ARTHUR CLARKE •

•

~i totu,i ... science fiction de loan Eremia Albescu

Buna dimineata, domnule Vona de Adrian lonescu

•

•

Vis gripa;1 . de Ray B~adbury

•

Zbor de pe muntele lini,tit

de Danu~ Ungureanu .

Sfir,itul copilariei - roman de Arthur C. Clarke

•

Coleqia de povestiri S.F.

editata de revista .. ~tjjn~a ~i tehn lea" Serle noua, anul I, nr. 467. anul1990

Redacror-sef: loan Eremia Albescu Redactor-sef adjunct: Gheorghe Badea

Secretar responsabil de redaqie: Adina Chelcea Responsabilul coleqiei:,Viorica Podini Corectura: Lia Cominici

Prezentare artistica.: Adriana Vladu

Culeqere pe .calculator: Tomina Gherghina .

Coperta: Emil Bogos .

Prezentare grafica: Arcadie Daneliuc· ,i Pompiliu Clorada

Administratla: Edltura· .. Presa Libera":.Bucure~ti Tiparul: intreprinderea Pollgrafica Sibiu

$; totusi ...

•

sctence

fiction

EUnticipalia

Terlbi! de impovaraloare pfJ!e a n respansabilltatea remvien! Colee tiel de eovestiri stitntitlce-tentsstiee; disparuta subit, tn 1'974. la a/ 466-lea numiir al ei. Dupii atita amp, Co/ectia ne spare inviilulta de 0 aureola de legenda, pe fundalul careia se deta$eaza figu~a, atTt de tndragit ii prin insolltul ei. a' eelui care i-a fost suttet $; muza, seriitorul $i criticui literar Adrian Rogoz. cei: care I-au cunoscot pe Adrian Rogoz au avut in permanentii impresia eii marele talent scrtttorieese cu care t-e tnzestrat natura rIU s-a putut manifesta la adevarata lui valoare, dest a dar la lumina opere de inalta miiiestrie ertisticii; premiate in tara $1 peste hotare, din cauza efortului imens depus pentru elaborarea Coleetiei de povestiri $t1intifieo-fantastice. $/-a sacrifieat opera, identificmdu-se fnsa cu Coleetia. Se poate spune oect; tara' a gre$I, eii Adrian Bogoz nu a lost numei petronul spiritual al Co/ecriei, ci $1 coeutor la luerarile apanne, muir; dintrecel ce s-eu lansat fn Coleetie detortndu-! adevarate tectii' de melestrle lifsrarii, cu I3plicare practicii pe fieeare manuscris.

Adrian Rogoz triiie$te, are anii la care se poate gindi /a o binemeritata odihnii. Colecria reTnviatii af'S Tnsa nevole de un noO Adrian Rogoz: de 0 noua stratagie a promoviirii literatur:ii $tiintifico-fantastice. Complexitatea lumil de azi, tulburatoarele evenimente politice pe care Ie triiim, cu implieatii nahanuite (dar speram benefice) in cultufa,' $tiintii $1 in arta, canters, pe iondut unei responsabilif.ari sportte, 0 ddieila alegere a strategie; de viitor. Riscul de a epue« pe 0 cale gre$ita Tn acest context este mare. Dare erezul dupii care s-a ghidat Co/ectia de poves';r; $tiinrifico-tantastiee, definit

_ alit de concis in primul numar aparut in octombrie J955, mal esle va/abU intru totul astiizi? Sa ne reamin.tim dec; idei/e c'are au stat la

beze lansarii Colectiei: "Urmarind intimpliirile~ extra ordin are ale erottor care, tnvingind mii de _ dilieultari, cuceresc culmile inaccesibile, piitrund in adincul vulcanilor, -otutesc pe munt! de gheara sau zboarii pe nave interastrale, cititorii nostri vo,: tra; aliituri de ei, vor eunoa$te mareria idei/or crestoare $i puterea gindirii umene.

Cofeetia are srept scop sa cutttve. /a cnnertt sa; dragostea tata de $tiint.f curajul $i perseverenra necesare oricarei noi infaptuiri".

