GITID DE BUNE PRACTICI PENTRU ELABORAREA PORTOFOLIULUI LA EXAMENUL DE DEFINITIVARE IN INVATAMANT 3.12. Educatie fizicd si sport Documente individuale de planificare ale fiecirui profesor: 1, esalonarea anual a unitatilor de invatare; 2. planul calendaristic semestrial;, 3. proiectarea unitifilor de invatare; 4, planul de lectie (proiect didactic, proiect de lectie). 1.1. E;ALONAREA ANUALA A UNITATILOR DE {NVATARE Se elaboreazi sub forma grafica, pentru fiecare clas si cuprinde: © Indicatorii de recunoastere: anul scolar, unitatea de invatimant, clasa, resurse materiale © Tabelul in care se esaloneazi unititile de invatare cuprinde: - numirul de siptiméni de scoala gi perioadele de vacant (pe orizontala), = componentele tematice ale modelului de educatie fizicd, adicd unitatile de invatare pe care le va aborda in anul scolar respectiv (pe vertical), - marcarea probelor de control. A. Etape si cerinje pentru realizarea esalonérii anuale a unitiiilor de invdjare: 1. Consultarea planului de invijimant si a programelor scolare in vigoare 2. Stabilirea probelor de control pe semestre 3. Stabilirea modului de combinare a unitigitor de invatare. La clasele de inceput de ciclu gi la clasele nou preluate (dac& elevii nu au fige individuale de evaluare) este necesara efectuarea unor testa inifiale (predictive) care si ne ajute in esalonarea unitafilor de invatare. {ntr-o lecfie pot fi abordate intre una si trei unitifi de invatare din care se abordeaza tot atatea teme de lectie, Exemplu: unitatea de invaare este viteza, iar teme pot fi: ,viteza de reactie”, ,viteza de deplasare” etc. Lectiile cu doud teme sunt cele mai utilizate si dup pirerea noastri cele mai realiste. Temele pot fi combinate astfel: = lectiile cu dou teme: © 0 calitate motric& — vitezd sau capacititi coordinative (indemanare) si o deprindere motrica — dintr-o ramura de sport, din deprinderi de locomofie, manipulare, stabilitate (clasele 0-IV);Des ix Epucagia st Forman CADRELOR DIDACTICE * 0 deprindere motricd si 0 calitate motrica — forfa sau rezisten{a; * dows deprinderi motrice — din ramuri de sport diferite; din aceesgi ramura de sport, dintr- © ramura de sport si din deprinderi motrice de locomofie, manipulare etc; * dowd calititi motrice ~ vitezi sau capacititi coordinative (indemanare) si forfé sau rezistenta. = lectile cu trei teme: * 0 calitate motricd — vitezi sau capacitati coordinative (indemfnare); 0 deprindere motrica — dintr-o ramurd de sport, din deprinderi de locomotie, manipulare etc. (clasele (0-VIID) gio calitate motricd — forfa sau rezistenta; * 0 calitate motric& — vitez sau capacititi coordinative (indemanare) si dowd deprinderi motrice; + doua deprinderi motrice din ramuri de sport diferite; din aceeasi ramura de sport, dintr-o ramuri de sport si din deprinderi motrice de gi o calitate motric& — fort sau rezistenta. {n combinarea unitatilor de invatare si implicit a temelor de lectie trebuie si se find cont de urmatoarele cerinfe: * nu se abordeazi in aceeasi lectie calitifile motrice viteza si capacitiji coordinative (indemanare); + nu se abordeaza in aceeasi lectie calitifile motrice forfa si rezistenta, ‘* nu se abordeazi in aceeasi lectie calitatea motricd vitezd cu alergarea de vitezi proba atletica; ‘nu