterea capitalului social Cresterea capitalului social se realizeaza prin doudi metode: * prin cresterea valorii nominale a actiunilor existente; aceasta me prezinti avantajul evitérii de catre societate a cregterii numa actiuni si implicit a modificarii volumului gi structurii acfionatl dar are dezavantajul ci pentru aplicarea ei este nevoie de aco unanim al actionarilor. ¢ prin emiterea de noi actiuni; aceasté metoda se realizeazi f stabilirea unui nou pret de emisiune pentru actiunile noi, care te sa se plaseze intre limita maxima (valoarea matematica contabili actiunilor medii) si limita minima (valoarea nominala). Cresterea capitalului social prin aporturi in naturé si/sau in numer realizeazi atunci cand este nevoie de procurarea de noi resurse p finantarea unor investifii sau pentru cresterea si consolidarea activité dintr-o entitate. in practica financiara pentru diminuarea sau anularea pierder dintre prejul de emisiune mai mic decat valoarea contabila a actiunilor \e se foloseste termenul ,,drept de subscriptic”. Drepturile de subscriptie 04} sunt titluri de valoare negociabile, care se calculeaza ca diferenta dill 76 Scanned with CamScanneraloarea tcoretic&é D.S. = Valoarea contabila veche — Valoarea contabila noua sau aloarea teoretica D.S. = [Numar de actiuni noi/(Numar de actiuni vechi +] ‘ar de actiuni noi)] x (Valoarea contabila veche — Pret de emisiune) Cresterea capitalului social prin operafiuni interne se poate realiza prin luderea in capitalul social a unor structuri din capitalul propriu (rezerve, Ofituri nedistribuite, prime de capital). Aceast crestere poate fi realizata in douii metode sterea valorii nominale a actiunilor vechi, cu mentionarea numarului de actiuni existente; sporirea numarului de actiuni prin emiterea de noi actiuni, care se ci cand se realizeazi emiterea de noi actiuni, protectia vechilor ari se face prin intermediul drepturilor de atribuire (D.A.) care se loarea teoretici D.A. = Nr. actiuni noi emise / (Nr. actiuni vechi + Nr. actiuni noi)] x Valoarea contabila sau cotatia la bursa Cresterea capitalului social prin conversia obligatiunilor in actiuni se in situatia in care se doreste diminuarea datoriilor societatii fata | soanele care detin obligatiuni si totodata cresterea de capital fird si se i lizeze migcari de fluxuri de trezorerie. Scanned with CamScannerConversia obligatiunilor in actiuni poate fi realizat& doar cu acoy vointd al persoanelor poseseare de obligatiuni, care ulterior yor q posexoare de actiuni, Asttcl y na care era creditorul societafii si ¢ titluri de valoare cu dohandi fis (obligatiuni) va deveni actionarul si va define ulterior titluri de valoare (actiuni) cu venit variabil, care distribui sub forma de dividunde, Diferenga dintre valoarea nominal jg obligatiunilor convertite i valoarea acfiunilor noi emise se va inreg primi de emisit Cresterea capitalutui social prin dublé mdrire se poate realiz capitalizarea anumitor elemente din cadrul capitalului propriu ( prime de capi rezultut reportat etc.) simultan cu cregterea realij unnare a unor noi aporturi de numerar. Aceast& crestere de capital avea loc prin actiuni simultane sau succesive. Atunei cand cre}terea de capital se face printr-o dubla actiune simu emiterea de actiuni este inchisa, drepturile de subscriptie si cele de att sunt trarsinise in mod exclusiv vechilor actionari. Actiunea de cregtere succesiva de capital este mai permisiva, ac puténdu-se realiza prin participarea directa atét a vechilor actionari cai celor noi, astfel: ~ pentru prima cregtere, cea realizata prin incorporarea partiala sau int a unor elemente din capitalul propriu, drepturile de subscriptie si cd atribuire apartin vechilor actionariz - pentru a doua eregtcre, drepturile de subscriere apartin atat vechilor noilor actionari. 