De buna seamii, estiai ni se pare desuet sa restrtngem literatura SF numai la caracteristica ei de aventura 'in domeniul ,explorarii spatiului, fie _el ehiarextraatmosieric. tatr« limp titemtura SF a evolual, aducind.fn atentie domenii noi de introspectie. de$i, trebuie sa recu:noa~tem, operele lui Jules Verne sint $i astiizi la fel'de plactJte la Jectur;rpentru 0 Jarga categorie de tinet! cltitoii. Ramin insa valabile din cadrul kiettor anunrate in 1955 anumite repere care detinese, Intr-un mod .speoitic, respenssbititatea cunoa$terii umana tn csutere« unui raspuns /a marile intrebar; ale existentei.

in aeeasfa teribila aventura a spirifu/ui umen, $tlinra, ca instrument al des eoperirii tainelor naturii, ridiea 'in permanenta probleme cieor« treout« sa Ie gasim un resouns adeevat. Literatura SF si-er asuma intr-un mod netiorit roJIA de a conture acesre sotutii. Chiar daea anumit; scriitor! SF auantieipat situari; eosibile In viitor, nu trebute sa reaucem eeest gen literar le eele cJteva situatii emintite, $i nici nu este cazul sa-} investim cu responsabilitati pe care nu pbate, in nici un caz, sa $i Ie asume. Viitorofogia este o $tiinta care nu poate nici sa se contunae $i niei sa. 'concureze titeretur« SF. Atunei, ce $i care este rotul literaturii SF? Este 0 intrebare fa care s-a ineercat, pe multiple pJanuri. sa

~

ss dee un raspuns ~i care rnea nu a fost epuizata nici p,e deparfe, Am pule,a totust sa-i delinirrr o/atura lara a cree prea mutte controversa Literatura SF, in actualele conditli, eerectenzete de a imen,sa exptozie a informatiei ~tiinWice ~i .tennolog ice, cu un impact de proponii uriese asupra_ dezvottilrii societarii ectueie s! esupra consumte: umane, repiezinta 0 necesitate pentru r ecortier ee personetitiui! umene la momemut prezentului ~i la deschiderea sa spre vtitor. Afirmatia se ba:' zeaza pe audienta din ce ln ce mal larga pe care 0 resimte ecee: gen literar (sau socio-literar) in societatile cu un ritm de dezvoltare deosebit de ridicat. Plecind de /a aceasta prem/sa, este de a~teptat ea, atJta vreme cit vom avea ambifia sa ne tnscriem pe coordonstet« unei devenirt dinemice :;;i modeme, :;;i /a noi, literatura SF va eonstitui a zona de interes acut cel putin peritru tinerit care dorese sa-~i contureze 0 personalitate adaptata conditii/or in permanent« schimbare.

Un tenomen interesant care s-a manifestat si, speram, se va manifesta st in conunuere in spatiu/ literaturii SF este ace/a a/ dorintei de a da expresie unor idei sau sentimente prin intermediul aces.tui gen literar .de cstre 0 /arga categorie de autori, nu intotdeauna specializafi in do men iul scrisului. Mai mutt enter, ace$ti amatorl care bat la portile consacrarii sint reunifi, de regula, f!/iiturl de iubitorii genu/ui, tntr-o larga rerea de

cenae/uri, concretiza-t ~:;;i

printr-o bogata activita_te

extraliterarii. Aici se tnscnu organizarea iilelor cenecturilor respective,_ reuniun! /a nivel z.onal sau eonsfiituiri /a nivel national, inc/usiv inti/nir! :;;i dezbateri' in cadrlj/' unor laberS de creflfie literara.

Aceste aetivitiiti cu un caracter mal complex care contureaza 0 adevarata mi:;;'care c~ valente socio-cu/tu-

rale- s-au aoveait a - avea resle $i benefice virtuti $1 'nu credem ,eii III vittor er existe motive sa fie abandon ate. 0 problema importanta inia riimine acesa a abordarii intregii problematici, ~t'it din punct de vetJere organizatoric, ctt $1 mai cu seama a.1 creatie; literare de oe 0 poz/tie cit mar protesiona/a, Boala amatorismului eultivata la nive! de pslhoza de masa a adus mutte preiudicit pina in prezent ca sa ne lasam mOlipsitl de ea $1 pentru viitor. 'Este de /a sine inteles ea 0 activitate .. orotesion/sra" nu imp/iea numaidecit un statu! formal a/ autorutui, ci mai degraba un nivel minim de Va/Dare care trebui« depa$it. in conditiile diversificarii eoertttttor oublicistiee in aeest domeniu - ineepind eu traditiona/e/e tsneine editate de cenac/uri $i terminfnd eu antologUle care, tara indoiala, vor aparea $i in viitor -, este de' asteptat sa exisie, mai ales la Inceput, 0 osrecer« otterenfiere a nivelului de exigenta, a bsremuritor dupa care se va face publicarea unor creafii liter are SF, Cu timpul; sperem, sa va ajunge la o omogenizare a fJcestor standarde spre beneficiul in principal al cititoritot.

