FOCUS Mass Reactions to Changes in Post-communist Societies REACTIA MASELOR LA TRANSFORMARILE DIN SOCIETATILE POST-COMUNISTE RICHARD ROSE, CHRISTIAN W. HAERPFER Giting several statistics from the former communist countries, the authors offer an analytical study of the mass reactions in the new democracies. They ‘approach by an comparative point. of view the societies response to the economic, political and social transformations, determined by the collapse of the communist regime and the establishment of democracy. A very important aspect is the institutional one, concerning both state and public institutions, which is supposed to give a realistic image of the mass perception of the new regime. "In Europa de Est, rezultatele vor depinde de o serie de evenimente imprevizibile, dar foarte semmi- ficative. Cel mai important lucra este si fi capabil st Inveti din ceea ce se intitmpla acolo," Stephen Marris, fost consultant economic OECD emocratia nu poate exista in lipsa opiniei publice tot astfel cum nici economia nu poate exista fn absenta oamenilor. Aceste afirmatii simple, dar semnificative in acelasi timp, nu sunt usor de aplicat atunci cfnd se analizeazA transformarea sistemelor politice si economice din Europa de Est.1 Desi accentul traditional pus pe rolul macro-instiujiilor si pe cel al actiunilor elitei rimfne necesar si demn de observat, el nu este insa si suficient, dat fiind c& un sistem politic democratic presupune suportul maselor de cetiteni, iar 0 economie moderna de piata implica participarea fiecairuia in calitate de producator si de consumator. Conceptul de opinie publici a fost dintotdeauna problematic, mai ales in Europa continentala, unde mai curdind statul dect glasul poporului a constituit fundamentul autoritatii politice. Conexiunile istorice dintre ideea de opinie "publica" si opinie "oficial" sunt demonstrate de Elisabeth Noelle-Neumann in The Spiral of Silence (1980, capitolul 4); opinia public& constd din punctele de vedere care ar putea (si ar trebui) exprimate in public decarece sustin pozitia oficial a statului. Astfel incat acest concept a fost opus celui de opinie particulara (si neexprimata) care este considerat de 72 REVISTA DE CERCETARI SOCIALE Hi asiggaREACTIA MASELOR LA TRANSFORMARILE ... stiintele sociale anglo-americane ca fiind opinia publici. In sistemele comuniste, opiniile personale erau privite de stat ca niste indivizii si-au ‘insusit ceea ce Nadezhda Mandelshtam numea “dualismul lingvistic” pentru a ddistinge intre “ipocrizia institutionalizata" a opiniei publice oficiale si opiniile lor personale (citat& ta White, 1979, p.l 11; vezi si Shlapentokh, 1989), Pribusirea regimurilor autoritare din estul Europei a fost urmati de aparitia, in fiecare societate post-comunisti, a multor institute care, prin intermediul sondajelor esantionate, examineazé cu regularitate opinia public (vezi Gollin, 1992). Nu se pune ‘opiniei publice, ci a modalitatii in care ar trebui realizate. Care sunt intrebarile care ar trebui si figureze fa asemenea sondaje si care ar fi scopul lor? Chestionarele nu se scriu singure; ‘intrebérile © puse reflect. _interesul cercetitorilor precum si ceea ce ei consider ca fiind important. De accea varietatea céilor de abordare a Europei de Est conduce la utiliztri foarte diferite ale _aceleiasi metodologii. Pot fi identificate cel putin cinci tipuri de anchete. (1) Cercetarile privind evenimentele curente, deseori prezentate in mass-media, sunt cele mai frecvente, dar si cele mai efemere, Studiile actuale sunt prin definitie in atentia presei, dar aceeasi presi nu are timpul sau inclinatia spre cercettiri in profunzime. In actuala stare de confuzie ce domneste in thulte state est-europene, scopul intrebiirilor individuale privind personalititi si partide efemere sau simbolui ca "piaté” sau "democratic" este foarte greu de precizat. Tnevitabil, in Europa de Est, celor care organizeazi asemenea sondaje de opinie le lipseste experienta unor generatii, ceea ce-i determin’ afat pe subiecti cat si pe anchetatori $4 reducd fenomene complexe la citeva simple legi. (2) Modelul utilitarist cuprinde ‘intrebéri de interes pragmatic imediat al REVISTA DE CERCETARI SOCIALE | | 4s1908 organizatiilor ce finanfeaz’ sondajul. Un -exemplu familiar este constituit de studiile de . Piata alcituite pentru produsele comerciale. In timpul guvemarii comuniste, tranzactiile comerciale se faceau la nivelul elitelor; de exemplu, fostul presedinte Nixon reprezenta firma Pepsi Cola in Europa de Est. Astizi, cand consumatorii isi pot alege bautura preferati, sondajele departamentului de marketing al firmei Coca Cola isi chestioneazé subiectii dezorientati in legatura cu tipul ambalajului preferat sau ce cred despre concurenti. Comisia European a sponsorilor analizeaza periodic, in Europa de Est si in majoritatea fostelor tari sovietice, atitudinile privind . politicile Comunitatii ‘Europene precum gi programele acesteia din regiune (vezi Central and Easter Eurobarometer, 1993). (3) Multi cervetitori occidentali utilizeazi un model tint. Punctul de plecare este constituit dintr-o lista de atribute ale sistemului democratic sau ale economiei de piaté asa cum, sunt ele injelese in tirile OECD. Intrebirile sunt puse est-europenilor pentru a vedea cum concep ei standardele vestice ale democratiei (vezi Miller et al., 1993), Aceasta este si baza pe care OECD si Fondul Monetar Intemational isi structureazi fostele tari comuniste. Dar cercetitorii nu sunt ati de naivi incat si creadé c& societitile post-comuniste au deja economii de piald sau democratii desavarsite: modelele- tinté sunt concepute pentru a determina ct de aproape sau c&t de departe se afl fata de acest scop. ‘Acest model confine implicit © presupunere teleologicd. privind directia tranzifiei: se presupune ca societatile est-europene intentioneazA sa devind la fel ca cele occidentale, cu toate c& cercetttorii americani ‘gi cei europeni nu sunt de acord in privinta modelului ce trebuie adoptat de tarile din estul () Specialistii est-europeni au la dispozitie 0 multime de modele de origine,FOCUS FSSA SNARES influentate de ceea ce numim astiizi ancien regime (pentru o revista de specialitate, vezi de exemplu Welch, 1987; Almond, 1990, cap3,6; Camaghan, 1992). Cu toate cd, formal, aceste regirnuri au disparut, conform unei axiome a socializarii multe din atitudinile gi modelele comportamentale finvatate in primii 10, 20 sau 40 ani din via rimén efective si ulterior. Noua trisituri a anilor '90 este aceea c& intuifiile si ipotezele bine informate nu necesita o ilustrare prin exemple selective, sau o demonstratic a lipsei lor de adecvare intr-un studiu al unei societitti occidentale. Sondajele pot cuprinde sistematic ‘intrebiiri despre ceea ce fac sau despre ceea ce gindesc camenii in legatura cu schimbirile din jurul Jor, in circumstante in care truisme vechi si consultarea surselor oficiale se pot dovedi dificile. In prezent, 0 multime de ipoteze privind actimile san intentiile maselor post-sovieticé pot fi cercetate datorit’ datelor ‘obtimute prin aceste sondaje. (5) Modelele tranzitiei sunt in mod logic necesare pentru a evalua dimensiunile si ritmul declinului pe caret ‘tnregistreazi atitudinile si comportamentele generate de fostul regim, precum si aparitia unor noi comportamente si atitudini compatibile cu scopul unei economii de piati intr-un sistem politic democratic. De exemplu, dimensiunile pe care le poate Iua un fenomen precum statul la coada* pot constitui un indicator al progresului ciitre economia de piatt; de aceea cu Cf rationalitatea determinata de preturi se substituie patologiilor generate de o economie apenuriei (cf. Komai, 1992), cu até mai putin timp vor petrece oamenii stind la coada.Trebuie si presupunem drept norma mai curand volatilitatea decat stabilitatea, Articolul de fata analizeaza modul in care reactia maselor la transformarea societitilor post-comuniste poate fi analizati prin aplicarea unui chestionar bazat pe modelul tranzitiei. Acesta este prezent in New Democracies Barometer (NDB) (Barometrul Noilor Democratii, BND), © cercetare multinationalé condus’ anual de catre Societatea Paul Lazarfeld 74 din Viena 3. Dat fiind ca cercetarea BND este comparativa, intrebirile trebuie si fie Tn mod necesar fundamentate conceptual: ele nu pot trata doar probleme locale. Cum Barometral priveste evaluarea tendinjelor, tatrebarile nu pot sa implice niste evenimente curente efemere. Aici sunt prezentate rezultatele primelor dou cercetiiri, conduse tn toamna anului 1991 si in toamna/iama lui 1992. Simultaneitatea stresului Societatile est-europene nu cunose numai procesul de tanzitieci si unul de metamorfoza. Simultangitatea transformarilor Politice, economice si sociale este ceea ce deosebeste fundamental aceast experienti de reconstructia economica a Europei dupa 1945, sau chiar de schimbarea regimurilor autoritare mediteraneene in anii ‘70 (cf. Pridham, 1984; Pereira et al., 1993). Dificultatile intalnite de Bonn in procesul de integrare a celor cinci Lander est-germane precum si cele aparute cercetitorilor germani ‘n stiinte sociale in incercarea lor de a explica acest proces de integrare, ilustreaz observatia flicutti (vezi de exemplu Eberwein, 1992). ‘Transformarea intregului sistem nu poate fi fnfeleasi daca se ignori interactiunile dintre sfera politic’, cea economicd si cea sociald sau prin simpla afirmatie, valida din punct de vedere metodologic dar ingelatoare in esent’, conform careia multe fenomene critice pot fi tratate ca si cum ar fi exogene. De la stresul pseudo-modern la altele noi Stresul este ceva obismuit pentru popoarele din estul Europei. Patra decenii de. viata Tntr-un regim care respingea existenta Piefei libere in favoarea unei economii centralizate si mentinerii monopolului politic REVISTA DE CERCETARI SOCIALE | 4/1994REACTIA MASELOR LA TRANSFORMARILE ... de cétre un partid cu vocatie majoritard, au ‘generat o multime de stresuri si cauze de stres. Din afard, regimul aparea ca fiind "modem", ‘fn masura in care isi permitea si lanseze rachete in spatiul Iumar, si construiascé blocuri multietajate si s& pretind’ c& asiguré Jocuri de munca pentru tofi-dar nu inu-o manierd eficienta, Sistemul a fost foarte bine descris ca find " " (Winiecki, 1988), pentru cA, in fond, realitatea era diferita de cea ce vest-europenii numesc 0 societate moderna. Desi Europa de Est, anterioart momentului 1989, era modem in sensul complexititii sale , nu lipseau tensiunile datorate ineficienjei cu care functionau acele institutii complexe. In ciuda unui nivel ridicat de implicare, vechiul sistem nu putea produce © agriculturé care si functioneze eficient trimiffindu-si produsele de la ferme catre orase; i-a transformat pe orageni in agricultori de ocazie/cu jumatate de norma (cf. Pryor, 1992; Rose si