2.3.3. Reducerea caj Capitalul social poate fi redus in urmatoarele situatii: ¢ existé un capital supradimensionat in raport cu_ acti economica a firmei; © se doreste vanzarea unor parfi din activele firmei, care nut sunt necesare desfasurarii activitatii; © se doreste acoperirea pierderilor din exercitiile anterioare, catt face numai in cazul in care se constati ca pierderile sunt f mari si nu pot fi absorbite de rezervele constituite sa profiturile exercitiilor viitoare; © are loc retragerea unor asociafi sau acfionari, cdrora li se resi contravaloarea aportului social depus de acestia. 78 Scanned with CamScanner| se realizeaz in situafia in care numarul de actiuni care exist’ pe piati cumpérare este inferior numirului de actiuni pe care societatea si l-a pentru cumpirare. In aceasti situafie reducerea se realizeazi 4. Reducerea/cresterea capitalului social educerea capitalului social urmata de cresterea acestuia se poate realiza reducerea capitalului social pentru acoperirea pierderilor; cresterea capitalului social prin incorporarea rezervelor sau prin emiterea de noi actiuni. eazAi atunci cand socictatea are o pierdere contabila care nu depaseste din valoarea capitalului social. in situatia in care aceasta se confrunta pierdere contabilA superioari procentului de 50% se recomanda rea de noi actiuni sau transformarea obligatiunilor in actiuni, prin ratia de conversic. 79 Scanned with CamScannersocial Aniortizaren capitaluly Amerizava capilawtui social consti in restituirea treptati, aprobirii Adnwirii generale extraordinare a actionarilor/asociatiloy, , me citre acfionari sam acovia(i, Ria ca aceasta restituire si ding Vache reslituirile au loe din rezervele realizate profitul realizal, Anierisanea vapitalului, respectiv restituirea try acestuin se poate wiz yi on cazul in care prin statut s-a specificatj, expres imadilitaten de eestituive a capitalului catre actionari sau asocigg 2.4. Evalnarea capitalilui social in contabilitate capitalurile se evalueaza gi se inregistreazd Ia y, nominal (valoare i direct pe aceste titluri de valoare). Ey capitalului social Ia valoarea nominala presupune calcularea $i eviders distinct’ a primelor de capital (cmisiune, fuziune si aport). La societal persoane capitalu! social este divizat in acjiuni sau parti sociale. Valoares nonvinalé: este data de raportul dintre valoarea capi social si numirul de tithni emise (actiuni sau parti sociale). Deontece actiunil: repreginta titluri de valoare negociabile in si financiar de gestiune al unei societati valorii nominale i s-a asociat in alte denumiri precwn: valoare de piata, valoare de rentabilitate (fi sau de randament) si valoare patrimoniala (valoare contabila sau \ intrinseca). Valoarea de piafa reprezinta valoarea de vanzare/cumparare a ac care se stabileste pe baw raportului dintre cerere gi oferta gi care de este intélniti la bursa de valori in cadrul procesului de negocier.| stabilirea valorii de piaja a actiunilor intr-o economie de piaja de concuri mai multe elemente, printre care: dividendele asteptate de acjionari, gradul de stabilitate al societajii, activul societaii, si generali a pie{ei de capital, rata medie a dobanzii existente in acel pe piafa finaneiar-bancara Valoarea de rentabilitate reprezinté acea valoare care este dail rentabilitatea societiii. Aceasta valoare poate fi compusa din v financiara si cea de randament. > Valoarea financiara reprezinté echivalentul _ core capitalizarii dividendului anual pe o actiune la o rata medie a pe piafa. > Valoarea de randament reprezinti -valoarea coresp profitului net pe 0 actiune, care se poate capitaliza in cursul exé financiar la o rati medie a dobanzii. Venitul titlurilor este dividendele plus profitul incorporat in rezerve. 