se abordeazi in aceeasi lectie alergarea de rezistenfa proba atleticd cu rezistenta calitate motrica; se vor aborda teme care si se susfini reciproc in vederea facilitirii transferului, ca mecanism de influentare pozitiva a procesului invatarii (invafarea aruncdrii zvarlite cu o ‘mind, solicitati la aruncarea mingii de oind va favoriza invii{area paselor i a arunc&rilor la poartd, din jocul de handbal); « se va evita programarea in aceeasi lectie a dou unititi de invajare situate in stadiul de invitare; + se va evita programarea unor unitafi de invatare care si fie intrerupte de vacanfele scolare (in special cind unitatea de invatare este in faza de invatare),CCHID DE BUNE PRACTICI PENTRU ELABORAREA PORTOFOLIULULA EXAMENUL DE DEFINITIVARE IN INVATAMANT B. Stabilirea mérimii ciclurilor tematice: in stabilirea marimii ciclurilor tematice (succesiuni de teme din aceeasi unitate de invatare) se va fine seama de: - dificultatea confinutului abordat; - nivelul de pregatire al elevilor; = timpul alocat secvenjelor tematice (aproximativ 30-35 minute intr-o lectie), Marimea diferitelor cicluri tematice: - Calitati motrice 6-8 lectii (pot fi reluate pe parcursul unui an scolar) - Deprinderi gi priceperi motrice de locomotie, de manipulare 4-8 lectii = Probe atletice 5- 8 lectii - Jocuri sportive ~ 60-80% din totalul lectiilor din anul scolar. Aceste cicluri tematice pot fi programate de-a lungul anului scolar de mai multe ori ~ Gimnasticd acrobaticé 10-14 leotii ~ Sarituri cu sprijin la aparat 6-8 lectii C. Timpul alocat verigilor tematice = tema secundara 10-15 minute (calitafi motrice, deprinderea motric& care nu ¢ in stadiul de invatare); = tema principal 20-25 minute (deprinderi si priceperi motrice). D. Locul ciclurilor tematice in structura anului scolar in stabilirea locului ciclurilor tematice se va tine cont de urmitoarele: - calititile motrice si preceada deprinderile care solicit aceste calitati; - invafarea alergarii de rezistent& ca tema din atletism se programeazi inaintea invatarii alergirii de viteza (pentru c& pasul lansat in tempo moderat se invafa inaintea pasului lansat de viteza); ~ gimnastica acrobaticé si siriturile la aparate se programeaza in sili de sport; ~ vacantele scolare nu trebuie sd intrerupi ciclurile tematice (cu exceptia gimnasticii si a Jocurilor sportive).ESALONAREA ANUALA A UNITATILOR DE iNVATARE (CLASA I - SEMESTRUL 1) Scoala Gimnaziali nr. ... Anul Scolar: ... Prof.: ... Sala de sport: 25/40 Noiembrie 9 [0 ana Unitates de tnvigare sip. lectin nm |i Poriile (rept pe lac repaus) 1 1 1 ' 1 1 4 1 ‘ ' ' 1 sa] ile paZrore aif af alate att pa arare aff] yi Fo Tener Cepacii motrice Deprnder de locomotie, de =GID DE. BUNE PRACTICI PENTRU ELAL WULUI LA EXAMENUL DE DEFINITIVARE EN INVATAMANT ‘sal sae a =]3)=)]=)]=)— = )=)—_ == = ‘Sa = Eehilibne = ‘Alletim oar tt panes Deprinder motrice spetficedscplinslor Gimmasticd ‘sportive Jocuri spotve Dervolare wisiturilor de persnaltate rag fi EVALUARE Legenda: X : tema principal ~ : tema cu caracter permanent A: evaluare sumativisATIA SLC ESALONAREA ANUALA A UNITATILOR DE INVATARE (CLASA I- SEMESTRUL al II-lea) Scoala Gimnaziali nr. .. Anul Scolar: ... Profs ... Sali de sport: 25/40 hana Febnarie Marie Mal vain a |«| [»[ [a] 2 24 x [ 2 [| 20 x a wea [2 | faa fie fan Jia [ae [in w fia [ia{ifi2 fia 2 Posie (rp pe oe v pas) a Elemente de SSS SSS Se = = lS = orgenares a aciviumicrtetrice | Forma deadunare . Fomagi dedepiswe [=] A [== Ee Tovoacenprinsiniors |] [= [— |= |= [= ]= |= [= =e eel ee [E Bonen ese] (ff fe ee fms reee| [ease eee | s Posie = y= et Es Eectidembewrs |= —|r!