i re ' Partea I. Dispozitivele electronice de putere gi comutatia in electronica de putere 131 5. Comutatia in electronica de putere oprie este subordonatd doar criteriilor cerute de sistemul de conversie a energi¢i, fard a se optimiza pierderile de comutatie, ea poarta numele de comutafie interna proprie de tip hard — dura. In acest caz, atunci cind dispozitivele comuta, atat tensiunea cat si curentul au valori diferite de Zero, ca urmare pierderile de comutatie sunt relativ mari. Pentru un management superior al pierderilor de comutatie se poate proceda la comutajia interna proprie de tip soft — moale a dispozitivelor semiconductoare. Daci comutatia are loc in intervale de timp cand tensiunea la bornele dispozitivelor semiconductoare sau curentul prin ele iau valori nule vorbim despre comutafia intern proprie quasirezonanta. In acest scop trebuiesc inserate in configurajia circuitului electronic de putere circuite rezonante. Reducerea pierderilor de comutatie este satisficdtoare si in cazurile in care circuitele de iesire sunt circuite rezonante, de tip serie sau paralel, realizate prin asocierea Ja circuitul de sarcina a unor condensatoare sau bobine si intregul ansamblu funcioneaz’ la frecvenja de rezonan{a sau la valori apropiate acesteia. Aceast tip de comutatie se numeste comutafie intern proprie rezonanta. Este foarte important s& subliniem c& in etapa actuala de dezvoltare a electronicii de putere toate categoriile de convertoare se pot realiza cu toate tipurile de comutatie. De aceea nu are sens si procedam si la 0 clasificare a convertoarelor in funcjie de tipul comutatiei folosite. In ultima instanj& definitorie este puterea instalata in convertor care determina tipul de dispozitive semiconductoare cu care se poate realiza. In funcjie de categoria de dispozitive folosite rezulté si metoda de comutajie la care se poate sau trebuie apelat. 5.3.Comutafia externa. In acord cu clasificarea introdusa in paragraful precedent, comutatia externa este utilizata in circuitele electronice cu tiristoare de putere la care fie refeaua de intrare fie cea de iesire pot furniza energia necesaré desfisurarii procesului de blocare al dispozitivelor electronice semicomandate folosite. Domeniul de aplicare principal este cel al redresoarelor, cicloconvertoarelor sau al unor categorii de invertoare care au ca sarcina o masina sincrona. §.3.1.Comutafia naturala de la refeaua de intrare. Comutajia natural de Ia refeaua de intrare este prima metoda de comutatie folosita pe scarii larga in electronica de putere, [34], [66], (67), [77], {80}, [137], [156]. Si in prezent isi mentine importanja, chiar dack domeniul ei de aplicare s-a restrans treptat la cel al convertoarelor de putere mare $i foarte mare. Este tipul de comutafie utilizat in tehnica redresoarelor comandate cu tiristoare si al cicloconvertoarelor. Energia necesaré comutatiei este preluata de la reteaua de curent alternativ aflatd intrarea convertorului, Circuitul reprezentativ pentru acest tip de comutatie seamana cu cel din Figura 5.4, in care comutatoarele electromecanice sunt inlocuite cu tiristoare de putere, Figura 5.7. Studiem comutafia in cazul particular in care curentul se comut& de pe o faza a retelei trifazate pe alta. Este evident c& comutajia pe a treia faz’ se va desfisura in mod similar. Tensiunile uj si up sunt tot cele din relatia 5.12, diferenta de faz dintre ele fiind de 120°. Admitem si acum 4 bobina de netezire asiguri curentul continuu I in circuitul de iesire. Presupunem c& tiristorul TI este in conductie si curentul I este asigurat de sursa de tensiune u). Prin urmare intre nodul format de catozii celor dous tiristoare si nodul 1 regisim, ca valoare instantanee a tensiunii redresate, chiar aceast& tensiune u,, Este evident c& la bornele sarcinii de Curent continuu, conectate dupa filtrul L, intre nodurile 2 si 1, vom avea tensiune continua heted’, deoarece curentul 1 parcurge rezistenta echivalenté consumatorului, Comutarea132 ELECTRONICA PENTRU INGINERI ELECTROTEUNICIENI : VoLIV - Klemente moderne de electronica de putere curentului din circuitul primei surse in circuitul celei de a doua se face si acum cu ajutory) tensiunii de comutatic uw ce are acum forma : Uy, (D) = (1) — (1) = Usa Sin (Ot ~ 7%) (S17) Este toemai tensiunea de linic, un(t), deci 0 tensiune extern’ convertorului, existent in mog natural pe partea de intrare. Reamintim cA tiristoarele sunt dispozitive semiconductoare semicomandate, la care prin impulsul de curent in circuitul de grili putem controla doar momentul amorsarii dar care se blocheazA numai daci printr-un mijloc oarecare se reduce curentul din circuitul anodic sub curentul de mentinere, Trebuie sa limurim daci si cum tensiunea de comutajie poate realiza acest Iucru si si dezvoltim un model matematic adecvat investigajiilor viitoare. Fig.5.7. Circuitul de comutajie naturalé de la refeaua de intrare. Pentru infelegerea proceselor pe care le vom studia, Figura 5.8 detaliaza si regimurile tranzitorii specifice. Remarcdm faptul c& tensiunea uyi(t) este pozitiva in intervalul de timp Suprins intre punctele A si A’, numite puncte de comutatie naturala. Daca circuitul studiat ar conjine diode in locul tiristoarelor, procesele pe care le vom investiga ar tncepe chiar in punctul A. deoarece de aici tensiunea sursei 1 este mai mare decét tensiunea sursei 2. Avantajul folosii liristoarelor este tocmai acela c& putem declanga comutatia oriunde dorim intre punctele A si A*. Este bine sf anticipam gi s& precizm cA asa cum se va demonstra in §6.1, prin amorsarca Jnthrziati a tiristoarelor, procedeu numit de control de fazi, vom putea controla $i flurul de Pputere convertita. Si presupunem cd impulsul de curent de amorsare al tiristorului T2 se aplica in grla sa Ja un moment t,, jntérziat fai de punctul A, Intervalul dintre Punctul de comutafie natural A si TMomentul amorsaii tiristorului T2, mBsurat in grade electrice, se numeste unghi de comands 4 se noteazd de obicei cu a. La acest moment, tensiunea de comutaie polarizeazi direct tiristorul T2, Similar celor descrise Ja studiul conduc, intra In functiune un circuit nou, desfagoar& conform urmatoarei ecua| constanti : Principiului comutatiei, fiindcd ambele tiristoare ou, umit circuit de comutajie in care procesele S€ diferentiale Reomogene, de ordinul {, cu coeficientipartca I. Dispozitivele Gs lestronice de putere si comutatia in electronica de putere 133 tutajia in electronica de putere = di,(t) = 1, 22O 5 wal 2a RO = Rui) = (5.18) vem conditia ini . a vy reiatia le nial de curent it) ~ 1 Siin acest ea i) este al ou i) 5 mine tens| le comutatie este cea dati de relatia (5. 