80 Scanned with CamScannerloarea patrimoniald reprezinta acea valoare care este data de valoarea societ{i pornind de la bilan si reprezinti valoarea care ar trebui sa asociatilor daci acestia ar separa clementele de activ care exista in ie dupa scaiderea date . Valoarea matematic’ contabilaé sau bilanjiera se calculeaza ca faportul intre activul net contabil gi numarul de titluri; Activul net contabil = activ total — datorii — active fictive sau Activul net contabil = capitaluri proprii — active fictive in active fictive se in{eleg: cheltuieli de constituire, active de arizare, provizioane ete. Valoarea de lichidare a titlurilor sau valoare lichidativa este valoarea re s-ar obfine de citre o societate, daca aceasta s-ar vinde fortat intr-un termen limitat. Evaluarea Ia bilant lantul prescurtat capitalurile sunt evidentiate conform urmatorului tabel: Denumirea clementului | J. CAPITAL SI REZERVE 1. CAPITAL, din care: = Capital subscris varsat (ct. 1012) = Capital subscris nevarsat (ct. 1011) = Patrimoniul regiei (ct. 1015) Il, PRIME DE CAPITAL (ct. 104) Ill. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) Castiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 141) Picrderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(A) SOLD C (et. 117) SOLD D (ct. 117) VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR SOLD C (et. 121) SOLD D (ct. 121) | | Repartizarea profitului (ct. 129) | CAPITALURI PROPRII - TOTAL | atrimoniul public (ct. 1016) | CAPITALURI - TOTAL Scanned with CamScanner3. Contabilitatea activelor 3.1. Nofiuni generale Cadrul general pentru intocmirea gi prezentarea situatiilor finan elaborat de Consiliul de claborare a Standardelor Internationale Contabilitate (1.A.8.B.) defineste activele (ILA.S. 16 ,,.Imobilizari cor LAS. 17 .Contracte de leasing”, LA.S. 38 ,,Imobilizari necorporal LAS. 40 .Investitii imobiliare”) ca fiind resurse controlate ale soci care trebuie 88 indeplineasea urmatoarele condifii: e sa aiba o durata de utilizare mai mare de un an; e sa fie utilizate in activitatea de exploatare a societatii, date cud tertilor sau in activitatea financiarA (investitii financiare pe t lung); e si fie achizitionate sau fabricate pentru a fi utili economic a societifii si nu destinate comercializari in contabilitate activele imobilizate se recunose pe baza a doui cti specifice: e sf existe probabilitatea de realizare a unor beneficii econonj viitoare in folosul societatii; e costul si fie evaluat in mod credibil Reglementirile legale definese in bilant un activ ca fiind : ,re controlata de ciitre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la se asteapta si genereze beneficii economice viitoare.”"3 Conform clasificarii din bilanj, activele sunt grupate dup& naturé lichiditate, respectiv natura gi exigibilitate astfel: e Active imobilizate © Imobiliziri necorporale sau intangibile; © Imobiliziri corporale sau active fixe tangibile; o Imobilizari financiare e Active circulante © Stocuri © Creante o Trezorerie te in activity © Ordin nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementirilor contabile conforme cu direct europene, publicat in Monitorul Oficial al Roméniei nr.766 din 10.11.2009, Ia cap Secjiunea I, art. 20 alin 3 a, p.6 82 Scanned with CamScanner‘ontabilitatea activelor imobilizate . Confinutul economic si funciunea activelor imobilizate ctivele imobilizate sunt considerate de catre LA.S. 1 ,,Prezentarea {iilor financiare” ca fiind acele active care nu pot intra in categoria elor curente. rin definifie sunt considerate active imobilizate (fixe), adici acele ive (bunuri sau valori) detinute de o socictate in ii lor peo joada indelungatd avand urmétoarele caracteristici: nu sunt fungibile (nu fi transformate unele in altele) si nu pot fi inlocuite, se pastreaza in a in care au intrat in unitate, transformarea lor in bani se face intr-o joada lungii de timp, in functie de rolul gi destinatia lor. Conform reglementarilor legale