= T= |= |= |= |=]= [=e |= ]= T=l=1= T= 1k [= Elemente ale : Mi envan face z a 4 ‘monica s T L E t === Se SS == = =l= 1st = E E s iu T pee Resist =e Cepaciayi notice | Faapiiaegisubtine | ——] af =] =} =] == T= T= 1 = aS SS Sal = c Aie ie glen i protec individual = ‘Alltism Deprinderi motrice spesifie diciplinelor Gimasicd sporive Jocuri sportive Dervotarea teturilor de persnalitate EVALUARE. ‘Legenda: X : tema principal ~ : tema cu caracter permanent A: evaluare sumativisDesur ty Epucatia 51 Formarea CADRELOR DIDACTICE 1.2, PLANUL CALENDARISTIC SEMESTRIAL Elaborarea planului calendaristic se face pe baza esalondrii anuale a unitiilor de invatare gi este un document ce asociaza intr-un mod personalizat, elemente ale programei scolare (competente specifice si confinuturi) cu alocarea de timp optima pe intregul an scolar. Structura planului calendaristic: * Indicatorii de recunoastere + Competentele specifice (Ia clasele IX-XI) ‘© Probele de evaluare ‘© Tabelul cu unitatile de invatare si continuturile tematice repartizate pe parcursul semestrului PLANIFICARE CALENDARISTICA Avicat Director Unitatea de Numir de ana] Misuride finvigare | Continuturi | ecu atocate | SAptimina reglare 1.3. PROIECTAREA UNITATILOR DE INVATARE Proiectarea unitifilor de invajare se realizeazi conform particularitafilor de dezvoltare, invatare, consolidare si perfectionare a continuturilor din programa scolara, alese de profesor pentru afi transmise elevilor (conform planului calendaristic).. Structura unitatilor de invatare: * Indicatorii de recunoastere (clasa, anul de instruire, numarul de lectii alocate, perioada de realizare, durata de exersare in lectie, continuturile supuse instruirii) © Tabelul care cuprinde: - numérul lecfiei - obiectivele de referinta sau competentele specifice ~ detalieri de continut = activititi de invatare ~ resurse - evaluareGII1D DE. BUNE PRACTICI PENTRU ELABORAREA PORTOFOLIULUTLA EXAMENUL DE DEFINITTVARE IN INVATAMANT PROIECTAREA UNITATII DE INVATARE UNITATEA DE iNVATARE: ... Unitatea de invitimant: Anul scolar: Cadrul didaetic: Cl Numiir de lectii alocate: ... lectii Siptimdna de aplicare: ... i Nr. | Sipt.de | Competente ‘paint Activititi eas aplicare | specifice inswruiri | 2¢invafare aoe 1. 02. 03. 04. 05. 08. 1.4. PROIECT DE LECTIE (PROIECT DIDACTIC) 1, Prima etapa a proiectarii didactice este precizarea temelor si obiectivelor lectiei, si constituie raspunsul la intrebarea ,Ce vreau si realizez?” a. Tema de leefie exprima continutul pe care profesorul urmeaza si-l transmitd elevilor in procesul de instruire Regulile principale de formare a temelor de lectie sunt: - pentru calititi motrice, temele se formuleaza prin enuntarea formei de manifestare pe care vrem sa o abordam, De exemplu: »Viteza de executie” »Viteza de deplasare” ~Ambidextria” Forfa in regim de vitezi” vvvv > ,Rezistenta in regim aerob” ete. - pentru deprinderi