17). Facand Son Inlocuiile in (5.18), cu Iuarea in conside ; sco jong [8 urmaloarea forma a cua far a fap ete cmt pn caleule di,(t) $b.) ee + . : (hu sa) dt (Ra + Res) iO = Usa info - 7%) + Rat G19 4 exist dou’ mirimi ‘dala Det Perturbatoare, una sinusoidala gi una constanta datorata conditiel jnigiale de curent. tranzitorii caracteristice comutafiei externe Fig. 5.8. Procesele de la refeaua de intrare De la matematici se sie 8 solufia unei astfel de ecuatidiferentiale are tei terment : 0 components liberi corespunzatoare ecuajiei diferenfale omogene si doud componente forjate corespunzatoare celor doua perturbatii. i) = 40 + in + in (5.20) Componenta liberé a curentului de comutatie este : 4 iO = Ket (5.21): =RI ELECTROTEHNICIENT ‘A PENTRU INGINER] Fen de putere ELECTRONICA Femente moderne de eleet0M 134 VollV - Ele Lu + Lan (5.22) Ry + Re ; de comutafie. Componetnta forjata a ae le timp electric’ a circuitulu reprezinta constanta di : : ‘datorata tensiunii de comutatie este : ‘curentului de comutatie U, ; nlp =r, = 7 in) = FE sin(or — 1 ”) (5.23) - In relatia (5.23) impedanta circuitului de comutatie si defazajul curentului sunt : Sooo oa (Ra + Ral + (Ly + Ler) a M% = arcigar ‘Componenta forjata a curentului de comutatie datorata curentului prin bobina domutatie Li: este data de relatia R, in(t) = ——#—1 ip (5.25) Ry + Reo i are valoare constanté. Ca urmare curentul de comutafie este descris de expresia : - R, yf (5.26) Bin U, i() = Ke® + —sin(or - y, - + —*a _ iy Z, (ot -% - a) ht Ra Pentru stabilirea constantei de integrare Iuam in considerare conditia inijialé conform careia curentul de comutatie este nul la momentul t, de inceput al procesului : (5.27) Prin transformari algebrice simple rezult& ca constanta de integrare K are valoarea : Y, K = ~(%*sin(or, - why ae z fo Me ~ %)+>—H Net 5.28) k Ru + Re c Introducdnd rezultatul objinut 1 i i Set ri in expresia (5.26), ajungem la forma finalé a curentului de Vesde putere si comutatia in electronica de putere 135 in electronica de putere Sin(@ty — 7, — M%) (5.29) Ru perultatul objinut 8 at Nalorile exacte pentru curentul de comutajie. El este foarte util in corcetirile prin modclare si simulare dar are 0 forma prea complicaté pentru. practica inginereasca. Este util s& facem o serie de simpli In primul rand sa consideram tensiunea_ de comutatie ca origine de faz’. Ca urmare y devine egal cu zero. Putem de asemenea si admitem rezistenjele de comutajie de valoare egala gi sa le si neglijim faja de reactanjele de comutatie OL. Mai admitem $i inductivitajile de comutatie ca avind valori egale. Ca urmare defazajul curentului de comutatic faya de tensiunea de comutajie devine egal cu w/2 si constanta electrica de timp a circuitului, t devine de valoare infinita. In aceste condifii, expresia curentului de comutatie ia valoarea mult mai simpli : i @ = Liem QoL, (cos@t, — coswt) (5.30) Prin renuntarea la rezistenfele din circuitul de comutajie, acesta a devenit unul pur inductiv care face doar schimb de energie reactiva cu sursa tensiunii de comutatie. De aceea in multe lucrari de specialitate se spune ci «sursa care furnizeazd energia reactivi necesara comutagici » se aflé la intrarea circuitului electronic de putere. Din electrotehnica se stie c& tensiunea de scurtcitcuit este definita ca raportul dintre valoarea céderii de tensiune inductive in regim nominal de functionare a circuitului si tensiunea nominala de la bomele acestuia : oLly ne Ty In multe cazuri valoarea data de relajia de mai sus se inmulfeste cu 100 si use se da in procente. In cazul nostru, inductivitatca din circuitul de alimentare este chiar inductivitatea de comutatie. Tensiunea Uj max este chiar amplitudinea tensiunii de linie. Curentul I perfect neted este asigurat de rejea. Intrucat in cazul semnalului dreptunghiular amplitudinea $i valoarea efectiva au valori exale, in loc de Iy putem inlocui valoarea nominala a curentului continu din circuitul de iesire lg. Introducdnd si unghiul de comanda a in loc de @ to, din (5.30) ajungem la relafia si mai utila {n aplicatiile practice : u, (331) 4) = i# (cosa — coset) (5.32) iy Mac : In expresia de mai sus ky se numeste coeficientul caracteristic convertorului care funcyioneaza Su comutajie de Ia rejeaua de intrare. In cazul particular al circuitului investigat acesta are Valoarea ; 2 ret |G. k, (5.33)136 ELECTRONICA PENTRU INGINERI ELECTROTEUNICIENI Vol.IV - Elemente moderme de electronica de putere Comutajia se termina Ia un moment , cénd curentul de comutatie devine egal cu ‘curenty) bobinei de netezire 1. Dacd notim durata comutajiei, masuratd in grade electrice cu y , atunei - o,=at+y (5.34) $i putem serie: I s osa — cos(a + 7) (5.35) fy We De aici, prin transformari simple putem stabili valoarea unghiului de comutatie I Y = arccos| cosa — k,u,,——]| - @ (5.36) an Constatam ca durata comutatiei depinde de evolutia in timp a tensiunii de comutatie, unghiul de comanda al tiristorului, curentul comutat, tensiunea de scurtcircuit a circuitului de intrare precum si de coeficientul caracteristic convertorului Comutatia cea mai lunga yo, are loc la a = 0, cand tensiunea de comutaie este minima Ja inceputul procesului : arccos| 1 — k, vee (3.37) an La momentul t; procesul de comutatie se incheie, tiristorul Tl se blocheaza si circuitul de comutatie dispare. Din acest moment potengialul nodului format de catozii tiristoarclor devine gal cu uz. Tiristorul 1 fnsd nu este incd revenit invers, Acest lucru are loc insa in mod natural in continuare fiindca tensiunea de comutatie exista in circuit si polarizeaza invers tiristorul care tocmai s-a blocat. Tocmai pentru c& tiristoarele sunt dispozitive semiconductoare care trebuie si $i revind invers, unghiul maxim de comands realizabil nu va fi decat = @ oy = 7 - y - wl, (538) In eelafia anterioara t, este timpul de revenire al tristorului. Conform (5.38) la unghiul maxim de comands exista timp pentru comutare si revenire inversa inainte de a dispare tensiunea de nu este indeplinita tiristorul T1 reintra in mod nedorit in Yo conductie. Relatiile (5.30) ~ (5.38) sunt general valabile gi vor sta la baza analizei redresoarelor ©u comutaie de la refeaua de intrare, in § 6.1. Comutatia externd de la circuitu emai prin configuratia sa, circuitul de comutafie permite sursa, Al doilea dezavantaj const undamentala defazaté fafa de tensiunile de Ia intrare si sunt criteriile de asigurare a calitajii energiei electrice in refele au tn faptul c& curentii comutaji au fi distorsionayi. In prezent, deoarecet f i Pantea I. Disporitivele electronice de putere