sunt admise urmatoarele defini{ii pentru resii si termeni care sunt des folosifi in practica contabild si care sunt lementati prin Ordonanta nr. 81/2003, citez: ° “active fixe - active detinute de catre institutiile publice in scopul utilizirii lor pe termen lung. Activele fixe includ activele fixe corporale si necorporale; active fixe necorporale - active fixe fard substan{i fizicd, care se utilizeaz4 pe o perioad& mai mare de un an; ° active fixe corporale - active fixe care indeplinesc cumulativ dou conditii: au valoarea de intrare mai mare decét limita stabiliti prin Hotarare a Guvernului gi durata normala de utilizare mai mare de un an; © active fixe necorporale in curs - active fixe necorporale neterminate pana la sfarsitul perioadei, evaluate la costul de achizitie, respectiv la costul de productie; ° active fixe corporale in curs - active fixe corporale neterminate pana la sfarsitul perioadei, evaluate la costul de achizitie, respectiv la costul de productie; e amenajari la terenuri - lucrdri cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electric’, lucrarile de acces, imprejmuirile si altele asemenea; © diferenje din reevaluare - plusul de valoare rezultat din reevaluarea activelor fixe corporale si activelor fixe corporale in curs, care depiigeste valoarea contabili; © duraté de viata utilé ~ perioada pe parcursul careia se estimeaz’ ca se va utiliza activul supus amortizarii; © conservare - scoaterea temporari din functiune a activelor fixe corporale in situatia in care nu pot fi utilizate in scopul pentru care Scanned with CamScanneran in alte jonare; au fost achizition copuri gi care nu justified efee de choltuieli de finet # reevalare -opeatinea de artuotizare a valorii contabile a aig, fixe corporale allate in patrimgniul institutiilor publice; * valoare amortizabild ~ valoaras contabili a activului fix ce try ata in mod oi.tematic pe parcursul duratei de viata utile * valoare contubilé » valoarea de inregistrare in contabilita activulni fix la dats intrarii in institatia publica” 4. j pe ling’ nofiunea de active fixe” se folosege notiunea de imobiliziri” pentru a -¢ sublinia pe de o parte c& acess reprezinta acele element: patrimoniale care se regasesc in activitatea tI societiti comerciale gi participa la mai multe exercifii financiare, iar pe | alt parte c& ele au fost achizitjonate printr-o imobilizare de capital (resxy lizate se va face pe termen lung (ps| mai multe exercitii financiswe). in bilanqul prescurtat conturile de active imobilizate se regasesc grup] sub urmatoarea forn imobilizate 1, Imobitiziri necorporale il. Imobiliziri corporale JUL. Imobiliziri financiare 3.2.1.1. Imobilizarile necorporale Imobilizarile necorporale sau activele fixe necorporale sunt definite «| fiind active intangibile, deoarece nu imbraca o forma fizica care si le ofte caracterul de bunuri materiale fizice. Conform LA.S. 38 .,Active necorporale” 0 imobilizare necorporala est considerata a fi un activ identificabil, nemonetar daca este detinut de citres societate pentru utilizarea in procesul de productie sau furnizare de bunuif servicii, pentru a fi inchiriat terjilor sau pentru scopuri administrative. Imobilizarile necorporale se considera cA sunt controlate de calre societate comercial, atunci cand se pot obfine beneficii economice viitoat de pe urma acestei resurse si se poate restrictiona accesul altor terfi Ia acest beneficii. Beneficiile economice viitoare cuprind toate acele beneficii of pot lua forma unor venituri: din vanzarea produselor sau serviciilor sala (rezultate) ca urmare a folosirii unei imobilizari, economii realizale % costuri reduse Ja anumite consumuri, venituri obfinute ca urmere ° Ordonanta nr. 81 din 28.08.2003 privind reevaluarea gi amortizarea activelor fe 3 in patrimonial instituilor publice, Monitorul Oficial nr. 624 din 31.08.2003. 