Tikhomirov,1993). Multe activitati erau limitate din motive explicit politice , cum ar fi comenzile de carte sau célatoriile fn striindtate. Pentru a depasi obstacole, ce nu ar exista intr-o societate liber& de piati, est-europenii an fost nevoiti sa-si asume activitifi stresante si s4-gi cultive, prin diverse alte talente, inventivitatea. Prabusirea institutiilor centralizate ale regimului autoritar a inlaturat una dintre cauzele stresului, dar a inlocuit-o cu una nova. Est-europenii triiesc acum intr-o economie in care piejele incep si functioneze, dar nu intr- asemenea misurd incit s& fie deja injelese si anticipate fiir nici 0 dificultate. Un exemplu obisnuit ce ilustreaza noul stres este constituit de instabilitatea ratelor Iunare ale inflatis Diversitatea partidelor angajate in competitia pentru cstigarea voturilor precum si fragilitatea multor coalifii guvemamentale genereazA un alt factor de stres. Chiar dact aceste noutiiti sunt binevenite, ele reprezinti noi provociri si cauze de stres atit pentru indivizi ct si pentru familiile lor. In mijlocul atitor stresuri si incertitudini provocate de aceste schimbari, REVISTA DE CERCETARI SOCIALE : | a)19904 aera comnportimentlor individuale TeprezintA complementul pentru studiul transformérilor la nivelul macro- sistemului ‘si aceasta datorita faptului ca depasirea procesului in intregul sim depinde Ash aero individ open afd be cum prevad institutiile. Intr-un sistem post- autoritar, indivizii nu mai sunt participanti pasivi la Inarea deciziilor. Crearea societatii pluraliste presupune inlaturarea necesititii de a reactiona la stres prin demonstrarea loialitatii sau prin dovedirea excesului de zel. In schimb oamenii pot evada de sub controlul. statului (cf, Hirschman, 1970). Statisticile oficiale vor exagera restrngerea activitatii economice afunci cind accentul se va transfera din sfera oficiala in cea neoficiala, transfer ce permite obfinerea succesului in confruntarea cu stresul provocat de noile transformari. Timp de doua generatii, anchetele asupra opiniei publice in democratiile stabile au demonstrat ca atit interesul public cfit si cunostintele politice si cele macro-economice ‘sunt limitate 4. A-i confrunta pe est-europeni cu un inventar de intrebari ce se refera la o societate in care nu au trait sau despre care au doar cunostinte superficiale este ca si cum rispunsurile s-ar constitui intr-un artefact produs doar de interesele cercetitorului, nereflectand comportamentul sau valorile subiectului, Logica Barometrului Noilor Democratii Atentia se concentreazd asupra unui numar limitat de probleme astfel incat acestea si fie circumscrise experientei sau capacititii de injelegere a majoritiii subiectilor, iar un Procent scazut de indecisi ("nu stiu") indica atingerea acestui scop. Cum trecutul este familiar tuturor, el a constituit punctul de plecare pentru Barometrul Noilor Democratii. Oamenilor li se cere si evalueze ceea ce au experimentat cel mai mult, si anume 75experienta de zi'cu zi, intr-un regim comunist. Adultul mediu are 40 ani si are o experienta de mai bine de 25 ani de viaté intr-o economie centralizata si dirijata de catre un partid unic. Incertitudinea caracterizeazi evaludrile noului regim tn care amatori si convertifi (sau dezertori) ai fostului regim incearca si pund in functiune institutii care nu au dat nici un rezultat promitator in experienta lor. In masura in care dificultatile prezente sunt privite drept consecinfe ale evadirii din insatisfactiile trecutului (cf. Rose, 1992) atunci 0 guyemare ineficient’ dar reprezentativa poate fi preferata unui sistem efectiv autoritar. In mod altemativ, o economie aflatt in convulsiile unei privatizari "silbatice" poate fi mai putin acceptata dec’t previzibilitatea unei economii dirijate. cerute de transformarea —_ economiei, chestionarul Barometrului Noilr Democratii cuprinde initial intrebari referitoare la comportamentele economice observabile tn economiile oficiale si neoficiale, monetizate sau nu, Activitati cotidiene cum ar fi cultivarea legumelor, statul Ia coada, cooperarea cu prietenii si vecinii sau plata "pacsisului" pentru a obtine ceva sunt simptome ce ilustreazA persistenja strategiilor de supravietuire de altidata. Colectarea acestui tip de date inlaturi pericolul de a prezenta drept activitéti economice monetare relatii in care moneda (national sau dolarul) nu este intotdeauna evidenté ca mijloc de schimb; rata lunara a inflatiei cunoaste cote ridicate si instabile; iar sistemul de preturi cuprinde atat preturi de piata ct si celé ce pot varia in functie de regiume (cf. Hanson, 1993). In general, speranfele de viitor sunt integrate unui model dinamic de transformare. In masura in care oamenii isi pastreazA sperantele, atunci o mare parte a disconfortului actual poate fi tolerati in calitatea sa de pret ce trebuie plitit in contul beneficiilor viitoare. Chiar daca prezentul apare mai dificil dec&t trecutul, si acest Iucru poate fi acceptat dac& el face parte din procesul de creare a unei societiifi viitoare 76 pentru care dificultatile trecute si actualele nelinisti sunt neesentiale. Barometrul Noilor Democratii cere oamenilor si evalueze nu doar starea lor de bundstare trecuti si Pprezenté, economia national gi sistemul politic, dar si si spund ceea ce cred cé-i asteapti in viitor. Comparatia peste timp poate astfel s& arate in ce misura o evaluare curentd a economiei (oric&t de rea ar fi ea) Poste reprezenta o imbunatétire fata de "eroaznicul” trecut si un pas spre "bine" in viitor- sau dac& este un pas in directia unei ‘fnrautatiri a situatii in vitor. Dimensiunea comparativa Barometul Noilor Democratii este 0 cercetare — multinationala ce —_acopera ‘majoritatea 4rilor din centrul si estul Europei. Prima cercetare a inclus sapte {éri: Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, Roménia, Slovenia si, ca tara occidentala de comparatie, Austria, fart centrala a regiunii timp de secole, dar care, in virtutea tratatului de pace din 1955, nu fiicea parte din sfera de influenta sovietica din estul Europei. A doua cercetare s-a extins prin addugarea Bielorusiei, a Ucrainei si a Croatiei, iar cercetari separate s- au desfigurat in Republica Ceha si Republica ‘Slovaca.5 Austria nu a fost inclusa in cea de-a doua ancheti, dar revenirea sa este programati pentru cea de-a teia cercetare anuala, In aceste circumstanfe ira precedent ale transforméarilor, pentru a avea un profil unic al opiniei dintr-o singuré tard, lipseste un standard ce ar permite evaluarea raspunsurilor ‘intre “inalt" si "scazut" sau "bun" si "rau". Datele obtinute din mai multe: {ari fac posibilé compararea rispunsurilor dintr-o tari cu cele din alte 10 sisteme post- comuniste 6. De exemplu, putem aprecia informatia conform careia 25% dintre unguri ar fi de acord cu dizolvarea Parlamentului si a partidelor, ca reprezentind "media", din REVISTA DE CERCETARI SOCIALE , | 4/1994‘ REACTIA MASELOR LA TRANSFORMARILE .... moment ce aceasta cifri diferi doar cu 1% fata de media general pentru 10 societiti din estul si centrul Europei- diferenté explicabili datorita” “ fluctuatiilor dependente de esantionare. Societatile post-comuniste diferd in functie de distantarea lor fata de vechiul regim, Intuitiv, ne-am astepta s& giisim Republica Cehd sau Ungaria , intr-un fel, "Mhaintea" fostelor republici ale Uniunii Sovietice sau inaintea celei mai ortodoxe tari din blocul risiritean, Bulgaria. Ideea comparajiilor timp-spafiu este implicit in afirmatiile privind tirile Buropei Centrale ce tind s4 atinga nivelul Buropei occidentale, iar tarile est-europene sau cele apartinfnd CSI aspira la statutul celor din Europa Central (cf. Centrului European, 1993). Dimensiunile zonei cercetate prin intermediul BND permit © evaluare referitoare la masura in care toate sistemele post-comuniste sunt similare sau la distanta dintre "estul" Europei de Est si “vestul" Huropei de Est. Cum Barometrul isi repeti intrebarile in fiecare an, se pot face comparatii in timp atfit in interiorul tarilor cét si tntre tari. In ciuda enormei scdderi a popularititii actualului guvem ungar si a aparitiei unui grup nationalist extremist in Parlament, procentajal persoanelor favorabile dizolvarii Parlamentului a rimas neschimbat de la prima cercetare a BND (Rose si Haerpfer, 1993, Tabelul 16). Datorité unei mici diferente de abordare a tirilor, media calculata de BND pent compararea tendintelor se bazeaz& pe compararea a sapte fari-Bulgaria, Republica Ceha, Republica Slovaci, Ungaria, Polonia » Romania gi ‘Slovenia-ce au facut obiectul cercetiirii att in toamna 1991 (BND-1) cat si in toamna/iama 1992 (BND-I}), Din punct de vedere metodic, cercetirile BND sunt similare, realizfndu-se interviuri pe un egantion _ national reprezentativ din populatia adulta a fiecdrei tari, csantion selectat prin metoda datelor de recensimfint, subiectii find selectati dup& principiile ESOMAR REVISTA DE CERCETARI SOCIALE Es asioo4 (Societatea European’ pentru Studii de Marketing). Interviurile au fost realizate direct (face to face) iar esantioanele au fost alese astfel fncat si asigure o reprezentativitate satisfacttoare fn functie de sex, virsti, educatie, regiune, zon urban’/rurala. In fiecare tari, numarul de interviuri a fost de 1000; in total au fost intervievate 10518 persoane. Dimensiunea esantionului din fiecare tari a permis 0 eroare de esantionare de doar 2 sau 3%, cu mult inferioara limitei de 10% sau 20% de la care se inregistreaz’i diferente semnificative fn interiorul unei {iri sau intre tari. Comportament economic si evaluari Atat non-marxistii cit si marxistii sunt de acord asupra umétoarei afimmatii: Politice si sociale. Dar generalitatea acestei afirmatii ridic& 0 intrebare: ce fel de conditii economice? Este vorba oare de conditiile materiale ale societitii considerate in totalitatea ei? Daca lucrurile stau astfel, atunci vor aplica inflatia , spre exemplu, la nivel general, in timp ce alti vor considera o variatie in ceea ce priveste impactul acestui fenomen, deoarece doar o minoritate limitati a populatiei este direct afectati de somaj. La nivel individual, bundstarea economics se miasoara de obicei prin bani, dar in societatile est-europene aflate in tranzitie, banii nu reprezinti.o masuri adecvati datoriti atit ratelor lunare ale inflafiei aflate in crestere ct si modificarilor substantiale ale preturilor. evalueze conditia lor financiara prezenta prin comparatie cu starea lor trecutd sau cu actualele conditii ale celorlalti. Cele mai importante evaluiri 77FOCUS economice nu trebuie si fie egocentrice; studiile electorale din Statele Unite au ardtat c& ele pot fi si sociotropice fiind bazate pe evaluari ale economiei nationale (vezi Kinder si Kiewiet, 1981). Daca indivizii considera ca starea economiei nationale este buna, atunci ei pot rispunde