si comutajia in electronica de putere 137 5. Comutatia in electronica de putere devenit deosebit de severe, acest ultim dezavantaj limiteaza aria de aplicare a echipamentelor de electronica de putere care functioneaza pe baza acestui principiu de comutajie 5.3.2.Comutafia naturali dela condensatorul din circuitul de iesire. Comutatia naturala de la condensatorul din circuitul de iesire poate fi considerata ca ultima mare inovatie in domeniul circuitelor electronice de putere cu tiristoare. Ea a fost dezvoltata in special prin lucrarile profesorilor H.P.Beck si M.Michel, de la Universitatea Tehnica din Berlin, [200}, (201), [202}, [203], [204], aparute in deceniul 7 al secolului trecut. VENTILE DE PUTERE APLICATE IN COMUTATIA DE LA RETEA (EXTERNA) (eu aplicatit st in comutatia interna fortata) Tipul ventilulut —Simbolul_ —_Caracteristica stetice _Aplicatil specifice 7 Convertoare de ca/cc de uz general Necomendet A kK U —necomandate 5 i Convertosre de ce/cc A s fere modulare ‘Senicomandat oes L. you functionare in Tirtstor de putere codranele I si 1V Ventil de curent Convertosre de frecventa cu cireult intermedier de curent 7 = Convertoare de ca/ee Semicomendet fore modulare Olodertiristor cu functionare in Ventil de tensiune codranole I st IL Convertosre de frecventa cu circuit intermediar de tensiune Fig. 5.9. Ventile de putere folosite in circuitele de comutatie externa si fortata. Comutafia de la condensatorul din circuitul de iesire a fost pus la punct tocmai din Recesitatea de a se elimina o parte a dezavantajelor circuitelor de comutatie naturala de la efeaua de intrare, Figura 5.9 ne permite si aflim elementele care au stat la baza introducerii acestui tip de comutatie, Inifial in structura convertoarelor cu comutatie externa s-au folosit doar diodele de putere gi tiristoarele. Tiristorul, care conduce curent doar intr-un singur sens gi Poate prelua tensiune de orice polaritate este asimilat unui « ventil de curent ». Asociind acum Unui tiristor gio diod& montath in antiparalel, ajungem Ja un nou tip de venti, numit « ventil de tensiune» care se caracterizeaza prin faptul c& poate prelua tensiune cu o singura polaritate si| ELECTROTEHNICIENL aL Pit TRU INGINERI ELE ‘ conduce curent in dona sensuti, Folosind astfel de ventile se poute concepe un nou tip de circyig de commtatio, prezentat fn Figura 5.10. SARCINA DE CC Fig. 5.10. Principiul circuitului de comutatie extern de la condensator. Cireuitul de comutatie conjine doua ventile de tensiune, V1 si V2. Inseriat cu ventilele s-au_reprezentat $i rezistentele, respectiv, inductivitijile de comutatie corespunzatoare. Tensiunea continua din circuitul de iesire este filtratd capacitiv, cu un condensator de capacitate mare, Pentru simplificarea expunerii s-au reprezentat doua condensatoare, Cl si C2, legate in serie, Sarcina de curent continu este conectaté in paralel cu bateria de condensatoare de filtrare. Bobina de reactant de rejea, L, are inductivitate relativ mare si separa tensiunea sinusoidald a refelei de intrare, u,() de tensiunea altemativa dreptunghiulara uc(t) de pe partea de alternativ a circuitului electronic de putere. Intr-adevar, dac& conectim circuitul la rejeaua de intrare, condensatoarele se incarc’, prin diodele D1 si D2, in circuitul oscilant L-C, fard Pierderi, la o tensiune U,, mai mare decét amplitudinea tensiunii alternative u(t). Prin umare tensiunea u.(t) va fi determinati de ventilul aflat in conducfie : LOS es daca conduce V, a) -U, daca conduce V, ‘Tensiunea alternativa dreptunghiulard ue(t) are aceeasi frecventa ca si tensiunea sinusoidal de alimentare a circuitului, dar alti faz8, Do altfel sursa de tensiune u(t) impreuna cu bobina de ~ Teactanid pot fi privite a o sursi de curent sinusoidal i(t). Comutatia extern de la condensator poate fi mai usor investigatt daci luim in considerare gi Figura 5.11 care aratl procesele tranzitorii asociate.Partea It Dispozitivele electronice de putere 51 comutalia in electronica de putere 139 5. Comutatia in electronica de putere Fig. 5.11. Explicativa privind comutaia externa de la condensator Conform acestei figuri, curentul i(t) este dat de relajia : —V2Isin(wt - @ (5.40) i = V2 Isin[ot + (x - @)] istoarelor din circuitul de comutatie : unde a este unghiul de comanda al ti a@=n-¢o (5.41) Ja urmatoarea trecere prin zero a curentului i(t). Sa admitem ca curentul sise masoara inapoi de | superior din circuitul de intrare este pozitiv. Aceasta inseamna ca conduce dioda D1 din venti V1. Curentul transferat catre partea de curent continuu este si el sinusoidal si pozitiv. Deci se transferd putere activa cdtre iesire. Si presupunem ca din rajiuni legate de menfinerea la valoare constanta a tensiunii de iesire, la 0 trebuie si inversdm fluxul de putere activa, de la iesirea de curent continuu catre intrarea de curent alternativ. In acest scop se comanda tiristorul T2 din ventilul inferior, V2. Odati amorsat acesta va schimba sensul curentului redresat, curentul sinusoidal i(t) devenind negativ pe partea de iesire a circuitului electronic de putere. Tiristorul T2 comuti dioda DI din conductie in blocare cu ajutorul tensiunii continue de la bornele bateriei de condensatoare, tensiune existent’ in mod natural pe partea de iesire a circuitului de comutafie. Intr-adevar, la t = 0 intra in funciune circuitul de comutagie alimentat de la tensiunea continua de pe partea de iesire, circuit care confine doar rezistenjele de comutatie si inductivitajile de comutafie. In timpul acestui proces curentul i(t) evolueaza mai departe sinusoidal, Atat dioda D1 cat si tiristorul T2 se afla in conductie. Curentul de comutatie circula jn sens direct prin tiristorul T2 si in sens invers prin dioda D1, Conform cu Figura 5.10, ecuatia diferentiala care descrie procesul de comutatie este + dit di,(t, Uy, = Rui - In Zi + 1, 22 + Ryi(t) (5.42)NN Mo ELECTRONICA PENTRU INGINERI ELECTROTEHNICIEN| Vol IV - blemente moderne de electronica de putere Contorm cu Figura $.10 iO = i) (5.43) gis WO = iO (5.44) In relatiile (5.43) si (5.44) indicii T si D simbolizeaza faptul ventilul inferior conduce ristorul fn timp ce ‘in ventilul superior conduce dioda, Mai mult, pe baza teoremes ni irchhof¥ pentru curen{i putem scrie: 1 = 1,0 + i, (5.55) Admitind acum 8 rezistenjele de comutajie sunt egale, Ry: = Re $i negli Sabauiele inductive de comutajie, considerate de asemenca egale, wl, sustituind in (5.42) relayile ajutatoare de mai sus ajungem la urtteace forma diferential& care descrie procesul de comutatie Uys =1, sto = 200) 0] +k fu (5.56) Efectuand calculele algebrice rezult di,(t) di(t 21, <2 =U, + 