84 Scanned with CamScannerchirier Imobilizarile necorporale pot fi pastrate pe anumite suporturi fizice (ex. oftul se poate pistra pe un compact disc) sau pe suport de hartie, sub forma inci documentatii tchnice (ex. in cazul unci licen{e/brevet). Contabilitatea sinteticd a activelor fixe necorporale se {ine pe categorii, jar contabilitatea analiticd se {inc pe feluri de active fixe necorporale. Imobilizirile necorporale intr-o entitate pot fi regasite sub urmatoarcle rme: cheltuiecli de constituire; © cheltuieli de dezvoltare; © concesiuni, brevete gi alte drepturi si valori similare; e fond comercial; © alte imobilizari necorporale. Cheltuiclile de constituire reprezinta acele cheltuieli realizate cu ocazia unei entit&i sau dezvoltarii acesteia si cuprind: taxe si cheltuieli de inscriere si inmatriculare; cheltuieli pentru emiterea si vanzarea de actiuni; cheltuicli de prospectare a pietei; cheltuieli de publicitate; alte cheltuieli legate de infiintarea si extinderea societatii. Cheltuielile de constituire se amortizeazi de catre 0 societate in maximum 5 ani. Daca cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, societatea nu poate realiza distribuirea de profit decat in cazul in care suma rezervelor disponibile si a profitului reportat este cel putin egal cu cea a cheltuielilor neamortizate. Cheltuielile de dezvoltare cuprind acele cheltuieli efectuate pentru ‘obtinerea unor resurse sau achizitionarea unui proiect care si presupuna dezvoltarea entitatii. Aceste cheltuieli pot fi recunoscute ca active, daca se constata existenta urmatoarelor posibilitafi:'> e se constata fezabila din punct de vedere tehnic finalizarea unui proiect de dezvoltare, in vederea implementirii sau vanzarii; e exist intentia intreprinderii de a finaliza proiectul in vederea vanzarii sau utilizarii; e intreprinderea are abilitatea necesara’ pentru a vinde sau folosi proiectul; proiectul va putea genera beneficii economice viitoare; 1° Gisberto-Chiqu A., Contabilitatea micro i macroeconomic, edifia a Il a, Editura SECCAR, Bucuresti, 2003, p. 85 Scanned with CamScanner cont distinct de imobilizari necorporale in « produce. In acest sens. in cont trebuie cuprinse ; tru realizarea acestei imobilizari, deoareee con. fatyle wun clement raportat drept cheltuiala intr-o pe) recunoseul ulterior ca parte din costal unei imot porale re LAS 38 J Active necorporale™ nu sunt recunoscute ca wu toarele bunum realizate intern: fondul comercial, marcile, licen: cle de chenti si alte categorii similare?’, Chelturchic ultenoare care vor fi cu o imobilizare necorporali 4 in regic proprie a acesteia se vor inregist: cht, la data la care vor fi efectuate, Cheltu: cuate la un actiy necorporal, pot fi tratate diferit astfel ic de pubhicay . 4jors valoarea imobilizarii necorporale mumai_ atunci ca aceste cheltuieli si imbuniitajes initial si ca urmare s& genereze bene! mice vitloare superioare si cdnd costul cu aceste chelie poate fi evaluat in mod credibi . © cu: marcile, emblemele, listele de clienti si mente similare cumparate sau produse intern vor fi recunoscui: st uieli ale perioadei, pentru a se « duiui comercial. « orporala se scoate din evidenta financiar-conts* aun nu mai g az nici un beneficiu economic viiter 7 Scosterea din evidenja presupune evidentc: din vanzare, a cheltuielilor reprezentand vals lui necorporal si a celorlalte cheltuieli generat: unilor de dezmembrare/dezafectare. we. joan. Contabilitate finan daure CECCAR, i si de gestiune, studii de caz, si sine? ucuresti, 2010, pag. 113 sabliwate financiara, Editura Universitara, £ nia 2 2-2. 