pozitiv la schimbari-chiar daca starea Jor nu a fost imediat imbundtiit’. In mod similar, dac& somajul este in crestere, atunci indivizii pot reactiona negativ, chiar daca ei ingisi nu sunt someri sau nu au aceasta perspectiva in viitorul apropiat. Evalusirile sociotropice sunt deosebit de relevante in estul Europei, deoarece problemele ridicate de transformari sunt deopotriva politice si economice iar din partea noului regim se asteapti si inlature dificultitile create de vechiul regim. Existenta simultana a mai multor economii ‘Transformarea presupune destramarea institutiilor create de economia planificatt, Patologia fostei_economii centralizate a fost in mare masuri subestimat de catre marea majoritate a analistilor si a fost exacerbati de multe transformari ulterioare. Deoarece statisticile oficiale se concentreaza aproape exclusiv asupra economiei oficiale , reducerea acesteia din urma este pusi in evidentt in detrimentul celorlate tipuri de economii. Int-o economie monetart, slujba este necesard pentra a supravietui. Somajul este o perspectiva sumbra deoarece implica pierderea venitului necesar pentru a cumpéira ceea ce este util existentei (cf. Off si Heinze, 1992). In economiile centralizate, locul de munca si salariul erau garantate pentra fiecare-dar economia nu producea suficient pentra a asigura un venit care. st facd fati tuturor nevoilor, astfel ineSt oamenii trebuiau sd recurg’ la o mulfime de economii "secundare" sau “nereglementate" (vezi de exemplu Grossman, 1977; Katsenelinboigen, 78 cS 1977). Acest comportament a fost mentinut in economiile de tranzitie. Doar 35% afirmi cai slujba le permite si-si cumpere toate cele necesare; doud treimi spun ca salariul este insuficient (Tabelul 1). Procentajul celor ce cfistiga suficient de pe uma slujbei lor s-a schimbet doar cu 4% in decursul unui an, aga cum reiese din rispunsurile inregistrate de BND-Isi BND-II. Contrastul dintre economiile de tranzitie si un sistem stabilizat al economici de piati este accentuat prin comparatia cu Austria. Desi austriecii, asemeni altor cetiifeni din celelalte (ari cu economii de piata, pot fi nemultumiti de salariile lor, cercetarea BND-I a aratat ci 72% din austrieci castigA suficient datoriti slujbei lor, un procent dublu fata de economiile BND ce resimt efectele celor patru decenii de planificare central (cf. Rose siHaerpfer, 1992, Apendice Tabelul 1). Tabelul 1 Intrebare: Cistigati destul de pe ura slujbei dvs., suficient pentru a vad cumpira stricta! necesar? Totalul ti cuprinde pe cei ce au rispuns: suffcient sau aproape suficient. Alte rfspunsuri: nu suficient de mutt sau deloc. Raspunsul la intrebarea "Cum triiesc oamenii cu un salariu de 10$ pe saptamana?” este: "Nu reusesc si tiasca REVISTA DE CERCETARI SOCIALE | | 41994REACTIA MASELOR LA TRANSFORMARILE ... astfel". In loc s& se bazaze doar pe venitul provenit din salariul oficial, oamenii isi acest venit prin activitati in diverse domenii ale altor economii monetarizate sau nu (vezi Rose, 1992a, Tabelul 1), Now& economii diferite pot fi identificate. Economiile oficiale sunt legale si monetarizate. Aproape fiecare camin are cal puttin un salariat, iar majoritatea, doi salariati. ‘Aproape fiecare cimin este de asemenea implicat in economiile sociale pentru care nu banii sunt cei care-si schimba proprietarul: ele nu sunt fnregistrate oficial. Intr-o economie de piafa, unele activitati de acest gen sunt luate drept hobby-uri sau sunt facute din prietenie. Dar semmificatia lor nu este aceeasi: in societitile aflate in tranzitie a cultiva legume nu reprezinta o pasiune pentru timpul liber ci © modalitate prin care majoritatea oamenilor incearca sf inlocuiasca lipsa de pe piatii. Atunci cAnd venitul este insuficient, indivizii incearcd s& aib’ dou slujbe plitite, una oficial si alta neoficiala intr-o economie necivilé, in care cfstigurile nu sunt nici taxate nici declarate. Aceste activittiti, desi semnificative din punct de vedere economic, ‘nu sunt atat de rispindite pe cSt ar dori si sugereze evidenta anecdotica. In timp ce oferta de muncitori dispusi s4 lucreze in cadrul acestor "cash-in-hand shadow" economii este mare, cererea efectiva este limitata pentru ca lipsesc banii pentru salarii. Asa cum investitorii din economiile de piaté realizeazé combinatii antreprenoriale, Ja fel si familiile isi combina activitatile in diferite portofolii, in functie de agresivitatea sau de pasivitatea fiectimia, Pentru a stabili care tip de economie este mai important, cercetarile BND cer fiectrei persoane sa aleaga intre doua tipuri de economii mai importante pentru caéminul lor. Cea mai comun’ strategie casnict, reprezentati de 53% dintre familiile intervievate prin BND-II, este una de repliere avand o directie defensiva pre-modernd, prin care o familie se bazeazi pe 0 economie social nemonetarizati. Desi aceasti strategie poate fi rafionald la nivel microeconomic, ea contrazice strategiile REVISTA DE CERCETARI SOCIALE & 4/iog4 macroeconomice de investitii pentru 0 alegerea a 23% dintre familiile est-europene, care combina veniturile provenite din ambele economii, cea oficiala si cea necivilaJn timp ce acest set de investitii este rational la nivel individual, el nu reprezinti o bazi de investitie pentru marile —_intreprinderi economice, care sunt prea complexe pentru a putea fi conduse ca niste activitati de scurta durata ce se pot prevala de obligatia de a plati taxe. Cei vulnerabili sunt usor de reperat deoarece ci se bazeazi doar pe economia oficiala. Indiferent de standardul actual de viaii, acest grup este cel mai expus prejudiciilor provocate de schimbéari. Acest grup reprezinta 15% din familiile celor intervievati de BND-II. In mod paradoxal, marginalizatii sunt mai putin expusi riscului transformirilor, deoarece ei subzist’ la marginea societafii; mai curand economiile sociale dect cele legal sau illegal monetarizate, sunt cele mai importante pentru acest grup de 9% (pentru analize detaliate, vezi Rose, 1993). La nivelul caminului, 0 stricti reducere a bugetului este inevitabila. Primul obiectiv al unui camin este de a adapta resursele in functie de consum astfel incat standardul de view si fie mentinut un timp nedefinit, oricit de mult ar varia nivelul stabilit oficial. O familie nu poate consuma mai mult dec&t poate cumpira cu ceea ce cstiga, produce sau primeste de la prieteni, sau din economii ori din banii imprumutati de Ja prieteni. Majoritatea reugesc si ‘supravietuiascé datorita resurselor provenite din multiplicitatea_ economiilor. In Barometrul Noilor Democrafii-II, 63% au declarat ci pot si se intretin’ un timp nedefinit. Procentajul acesta era cel mai ridicat, 72%, in Republica Ceha, si 55% sau mai mult in celelalte tai cu exceptia Bulgariei. Tendintele tarilor BND ilustreaz’ faptul ci proportia general capabili si supravietuiasci rimfine stabila. Cei care 79reusesc acest Iucru sunt cu aproape un sfect mai putin decat anstriecii sau decat britanicii (Tabelul 2).In plus, chiar dact majoritatea fac fara dificultatilor, standardul de via la care se atinge pozitia de echilibru este mult mai scaizut in Romania sau in Ucraina decat in Marea Britanie sau Austria. Tabelul 2 Supravietuirea datorata multiplicarii BNDI BND Modificare (Gb persoane ce supravictuiesc ‘Tendiniele tailor Bulgaria 42 45 3 Republica Cehi “ 2 3 Republica Slovact 59 6 6 Ungaria 68 a 4 Polonia R a a0 Rominia 56 © 4 Slovenia 6 0 1 ‘Tendinta BND. Q% 63% 1% ‘Tarile =f suplimentare, BND! Belarus s a Ueraina - 55 Croatia 38 Media: noile vi 58% Media penerali, BND-IL ae ‘Beonomiile OECD Austria, 1991 93% 5 Marea Britanie BB _ 82% Intrebare: In ultimul an, familia dvs. : a economisit bani, a supravicfuit la limit, a cheltuit din economii, a tmprumutat bani sau a cheltuit din economii si a imprumutat bani? (Citrele de mai sus eprezinté réispunsurile celor care au declarat eau economisit bani sau au reugit doar st supraviepuiascd) Surse: Datele din Austria provin din BND-T; datele referitoare Ia Marea Buitanie din decembrie 1991 si din decembrie 1992 provin din sondajele britanice Gallup. In economiile in tranzitie, ramén importante diferitele tipuri de economii ce au ‘operat in umbra economiei centralizate.In timp ce doar o treime din familii castiga strictul necesar in urma salariului lunar, proportia celor capabile si se descurce , aproape se dubleaz& datorita implicarii in alte tipuri de economie. Cu cit societatea este mai supusa stresului, cu att creste importanta implicérii in economiile neoficiale. In Bielorusia, Ucraina si Croatia, numarul celor ce se descures datorit economiilor multiple este mai mare decét numéarul celor ce triiesc din salariul lunar (cf, Tabel 1 si 2). Acelasi lucru este valabil siin Ungaria; atingerea unui standard ridicat de viata implicd mai molt decat o singura slujba. Dimpotriva, intr-un sistem de pia, implicarea i mai multe tipuri de economie are 0 important foarte limitatd. In Austria, 72% obtin venituri suficiente pentru a-si asigura traiul, fn timp ce procentul corespunzator tirilor BND este de doar 35%. Cu toate acestea, in Noile Democrafii, un procent suplimentar de 26% sunt capabili sa triiascd din resursele provenite din economiile neoficiale. In Austria, economiile aditionale sunt mentionate doar de 11%, ceea ce inseammi ci activititile economice suplimentare sunt procupari pentru timpul liber sau reprezinti mai mult un refugiu ocazional decat 0 parte a unei strategii de Problema critich a celor ce nu reusesc s4 supravietuiasca se referd la natura conditiei lor: temporara sau de lung’ durati. Pentru multe familii, dificultatile apar ca fiind temporare. Sondajul realizat in Ungaria, in 1992, arati ci o familie este mult mai obisnuiti. s4 supraviejuiasci ocazional fiiri ‘{nncalzire central sau fara combustibil pentru autoturismul lor dect lipsa acestora timp de ‘un an intreg. Cei care au nevoie de protectie socialA pe termen lung reprezinta deci o fractiue a unei minoritati. Evaluari egocentrice- retrospectiva si perspectiva Intro economie —_centralizata, conditiile materiale au contribuit lao atitudine ambivalenté a maselor. Pe de 0 parte, era vorba de siguranta locului de muncd-dar REVISTA DE CERCETARI SOCIALE & 4/1904REACTIA MASELOR LA TRANSFORMARILE .:. salariile nu reprezentau © surs de prosperitate din cauza patologiilor unei economii de penurie, Statul la coadi, cea mai familiar’ forma de stres, era rezultatul nevoii de a cauta si de a astepta procurarea unor bunuri ce pot fi gasite fir nici o dificultate pe rafturile magazinelor intr-o economie de piata. Procentul celor ce detin un autoturism variazé de la 59% in Croatia si 58% in Republica Cehét-la o distant remarcabila faté de datele din Marea Britanie-la 29% in Romania si 22% in Ucraina, nivele atinse de citre Marea Britanie cu trei decenii in urmi. In mod similar, procentul