motrice, tema va mentiona: Y — procedeul tehnic sau structura tehnica ce urmeazi a fi predati: o ,Aruncarea la cog cu dou’ maini de la piept” © Aruncarea la poarta din alergare”” © »Dribling — pasa din alergare cu doud maini de la piept - alergare- prindere gi oprire {ntr-un timp — aruncare la cos din sdritura” etc. =Desur in Epucatia $1 FoRMAREA CADRELOR DIDACTICE Y — acfiune tactica: 0 ,Marcajul — demarcajul” © Da i du-te” etc. ¥ _ elemente de gimnastica acrobatica sau o succesiune de elemente: © ,Rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit” © _,Stand pe omoplati” © _,Sténd pe maini - c&dere in pod” © _,Stind pe omoplati — rostogolire inapoi — cumpaini pe un genunchi” ‘© Cumpana pe un picior — stand pe maini” © ,Rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit — rostogolire inapoi din ghemuit in departat” etc. Y _ saritura la aparate: . ,Saritura in sprijin ghemuit pe lada agezati transversal si saritura cu extensie” ©. ,Saritura cu rostogolire la lada” et. Y —— incazul temelor din atletism: - daci deprinderile sunt in stadiul de invatare, se pot formula ca teme fazele deprinderilor respective. De exemplu, la alergarea de rezistenf putem avea ca tem’: © ,Pasul lansat in tempo moderat™ ©, Startul de sus” - daca deprinderile sunt in faza de consolidare, tema de lectie va fi chiar proba respectiva © _,Alergarea de rezistenta” © Alergarea de viteza” ete Combinarea temelor de lectie - lectiile cu doud teme: +0 calitate motricd — vitezd sau capacitifi coordinative (indemanare) si o deprindere motric& ~ dintr-o ramura de sport, din deprinderi de locomotie, manipulare, stabilitate (clasele 0-IV); ‘* 0 deprindere motrica gi o calitate motricd — forfa sau rezistenti; ‘+ doua deprinderi motrice — din ramuri de sport diferite; din aceeiasi ramura de sport, dintr- © ramura de sport si din deprinderi motrice de locomofie, manipulare ete.; * doua calitiji motrice — vitezi sau capacitati coordinative (Indemanare) si forfi sau rezistenti.GUID DE_BUNE PRACTICI PENTRU ELABORAREA PORTOFOLIULUI LA EXAMENUL DE DEFINITIVARE IN INVATAMANT - lectiile cu trei teme: © 0 calitate motricd — vitez4 sau capacititi coordinative (indemanare); 0 deprindere motrici — dintr-o ramura de sport, din deprinderi de locomotie, manipulare ete. (clasele (0-VIID) so calitate motricd — fort sau rezistenta; © 0 calitate motricd — vitezA sau capacitati coordinative (indemanare) si dou’ deprinderi motrice; © doud deprinderi motrice din ramuri de sport diferite; din aceeasi ramura de sport, dintr-o ramura de sport si din deprinderi motrice de gi 0 calitate motrica — fort sau rezistenta. {in combinarea unitatilor de invatare si implicit a temelor de lectie trebuie sa se find cont de urmitoarele cerinte: nu se abordeazi in acceasi lectie calitafile motrice vitezA si capacititi coordinative (indeménare); + nu se abordeazi in aceeasi lectie calititile motrice forta sau rezistent&; ‘© nu se abordeazi in acecasi lectie calitatea motricd vitezi cu alergarea de vitezi proba atletic’; ‘© nu se abordeazi in acceasi lectie alergarea de rezistenta probii atletic& cu rezistenta calitate motric’; se vor aborda teme care si se sustind reciproc in vederea facilitérii transferului, ca ‘mecanism de influentare pozitiva a procesului invatarii (invajarea aruncaiii zvarlite cu 0 ‘man{, solicitatl la aruncarea mingii de oin& va favoriza invatarea paselor $i a aruncirilor Ja poarta, din jocul de handbal); ‘se va evita programarea in aceeasi lectie a dou’ unititi de invajare situate in stadiul de invatare; + se va evita programarea unor unitati de invatare care si fie intrerupte de vacantele scolare (in special cnd unitatea de invafare este in faza de invaare).. b. Obiectivele operationale reprezinta schimbarile de naturd motric’, cognitiva, afectiva ce urmeazii sa se produc in comportamentul elevilor ca urmare a participarii acestora la diferitele situatii de instruire in cadrul unei lectii - Obiectivele de natura motried (psihomotrica) se formuleazi astfel: - pentru temele din calitifi motrice, obiectivele operationale vor preciza comportamentul motric observabil pe care trebuie s8-1 manifeste elevul (1), conditiile in care se manifest acest comportament (2) si pragul minim de reusita pe care trebuie si-1 ating elevul la sfargitul temei G3). 327Desur in Euca gia st FORMAREA CADRELOR DIDACTICE De exemplu, la sfarsitul leoiei, elevul va fi capabil: - s& parcurgi (1) distanta de 25 m (2) in timp cat mai scurt (3), = s& execute plecairi (1) din diferite poziii (2) rapid (3), - si conduc mingea de baschet in dribling (1) cu mana indeménaticd si cu cea neindemanatica, din alergare (2) fird si o piarda de sub control (3), ~ si execute (1) un numar de 10 repetari (3) la fiecare statie a circuitului (2), = s&alerge (1) fara oprire (2) timp de 3 min.(3). -pentru temele din deprinderi si priceperi motrice: + pentru faza de invitare, obiectivele operationale vor menfiona comportamentul motric observabil pe care trebuie si-l manifeste elevul (1), condifiile in care se manifesta acest comportament (2) si pragul minim de reusita (3) De exemplu, la sfarsitul lectiei, elevul va fi capabil: - si arunce la cos (1) din saritura (2) cu desprindere pe verticala (3); - si arunce la poarta (1) din sdritura (2) cu brat si picior opus (3); - si execute bitaie (1) pe trambulind (2) cu amandoua picioarele (3). * pentru faza de consolidare, obiectivele operationale vor preciza comportamentul motric observabil pe care trebuie si-1 manifeste elevul (1), conditiile in care se manifesta acest comportament (2) si pragul minim de reusitd, exprimat in termeni de eficienta (3). De exemplu, la sfarsitul lectiei elevul va fi capabil: = s&inserie (1) 5 din 10 coguri (3) folosind aruncarea la cos din saritura; = si mentind sténdul pe cap (1) 3 sec. (3) fir ajutor (2). Obiectivele operafionale de natura motrica se reiau pe parcursul mai multor lecfii, in cazul in care anumite efecte ale exerstrii solicit cicluri tematice de 8-10 lectii (calitati motrice). Se pot identifica si in cazul acestora anumite modificdri motrice ce se pot raporta, De exemplu pentru tema ,,Forta musculaturii bratelor* ne putem propune ca la sfarsitul lectiei elevul s& execute (1) cu doud repetari mai mult (3) decat lectia anterioara (2). = Obiectivele de naturi cognitivi reprezinti acumularile de natura teoreticd si modificarile ce se produc la nivelul proceselor psihice. De exemplu, la sfarsitul lecfiei, elevul va fi capabil: - si identifice rapid culori gi forme geometrice din spatiul de