90 Scanned with CamScannerIn bilant activele imobilizate se prezinta | A si ir entru fiecare tip de i Mtizarea aferenta care a fost cak In contabilitatea financiar: l@tribuie un cont sintetic ¢ Tabelul 16. Cor ) IMORILIZ ART NECORPORALE re (A) et A) cente, marci co iate, dr cial pozitiv*® (A) IS. Fond comercial negativ* (P) c. de regula, in situatiile, inaneicre a tin Anexa 3, iar aceasta poate fi inteleas’ Titlul contului Debit Credit Totdeauna deoarece conturile de imob' descresterile pe partea de credit; Imobilizari necorporale © inregistra semnul .-": net conform tabelului 16 nobilizare necor turi sintetice — [mobilizari necorporale ri si active similere prin urmitoarele toate conturile de imobiliziri necorporale vor prezenta debit in partea stanga gi o parte de credit in partea dreapta a contubui ri necorporale sunt conturi intotdeauna cresterile vor fi prezentate in partea de deft tar valoarea de intrare, mai putin strata pana ta acea data Sorat Functiunea conturilor de imobilizari necorporale este prezentatt sali de © parte activ, ile contabile pot fi realizate att cu semnul .+” eit 91 cu Scanned with CamScanner© 0 inregistr F patrimoniul unci entitii va fi de tipul: © daca entitatea este plititoare de taxa pe va WAT VAY Cont ce Cont de rf Imobilizare ne TVA, fare] necorporaléi ‘© daci entitatea nu este platitoare de adiugati (T.V.A.): Cont de Imobilizare. necorporalii = (valoare imobilizare + fa TVA) Cont de Amortizare ira om pentru Imobilizari fan] necorporale 92 Scanned with CamScannerCont de Amortizare = Cont de Imobilizare pentru Imobilizari La necorporald necorvorale Cont de Cheltuieli cu Cont de Amortizare amortizarea = pentru imobilizari imobilizarilor necorporale necorporale Pentru aceasta iesire este necesari realizarea a doua inregistrari ile: prima pentru scdderea din contabilitate a imobilizarii cu valoarea amortizati, iar a doua pentru scaderea din contabilitate si trecerea pe ial a diferentei de valoare neamortizata. . Imobilizairi corporale nt considerate mijloace fixe conform reglementarilor prevazute in nr. 15/24.03.1994, privind amortizarea capitalului imobilizat in active are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin legislatie; are o durataé normala de utilizare mai mare de un an. oarea minima actual de intrare a mijloacelor fixe stabilita prin tie este de 2.500 lei si este valabila incepand cu luna iulie a anului litic’, pe fiecare obiect de evidenta, intelegandu-se prin aceasta: obiect sau complex de obiecte, cu toate dispozitivele gi accesoriile 93 Scanned with CamScanneracestuia, care este destinat si indeplineasca, in mod inde totalitate, o functie distinct. 699720.10.2010 Activele fixe corporale cuprind: © terenuri si amenjairi la terenuri; © mijloacele fixe: © construct: © cchipamente tehnologice (masini, utilaje gi ihshly luer); aparate si instalafii de masurare, control si rej mijloace de transport; animale si plantatii mobilier, aparatura birotic’, echipamente valorilor umane si materiale gi alte active cor in contabilitate terenurile si constructiile sunt considerat si ca umare se inregistreaz’ separat chiar gi atunci of achizitioneaza impreund. Contabilitatea terenurilor se tine distinct pe feluri de silvice, fara construetii, cu zicdminte, cu constructii etc. Sunt asimilate mijloacelor fixe”® * investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestit 0000 formele de inregistrare ca imobilizare corporala, grupa care urmeazi a se inregistra, la valoarea insumarea cheltuiclilor efective ocazionate de realizare © investitiile efectuate pentru descoperta in vedere substante minerale utile, de carbuni gi alte exploateaz la suprafata, precum si cele pentru rez miniere subterane; © investitii efectuate la mijloacele fixe exis natura celor apartinand domeniului public, prec modernizarii bunurilor aflate in proprietate publica Pe parcursul activitafii unei entitafi pot interveni urmatoa ® Legea nr. 188 din 14.10.2010 privind Codul fiscal publicata in Monite 94 Scanned with CamScanner“anumite mijloace fixe sunt depiisite tehnologic si ca atare necesita _ modificari ale parametrilor tehnici initiali; “anumite componente ale mijloacclor fixe se defecteazé, iar prin _ reparare acestea sunt inlocuite cu altele mai performante. 