in ceea ce ne prive$te, dorim sa promovem in exctusivitete literatura SF, ttrest» de buna calitate, fii_sind /a dispozit1a revistelar literare zona fantasticului. In dorinta de a publica eu prioritate re~lizari origin ale romane$ti in do men iul SF - Co/eetia se vrea $1 0 rampa de lansare - a Nnerelof ta/ente de la noi -, ne putem a$tepta la 0 oarecare diferen.tii ca/itativii a acestora lata de nivelul traducedlor, cu atft mai mult cu cit' vom incerca sa a/egem- cote mal reprezenlat/ve opere ale Iiteraturi! SF mondiale. Ideea de a sus tins ~i de a lansa autori 8utohtoni care promit sa devina autentice peisonalira,t; lifer~re mer-ita, -dup,a opinia noastra; riscul de a adopta un nivel de exigenra mai moderat, pentru ereatiile

literare romanfn;ti. ortcui», cititorii nostri vot sahGfiena sau nu aceastfl atitudine prin ntvetut de solicitare a Coleeriei.

Ca prezenfare graficii, actuala situetie, speram, se va scnimb« in bin». Pentru moment, sintem conditionari de enumite limitar; tehn%giee $i de 0 situatie da {!J(Qwiorat, urmind- sa ne stabi/izam tntr-o perspectiva destul de apropiala. Tot In perSPlJCtiva am dori sa diversi(icam ~i mai mutt oontinutui Golectiai, inserind materiale dedicate zone/or de' frdntiefa ale cunoa:;;terii $tiinJifice, dezbateri pe teme de istorie ~i critica literara, precum $1 intormettt despre setualitatea SF din tara $i de peste hotare. Sfntem, totodata, convinsi eli orice sugestie, opinie sau propunere 'Cancreta ne va fi de tolDS pentru a-I conteri cosecriei un plus cle atractivitate. Cu speranta ca retntitnire« eu Co/ecria de povestiri stitmttteo-tenteettce "Anticipatia" va reprezenta un oveniment pli3eut $i- utit, va invitam, stimati cit/tori, sa realizam if!lpreuna 0 explorare a nlperspetiulu! SF.

lOAN AlBESCU

N.B, Denumirea "Iiteraillra stunliflco-fantastica" $i genericul ,,Anticipalia", concepte deosebit de contastate de criticii literari specializati in acest domeniu (a se vedea analiza_ atil de cocta a cr!ticului Sorin Antohi in Almanahul .. Anticipalia" 1989, p. 119), au fost adoptate din considerente sentimentale pentru a realiza joncliunea semantiea cu Coleclia de povestiri stiinlifico-fantastice Si Almanahul ,,Anticlpalia". Aceste cuvinle fiind integrate atlt de adinc in uzul vorbirii curente, ne-am propus sa la pas'ram, conferindu-Ie . jnss intelegerea corecta Si actuala a notiunii de ,.science-fiction". In plus, ele ne vor ream inti, probabil ca sa nu uitam niciodata, de "binefaceriIe", ireparabile Si ,Is' nivelul cuvintelor, ale influentelor staliniste Si ceausiste caracteristice perioadei ullimelor patru dacenii din istoria noastra culturala.

•

ffinticipatia

BUNA '

O'IMINEATA, OOMNULE VONA

de Adrian lonescu

Astazi sinl ferieit; am auzit-o pe mama rizind. l-a spus talii ca liliacuJ din gradina e minunat !?i trebute p.us pe pinZa. Nu am inteles ce insea_mna "pus pe pinza", dar cred ca are legatura cu ceea ee tata face acum. A avut multe meserii, lnsa acum e pictcr,

Cind nu era pietor nu aveam niei bani !?i mama plingea mai tot timpuL Tata 0 pololea spunindu-i: • .Ai sa vezi ca 0 sa ne deseurcam. intotdeauna am srrntlt 0 chemare pentru arta",