1,0 (8.57) Introducand acum pulsatia w si rearanjénd Coeficienti constanf stabilim forma final& a ecuatii diferentiale : pliner = @) + sina] (5.60)Pattea I. Dispozitivele electronice de putere si comutatia in electronica de putere 141 5. Comutajia in electronica de putere Folosind (5.55), pentru curentul diodei ajungem la urmatoarea relajie + in(or - a) - sina] (5.61) Se constat’ c& curenfii au doua componente, una liniara si una armonica. Avand in vedere faptul c& inductivitatile din circuitul de comutafie sunt mici, efectul dominant il are componenta liniara a curentului de comutajie care are o vitezi de crestere mare. Evident panta de crestere a acestui curent trebuie limitatd, la nevoie, sub valoarea critica corespunzatoare tiristorului folosit. In practicé se recomanda tiristoare speciale, rapide $i erestere a curentului cét mai mare, Revenind, rezulté ci acest tip de comutafie are o durata relativ constant’ dependenta doar de valoarea tensiunii de comutafie, Us si a inductivitasti de comutafie, Ly. Valoarea curentului comutat influenjeaza in mica masura procesul. Ca urmare circuitele electronice de putere care funcjioneazi pe baza acestui principiu de comutatie vor avea caracteristici de iesire mult mai rigide decat cele care Iucreaza cu comutatie naturala de la refeaua de intrare. Comutatia se incheie si in acest caz atunci cénd curentul tiristorul curentului de intrare, i(t). Tiristorul va conduce apoi pana cand acest curent de intrare, i(t) devine negativ. In acest moment el se va stinge in mod natural si dioda conectata in antiparalel va prelua conducfia. Apoi procesele se repeta ciclic. Este nevoie de tiristoare rapide pentru ca stingerea naturala a tiristorului sa fie cét mai scurté, asigurand domeniu maxim de variatie pentru unghiul de comands, Deci convertoarele care lucreaza cu comutafie natural, externa de la condensatorul din circuitul de iesire funcfioneaz cu dubla comutatie. Comutatia este relativ sensibild fiindc& orice depasire a domeniului de comanda sau orice impuls de comanda fals duce la scurtcircuit in convertor, eliminabil doar prin intervenjia siguranfelor ultrarapide. Sistemele de comand si reglare nu pot elimina aceasta categorie de scurtcircuite. ‘Avantajele majore ale folosirii comutatiei externe de la condensator sunt doua. Pe de o parte circuitul de tensiune continua de la iesire, prevazut cu filtru capacitiv, permite orice sens pentru curentul continuu al sarcinii, Pe de alta parte, curentul de intrare in convertor find sinusoidal, circuitele electronice de putere care Jucreazi cu astfel de comutajie nu introduc armonici de curent in refea. Ramane insa deschis& problema fazei curentului de intrare in circuitul de comutatie, care se modifica’ odatd cu valoarea medie a curentului redresat. cu panta admisibila de i ajunge la valoarea al comutafiei de la condensator va fi detaliat analizat in partea ‘Un exemplu de aplics adoua a cursului, in § 6.2. 5.4.Comutafia intern. g ‘Asa cum s-a vazut in paragrafele anterioare, acolo unde refeaua de intrare sau cea de iesire din circuitul electronic de putere asiguri condifiile necesare desfasurarii procesului de comutare inversi a tiristoarelor, se poate apela cu succes la comutafia extern’) In electronica de putere exist ins& o muljime de situafii in care acest deziderat nu este realizat, In aceste cazuri trebuieste apelat 1a alte principii de comutafie care functioneaz& satisPcator independent de Posibilitaile circuitului.de Ja intrarea_sauicsirea.coy lui, Circuitele de acest fel poarta numele de circuite cu comutafie interna. Mai mult, sunt multe cazuri in care, din rajiuni legate de objinerea unor performante superioare $i in cazuri tipice pentru comutagia naturala se prefera aplicarea comutatis interne.Wee ele | E “TROTEHNICIENI EI A PENTRU INGINERI ELEC Pentru introducerea elementclor fundamentale legate de comaiaig icra reluam aici cdteva dintre ideile introduse la inceputul capitolului 5. Figura 5.12 se mai simply az in care este necesara aplicarea comutafiei interne. Conutator Usmed Fig.5.12. Circuit simplu cu comutajie interna Se stie deja ca prin controlul comutatorului S, Variabil, conform cu strategia din Figura 5.3, valoar iesire din circuitul electronic de putere, u,(t), tensiunii continue de la bornele sarcinii, expresiei (5.8) are valoarea : pe frecventa constanta, cu factor de umplere ea instantanee a tensiunii dreptunghiulare de este conforma cu relatia 5.7 iar valoarea medie a masurati dupa filtrul inductiv, cu luarea in considerare a Deci circuitul considerat poate converti_o tensiune continua de o anumita_valoare, Us. tntr-o_ tensiune continua de alti valoare! Usa) Avantajelo acestui circuit simplu sunt evidente, el constituind celula_elementar [din configuratia_multor convertoare de putere dintre mentionim doar sursele stabilizate in regim de comutatie, v invertoarele) Evident, strategia de comanda a comutatorutu ratiuni legate de evitarea supratensiunilor de comuta care toarele de tensiune continu’ sau fu este unica. S-a precizat ci din relor. Dacd_pe_pozigia somandat, tiristor GTO sau a jia_se_va_numi mnductoarePartea I. Dispozitivele electronice de putere $i comutatia in electronicn de putere 143 5. Comutayia in electronica de putere Tirtator ou comands do revenira po ortla, G10 Trenziator bipolor ¢ de putero e Tronzistor cu efect Oo r do cinp do putore MOSFET Used s Trenazistor bipoler cu ic conends prin cimp 10st E a) b) Fig. 5.13. Corelatia intre performanjele de comand& a dispozitivelor semiconductoare si tipul comutatiei interne. Comutatia interna forfati,a). Comutatia interna proprie, b). Vom analiza in continuare in mod detaliat metodele de omutajie internay Ne vom referi separat la comutatia interna forjata si apoi la cea interna proprie. In cazul comutatici imeme proprii. vom considera pe rand problematica in-cazul-conversici-de- curent continu / curent continu, curent continuu / curent alternativ sau curent alternativ / curent continu, respectiv, al conversiei directe de curent alternativ / curent alternativ. In cazul comutatiei interne forjate problema-este-una de calcul.de regim-tranzitoriu-et-eemutatorului asociata cu strategia de comand a acestuia. In cazul comutaiei inteme proprii problema este in special una de analiza gi sintezd a strategiei optime de comands a dispozitivelor electronice. In ambele cazuti, inginerul practician va trebui sa solujioneze cit mai bine yi chestiunile legate de generarea semnalelor optime de comands a dispozitivelor $i cele privitoare la protectia acestora. In circuitele de comutafie interna forjata sau propre strategia de comand a