1a putea reflecta in contabilitate aceste situatii, s-a convenit ca acele eli care sunt cfectuate in scopul modernizérii vor duce la majorarea i mijlocului fix daca au ca efect imbunatatirea performantelor fata de parametrii tehnico-functionali initiali; realizarea de beneficii economice fata de cele realizate cu mijloacele fixe initiale prin modernizarea efectuata. fu sunt considerate mijloace fixe?*: motoarele, aparatele si alte subansambluri ale mijloacelor fixe procurate in scopul inlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparatiilor, care nu modifica parametrii tehnici initiali ai mijlocului fix; sculele, instrumentele si dispozitivele speciale ce se folosesc la fabricarea anumitor produse sau la executarea unei comenzi indiferent, de valoarea si durata lor de functionare normala; constructiile si instalatiile provizorii (exp. baracamentele si amenajarile provizorii realizate cu ocazia unei organiz&ri de santier); animalele care nu au indeplinit conditiile pentru a fi trecute la animale adulte, animale la ingrasat, pasirile etc.; padurile; investitiile efectuate pentru realizarea lucrarilor miniere in afara perimetrelor de exploatare, precum gsi cele pentru foraj, executate pentru explorari sau prospectiuni (geologice, geofizice etc.), pentru alimentare cu apa care nu a dat rezultate, sondele situate in gaz, sondele de cercetare geologica care nu pot fi exploatate etc.; prototipurile, atunci cand acestea servesc ca model la executarea productiei de serie, inclusiv seria zero, sau care sunt supuse incerc&rilor in vederea omologarii; echipamentele de lucru, protectie si speciale, indiferent de valoarea si durata de utilizare. fijloacele fixe cuprinse in ,,Catalogul privind clasificarea si duratele le de functionare a mijloacelor fixe"*S sunt clasificate in grupe, a 15/1994, republicata in M.O. nr. 242/31.05.1999 rarea Guvernului nr. 1496/2008 din 19 noiembrie 2008 privind modificarea anexei la ea Guvernului nr, 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si - de functionare a mijloacelor fixe 95 Scanned with CamScannersubgrupe, clase si subclase, iar unele gi in familii, Diferentierea mijl fixe in cadrul grupelor pe subgrupe, clase, subclase si familii se fag functie de caracteristicile constructive si conditiile de exploatare. Conform catalogului de clasificare a mijloacelor fixe amorti existi trei grupe principale: © Grupa 1 — Constructii: © Grupa 2 - Insta plantatii lati tehnice, mijloace de transport, animal © Grupa 3 — Mobilier, aparatur’ birotic’, echipamente de prot yalorilor umane si materiale si alte active corporale. Durata normal de functionare se stabileste in momentul intrin patrimoniu, atunci cand se stabileste codul de clasificare, con| catalogului de clasificare. in contabilitate, constructiile se inregistreaz4 distinct pe fiecare cl cu delimitarea acestora prin adresa detinuta (in spatiu) si prin caracterist proprii (destinatia functional aferenta). Pentru incadrarea in tipul constructie se utilizeaza tabelul 17 care cuprinde toate tipurile de cons care sunt clasificate de legislatia in vigoare*®. Tabel 17. Detalierea Grupei I - Contructi 1. Constructii industriale Cladiri industriale in afara de cladirile din: industria alimentara, industria mat | de constructii, industria metalurgica si industria siderurgica; industria chimica. | Construct usoare eu structuri metalice (hale de productie, hale de montaj ete.) in de: bardci, soproane ete. | Centrale hidroelectrice, stati si posturi de transformare, statii de conexiuni, in al | constructii speciale metalice; constructii speciale din beton Centrale termoelectrice si