posesorilor de televizoare color variaz’ de la 85% in Croatia si 84% in Republica Ceha la 28% in Romania (Rose si Haerpfer, 1993, Tabelul 2). ‘Transformarea economiilor a creat motive suplimentare pentru 0 atitudine ambivalent. Pe de o parte, introducerea pietelor a redus timpul pe care est-europenii i petteceau“stfind la coada. In Polonia si in Ungaria, doar 9% declara ca un membru al familiei lor trebuie si petreacd o ori pe zi céutfind produse in magazine sau stfind la coada, De altfel, proportia est-europenilor ce au declarat c& isi petrec mult timp stfind la coada a scazut cu noua procente din toamna 1991 pana in toamna 1992. Doar in Belarus (60%) si in Ucraina (50%) mai exista persoane ce-si petrec cel putin o ori pe zi stand la coad’ (Rose si Haerpfer, 1993, Tabelul 1). Dar, prin introducerea mecanismelor de piata, somajul a devenit o perspectiva real pentru milioane de oameni, datoritd necesitatii de a abandona o multime de angajati pentru cresterea productivititii. ‘Schimbarea locului de munca este un lucru normal intr-o economie de piafi, presupunind 4 oamenii sunt pregatiti pentru aceasti posibilitate si ca firmele se pot adapta astfel incit indivizii sA pat’ gisi de lucru in acele domenii pentru care sunt pregatiti. Atat timp At indivizii sunt in somaj mai mult de cateva Siptimfni sau de cfteva luni, somajul generator de conflicte poate fi considerat un cost necesar cerut de flexibilitatea economica. REVISTA DE CERCETARI SOCIALE : | Al1994 Raspunsul la intrebarea "Care este nivelul maxim al somajului?" no se pune in termeni procentuali ci in functie de perioada de timp. Somajul pe termen scut este preferabil celui de lunga durata. Daca durata medie a somajului este, sa spunem de sase siptimani, atunci o rata anuala a somajului de 8% ar implica mai mult de o jumatate din forfa de munca fn procesul de schimbare a locurilor de munca pe timp de un an, Astfel, 0 mare parte a somajului pe termen scurt va avea drept efect pozitiv deplasarea salariatilor de la un loc de munca la altal_ In Noile Democratii, o mare parte a somajului este mai degrabi unul tranzitoriu decat de lung’ durata. Printre cei care au fost someri intr-o anumita perioad a anului trecut, doua treimi nu mai sunt in aceasta situatic (Tabelul 3). Reversul se situeaza la un nivel ridicat in conditiile exceptionale ale Croatiei, Ucrainei si Bielorusiei, unde insecuritatea mai curind decat somajul de lung’ durata, pare si fie caracteristica principal. Chiar in mijlocul transformérilor, pat cincimi nu sunt personal afectati de somaj: fie lucreaz’ in timpul anului sau sunt pensionafi, fie se afld ‘intr-o alté pozitie in afara pietei de munca. Oamenii pot fi indirect afectati de somaj, in timp ce altii isi pierd serviciul oficial dar si reversul este adevarat: majoritatea gomerilor est-europeni triiesc nt-un cémin in care cel putin o alta persoand are o slujba oficial. Tabelul 3 Experienta somajului Someci Anul Amul Angaja Forta curent fecut itt de. anol rune ext. $$ _________(Suhiecti ado) Bulgaria 13 8 2 4 #7 Republica Cehi 3. 1 «13 $8 Republica Slovact 7 4 A 2 Bw Ungaria 9 6 1 S38 ot Polonia nh wm 2 4 38 Romania 5 8 13 48 38 Slovenia 7 5 2 4 42 Belarus 2 2 Ww & 2 Veraina 2 Bb 6 9 % 81Datele sunt calculate pentru tofi subsiceti a varst de peste 18 ani, incluzind pensionari, studenti, casnice precum gi alte persoane neintegrate in domeniul forfei de munca. Clasificarea somerilor 8-a fitcut pe baza rispansurilor la dowd intrebati: (1) Aaul wecut ati fost samer(d) pe 0 perioadé mai scurta sau mai Iungé de timp ?; (2) Sunteti angajat(a) ia momentul de fatal ? Inflatia este mult mai vizibila si se infiltreaz’ mult mai rapid decdt somajul; de aceea, tranzitia de la o economic ce nu cunoaste fenomenul pietei la 0 economie de piatd presupune o schimbare radicala a preturilor-relative, schimbare ce va influenta ‘4n special produsele ce fuseseri pnd acum subventionate. Reacjia guvemelor a fost si extind’ volumul masei monetare, cea ce a generat o dublare sau chiar 0 triplare a ratei inflafiei, In perioadele in care inflatia este puternica, tendinta de a fixa ratele lunare mascheazi efectul cumulativ al inflatiei, deoarece fiecare crestere lunar se adaugi cresterilor precedente. De exemplu, 0 rati lunara a inflatiei de 10% poate produce o crestere cu 3000% a preturilor in patra ani, iat oratd lunard a inflatiei de 20% va determina o crestere cu 3000% in 19 luni. Inflatia este cauza altor nelinisti, diferite de cele produse de somaj. Din moment ce majoritatea oamenilor sunt angajafi, prima intrebare care se pune este urmatoarea: "Care este puterea de cumparare a acestor salarii?". Pensionarii sunt de asemenea afectati de aceasta problemi a puterii de cumpérare, cu atat mai mult cu cit economiile lor au fost risipite, tntr-o masura. mai mare sau mica, datorité cresterii puternice aratei inflatiei dupa 1989. Cand est-europenii sunt intrebati dac& somajul sau inflatia reprezintA cel mai mare pericol pentru familiile lor, 61% aleg 82 ceea ce inseamna mai mult de jumatate din numérul celor afectati de gsomaj. Aceast’ observatie nu este valabilA doar tn tarile in care somajul nu atinge cote ridicate (de exemplu, in Ucraina, 74% consider’ inflatia ca fiind cea mai mare problema), ci si in tarile ‘fn care somajul de lung& durati se afla in crestere, ca de exemplu in Bulgaria (55%) si ‘in Ungaria (57% sunt miai afectati de inflatie) (Rose.si Haerpfer, 1993, Tabelul4). Cu toate ca scopul tranzitiei promise este prosperitatea viitoare, rezultatul imediat presupune mai multe costuri. In fiecare din Noile Democratii, 0 majoritate absolut considers c& situatia cdminului lor s-a inrdutatit astazi fai de acum cinci ani, iar media generala BND-II este de 65%. Doar 14% afirma c& pozitia economica a familiei lor s-a imbundtatit fata de 1989, iar restul Tabelul 4 Nivelu! asteptarilor ‘Se usteapel ca standardal de via(S sf tnnegisteze 0: sake rae $$ ____ —__Ghiraram) ‘Tenuinteetirilor Bulgaria Republica Ceht Sovacia Ungaria Polonia Romfnia Slovenia Tendinta BND (Media BND) 64) ‘Tart suptimentare, BND-IE Belarus 3 Vernina ” Croatia 5 Media: nile ic ‘Media reverale, 32 (6 2 +30 56 5 46 33 58 6 7 23 29 uv +39 a 424 2B 221 4 33 0 7 15 43 26 8 +58 32 a a a a) es) a 2 19 8 423 aks ” 2B a +3 * Diferenta= Ameliorare-Inréutépire : Care credefi cll va fi situatia ecouomicl a caminalui dvs. peste cinci ani: mult mai bunt, REVISTA DE CERCETARI SOCIALE || 4/1904REACTIA MASELOR LA TRANSFORMARILE ... putin mai bund, aproape la fel, putin mai rea, mult ai rea decht scum? Logica investitillor — presupune ‘intirzierea satisfacerii unor dorinte imediate pentru a obtine beneficii pe termen lung. Dificultatile curente intimpinate de situatia financiari a famililor pot fi puse pe seama regimului trecut, iar indivizii pot fi pregatiti si costurile tranzifiei-daci exist descoperit cA sperantele au © influenti mult mai importanti deci evaluarile retrospective (cf. MacKuen et al., 1992). ‘Numarul optimistilor il depaseste pe cel al pesimistilor; in general, 52% cred in ameliorarea conditiilor peste cinci ani, in timp ce 21% vid conditiile lor fnrdutitite (Tabelul4). Cel mai mare procent de optimisti se fhregistreazi in Croatia; dup terminarea razboiului, 75% cred intr-un viitor mai bun dec&t prezenitul. Slovenii se plaseaza pe local al doilea in privinja optimismului, datoritt integririi istorice a tirii lor in piejele europene. Acolo unde optimistii reprezint& mai putin de jumatate, grupul de mijloc nu este thst pesimist; se agteaptti doar la. niste Jn anul ce a trecut intre cele dova Tendintele tarilor arata ctt procentajul celor ce se asteapti la o agravare a situafici in urmatorii cinci ani a crescut cu dou procente iar al celor ce se asteapté la o ameliorare a scézut cu dua procente, in timp ce nu sa inregistrat nici o schimbare in rindul celor ce se asteaptit la condifii neschimbate. In general optimistii rimfn majoritari, depasindu-i pe cei pesimisti in raport de doi la unu. Evaluari sociotropice- retrospectiva si perspectiva Succesul sau esecul economiei nationale trebuie sA fie evaluate in mod diferit REVISTA DE CERCETARI SOCIALE | | 4sigo4 fat& de situatia familiilor Iuate in parte. Pot fi citate exemple de prosperitate individuala intro situatie in care economia este in recesiune, tot astfel cum economia national poate s4 prospere desi cAtiva oameni rimAn in afara 2onei de prosperitate. Datoriti unui punct de vedere complementar, evaluarile pe care oamenii le fac asupra propriilor situatii sunt influentate de conditiile specifice ale fiecArui cdmin: astfel este de asteptat ca 0 familie cu copii mici si aibi mai multe probleme financiare decat o familie de varsta medie cu trei salarii si fird copii mici de crescut, Pensionarii au mai putine motive sa priveasc spre un standard de viaté mai bun, n comparafie cu tinerii ce au o carier’ fn fata lor. Barometrul Noilor Democratii cere fiecaruia si compare functionarea vechii economii planificate cu sistemul economic actual precum si cu imaginea aceluiasi sistem in urmitorii cinci ani. Evaluirile sunt date pe © scalé "paradis/ iad" de la +100 la-100. Folosirea aceleiasi gradatii pentru evaluarea trecumlui, a prezentului si a viitorului faciliteazA descrierea comparatiilor. De altfel, micile diferenfe ce pot sd apari inte evaludrile pozitive si cele negative nu sunt detectabile pe o scala “de la 1 la 10°, care inregistreaza doar evaluarile mai mult sau mai putin favorabile. Privind _retrospectiv, majoritatea est-europenilor evalueaz pozitiv economia planificati (Tabelul 5). Republica Ceha impreun’ cu cele douk republici ex- iugoslave, Slovenia si Croatia, sunt singurele ari in care mai putin de jumétate evalueaz’ favorabil vechiul sistem economic. Fata de nul trecut se fnregistreazd o crestere cu sapte procente a celor ce evalueaza pozitiv trecutul. Tabel 5 Compararea sistemelor economice-trecut, eo. Siste-PesteS Vitor Vitor nomia mul ani recut recat soci. actual Tisth Bubgeria 9 Ss 8 4 8 Coin 4 5S 8B 8 OB 83FOCUS Lies eae RE ARE ES eo Siste- PesteS Viitor-Viltor- nomia mul ani recut trecut socia= actual list raid noritive) ‘Stovacia ao 4 B 9 39 Ungaria uw 29 8 5 40 Polonia en ee Romania a a ae Slovenia 6% %6 8 3 47 Tendinga BND ST 36TH 45, (Media BND) 0) G74) 24) 8M) Belarus Bb 6 @ 3 @ Ucraina 76 4 42 MB Croatia Ba 2 1 8 49 Media senerala, -BNDJL____58% _29% _§5% _+7% 36% I: Aveti a disporitie 0 scala pentra a aprocia functionarea economiei. Evaluarea cea mai favorabila este +100; cea mai nefavorabilé -100. Unde ati plasa pe aceasta scald: (@ Boonomia socialist de dinainte de revolutic? (b) Sistemal economic actual din tara dvs.? (©) Sistermul economic peste cinci ani? Actualul sistem economic de tranzitie este evaluat pozitiy numai in Republica Ceha. In general, mai putin de o treime apreciazii favorabil sistemul actual. Indicii sunt mai