lueru; ~ _ s&enunje doud reguli de baza ale jocului de handbal,; - si enunte doud procedee de pasare a mingii in jocul de baschet; si descrie conform terminologiei un exercitiu la sol.CHID DE BUNE PRACTICL PENTRU ELABORAREA PORTOFOLIULUI LA EXAMENUL DE DEFINITIVARE IN INVATAMANT ~ Obiectivele de natur social-afectiva se referd la modific&rile de natura emofionala si relationala. De exemplu, elevii vor deveni capabili: - s-si felicite adversarul in caz de infrangere; = si coopereze cu colegii de echipa ete. 2. A doua etapi a proiectirii didactice constituie raspunsul la intrebarea ,Cu ce vom realiza cele propuse?*. Profesorul va completa indieatorii de recunoastere ai planului de lectie: a. resurse umane-clasa, efectivul clasei (fete, baiefi); b. scoala, locul de desfagurare (dimensiuni), materiale necesare; ¢. resurse temporale ~ data. Indicatorii de recunoastere sunt absolut necesari, acestia justificand elementele de dozare si organizare a colectivului de elevi ce vor fi consemnate in planul de lectie. 3. Etapa a treia rispunde Ia intrebarea “Cum vom realiza cele propuse?. Se stabilese strategiile didactice, metodele i mijloacele de instruire. Profesorul va consemna in planul de lectie urmatoarele: - durata verigilor; ~ metodele gi procedeele metodice utilizate; = mijloacele de instruire (actiunile motrice); = dozarea mijloacelor - se va realiza prin mentionarea volumului (distante de parcurs, numar de repetari, timp de lucru), intensitifii (tempoul de lueru, durata si natura pauzei); - formafii de lucru. 4, Ultima etapa a realizarii planului de lectie raspunde la intrebarea ,Cum vom sti dact am realizat ce ne-am propus?*. Se stabilesc metodele gi criteriile de evaluare a nivelului de realizare a obiectivelor propuse, Evaluarea se va prezenta in rubrica special destinat’.Desur IN Eucatia $1 ForMarea CADRELOR DIDACTICE PLAN DE LECTIE (PROIECT DIDACTIC) Scoala Gimnaziali: Clasa: a Vi-a Data: Efectiv: 24 levi (12 fete, 12 baieti) Loc de desfiigurare: sala de sport (9m/18m) Materiale: 6 mingi baschet, 6 jaloane, 6 panouri, 4 bete de stafeta ‘TEME: 1. Viteza de reactie 2. Dribling, oprire intr-un timp, aruncare la cos cu o mani de la uma. Obiective operationale: La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili: Obiective motrice: 1. Sa execute plecari rapide din diferite poziii. 02. Sa inscrie 5 din 10 coguri, folosind aruncarea la cog cu o mani precedata de oprirea {ntr-un timp: Obiective cognitive: 03. $8 enumere procedecle tehnice din structura. 04, $4 enunge regula pasilor si a dublului dribling, Obiective afective: 05, $a igi incurajeze colegii. 06. Sa igi felicite adversarii in condifii de infrangere ‘Formatii de lueru Verigi si durati Continut Dozare siindicag | Metode de | ps, netedice 1.Organizarea | -Adunarea, alinierea colectivului de | -Verificarea echipamentului si . 