ventilelor tlectronice de putere este subordonata doar indeplinirii_in conditii optime a_sarcinilorde. ie a energici. Ca urmare, de obicei, in procesul de comutare directé sau inversd a Je Jor cat si curentul prin elo sunt diferite de zero. Ca dispozitivelor atat tensiunea Ja bornel urmare pierderile de comutajie sunt apreciabile. Spunem de aceca cA comutatia internf forjatd si Droprie sunt comulalii-de-tip-dus,-« hard » in literatura tehnic& de limba engleza. Acest tip de tomutajie are randament_relativ-redus, imbunatstibil doar prin folosirea de dispozitive Performante cu encrgii de comutatie minimizate. Drept urmare frecvenja-decomutatie va fi linitats desi un mod de operare performant atat din punctul de vedere al intririi ct gi al iesicil nvertor cat mai mari, Ia de circuite de comutatie intern, care pentru reducerea ‘aT impune frecvenje de lucru in con Bxisté 0 categorie specialBec haa, ELECTRONICA PENTRU INGINERI ELECTROTEHNICIEN] Vol.IV - Elemente moderne de electronica de putere nante inserate jn circuitul de comutatie sau se sareina. In acest caz comutafia dispozitivelor se u curentul prin ele este nu Pierderilor de comutitie folosesc \gircuite rezo folosese de caracterul rezonant al circuitalay face exact atunci cind tensiunea-la bomele lor este nuld evident c& in acest fel se reduc in mod semnificativ pi CO! st tip de comutatie interna este una de tip moale sau « soft », in literatura tehnicd de limba engleza Comutatia poartd numele de «comutatie inter rezonantd,sau quasirezonanty,» si va fi si eg studiat’ in § 5.5. Om mane a Qe Meche Ready 8 {S.4.1.Comutafia interna forfata. ) finn) yea b Ohi oe 4.1.Cor terni forsa OS as Comutajia inte’ forjati se-aplici in cazul circuitelor care folosesc titistoarele de Putere pe post de comutator al curentului principal, de sarcind, [34], [66], [67], [80]. Amorsarea Hristorului, numit tiristor principal, se face cu un impuls de.curent aplicat in-circuitul grila-catod de citre circuitul.de.comanda. Pentru blocarea tiristorului principal este insd nevoie de energia Teactiva acumulatd intr-un element de stocare, de obicei un condensatos, numit condensator de stingere. Figura 5.14 prezinta circuitul tipic de comutajie inversd forjaté a unui tiristor de iat f putere, fo k a oy h pre 7 ld / 2. ? cou] Usmed 2 Fig. 5.14. Circuitul tipic de comutafie interna forjata a : tiristorului de putere _Avand in vedere c& toate circuitele de comutafie intern& forjati folosesc acelasi procedeu de blocare a tiristorului principal T,, aflat in conductie, vom incepe analiza noastra _. tocmai cu acest proces. Admitem ci tiristorul prineipaT este in cordluctic si furnizeaza sarcinii S ‘ curentul I, Acest curent provine de Ia sursa de tensiune continud Ug. Dac& presupunem ca inductivitatea bobinei de netezire L este foarte mare, curentul I este constant, Si considerdim cé circuitul de conversie este controlat cu un semnal cu frecventa constanta si factorul de umplere ‘T./T. Atunci curentul sarcinii va fi dat de rela(i er os ; Pa Gane 2p Ua (5.63) ‘ ReerfeR R reprezinti rezistenja in curent continuu a circuitului de sarcin&. Potrivit presupunerii cA »\ + inductivitatea bobinei de netezire este foarte mare, constanta de timp a circuitului de sarcin:v OO partea I. Dispozitivele electronice de Putere si comutatia 5. Comutatia in electronica de praca cietronica de putere 145 ene L rat R (5.64) asec foerte mare, Prin mare interval de inp T= 1 / nificativ- er admite prin urmare ci Pe parcursul analizei time 1 5 eae a : _ sn featoare nu stecezi Corectitudinea studiului pe care il facem. Eevaf cloninats : dn imensionarea precisa a convertoarelor de curent continu / Regimurile tranzitorii specifice bloca * tiristorului principal sunt prezentate in Figura Fig. 5.15. Comutafia interna forjata. Regimuri tranzitorii specifice. se prevede in paralel cu acesta un circuit de Pentru blocarea tiristorului_ principal storul de stingere stingere care confine condensatorul de stingere C, bobina de stingere L, si ti 1a bornele sale o admitem nula si prin urmare ,, Intrucat tirstorul principal conduce, tensiunea : tensiunea Ug a sursei se regaseste la icsirea circuitului electronic de putere. Si admitem ca la momentul ty condensatorul este inc&rcat cu tensiunea negativa Uci uel) = er < 9 (5.65) De obicei veloarea absoluth a acestei tensiuni negative este apropiath de valoasea tensiunii continue de intrare, Us, Se va vedea c& este de dorit ca aceasté tense sa fie cét mai mare ‘Analiza noastré incepe Ia t = t cand se declangeaza procesul de comutare inversa forjat a tiristorului principal prin comand& de amorsar® tiistorului de stingere, Mengiondm ca Prin tiristorul principal, Tye aflat in conductic, tiristorul de stingere, T, este polarizat direct de lize tensiunea negativi a condensatorului C. Intrd in fonctroes, cireuitul oscilant L,—C, practic \ fink pierderh ow ondigie iniial& de curent mul In bobind # ‘de tensiune Uci la bomele Condensatorului. Pulsajia proprie @ ‘circuitului este =:CTROTEHNICIENI . GINERI ELECTR ad ELECTRONICA EN perme deter de pure ‘VoLIV = Elemente r ‘tant este tocmai curentul de comutatie care va conduce la blocareg elicesaes inifiale precizate, el este descris de relatia : Curentul din ci tiristorului pri ipal. Conform cu conditiile (0) = Lye SN @yy (L = fy) (5.67) WO =O inusoidala, amplitudinea sa fiin Evolutia in timp a curentului de comutatie este sinusoidal, amplitud (5.68) Conform cu teorema lui Kirchoff pentru curenti scrisi in nodul format de catozii celor doug tiristoare, curentul prin tiristorul principal este : in) = T= ig (5.69) Frin urmare pe mAsuri ce curentul de comutajie reste conform relajiei (5.67), curentul prin tiristorul principal scade, El ia valoarea 0 la momentul t, cand curentul de comutatie egaleaza ‘curentul de sarcina I: tn Qh) = 1 = Inu Sin @y (t, — fy) (5.70) Jn acest moment tiristorul principal se blocheaz4. Curentul de iesire este preluat de circuitul Pondensatorului de stingere. Intervalul de timp necesar acestui proces se stabileste simplu din > expresia (5.70) : a 1 te J At, = —aresin——_ (8.71) =, py max! ia (5.71) trebuie s& aibe solutii, deci : ji | ai mare decat cel mai mare curent J care fe tebuiete omnut. Pentru ca comutalia s fe scura, raportl Vnax trebuie sa fie cat mai mare. ingore Anca eutem™ da dack analizim si evolutia tensive to bornele condensatorul de stingere. Aceasta este data de : Ie, 1 u(t) = alia ral fact sino, (¢ = t,)dt = iis i CI. L,Ceosany (t ~ = Up, cosa, (t — G2)Partea L. Dispozitivele electronice de putere si comutafia in electronica ds putere 5. Comutaia in electronica de putere nea pe