scazuti in Belarus si Ucraina, care sunt implicate in colapsul Uniunii Sovietice, si in Croatia, unde razbojul este un factor pertubator, In irile care ummeazA tendinta BND, indicele actualului sistem este ‘n usoara crestere, dar totalul celor ce sunt de acord este de numai 36%. Aceasta reprezinté de-abia 0 jumétate din procentajul celor care accepta sistemul asa cum éste de asteptat ca el s& se dezyolte in cinci ani. CChestiunea critica privind evaluérile economice negative este de a sti dacd ele sunt semnul unei tendinte descrescitoare ce conduce la colaps, sau un rispuns pe termen scut la modificirile intense si atotcuprinzitoare, miscare ce ar putea fi inversati si conduce la © viitoare tendinta crescatoare. In economiile de piata, ciclurile conditiile sunt uneori mai bune, alteori mai 84 proaste. Si apoi, prin definitie, economiile in transformare sunt lipsite de stabilitate. Trebuie s& ne asteptam ca marile oscilatii din economie si din evaluarile populatiei si arate 71% dau un indice pozitiv viitorului sistem economic, iar 0 crestere de 36 de procente arata pozitia lor fata de sistemul actual, Un indice tnalt este acordat si vechiului sistem economic. Structura nu este aceea a unui cicla sirimt al unei economii de piati, ci tn forma de J,0 cadere adinca urmati deo crestere. In timpul ultimelor 12 tuni, structura in forma de J a graficului asteptarilor a fost relativ stabil’. In pirile care urmeaz’ tendinta BND indicele vechiului sistem a crescut cu 7 procente in fumina retrospectiva a schimbétilor recente. Poate ci totusi ce a fost mai rau a trecut, dupa cum indict o crestere de 2% ‘im aprobarea actualului sistem economic. Caderea de 3% a indicelui asteptirilor extrem de poritive privind viitorul este mai putin un sermn al deziluziei dectt unul al realismului, unde indicii actuali si viitori ai sistemului economic se aliniaza treptat. Atita vreme cit nivelul de aprobare a viitorului imine la fel de ridicat ca si cel al trecutului, acesta va fi um semn de stabilizare a sprijinulni popular acordat economiei de iat. O societate civila fragila dar puternice aspiratii democratice Logica unei societiti civile este ca activitiile de zi cu zi ale oamenilor de rind si nu fie reglementate in conformitate cu ordinele politice ale regimului. Oamenii de rind isi petrec mai mult timp ca consumatori ai politicilor publice ( cum ar fi, si mearga la scoala, si primeasc ingrijiri de sinttate sau sA beneficieze de o pensie), decit ca votanti REVISTA DE CERCETARI SOCIALE a as1998REACTIA MASELOR LA TRANSFORMARILE ...~ sau activisti politici (Rose, 1989). In majoritate a cetafenilor comportamentul politic este un comportament ocazional. Proportia celor care participa activ in politics si mai ales a celor care adreseaz& cereri privind actiuni guvernamentale este foarte mica. Ar fi gresit s& descriem oamenii de rind ca votanti, céci rolul de votanti este un rol minor in repertoriul activititilor sociale in care individul este angajat (vezi de ex. Almond& Verba, 1963; Verba & Nie, 1972; Parry et al., 1991), Transformarea_ sistemelor politice din Europa de est a insernnat crearea unei noi asimetii. Acolo unde inainte prioritatile statului erau impuse subiectilor, astizi aprecierile indiyizilor devin prioritati ale statului. Intro democratic, masele nu au nevoie s& actioneze; au ins nevoie de elite care si le reprezinte si si le anticipeze vederile, si Mai au nevoie s4 poatd sanctiona guvernul votind pentru suspendarea lui. Expresia prioritatilor populare poate fi mésurati prin sondajele de opinie, iar rezultatele sondajelor de opinie circulé acum cu usurinta in Europa de est. O reprezentare efectiva are insi nevoie de intermediari, de partide politice bine organizate si de grupuri de interes, demme de fneredere pentru a jeprezenta pe cei in numele celor cérora afirma ca vorbesc. Institutii intermediare fragile, dar diferentieri clare ale valorilor bundstarii Tntr-o democratic, prima institute reprezentativa sunt partidele politice, dar patru decenii de reguli comuniste au eliminat partidele traditionale si au impiedicat aparitia unor noi concurenti. In asemenea circumstante, politica de partid tnsemna politica in cadrul partidului comunist, ceea ce © ficea deci neatractivi sau stigmatizati REVISTA DE CERCETARI SOCIALE || ayiog4 pentru reformatori. Mai mult decit atit, integrarea in partidul de stat a organizatiilor de reprezentare a intereselor, ca uniunile mestegugtiresti, insemna cA atunci cind in 1990 au fost introduse alegeri competitive, Putine institutii independente puteau organiza partide. Miscarile politice ce se formaseri cu scopul negativ de a protesta impotriva regimului comunist si-au pierdut ratiunea de a fi si unitatea odati cu aparitia noului regim, Astfel de miscéri s-au prabusit, cel mai spectaculos, fn fosta Ceho-Slovacie si in Polonia, iar altele noi nu erau inca cristalizate (cf. Markus, 1992; Roskin, 1993; Dellenbrant, 1993). Dat fiind cé numai o minoritate actioneazii ca membrii ai unui partid, metoda standard de a masura legatura dintre indivizi si partide este de a-i intreba daca si cit de putemic se identifica cu un partid, Intrebati daca simpatizeazit cu un partid politic sau cu 0 miscare, au rispuns afirmativ numai o treime din est- europeni, si chiar fn acest caz ei nu resimt © identificare sociala si psihologica foarte putemicd (Rose & Haerpfer, 1993, Apendice tabel 32). Numai in Bulgaria si Slovenia identificarea cu un grup politic a fost exprimaté de majoritate, In Polonia proportia acestora este de numai 12%, Aceste rezultate din sondajele de opinie si alegeri sunt in concordant cu fragmentarea partidelor si cu ipsa de consistent a sprijinului acordat partidelor. Intrebati care sunt institutiile sociale in care au incredere, est europenii au raspuns cA cea mai mare incredere © au in institutiile traditionale ale autoritifii de stat (tabel 6). In fiecare dintre (rile pentru care exist date disponibile, armata este institutia care se ‘bucurd de cea mai mare incredere, un nivel ridicat de ‘neredere fiind acordat si tribunalului si politiei. Dintre institutiile non- guvernamentale, biserica (greu acceptabild ca © institutie de reprezentare liberala) se plaseaza de asemenea pe un loc inalt. In Europa de est exist astiizi foarte putin’ incredere ‘n institutiile reprezentative. Parlamentul, institutie pre-eminent 85reprezentativa in stat, se bucuré de tncrederea a numai 19% din subiecti, iar in partidele si miscarile politice au incredere aproximativ 14%. Experienta unei vieti tite sub regimul comunist a condus nu afit la o cerere de noi partide politice, cit a incurajat respingerea procesului politic, iar interpretarea acestuia ca "a-civic" in termenii unui ethos participativ vestic care poate fi insa vazut ca "civil", a ‘incurajat eforturile de eliberare de politica unui partid ce intervine in viata de fiecare zi. Neincrederea in partidele politice si ‘in grupurile de interes nu inseamna insa cé est europenii nu au interese sau valoti politice. Dat find impactul transformarilor economice, ar fi surprinzitor ca populatia si fie indiferenta la cea ce face statul, mai mult chiar, date find diferentele rezultate din acest impact, ar fi surprinzitor ca populatia sa fie de acord fn aprecierile a ceea ce statul este dator s& faci. In democratiile vestice, diferentele ptivind interesele economice sunt descrise in termeni de stinga/ dreapta. Stanga favorizeazi actiunea colectiva iar dreapta (au, jn termeni economici neo-clasici, liberalii) favorizeaz initiativa individuala. Lipset descria (1960) acest fenomen ca "lupta de clas democratica", In Europa de est, lupta de clasa a fost purtat4, in decursul istoriei, pe cai nedemocratice. Liberalismul, tn sens de promovare a unei economii si initiative politice individuale, a fost slabit, deoarece partidele nationaliste si clericale sunt tot colectiviste. Intr-o perioada de transforméri, comunistii pot parea conservatori prin felul lor de a aborda schimbarea. Toate aceste confuzii fac ca termenii de stinga si dreapta si nu fie folositi aici. Tabel 6 ni ‘Cehia Slovacia Uncaria Polonia Madie thoi) Institutii statale sarmata 2 justiti 38 36 48 32 37 35 9 ess iste politie BRED autocitttt 2 un B 2% parlament 19 4 2% Rn TnsGitufiireprezentative biserica 33 45 2 41 40 media 40 39 ead 3 OT ‘comerciale Boa 31 aA partide, mige. Sursd: Plasser & Ulram, 1993, Tabel 4 Pentru a testa’ ~—rezistenta colectivismului, a fost adresati o serie de sase intrebéri presupunind o alegere fortati, ce acopereau un domeniu familiar de alternative economice, ca de exemplu, stat versus factorialé a raspunsurilor (Rose & Makkai, 1993) arita cd patra intrebari, privind egalizarea veniturilor, securitatea materiald, proprietatea de stat asupra intreprinderilor si siguranta locului de munca, reflect o scara de baz a valorilor individualiste ale bundstérii impotriva celor colectiviste (tabelul 7). Tn privinta subiectelor ~majore privind bundstarea, est europenii au pareri ‘impartite, dupa cum este cazul gi in Europa de vest, La fiecare patra persoane care cred ca statul trebuie sa fie responsabil de bundstarea material, tei gindesc cM —_aceastii responsabilitate trebuie sa fie a individului. In yreme ce 60% pun pe primul plan siguranta Jocului de munca, 40% prefera un serviciu mai bine platit desi mai riscant. La intrebarile privind relationarea salariului de indeplinirea serviciului si intreprinzatorii particulari, intre 23 si 3/4 au ales alternativa individualist. Experienta colectivismului de tip comunist i-a facut pe cei mai multi si fie individualisti, tei sau patru dintre alternativele individualiste fiind prezentate in tabelul 7. Numérul individualistilor il depaseste in medie pe cel al colectivistilor cu aproape 2 la 1. In Republica Ceha 64% sunt individualisti, iar in Croatia 73%. Colectivistii sunt mai numerosi decit individualistii in Polonia si Bulgaria, dar in nici una din tari ei ‘nu reprezinté majoritatea absoluta. Polonia se distinge prin faptul cA grupul cel mai mare REVISTA DE CERCETARI SOCIALE | | asiooaREACTIA\MASELOR LA TRANSFORMARILE ... este ambivalent, ceea ce SugereazA ci ‘invaramintele catolice, continind elemente colectiviste, genereazA perspective normative incrucisate (pentru detalii, vezi Rose & Haerpfer, 1993, p.68ff), pen = sfntwe- munch ‘bunistare prinderilor _—_______(ede alegere 1 ideii colectiviste « bundisticit) Bulgaria 41 6 aT 6 Cehia 10 46 1 48 Slovacia B 37 2 37 Ungaria 31 oO m4 B Polonia 23 s a1 7 Roménia 2 34 48 “© Slovenia 0 5 2» 8s Belarus 2 2 46 6 Ueraina 28 7 52 39 Croatia 29 40 5 a7 Media 25 37 33 0 Intrebare: Prezenudim un set de opinii opuse asupra (problemelor pablice. Va ragim sa spaneti, pentra flecare pereche de intrebati, care este mai apropiaill de viziunea dvs, (@) Venitutile ar trebui egalizate, asifel incit sit mu existe diferente prea