nuclearo-electrice, in afara de: clidirea reactorului | Piste si platforme: din beton, din balast, macadam. Sonde de tifei, gaze. sare si platforme marine de foraj si extractic. ‘Turnuri de extractie miniera. Puuri de mina, galerii, planuri inclinate si rampe de put. Structuri de sustinere, estacade si culoare pentru transportoare cu banda. | Rampe de incarcare-descareare Constructii miniere subterane: pentru personal; gari si remize; statii de pompate de compresoare; canale pentru aeraj: buncare; suitori-coboratori etc. | Cosuri de fur si turnuri de racire | tazuri pentru decantarea sterilului | Camere de fum, de desprafuuire, de uscare Lucrari de constructii de decoperta pentru exploatari miniere Poligoane de incercari experimental in aer liber sau in caperi_inchise. % Idem 24 3 96 ig Scanned with CamScanner‘Alte constructii industriale neregasite in cadrul subgrupei 1.1. Constructii agricole Cladiri agrozootehnice Constructii agricole usoare (baraci, magazii, soproane, cabane) Depozite de ingrasaminte minerale sau naturale (constructii de compostare). Silozuri pentru furaje Silozuri pentru depozitarea si conservarea cerealelor. Patule pentru depozitarea porumbulu Constructii pentru eresterca animalelor si pasarilor, padocuri. Helestee, iazuri, bazine: ecluze si ascensoare; baraje; jgheaburi etc. pentru piscicultura, Terase pe arabil, plantatii pomicole si viticole. Sere. solarii, rasadnite si ciupercarii: din zidarie, beton, metal sau lemn si sticla; structic usoara din lemn si folie din masa plastica. Alte constructii agricole neregasite in cadrul subgrupei 1.2. Constructii pentru transporturi posta si telecomunicatii Cladiri pentru transporturi: autogari, gari, statii pentru metrou, acroporturi, porturi, ware, depouri, garaje, ateliere, in afara de: cladiri usoare cu structura metalica Infrastructura pentru transport feroviar cu: ecartament normal si larg; ecartament al pentru metrou; ecartament ingust, inclusiv forestier; ecartament ingust minier. Infrastructura si statii de tramvaie Retele electrice de contact pentru tractiune electrica: pentru linii de cale ferata, pentru de tramvaie si troleibuze, pentru linii de cale ferata miniera. Constructii pentru transport feroviar: peroane; treceri de nivel; port-gabarit; cheiuri de are-descarcare; pentru alimentare si revizie locomotive; canale de coborat osii; dati de placi turnante si pod bascula; canale de zgura ete. Aparate de cale. Infrastructura drumuri (publice, industriale, agricole), alei, strazi si autostrazi, cu toate cesoriile necesare (trotuare, borne, parcaje, parapete, marcaje, semne de circulatie): cu bracaminte din balast, pamant stabilizat sau macadam, cu imbracaminte din beton faltic sau pavaj pe fundatie supla, cu imbracaminte din beton de ciment, infrastructura imuri forestiere. Piste pentru aeroporturi si platforme de stationare pentru avioane si autovehicole. nstructii aeroportuare Cheiuri, estacade si docuri pentru nave. Cale pentru montarea si lansarea navelor, Canale pentru navigatie. Constructii accesorii pentru transport rutier, aerian, nay Linii de funiculare pentru exploatari miniere si industriale: pe stalpi din lemn, pe stalpi Metal sau beton armat. Linii funiculare pentru personal; stati si legondole sau teleschiuri, multilifturi pentru seb Linii funiculare forestiere de tip usor Planuri inclinate supraterane Poduri, podete, pasarele si viaducte pentru transporturi feroviare si rutiere; viaducte: Jemn, din zidarie, beton armat sau metal. Tunele constructii de protectie: cu telecabine, Cladiri pentru posta, telecomunicatii: centrale telefonice, statii de emi Wiouri pentru radio, televiziune etc. 97 as Scanned with CamScanner

Contabilitate Teorie

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Contabilitate Teorie

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like