condensator variazé cosinusoidal in apropiere de t = t,, modificandu-ce le: Deci ten: La sfarsitul comutafiei tensiunea condensatorului ajunge la valoarea : Uc(t) = —U,, cosa, (l, - by) (5.73) deci condensatorul se descarcd cu : AUg, = Unf] - cosa (t, - 43] (5.74) Pierderea de tensiune data de (5.74) trebuie sd fie cat mai mica deoarece, aja cum se va in continuare, tensiunea negativa a condensatorului este cea care asigura si revenirea invers& a tiristorului principal, acum blocat. De aceea, in proiectare va trebui ca Iyaxi / 1 54 fie de ordinul 3-5. De aici se poate stabili valoarea necesara a inductivitatii de stingere ; ii xr] ( (3 + 5)I Derivand acum expresia (5.67) putem stabili si legea de variatie a pantei de crestere a curentului prin tiristorul de stingere, panta care ia valoarea maxima la inceputul comutayiei. De aici, ludnd in considerare datele de catalog ale tiristorului, vom putea stabili si valoarea minima necesari a inductivitatii de stingere : Voy (15 + (ee Prin urmare pentru a avea comutafie satisficdtoare, tiristorul de stingere va trebui sa admita pante mari de crestere a curentului la amorsare. Revenind Ja Figura 5.15, constatém c& la momentul la care ne aflam, ty, tiristorul de stingere a preluat curentul sarcinii, tiristorul principal este blocat dar nu revenit invers si, prin urmare procesele legate de comutafia forfati, priviti in ansamblul su, nu sunt incheiate. Tensiunea negativa de la bomele condensatorului se regiseste ca tensiune de negativare a tiristorului principal, Jucru care este satisfacdtor. Dar tensiunea la bornele circuitului de iesire din partea electronica de putere nu este zero. Dimpotriva valoarea acestei tensiuni creste Ia t = t, la Uy+ uc(t,) $i blocheaza ferm in continuare dioda de fuga. Sarcina este si acum legati la sursa de tensiune continu& de alimentare prin circuitul tiristorului de stingere. Incepe 0 noua etapa in functionarea circuitului de comutajie forfata in care curentul constant de sarcin& descarca condensatorul de stingere si fl incarc4 cu tensiune continua de polaritate inversa. Functionarea Circuitului este descrisé exact de 0 ecuatie integro-diferenfiala, [80), care ins& nu prezinta interes inginerese fiindca inductivitajile din circuit sunt mari si procesele extrem de lente in report cu perioada ciclului de funcfionare a circuitului de comutasie. Ca urmare pentru a objine rezultate aplicabile in proiectare este suficient sa admitem cd $i in aceasta etapa curentul rimine constant, Notind atunei tensiunea de pe condensator la momentul ty, uc(t,) cu Uca, $i, curentul find constant, trecénd de la calcul diferenfial la calcul cu diferente finite, vom putea scrie :148 ELECTRONICA PENTRU INGINERI ELECTROTEHNICIENI Vol.IV - Elemente modeme de electronica de putere ‘ du) AW 2 oteO = Year _ 1 = C—O = CS = CO (5.77 HOS, ar t-4 y Facand acum operafii algebrice simple asupra ultimilor doi termeni din (5.77) obtinem legea de Yariatie a tensiunii pe condensator in accasti a doua etapa de funclionare a circuitului yo comutatie : I uc) = el 4) + Ue (5.78) Precizim ca tensiunea Uc: este negativa. Prin urmare, sub curentul constant I, condensatorul s¢ Gescarcd pind Ia zero si apoi se reincarc& cu tensiune pozitiva. Tensiunea la bornele ‘condensatorului va fi nula la momentul t, dat de relatia : Cue, 7 th (5.79) Asa cum bine se poate vedea si in Figura 5.15, pana la acest moment este polarizat invers tiristorul principal de catre tensiunea negativa a condensatorului. Ca urmare intervalul de timp ee (5.80) storului principal, luat in 2. Considerind atunci cel mai ristor cu timpul de revenire t, ‘capacitatea condensatorului de stingere se poate stabil cu relatia : (5.81) mare cut atét capacitatea necesari a condensatorului de stingere este mai mica. Capacitatea condensatorului,creste ins proportional cu. valoarea curentului comutat, In etapa de predimensionare a circuitului de comutajie, fn relafia (5.81) se poate lua in considerare ci tensjunea pe condensator esta aproximativ egala cu tensiunea continua de la intrarea circuitului. Corecfiile necesare se fac in faza de verificare a functionarii, prin modelare gi simulare. Precizim ¢& condensatoarele de stingere sunt condensatoare nepolarizate, de curent alternativ, de obicei cu capacitiyi sub 20 HF, Durata lor de functionare satisfacdtoare este strict limitata si cade cu cresterea tensiunii de lucru. Ele reprezinti elementul cel mai sensibil din circuitul de Dupa momentul ts Ineepe procesul de incdrcare cu tensiune pozitiva a condensatorulu Apeland la rel: fia (5.78) putem stabili momentul '; cdnd tensiunea condensatorului ajunge la nivelul tensiunii de intrare Uy 4 Gs ht Lu, = Us) (5.82)149 Partea 1. Dispozitivelo electronice de puntere yi comutatia in electronica de putere $. Comutaia in electronica de putere ge comstatA ef acest proces depinde de curentul de sarcin, cu cat acesta este mai mare cu atat t, tensiunea de iesire din ebrcarea condensatorul este mal rapida, In intervalul de timp ty gireuitul de comutatie scade Ia zero, In caleulcle energetice se poate admite ca tensiunea de ta ramas 18 valoarea medic Uy, ca yi cum s-ar prclungi artificial durata de conectare. La ty potentialul catodulut diodci de fiygh D devine neyativ gi aceasta incepe sf intre in conductie, comutind curentul de pe tiristorul de stingere pe circuitul de supresare. Incepe efectiv starea plocatd a comutatorului cu tiristor, Prin aceasta analiza comutajici forjate de la condensator este Mai trebuie dat riispuns Ja céteva intrebiri esenjiale. In primul rand cum se asiguré conditia inifiald de tensiune pe condensator fa tg, In cazul cel mai simplu, asa cum se prezinta 51 in Figura 5.14, fn paralel cu titistorul principal se montea7a o dioda si 0 bobina auxiliara. Atunci odnd incepe ciclul de funciionare al comutatorului, tensiunea, acum pozitiva, de la bomele condensatorului de stingere, prin tiristorul principal, pune in functiune pentru jumatate din perioada proprie de oscilafie circuitul L, ~C, timp in care condensatorul repolarizeaza, fiind gitit pentru urmatoarea stingere. In al doile rind trebuie sd precizam c mai exista elemente de amanunt In functionarea circuitului care nu vor fi insa tratate aici deoarece depasesc cadrul cursului de fafa. In al treilea rand trebuie precizat ci incarcarea sub curentul de sarcina, in timp yariabil, a condensatorului de stingere este principalul dezavantaj al comutatorului studiat Pentru a elimina acest dezavantaj, precum $i pentru a asigura funcjionarea cu tensiune maxima, mai mare decat Ug pe condensatorul de stingere s-au dezvoltat zeci de solusii care difera prin