mari SAU Realizirile individuale trebuie si determine salariul (®) Statul trebuie s# fie responsabil de Seciiitatea materialé a fiectraia SAU Iadivieii trebuie si fie responsabili in coea ce-i privesie (©) Proprietatea de stat este cea mai bund cale dea conduce 0 fntreprindere SAU Este mai bine ca o fntreprindere sit fie condust de fntreprinzitteri particular} care produc ‘bunuri pe care populatia vrea sd Je cumpeére @) Ostujbt bund este una sigur’, chiar daca nu foarte bine plates SAU O siujbat bund aduce mulfi bani, chiar dact nu este sigur Chiar daca masa nu se identifica cu partidele politice, in mintea votantilor exist un sistem politic latent, unde diferentele REVISTA DE CERCETAR! SOCIALE | | a/1996 dintre valorile individualiste si cele colectiviste sunt durabile. Ele dau seama de stabilirea intereselor grupurilor in societate. Cei mai multi indivizi, indiferent de denumirea partidului preferat, au idei clare in privinta politicilor _individualiste si colectiviste. Numai un sfert sunt ambivalenti, in tabelul 7 fiind prezentate doua alternative individualiste si dou’ colectiviste. Un parlament privit cu neincredere- mai bine decit fard parlament Stabilitatea unei democratii depinde ‘nu numai de votantii ce aleg un parlament, ci si de parlamentul insusi capabil si facd guvernul rispunziitor. Suspendarea parlamentului si a competitiei partidelor Politice ar fnsemma un important pas in Kituri de la democratic, catre reguli autoritariste. Un regim in care parlamentul este raspunzitor in fata electoratului este o noutate in Europa de est. Cu exceptia Cehoslovaciei interbelice, replica traditional la un regim comunist dominant a fost un regim autoritar in care parlamentul fie nu se reunea fie era o ‘marioneta in miinile unor oligarhii. In ultima Jumatate de secol, in gase din cele doisprezece re Tabel 8 ‘Democrat ‘Auutoctaristi Uersina oo RSESRSASAKE 29[CLS Die eR ( Democrafi optimisti: Nu ar i de acond cu suspendarea parlamentului si cred ct aceasta nu se va intimpla, Democrati pesimisti: Na ar fi de acord cu suspendarea parlamentului dar cred c& se va jntimpla. Autaritaristi fncreaitori: Ar fi de acord ca suspendarea parfamentalut si cred cil aceasta se va Intimpla. Autoritaristi nelncrezitori: Ar fi de acord cu suspendarea parlamentului dar nu cred cf se va Srathpla. Cind est europenii au fost intrebati acd cred ca parlamentul sau partidele politice ar putea fi suspendate in urméitorii cftiva ani, ova treimi au rispuns ca acest fapt nu prea este posibil sau cd nu este chiar deloc posibil. Proportia cetaitenilor care cred astfel este mai mare in Slovenia; numai 19% cred ca parlamentul ar putea fi suspendat. In cele sapte fai BND, increderea in stabilitatea parlamentului a crescut aproape pretutindeni, un exemplu mai de seama fiind Slovacia, de la 53% tn 1991 la 67% dupa independenta. Polonia a dubiat in mod exceptional. Att in cercetirile din BND-I cit si din BND-I, o majoritate a polonezilor a spus c& parlamentul poate fi suspendat si partidele interzise (Rose & Haerpfer, 1993, tabel 15). In contextul istoric al Europei de est, este de infeles ca multi oameni si creada ci parlamentul poate fi suspendat. Problema critic pentru democratie este dacd oamenii ar fi sau nu de acord ca acest lucru si sé jntimple. In medie, 76% ar dezaproba suspendarea parlamentului si a partidelor politice, si aparatorii parlamentului si ai competitiei intre partide sunt peste tot majoritari. Polonia (43%) si Ucraina (42%) au cele mai numeroase minoritifi care declarit ci ar fide acord cu suspendarea parlamentului. Un nou regim parlamentar necesita: © mobilizare a democratilor pentru a infrunta amenintarea autoritaristilor optimisti. Cind rispunsurile la intrebarile privind posibilitatea de suspendare a parlamentului sunt combinate cu acordul sau non- acordul respondentilor (tabel 8), se intilneste peste tot o baz’ intinsa de democrati ce se mobilizeaza in apararea parlamentului (cf.Mishler & Rose, 1993). In medie, 57% sunt democrati inerezatori si in plus mai sunt 19% democrati nelinistiti, Mai putin de o sesime ar putea fi caracterizafi ca autoritaristi optimisti, ceea ce inseamnd oameni ce ar vrea si vadi parlamentul rastumat si care cred ca asta se poate intimpla. Acest grup este mai mare in Polonia, 35% si numai autoritaristii optimisti sunt mai numerosi decit democratii fncrezatori. In Ucraina 39% ar vedea binevenita o suspendare a parlamentului. Chiar si acolo unde parlamentul este instalat in. siguranté, pot exista critici larg rispindite la adresa aduniirilor reprezentative. In Marea Britanie, de exemplu, parlamentul este considerat prea fragil pentru a putea controla efectiv un executiv putemic, iar in Statele Unite congresul este considerat prea Pputernic astfel incit devine o piedick ce nu-i permite presedintelui sé fie un Jeader puternic. In Europa de est, criticile pot gisi cu usurinta teren. Multi membri ai parlamentului sunt amatori in politica; ei au fost alesi tocmai pentru cd nu au O experienti anterioari a politicii de partid. Altii sunt politicieni de profesie- dar baza lor de formare a fost de obicei traditia autoritaristé a partidului comunist. Pretutindeni in Europa, criticii unui guvem "fragil" propun ca altemativa existenja unor leaderi puternici. Barometrul Noilor Democratii a intrebat dacd un leader puternic ar putea face mai mult pentru tara decit tot ce se vorbeste in parlament. O medie generala BND de 58% preferind guvemarea pe baza dialogului, ca semn al unei democratii consensuale, combina doua structuri nationale foarte diferite. In cinci din cele opt firi unde fntrebarea a fost pusd- republicile Cehia gi Slovacia, Ungaria, Romania si Polonia- o Mhajoritate substantial prefera guvemarea pe baza dialogului. In trei tari ce au o slaba sau nu au deloc traditie perlamentard- Bulgaria, Belarus si Ucraina- o personalitate puternica a fost consideraté ca fiind mai buna pentru tari. Cei care propun prezenta unor Jeaderi putenici nu sunt neaparat impotriva democrafici. In Statele Unite si Franta, unii. candidati 1a presendentie lupti pentru voturi REVISTA DE CERCETAR! SOCIALE & 4/1994REACTIA MASELOR LA TRANSFORMARILE ... promifind ca vor face democratia sA meargit mai bine prin leaderi putemici, Multi sustinatori ai lui Boris Eltin, din vest ca si din Rusia, sustin c& lupta lui crincena cu Congresul rus nu vizeazi ristumarea democratiei ci, ca si cea de a Sa Republic franceza, gaullisti, inlocuirea unei dezbateri destabilizatoare si obstructioniste cu © actiune efectiva. Criticii parlamentului pot fi de douti feluri, cei care vor sd facat guvernul si meargét mai bine, subliniind libertatea pentru actiunea eaderilor, si cei care doresc sa se dispenseze de reprezentarea democratica, bazindu-se pe o personalitate puternica necontrolata de nici o adunare —reprezentativa. —_Clasificarea indivizilor in functie de daca da sau nu ar fi de acord cu suspendarea parlamentului si a sustine un leader puternic creeazi o discriminare intre reformatori si sustinatorii autoritaristi ai unui leader puternic. Jn noile democratii o majoritate absolut, 51%, prefera status quo- ul, adica un parlament care si aiba dreptul de a controla actiunile unui leader putemic obligind la dezbateri si la vot inainte ca guvernul si actioneze. Reformatorii, gata si vadé un leader puternic flicind actiunea guvernului mai eficienté -mu ims’ dacd acest leader ar fncerca si suspende parlamentul- ocupa urmatoarea pozitie ca mumér, 22%. Cei ce se considers sustinitori ai variantei ce propune o personalitate puternica in locul parlamentului se limiteaza la 18% din totalul respondentilor. In plus, 9% sunt de doua ori dezafectati, ei refuzind atit s4 aiba incredere intr-un leader puternic cit si in parlament. In -consecinta, aproape trei sferturi din est europeni sunt in favoarea stiri actuale sau a unei reforme democratice. Chiar in tirile unde majoritatea ar dori ca un leader putemic si poarte grija guvernului, nu exist’ o majoritate pentru un leader care si guvemeze necontrolat de reprezentantii poporului (Rose & Haerpfem 1993, p.60f). REVISTA DE CERCETARI SOCIALE a 4y19948 Refuzul a ceea ce este cunoscut: regimul comunist Studiile supra culturii _politice folosesc de obicei un model finta pentru a evalua sprijinul pentru democratic in Europa de est, O serie de valori normative sunt imvocate pentru a evalua democratia, iar evaludrile populatiei indica in ce masuri structura valoricd a societiifii poate fi baza cea mai solidi pentru un regim democratic. In acest caz se adreseazi un mare numar de intrebari pentru a testa aprobarea acestor valori. Raspunsurile pot fi deci factorul de analizi care si arate cite componente diferite existi in cadrul unei culturi democratice, cit de mult sau cit de putin fiecare dintre componente se bucura de sprijinul popular, si ce caracteristici de atitudine sau social structurale se coreleaza cu atitudini pozitive sau negative in fiecare din aceste elemente (vezi de exemplu Gibson & Duch, 1993). O astfel de abordare presupune ca regimurile est europene se bazeaza in mod mecesar pe evaluarile populatiei, 0 Presupunere ce nu se justificd istoric. Rezulta de asemenea cA est europenii sunt la fel de capabili (sau chiar mai capabili) decit vest europenii in formarea unor judecati fundamentale privind procedurile si valorile politice abstracte, fie cA acestea apartin est europenilor sau in mai mare masura Statelor Unite, O ancheta a evenimentelor actuale ‘intreaba de obicei oamenii daca sunt sau nu de acord cu noul regim in ansamblul lui. Aceasta are avantajul ca se obtine o judecata holistic’: pentru sau fmpotriva unui complex de institutii care trebuie fie acceptate ca atare sau refuzate. Totusi, rispunsurile la aceasta ‘intrebare nu ofera o bazi de comparatie cu vechiul regim. Dezacordul in privinta noului regim trebuie sa fie total (adica actualul regim si fie privit ca find mai riu dectt orice alti altemativa), Poate fi un dezacord relativ la un ideal indepartat (acest regim nu trebuie sitraiascé conform unor criterii democratice luate din carti) sau poate ascunde chiar un cord privind un predecesor mult mai putin ‘tndrigit (Rose, 1992). Cu toate c& regimurile comuniste nu mai exist, ele ramin experienta politica dominanta a vietii politice a oric&rui adult din estul Europei. BND cere respondentilor si evalueze vechiul regim, regimul actual si pe cel de peste cinci ani pe o scara de Ia rai la iad mergind de la +100 la -100. Ceea ce permite indivizilor si exprime pareri pozitive sau negative in legtturt cu vechiul si actualul regim- putind fi ficute comparatii despre care este cel mai grozav sau cel mai groaznic, Structura general este clara: diferenta dintre cei care preferé regimul actual celui trecut este in medie de 10%, iar cei care privesc viitorul ca fiind mai bun se cifreaza Ja 19% (tabel 9). In noile democratii numai 43% dau un indice pozitiv vechiului regim. Regimul actual este un regim lipsit de experienta; multe din trisiturile lui mai trebuie inca definite prin actiuni sau chiar prin constitutie. Pentru moment el are un statut politic deosebit de semnificativ: este diferit de regimul trecut. In medie 53% aproba noul regim. Viitorul nu poate fi cumoscut, si fn Europa de est el este absolut nesigur. Cu toate acestea, est europenii sunt optimisti din punct de vedere politic; 72% afirmd c& regimul va fi asa cum cred ei in urmatorii circa cinci ani. In cadrul acestei structuri largi, exist citeva exceptii semmificative. In Belarus si Ucraina, in ciuda independentei formale fata de Moscova, populatia priveste mai favorabil vechiul regim sovietic decit actualul regim. In Ungaria cel mai mare nivel de toleran{a de dinainte de 1989 rezulta din doud treimi ce apreciaza pozitiv vechiul regim, si o majoritate negativa in privinta celui prezent. Nemulfumirea fafi de prezent nu ‘fnseamnad dorinta de intoarcere la comunism, ci ¢ste expresia unei nemultumiri privind guvernul zile; 72% dintre unguri ‘asteapti ca regimul sé fie satisfiicdtor in viitor. Tabel 9 Regimuri politice comparate- trecut, prezent, Regimul Regimul Peste cinci Viltor comunist prezent ani Bulgaria 4 55, 2 30 Cehia 29 n 88 59 Slovacia 48 58 80 32 Ungaria 68 43 n 4 Polonia 42 56 0 27 Roménia 35 68 82 47 Slovenia 46 n 7 al Orientarea BND WG “61% 935% BNDI @5) 69) @2) G47) Belarus 60. 