2, elevi stiri de sindtate i Hsnee pesmi nd Gmin) -Anuntarea temelor lectiet “Mers pe viefri cu brafele sus | TIE | Coloantedte doi -Mers pe ciledie cu mainile la Hi anaks 2a | AIEEE wont 3 ue organismului_ PAliaretca foods ak i] penmucfon | -AletErecujeedegleme 1 (8 min) Bt e i ‘Alergare cu genunchii sus te -Mers " -Alergare cu pendularea gambelor | {7, inapotHID DE BUNE PRACTICI PENTRU ELABORAREA PORTOFOLIULUI LA EXAMENUL DE DEFINITIVARE IN INVATAMANT ~Alergare cu pendularea gambelor inainte -Mers -Din alergare ugoara joc de atentie: Ja un fluier- sdrituri ca mingea, la doua-ghemuit, la trei ~asezat -Mers cu migcari de respiratie -Alergare cu pas saltat -Mers ~Alergare accelerati -Mers cu migcari de respiratie -Mers in cadenta (intrare in coloana de gimnastic’) 1D IL » IL 1D ul 2D IL IIL Dupa diagonal se schimba sensul 3.Influenjarea selectivi a aparatului locomotor (9 min) 1.Stand departat 1 ridicarea bratelor prin inainte sus 2.coborérea bratelor prin inainte jos 3.ridicarea brafelor prin lateral sus 4.coborarea bratelor prin lateral jos 2Stind departat, cu mainile pe solduri 1-2 risucirea trunchiuh stinga, arcuire 3-4 risucitea trunchiului spre dreapta, arcuire 5-6 aplecarea trunchiului spre inainte, arcuire 7-8 extensia trunchiului, arcuire 3. Stind depiirtat cu mainile pe solduri 1-2 aplecarea capului spre inainte, arouire 3-4 extensia capului, arcuire 5-6 aplecarea capului spre stinga 7-8 aplecarea capului spre dreapta 4. Pe genunchi pe cilcdi agezat 1. rsucirea trunchiului spre sténga cu ridicarea brafelor lateral 2. arcuire 3-4 aceeasi migcare spre dreapta 5-8 idem spre 4x4 4x8 4x8 4x8 Coloand de gimnasticd céte 4 ‘S\Stind depirtat cu mainile pe solduri 1-4 rotiri de trunchi spre stanga 5-8 rotiri de trunchi spre dreapta 6.Stind 1-2 fandare spre dreapta cu ridicarea brafelor lateral 3-4 revenire 5-8 aceeasi migcare spre stinga 7.Stind 1-2 saritura cu depairtarea picioarelor si bataia palmelor sus 34 siritura cu apropicrea picioarelor si bataia palmelor pe coapse 5-8 idem 8.Stand 4x8 4x8 4x8 5X8Desur in Epucaqis st FORMAREA CADRELOR DIDACTIC Bibliografie L 10. M1 12. 1B 14. 15, 16. 17. 18, 19, 20. 21 2. 23. 24. BARBU, C., STOICA, M., 2000. Metodica predarii exercitiilor de atletism in lectia de educatie fizicd. Editura Printech, Bucuresti 2. CATANEANU, S.M., UNGUREANJ, A., 2011. Educatie fizica si sportiva scolari — Teoria si metodica predarii. Editura Universitaria, Craiova CROITORU, D., $ERBAN, M., 2002. Volei in scoala. Editura Semne, Bucuresti DAIAN, G., SHAOO, M., 2011. Volei — teorie si metodicd. Editura Universitaria, Craiova DRAGNEA, A, BOTA, A., 1999. Teoria activititilor motrice. Editura Didactica gi Pedagogica, Bucuresti DRAGNEA, A. (coord.), 2002. Teoria educatiei fizice si sportului. Editura FEST, Bucuresti DRAGNEA, A. (coord.), 2006. Educatie fizica si sport — teorie si didactic’. Editura FEST, Bucuresti DRAGOMIR, P., SCARLAT, E., 2004, Educafia fizicd ~ repere noi, mutafii necesare. Editura Didacticd i Pedagogic’, Bucuresti EPURAN, M., STANESCU, M., 2013. fnvatarea motricd ~ aplicati in activitati corporale. Editura Discobolul, Bucuresti GHERVAN, P., 2014, Metodica handbalului in liceu. Editura Universitatii din Suceava GHITESCU, L.G., BADEA, D., GRIGORE, G., 2011. Jocuri sportive. Editura Discobolul, Bucuresti GRIGORE, V., Gimnastica, Manual pentru cursul de baz. Editura Bren, Bucuresti, 2003 GRIGORE,V., NICULESCU, G., 2004. Gimnastica acrobaticd. Elemente si modele. Editura Bren, Bucuresti GRIGORE, V., MANOS, M., 2011. Activititi artistice sportive. Editura Discobolul, Bucuresti GRIGORE, G., DINTICA, G., 2011, Metodica dezvoltarii calititilor motrice la copiii de 