modul de Incireare al condensatorului de stingere cu tensiune continua de polaritate corespunzitoare stingerii. Circuitele devin complexe, numérul de tiristoare auxiliare crescand. Pentru cei interesaji de aplicatiile practice se recomanda informajiile foarte detaliate din [22}, {23], [34], (35), [66], [67], (771, (78), 80}, [136], (137), [156], [163], [198]. yisabens 670 5.4.2 Comutafia interna proprie/ In conformitate cu Figura 5.13 comutatia interna proprie este caracteristica circuitelor care folosesc drept dispozitive semiconductoare de putere tiristoare GTO sau tranzistoare, bipolare, MOSFET sau IGBT. In acest caz dispozitivul semiconductor fiind comandat, prin semnalul pe electrodul de comanda. al acestuia definem controlul total asupra starii comutataruluif Ca urmare problema care trebuieste investigata este una legata in primul rand de tehnica de comand& sau comanda si reglare necesara pentru ca comutafia sa se desfasoare conform strategiei de conversie dorite, in condifii de functionare fiabila a semiconductorilor. Pentru J&murirea ct mai clari a problemelor, vom analiza comutafia interna proprie in subcapitole distincte. intern proprie in cazul convertoarelor cu intrare si iesire in 5.4.2.1.Comutat curent continuu. Vom aborda aici cazul ce) mai simplu al comutajiei interne proprii aplicate la convertoarele de Curent continuu / curent continuu. Aceast’ comutatie se face de obicei prin modulare in durata a impulsutilor, Pulse Width Modulation=PWM, in literatura tehnica de limba engleza. Circuitul fundamental folosit in acest scop este cel din Figura 5.12 in care comutatorul S este un Aispozitiv semiconductor de putere comandat |Functionarea circuitului de comutatie are loc in__ ilu ‘Toate ipotezele de Tucru Tuate in considerare mai oa ioada T si durati de conectare T,. otezele de Tucr i ‘nainte la investigaréa circuilului indicat rman valabile gi aici. Exist mai multe moduri de fisurare a comutatiei, [34], [66], (67), i Primul caz este cel al comutafiel durata_a_impulsurilor propriu-ON Aso ELECTRONICA PENTRU INGINERI ELECTROTEHNICIENI VoLIV = Elemente moderne de electronica de putere tise. [Accasta este caracterizat’ prin faptul cd perioada ciclurilor de comutatie, T este constantg $i controlul asupra fluxului de putere se face prin modificarca duratei de conectare, T., Figura 3.16 lamureste acest mod de lucru, Moduleres in durata 8 impulsurilor, PWM T= Wf = const, Te = veriebll Tel ro) peipiul de comands in azul comutaiei ferne proprii PWM propriu-zise Prin marirea duratei de conectare de la Te; la Tez creste medii de la bornele circuitului de iesire, data de relatia cunoscuta : iar gi valoarea tensiunii Metoda de comutajie are avantajul cf bobina de netezire prezinta 0 reactants inductiva gonstanta in tot domeniul de reglare si prin urmare gradul de filtrare a curentului nu se ye modifica. Prin urmare comportarea circuitului de comutatie este satisfacatoare in aplicatiile de 7) surse stabilizate in regim de comutatie. Daca circuitul se foloseste in aplicatii de variator de tensiune continua, metoda de comutatie este indicaté doar in regimurile quasistabilizate de functionare a sarcinii. S Circuitul de comanda a tranzistorului regulator este relatiy simplu deoarece foloseste doar un circuit generator de rampa liniaré asociat cu un circuit comparator, Figura 5.17. Modificarea hivelului de tensiune continua de la intrarea comparatorului modificd liniar durata de conectare A tranzistorului si, implicit, valoarea tensiunii la iesirea circuitului de comutatie, Deci acest sistem functioneazK ca un sistem de comutatie de tensiune controlat in tensiune, Din punctul de vedere al automaticii el este un sistem de comand& automata. Daca nivelul de tensiune de comanda de Ia intrare rezulta din prelucrarea abaterii tensiunii de iesire faja de o valoare de refering atunci circuitul devine elementul de execujie dintt-un stabilizator de tensiune continua {In regim de comutatie coborator de tensjune. Sistemul devine astfel un sistem de reglare automata a tensiunii, Exista gi circuite duale, ridicdtoare de tensiune, dar ele vor fi analizate in partea a doua a cursului, In § 7,2,Partea I. Dispozitivele electronice de putere gi comutatia in electronica de putere 151 $. Comutatia in electronica de putere Comutstor cu conte propete, treisrer) Comutatie proprie PWM sea — up pentru sistemul do _ x meow ton cen on oncenn piace, ot TT recat stem Upt sutomat do reglere, (de oxemplu pentru rivelul tensiunit continue din circultul de testre) cf) = functia de comperere mt) - functia de moduler Fig, 5.17. Circuite de comanda sau de reglare pentru controlul comutatiei PWM propriu-zise Semalul cu amplitudine $i frecventé constant’ dat de generatorul de tensiune liniar variabilé poarté numele de funcfie de comparare, ¢(t) si impune frecventa constanta de lucru a circuitului de comutajie. El poate avea gi alte legi de variajie decat cea indicath tn Figura 5.17. Semnatul de tensiune continud aplicat pe cealalta intrare a comparatorului electronic impune valoarea medie ‘a tensiunii de iesire $i este marimea de intrare in circuitul de comanda al comutatiei, E} poartd numele de functie de modulare, m(t). Ca urmare algoritmul de generare a semnalufui de comands al dispozitivului electronic de putere va fi : 1 daca m{t) > c(t) = 1 4 daca mit) < et) 85) Admitem cf in relajia (8.85) 1 - semniticA semnal de saturare, respectiv, 0 - semnal de blocare a Ventilului de putere regulator.ELECTRONICA PENTRU INGINERI ELECTROTEHNICIENI Vol.1V - Elemente moderne de electronica de putere Al doilea caz este cel al comutatiei interne proprii prin modulare in durata impulsurilor ta freeventa de Iueru variabild. Ea poarta si numele de comand PEM. dc la « Pulse Frequency Modulation » in literatura technica de limba englez4. Figura 5.18 Pune in ‘videnta principiul comutatici interne proprii de tip PFM. Modulerea in durata @ impulsurilor, PFM Tet ott Ja T Modulsrea PFM cu Te constent T= VF = very Td = T - To = ver ott) Tel @ “V TT Modulerea PFM cu Td constant To Vf = ver.) To = T - Td = ver, & ott) Tdi ncplul comutatieiinteme proprii \y ena de lucru variabila, PFM In primul caz se menfine Se regleazii perioada, adica reste, adica frecventa scade, ivelul mediu al tensiunii dela lui de functionare este atunei cand, In al doilea caz se ‘menfine constant& durata de $1 se regleazA perioada impulsurilor de comand3, wanda reluam relatia (5.84) sub forma : @ comutatorului electronic si cu relatia (5.84), daca perioada i a si drept urmare se reduce ni lui. de comutafie. Perioada minima a ciclul teoretic, T = T, $i tensiunea este