38 46 a4 Ucraine 35 25 9 46 Croatia 13 42 2B 60 Media BND-IL 43% 53% 72-420 Intrebare: Se dit 0 scalé ce indica cum Increazé guvemnul, Cel mai bine este plus 100, cel mai riv, minus 100. Unde pe aveastt scald ati plasa (a) {fostal regim communism? (b) actualul sistem de guvernare, cu alegeri libere si mai muilte partide ? (©) sisternul de guvemnare de peste cinci ani? In doisprezece luni de experimentare a politicii pluraliste si de eforturi pentru a introduce economia de piati s-au produs in medie mici diferente in aprecierile asupra regimului, intre cele doud anchete BND. In (arile BND, procentajul de aprobare a regimului actual a grescut cu 2% iar indicele regimului viitor a scazut cu 3%, Reducerea parerilor extrem de pozitive asupta viitorului mu poate fi considerati o respingere a regimului actual, din moment ce aprobarea continua si sporeascai. Este mai bine si o interpretaim ca o evaluare mai realist’ a ceea ce poate gi nu poate fi indeplinit intr-un sistem democratic (cf,Mishler & Rose, 1993a). Daca aprobarea sisternalui economic actual prezinti o tendinté descrescatoare, aceasta nu se intimpla si cu evaluarile politice comparabile. Existi asadar © distanta de 24 de procente in aprecierile regimurilor actuale din punct de vedere economic si politic (cf. tabel 5 si9). Diferentele ce apar in acordarea sprijinului unui regim ineficient se pot explica luind in considerare alternativa care se oferi. REVISTA DE CERCETARI SOCIALE a ajigo4Pentru popoarele din Europa de est, nu este ‘vorba de o democratie in stil britanic, german sau american, Altemativa istoricd imediati este. un stat uni- partid autoritarist. Atita yreme cit acesta va fi apreciat foarte negativ, regimurile pluraliste actuale, oricit de neplicute, vor fi preferate de majoritatea pentru perioada de tranzitie. Asa cum spunea ‘Winston Churchill in Camera Comunelor in 1947; "Nimeni nu pretinde ci democratia este perfecti sau atoatestiutoare. S-a spus intr- adevar c4 democratia este cea mai proastd form de guvemnare, exceptind insi toate celelalte forme care au fost incercate din cind ‘in cind", Leaderi si codasi, fara polarizare, este modelul schimbarii ‘Aprobarea sau _—_dezaprobarea ‘intregului este direct relationata cu diferentele dintre indivizi in felul in care ei rispund transformarilor majore ale regimului lor Politic. Combinind pozifiile in care indivizii plaseazéi regimurile vechi, actual si vitor, se ajunge la confruntatea cu dinamicile schimbarii la nivel individual (vezi Rose & Mishler, 1994). Indivizii care nu aprobi regimul comunist si aproba actualul sistem pluralist ot fi numifi democrati; este cel mai larg grup in noile democratii, in medie 32%. Reactionarii sunt mai numerosi de 23%, ei afirmind o aprobare a regimului comunist si dezaprobarea celui prezent. Se observii o semnificativa crestere a ambivalentei in rindul cetitenilor noilor democrafii. Un sfert sunt sceptici, exprimind dezaprobarea atit a vechiului cit si a noului regim. Acest grup nu este afit anti- democratic cit nu este incd ‘convins c& noul regim va fi bun tn el tnsusi. In Caoatia, scepticii constituie majoritatea absoluta, Grupul docil, ce aproba atit vechiul it si noul regim, se limiteazs la 20%. REVISTA DE CERCETARI SOCIALE | | 4/1994 ws REACTIA MASELOR-LA TRANSFORMARILE ... actuala de schimbare c&tre viitor, rezultatul cumulat poate fi o polarizare, care pentra democrati si sceptici poate deveni din ce fn ce mai favorabila sistemului actual, in vreme ce Democratii si reactionarii vor fi nu numai in tabere diferite, ci chiar la o distant din ce in ce mai mare in viitor, In loc si organizeze alegeri care si presupun& competitia intre partidele de guvemimint si o opozitie loiala, ei vor transforma totul intr-o competitie a propunerilor de regimuri competitive. O astfel de polarizare a epuizat Italia timp de o generatie dupa 1945 si a dus la prabusirea celei de a 4a Republici franceze. a doua posibilitate ar fi totusi ca reaofiile la schimbérile regimului si impart populatia est europeana in grupuri care si difere unele de altele prin viteza de adaptare la schimbare. Leaderii sunt cei care aproba nou! regim acum; codasii sunt cei care ajung cu ncetul si fl aprobe in anii ce vor urma. Studii despre institutionalizarea sprijinului popular acordat democratiei in Germania si Austria dupa cel de-al doilea rizboi mondial arati ci sa trecut printr-m proces de schimbare cumulativa mai inti a leaderilor si apoi a codasilor. De altfel, tn anii 70 sprijinul acordat democratiei a crescut mai repede in Spania decit in noile democratii mai timpurii (Weil, 1989). In masura fn care acest model se potriveste, clivajele regimului se vor eroda treptat si sprijinul acordat noilor regimuri pluraliste se va rispindi fn societate, Asteptiri viitowe in privinta regimului sunt in concordanta cu structura de ‘in medie de 98 de puncte actualul regim ca fiind mai prost decit regimul comunist, in cinci ani se prevede ca media reactionarilor si fie virtual neutra in privinta noului regim (ceea ce inseammi : -3). Scepticii se orienteazi si ei cu fncetul catre a acorda sprijin regimului: se asteapttt ca in cinci ani media scepticilor sé fie in favoarea segimului. In acelasi timp, atitudinea favorabila a democratilor in favoarea regimului va 91continua si se accentueze, acelasi lucru fiind adevarat si pentru cei docili (Rose & Mishler, 1994).In viitor, est europenii se vor diferentia ‘in ceea ce priveste regimul, dar in locul unei diferentieri intre cei pentru si cei impotriva regimului, dovezile prezente arati ch vor apdrea diferente fntre © mare miajoritate favorabili regimului si o micd parte predominant neutra. Ce fel de diferente? ‘Transformarea ce se petrece in societitilor post-comuniste isi are originea in existenfa unor probleme comune mai multor tari central gi est europene. Prezenta acestor probleme este totusi insuficienté pentru a Justifica un raspuns comun dat colapsului imperiului_sovietic. Fiecare dine yérile analizate aici are istoria ei si traditia ei cultural, De altfel, exercitarea autorititii comuniste a fost diferita de la 0 tara la alta, ca si resursele economice. Daca aceste diferente nationale sunt importante, adeviiratele diferente in Europa esticl de astizi, ca si dupa 1989, vor fi inte (ari. Daca toti gindesc astfel, atunci tabelele BND ar trebui sa indice tendinte crescatoare de pind la 90% a celor care sunt de acord in cadrul unei {ari. Desi aceasté propunere nu poate fi sprijinitA cu dovezi dintr-o singuri tari, ea este relevant pentru un asemenea test deoarece BND cuprinde zece {ri. Este posibil ca afimarea omogenititii nationale si a diferenyelor majore fntre iri si faca astfel ca conflictele cele mai importante din regiune si fie conflicte interstatale. Propunerile privind diferenfele majore dintre tari trebuie si prevada citeva divizari existente in interiorul {arilor. ipoteza altemativa este ca cele mai mari diferene din Europa post- comunista apar in interionul societajilor. Daca existé diferente, atunci intrebarile ce ofera dowd alternative vor genera raspunsuri cu 0 valoare de adevir egali, Diferentele pot 92 aparea intre noii democrafi, vechii comunisti si noii autoritaristi, urmind o structura etnicd sau de clas; sau mai simply, intre cei priviti sau care se privesc singuri ca invingatori in Perioada transformérii, si cei care an pierdut. Diferenjele pot fi in acord cu o negociere intr- un cadru democratic sau se pot adinci, ameninfind astfel cu un conflict ce ar pune reginul in pericol, Datele cercetarii sunt deosebit de folositoare pentru a testa intinderea si profunzimea diviziunilor din _interiorul societitilor democratice. Cercetiirile pe baz de esanticane pot arita cit de intins’ sau cit de redusa este proportia pe care o reprezintd scriitorii sau partidele de mijloc. In analiza economica, datele despre indivizi evita eroarea de a implica distributia bundstérii din agregatele nationale. Pentru orice mirime dati a produsului national brut pe cap de locuitor sunt posibile mai multe modalitati de distributie. Cercetarea care urmiireste 0 miisurare separat a atitudinilor economice de cele politice, evita astfel transferul greselilor dintr-un domeniu in celalalt. Tabelele rata in mod invariabil diferentele dintre tiri, chiar daca acestea sunt numai un rezultat al fluctuatiei inerente in orice proces democratic. Este socant c& procentajele diferentelor dintre (ari sunt mai degrabé marginale decit indicind conflicte dintre majorititile nationale. Analizele aprofundate ale replicilor la rispunsurile date Ja nivel national la intrebirile economice din toate (arile BND (Rose & Haerpfer, 1992, pSLff, 1993, p. 73ff.) au descoperit ca deviatia medie la noile democratii este in medie sub 11%. Diferentele in perspectivele politicii de masa ar trebui si fie mai mari de vreme ce sistemele politice reflect’ mai degraba diferentele nationale specifice, in timp ce comportamentul pe plan economic este peste tot subiectul unor influente materiale comune si al cererilor de intrare pe piata. De fapt, existh © mare asemanare si in vederile politice, Din toate intrebiirile politice din analizele BND I sf II se observa ca diferenta REVISTA DE CERCETARI SOCIALE | | 41994~REACTIA MASELOR LA TRANSFORMARILE ... medie national a BND este de 11% sau chiar mai putin. Tendintele generale sunt in acord cu diferentele care apar de 1a 0 natiune la alta pe diverse subiecte, conform tabelului sus mentionat, De exemplu, ceea ce la unguriapare ca 0 aprobare a vechiului regim comunist, este de fapt o reflectic a unei experiente atipice dinainte de 1989. Nesigurantele actuale din Belarus si Ucraina produc reacfii diverse. Croatia este unica printre tarile examinate fiind in mijlocul rizboiului. Totusi, structura generala face ca aril din capul si din coada clasamentului s& fie excluse din medie. Practic, orice tabel arati o tendinyi de mijloc evidenta in atitudinea fata de transformare a indivizilor din {irile din estul Europei. Diferentele interne ale farilor din estul Europei reprezinté o tema mult studiata de céitre Barometrul Noilor Democratii. In Note si bibliografie * Autorii doresc sé mulfumeasca Dr. Monnika Wammerl de la Institut = fur Konfliktforschung, Viena si lui Evgeny ‘Tikhomirov de la Centre for the Study of Public Policy, University of Stratchlyde, pentru eforturile depuse in procesarea datelor obfinute de la cele zece tari prezentate aici. Mutumim de asemenea pentru sprijinul oferit personalului de la Fessl& GfK, Viena, in mod deosebit dr. Rudolf Bretschneider si dr. Peter Ulram, ca si Mitropa- Viena condusi de dr. Karl Blecha, care a coordonat munca de teren in cele zece tari. Efortul si viziunea dr. Heinz Kienzl, presedinte al Pau Lazarsfeld Society, Viena, au fost indispensabile progresului cercetarilor Barometrului Noilor Demicratii, care este sprijinit de caitre Austrian National Bank si Austrian Federal Ministry for Science and Research. 