7-11 ani, Editura Discobolul, Bucuresti HANTAU, C., 2000. Handbal. Editura Alpha, Buziu HIDI, I, 1999. Gimnastica. Gimnastica de bazi. Gimnastica in ramurile sportive. Editura ANEFS, Bucuresti HIDI, |, DINA, L., CORLACI, 1, 2010. Metodica dezvoltarii fizice armonioase. Editura Discobotul, Bucuresti . IGOROV-BOSSI, M, HANTAU, C.,CARACAS, V., 2014. Fundamentele stiinfifice al jocurilor sportive — Handbal, Editura BREN, Bucuresti IVAN, C., STOICA, M., CIOBANU, C., 2010. Metodica formirii deprinderilor motrice de baz. Editura Discobolul, Bucuresti MACOVEL S., POPESCU, G., DINA, L., CORLACI, I, 2011. Didactica predarii disciplinelor gimnice. Editura Discobolul, Bucuresti Metodologia organizarii gi desf%igurarii activitatilor de educatie fizica si sport in invatéméntul preuniversitar (OMECTS nr.3462/2012) MOANTA, A., 2005. Baschet ~ metodic&. Editura Alpha, Buziiu MONEA, G., SABAU, E. 2007. Atletism — tehnica si metodica probelor. Editura Bren, Bucuresti 334 |GID DE BUNE PRACTICI PENTRU ELABORAREA PORTOFOLIULUI LA EXAMENUL DE DEFINITIVARE IN INVATAMANT 25. ORTANESCU, C., 2006. Handbal. Instruirea tehnico - tacticd de baz. Editura Universitaria, Craiova 26. ORTANESCU, D., 2008, Mijloacele gimnasticii de baz. Editura Universitaria, Craiova 27. POPESCU, G., 2005. Gimnastica: pregatirii, educdrii, dezvoltirii fizice generale, Editura Elisavaros, Bucuresti 28. PREDESCU, T., MOANTA, A., 2001. Baschetul in scoala, Instruire — invatare. Editura Semne, Bucuresti 29. Programele scolare pentru educatie fizicd si sport (invatiméntul primar, gimnazial gi liceal) 30. RATA, G., 2008, Didactica educatiei fizice i sportului. Editura Pim, lagi 31. Regulamentul de organizare si desfaigurare a competifiei sportive scolare ,Olimpiada Gimnaziilor”. OMECS 4405/2015 32. Regulamentul de organizare si desfagurare a competitiilor sportive scolare. ,Olimpiada National a Sportului Scolar”. OMECT 2880/2007 33. RINDERU, I, DRAGOMIR, M., ALBINA, A., 2003. Atletism. Editura Universitaria Craiova 34, SAVESCU, I, 2011. Educatie fizica si sportiva scolara - ghid auxiliar. Proiectarea demersului didactic pentru clasele primare (I - IV) — metodologie. Editura Slim Art, Craiova 35. SAVESCU, L, 2011. Educatie fizica si sportiva scolara - ghid auxiliar. Proiectarea demersului didactic pentru clasele de gimnaziu (V-VII1) — metodologie. Editura Slim Art, Craiova 36. Sistemul national scolar de evaluare la educatie fizica si sport. Bucuresti, 1999 37. STANESCU, M., CIOLCA, C., URZEALA, C., 2004. Jocul de migcare — metoda si mijloc de instruire in educafie fizicd si sport. Editura Cartea Universitara, Bucuresti 38, STANESCU, M., 2012. Didactica educafiei fizice. Editura Universitara, Bucuresti 39. STOICA, M., IVAN, C., 2011. Didactica predarii atletismului, Editura Discobolul, Bucuresti 40. TEODORESCU, S., BOTA., A., 2011, Orientiri actuale in predarea educatiei fizice in invafaméntul primar. Editura Discobolul, Bucuresti 41. TUDOR, V., 2000. Capacititile conditionale, coordinative si intermediare — componente ale capacitafii motrice. Editura Rai-Coresi, Bucuresti 42. TUDOR, V., 2008. Evaluarea in educatie fizicd. Editura Printech Bucuresti 43. TUDOR, V., CIOLCA, C., 2010. Activititi sportive extracurriculare, Editura Discobolul, Bucuresti