maxima, deconectare 2 comutatorului electronic Pentru'a vedea efectul acestui mod de com Va (5.86) frecventa scade, tensiunea de iesire dinMe Partea L. Dispozitivele electronice de putere si comutatia in electronica de putere 153 5. Comutajia in electronica de putere circuitul de comutatie creste. Perioada minima a ciclului de funcfionare este teoretic T = Ts, cind tensiunea de iesire din circuitul de comutaie devine 0. Si sistemul de comutajie interna PEM este un sistem automat de comanda a tensiunii. Generarea impulsurilor de comanda se poate face cu ajutorul unui circuit basculant astabil comandat in tensiune, Figura 5.19. ee Comutatie : proprie PFM an Yertene do intrere pentru sistomil do conende PFA. ecrunl say sutonet) Roguistor de Marines de intrare ‘tn cami sistomulut Ue sutonat do regione (eo exeaplu pentru riyetul tenstuntl continue din ‘ctrouitul de esire) 19. Circuite de comanda sau de reglare pentru controlul comutajiei PFM. Si acest mod de comutafie poate fi integrat intr-un sistem automat de reglare a tensiunii, in aplicatii de surse stabilizate. Din pacate gradul de netezire al curentului se modifica odata cu frecvenja de funcjionare. Totusi se foloseste mult si in variatoarele de tensiune continua apficate in acjionarile electrice cu motoare de curent continuu, in regimurile tranzitorii de pomire, frénare sau reversare a acjionarii, unde metoda PWM propriu-zisd nu asiguri dinamica necesara procesului. ‘Sunt multiple cazuri in acjionarile electrice sau in alte categorii de utilizare a energiei slectrice unde functionarea sistemului de comutatie intern’ ca sistem de comanda automata a tensiunii nu satisface fiind necesar& folosirea unei surse de curent, Acestui deziderat fi rispunde \ treilea mod de comutatie PWM realizat prin transformarea sistemului de comanda a tensiunii inte-un sistent automat de reglare a curentului din citcuitul de iesire, Figura 5.20,FRU INGINERT ELECTROTEHNICIENT ELECTRONICA PENTRU INGINERT a = BEST IV. Hemene moun delernie depen T L ud CE Comutatie Proprie cu reglare bipozitionsla de curent us — ufo Peacice oe Merinea de intrare Kl +m cant sistomutt ‘eutonet de regiere (6 exemplu pentru lvelul tensiunit continue din Ue ctrcuttul de tesire) Fig. 5.20. Sistem de comutajie PWM cu reglare bipozitionala de curent. In acest scop se mésoara comutatie si impulsurile de bipozitionala care nal si.a-curentului, i*(t). -valoarea misiiratd a acest t). 252 cum bine se stie din automatic, euréntul de iegire din lreuital de comutatie va'evolua intre un prag inferios si unu superior, in jurul semnalului de ‘fering. Cu cit histereza regulatorului de curent va mai mic’, cu atat curentul va fi mai cmtienans eering& dar si freeventa de comutatie din circuit va fi mai mare. i mutatiei inteme proprii cu reglare in forma de treapti: i8(t) = Iyft) =Partea I. Dispozitivele electronice de putere si comutatia in electronica de putere — 155 5. Comutatia in electronica de putere | Ah 1 daca i,() s i*() - (5.87) et) = Ah 0 daca i,(1) 2 i*() + 2 Semnificatia valorilor semnalului de iesire din regulatorul bipozitional este acecasi ca in relatia (5.85). In interiorul benzii de urmarire a curentului semnalul de comanda ramine nemodificat. 4) Ireftt) Prag inferior Semnalul_de comanda ult) forme unde! de tensiune ig -xplicativa privind comutatia interna proprie cu reglare bipozitionala de curent. Analizand cu atengie Figura 5.21 se constata cu usurin{& c& sistemul functioneaza ca sursd de curent de putere finitd, cel mai mare curent injectabil in circuitul de sarcina fiind : ra U, >> (Coatnes == 7% (5.88) unde R este valoarea rezistenfei circuitului de sarcind, presupus fara tensiune electromotoare inter’. In timpul comutafiei interne proprii cu reglare bipozitionala de curent se modifica automat frecvenja de comutatie si durata de conectare in funcjie de valoarea curentului de referinga. Frecvenja de comutatie este maxima pentru curenti de referinta de valoare medic, unde si durata de conectare relativa este in jur de 0.5. La semnale de refering mici frecvenja de comutatie scade si durata de conectare esie mica, La semnale de referinti mari, frecventa de comutatie este de asemenea mica asociat cu o durata relativa de conectare mare. Modificarea frecventei de lucru din circuitul de comutafie se constituie ca un dezavantaj al acesteia. Din acest motiv comutatia proprie interna cu reglare bipozitional’ de curent se foloseste rar in aplicatii de surse stabilizate in regim de comutatie, asa cum rezulté din Figura 5.20, prin Inchiderea celei de a doua bucle de reglare automata, cea de tensiune continu. Metoda are ined ‘multiple aplicajii in acsionarile electronice $i utilizarile energiei electrice fiindcd asigura a156 ECTRONICA PENTRU INGINERI ELECTROTEHNICIENI © VoliV = Elemente modeie de electronien de putere intrare. Deci este tot 0 metoda de com de Datoritd insa prezenjei sisternu Feglare automata de curent, marimea controlatd este curenul te iegir i ern propric de acest fel este una de alte nume, dintre care mentionam Random Switel ing Control ~ RSC sau Bang ~ Bany ¢ “ontrol in limba engleza, respectiv, Zweipunktregelung in limba germana, Pentru aplicatiile din domeniul surselor stabilizate in reyim de comutatie cireui Sludiate in acest subcapitol sunt produse gi sub forma de circuite integrate monolitice, (192), (164), (168), [169], [170]. La puteri mici tranzistorul regulator este inclus in circuitul integrat in timp ce Ia puteri medii si mari acesta se alege si monteaza separat, Inainte de a finaliza acest paragraf subliniem ci metodele de comut: tun singur sens pentru curentul de iesire, tensiunea find si ea unipolard. lui de . Convenimn prin urinare 44 ne controlatit in curent, atic investigate asigura 5.4.2.2.Comutafia interna: proprie in azul converts ire, in curent continu, respectiv, curent alternativ. ‘lor cu intrare, respectiy ‘ircuitul de comutasie din figura 5.21 pent Circuitul este unul monofazat, @. Pentru a dispune de tensiune pozitiva si-negativa pe iv aici se foloseste o sursa dubla de tensiune- Continua Dublarea numarului de tranzistoare _Permite orice polaritate a tensiunii_ Ja ‘Bornele sarcinii in condifiile in care curentul de sarcina Poate circula in orice sens. Sarcina, tru a satisface noilor cerinte. in configuratie cu priz& median: "mM ca este vorba de semnale nform unui algoritm identic rea regulatorului se aplica tranzistorului até ca tranzistorul inferior se comanda tot fat. Aceasta inseamna ca totde: ‘anzistor este blocat si maj Complicat. Dac’ curer ‘creascd $i conduce tranzi acesta trece de pe dioda ‘antiparalel, saturat dar inactiv pang atuncr,