1, Termenul de Europa est este folosit aici cu sens mai mult politic decit geografic, REVISTA DE CERCETARI SOCIALE | | 4/1994 majoritatea cazurilor in care se face referire la diverse subiecte, cel putin o treime din respondenti exprima 0 opinie contrara majoritatii, iar in cazul rispunsurilor care oferd o multitudine de raspunsuri, nu existii practic © majoritate. Mai mult, societatile fostei Uniuni Sovietice au tendinta si se ‘imparti conform unor directii similare, Media raspunsurilor pozitive la toate fntrebarile legate de sfera economici din Barometrul Noilor Democratii - Il este 46%, iar la intrebitile politice 40% (Rose &Haerpfer, 1993, pp. 74, 76). Fieeérei opinii majoritare ti corespunde una minoritari si de multe ori diferenta dintre ele este foarte mica. In fiecare din societatile post-comuniste din Europa de Est existi nevoia de a impica opiniile contrare. Identificarea si intelegerea coalitiilor de guvemare sunt incitante nu numai pentra cercetarea in stiinjele sociale, ci si pentru democratie in general. referindu-se la toate farile din Europa central si de est aflate sub control comunist in perioada post-belica. 2, Cercetirile arata ca tarile est europene tind sd ia ca model Suedia si Germania de vest mai degrabii decit Statele Unite. 3. Tarile descrise ca noi democratii variaza in standardele democratice. Este important de subliniat aici cd toate au renuntat la regimul bazat pe monopulul partidului asupra uteri, au desfiinfat cenzura, au afirmat libertatea de expresie, organizarea mai maltor partide politice, si au organizat alegeri libere. Ele urmeazi astfel ‘conceptia Tui Schumpeter (1952) pentru care criteriul minim de democratie este guvemarea prin competitie electorala intre elite. 4. Interpretare acestor fapte este disputata, unii sustinind c4 numai citeva opinii bine argumentate sunt suficient pentru a ‘ndeplini criteriile democratice conform 93regulilor populare, in vreme ce altii afiema rolul elitelor in detinerea puterii si formarea opiniei. Cf. Page & Shapiro, 1992, si Key, 1961. Subdivizarea respondentilor in fosta Cehoi Slovacia face posibili raportarea a rezultatelor pentru Cehia si Slovacia in cercetarea BND din 1991. 6, Semmificatia este calculati prin mésurarea in mod egal a numérului total de respondentii din fiecare (ar, pentru a evita distorsiunile ce apar din diferente minore ‘in numarul de respondenti din fiecare tara. 7. Pentru toate detaliile tehnice, vazi SWS- Rundschau (1992) si Rose 7 Haerpfer (1993). Gabriel A. Almond, A Discipline Divided, ‘London, Sage Publications, 1990. Gabriel “A. Almond & Sidney Verba, The Civic Culture, Princeton, NJ University Press, 1963, Ellen Carnaghan, A Revolution in Mind: Russian Political Attitudes and the Origins of Democratization under Gorbachev, New York, PhD thesis in Politics. New York University, 1992. Central and East European Barometer, Brussels, Report of Surveys. Research Analyses division of the European Commission, 1998. Jan Ake Dellenbrant, Parties and Party Systems in Eastern Europe, in Stephen White, Judy Batt & Paul Lewis, eds, Developments in Bast European Politics, London. Macmillan, 1993. Wolf-Dieter Eberwein, Transformation Processes in Eastern Europe: Perspectives from the Modelling European Centre for Social Welfare and Research, Welfare in a Civil Society, Vienna, European Centre, 1993. 94 James L. Gibson & Raymond M. Duch, Emerging Democratic Values in Soviet Political Culmre, in Arthur H. Miller et al., 1993, pp. 69-94. Alben E. Gollin, ed, Monitoring Revolution Change: Opinion Research in the Former Soviet Union and Eastern Europe, Intemational Journal of Public Opinion Research, 4, 4, 1992. Gregory Grossman, The Second Economy of the USSR, Problems of Communism, 26,5, 1977, pp. 25-40. Philip Hanson, Local Power and Market Reform in Russia, Communist Economies & Economic Transformation, 5,1, 1993, pp. 4540. A. Katsenelinboigen, Coloured Markers in the Soviet Union, Soviet Studies, 29, 1, 1977, pp. 62-85. Albert O. Hirschman, Exit, Voice and Loyalty, Cambridge, MA, Harvard University Press, 1970. V. 0, Key, Public Opinion and American Democracies, New York, Knopf, 1961. D. R. Kinder & D, Kiewiet, Sociotropic Politics: the American Case, British Jourtal of Political Science, 11, 1981, pp. 129-61. Janos Kornai, The Socialist System: The Political Economy of Communism, Princeton, NJ, Princeton University Press, 1992. S. M. Lipset, Political Man, New York, Doubleday, 1960. Michael B. MacKuen, Robert S. Erikson & James A. Stimson, Peasants or Bankers? The American Electorate and the US Economy, American Political Science Review, 86. 3, 1992, pp. 597-611. Gyorgy Markus, Parties, Camps and Cleavages in Postcommunist Hungary, Vierteljahresberichte, Bonn, Verlag J. H. W. Dietz Nachf., 1992, pp. 245-254. REVISTA DE CERCETARI SOCIALE a 4/1994REACTIA MASELOR LA TRANSFORMARILE ... W. T. E, Mishler & Richard. Rose, Public Support for Legislatures and Regimes in Eastern Europe, Paris, IPSA Legislative Research Committee Conference, 26-28 May, 1993. W. T. E. Mishler & Richard Rose, Trajectories of Fear and Hope: The Dynamics of Support for Democracy in Eastern Europe, Glasgow, University of Stratholyde Studies in Public Policy No. 214, 1993a. Arthur H, Miller, William M. Reisinger & Vicki L. Hesli, eds, Public Opinion and Regime Change: the New Politics of Post-Soviet Societies, Boulder, CO, Westview Press, 1993, Elisabeth Noelle-Neumann, The Spiral of Silence: Public Opinion Our Social Skin, Chicago, IL, University of Chicago Press, 1980. Claus Offe & Rolf G. Heinze, Beyond Employment: Time, Work and the Informal Economy, Cambridge, Polity Press, 1999, Benjamin I. Page & Robert Y. Shapiro, The Rational Public: Fifty years of trends in American Policy Preferences, Chicago, IL, University of Chicago Press, 1992. Geraint Parry, George Moyser & Neil Day, Political Participation and Democracy in Britain, Cambridge, Cambridge ‘University Press, 1992. Luiz Carlos Bresser Pereira, Jose Maria Maravall & Adam Przeworski, Economic Reforms in New Democracies: a Social- Democratic Approach, New Yotk, Cambridge University Press, 1993 Fritz Plasser & Peter A. Ulram, Economic Expectations and Political Confidence, Budapest, ESOMAR Seminar. May 1993. REVISTA DE CERCETAR! SOCIALE || 4/1994 Geoffrey Pridham. ed., The New Mediterranean Democracies: Regime Transition in Spain and Portugal, London, Frank Cass, 1984, Frederic L. Pryor, The Red and the Green: The Rise and Fall of Collectivized Agriculture in Marxist Regimes, London, George Allen and Unwin, 1999 Richard Rose, Ordinary People in Public Policy, London, Sage Publications, 1989. Richard Rose, Escaping from Absolute Dissatisfaction: a Trial-and-Error Model of Change in Eastern Europe, Joumal of Theoretical Politics, 4, 4, 1992, pp.371-393, Richard Rose, Eastern Europe's Need for a Civil Economy, in Richard O'Brien. ed., Finance and the Intemational Economy 6, Oxford, Oxford University Press, 1992a. pp. 416. Richard Rose, Who Needs Social Protection in Eastern Europe? A Constrained ical Analisys, Glasgow, University of Strathclyde SPP 202, 1992b. Richard Rose, Contradictions between Micro and Macro-Economic Goals in Post-Communist Socicties, Europe- Asia Studies, formerly Soviet Studies 45, 3, 1993, pp. 419-444. Richard Rose & Christian Haerpfer, New Democracies between State and Nation: a Baseline Report of Public Opinion, Glasgow University of Strathclyde Studies in Public Policy No. 204, 1992. Richard Rose & Christian Haerpfer, Adapting to Transformation in Eastern Europe: New Democracies Barometer, Glasgow, University of Strathclyde Studies in Public Policy No. 212, 1993. 95Richard Rose &: Toni Makkai, Collectivist versus Individualist Welfare Values in Post-Communist Societies, Budapest; British ESRC-Hunganan Conference, 26-27 March 1993. Richard Rose & T. E. Mishler, Mass Reaction to Regime Change in Eastern Europe: Polarization or Leaders & Laggards?, British Journal of Political Science 1994, in press. Richard Rose & Espeny Tikhomiroy, Who Grows Food in Russia and Eastem Europe? Post-Soviet Geography, 34, 2, 1993, pp. 111-126, Michael G, Roskin, The Emerging Party Systems of Central and Eastem Europe, East European Quarterly, 27. 1, 1993, pp. 47-63. Joseph “A. Schumpeter, Capitalism, Socialism and Democracy, London, George Allen and Unwin. 4th ed., 1952. Vladimir Shlapentokh, Public and Private Life of the Soviet People, New York, Oxford University Press, 1989. 96 Endre Sik, From the Second to the Informal Economy, Joumal of Public Policy, 12,2, 1992, pp. 153-175. Sidney Verba & Noman H. Nie, Participation in America, New York, Harper and Row, 1972. SWS-Rundschau, Meinungsprofile: Neue Demokraticn Barometer _ 1991, SWS-Rundschau, Vienna. 39, 1992, pp. 57-88. Stephen Welch, Issues in the Study of Political Culture: The Example of ‘Communist Party States, British Journal of Political Sciezke 17, 1987, pp. 479-500. Frederick D Weil, The Sources and Structure of Legitimation in Western Democracies, American Socilogical Review 54,4, 1989, pp. 682-706. Stephen White, Political Culture and Soviet Politics, London, Macmillan, 1979. Jan Winiecki, The Distorted World of Soviet-Type Economics, London, Routledge, 1988, REVISTA DE CERCETARI SOCIALE : | aji1994