Tablourile tatii - asa se .numesc - sint cautate :}i ci$tigam 0 muttimede bani. Gu banii se, PQt curnpara mulle lucruri bune de mincat. Inainte, tata imi cum para lucruri dulci care trnt placeau; nu ~mai stiu exact cum se numesc ~i cum aratau. Eram prea mic sa pot retine. De· jucarii insa $1 de mingea atbastra IJU am uirat. Astea nu se pot minca, Ie am ~i acum. Mi Ie curnparase tata ca sa nu mai piing. Asa zice mama. Eram foarte bolna v atunei $i avearn crize, "Criza e momentul culminanf in evotutia care precede. vindecarea sau ag~avarea unei boli." Tata a cheltutt multi bani R~ntru mine. Eu nu stlam ce irnportanf sint $.i ce se poate face· cu el, Casa -In care locuim a fast curnparata cu banii ci:;;tigali pe tablouri, E la marginea orasului $i are 0 gnidina mica in fata, plina cu flori. Eu nu am vote sa ies din gradina, Nu primim vizite. Tata a zis ca e mai bine asa, Qar mama e trista. Astazi insa, a rls. Asta e bine. 0 sa-mt clteasca ceva din cartea cu Joe-indianuf.

lndlenii aveau pielea rosle si erau vinali de oamenl albi. L-am intrebat pe tata daca ar putea face dintr-un indian rO$U un om alb, EI a ris, apoi mi-a spus ca treaba e ceva mal complicala deci! cred eu $1 nu S8 po ale explica in eiteva cuvinte. L-am intrebat daca $1 noi

sintem indieni. .

.Nu, nu, sigur ca nu", a zis, apoi si-s aarlns plpa. Intotdeauna face asta ctnd e multurnlt ~i eind mama ride. A pufait de vreo cneva on, apoi a spus ca "de data asta nu nevor mai gasi".

Mama a oftat iill a raspuns ca "ar fi bine, altfel, am avea soarta lui Jo". Adiea soarta lui Joe-indianul. Nu am inteles ce tnsearnna asta $1 nici nu am intrebat. Mara incepuse sa piqua $i voiam sa ascult ploaia clntlnd,

Inainte nu aveam voie sa stau singur atara.

Totul era alttel inatnte. Cind apsrea soarele, leseam citeodata eu mama $1 uneori rna jucam eu atti copii. $i mama :;;i tata aveau 0 ml:lltime de prieteni. E trist sa nu mai ai prieteni.

ffinticipalia

5·

Tata zice ca erau meschlni, dar flU-!?i daduse seama de la lnceput,

Am sa intru in casa, tata 0 sa inchida usa (intotdeauna zavoraste usa inainte de cutcare); desehide televizorul $i eu. intreb ceea ce nu inteleg, pentru ca nu inteleg multe lucruri. lar tata e foarte d8!?tept.EI spune cil nu e chiar atit de destept, altfel nu ar avea nevoie de dietlonar. Dictionarul e a carte mare in care sint toate cuvintele pe care te folosim ~i din care lata imi clteste uneori. Dar oricum ar Ii 0 car-' te, eu cred ca tot tata e mal destept: $tfe multe lucrur:i care pentru mine sint de neintetes, dar pe care 0 gata am sa ajung sa Ie pricep. Imi place sa-I aud povestind despre perroada in care lucra la laborator impreuna cu mama:

Cum s-au cunoscut, despre munca de .acolo. Mereu Clnd i$:i arnlnteste de timpul acela zice ea i-au folosit drept cobai. Cobaiul e un animal mie, mai mic decit Toto, pe care se tac expsriente. Tata $i mama n-au vrut sa fie cobai: cred ca e rau sa tii asa mic. De aceea au fugit. N·am lnteles exact eum aratau atuncl. Tata S'R!,me ca aratau la fel ca acum, dar eu cred ca erau mult mai miei. Sint multe lucruri pe care inca nu Ie pricep, Nu am inteles ce e aceea modificare structurala, desl tata a incercat .sa-ml explice. tv1ama a zis: .. Te rO.9, MaHin, mai Iasa-l sa fie copil!!". Tata are un fotoliu pe care "stil cind se (lita la televizor sau vorbeste eu mlna, Linga Iotollu e 0 masuta de sticja. strcra vibraaza. 'lata sustine ca ne pu~ tern inlelege·· datorita vtbrattilor. Ploaia face sa vibreze aerul, ca- 0 muzica venita din cer: cred ca de aceea ifni place. Tata a ris clnd i-am povestit despre muzica venita din cer.

A zavorit; usa, jar mama a luat cartea cu Joe-indianul din. blblioteca. S-aghemuit pe canapea $1 a inceput sa-ml citeasca. Ascultlnd-o, am aJlat qa nu sint meschin pentru ca eu votam sa fiu linga Joe-tndianul $i sa-l ajut EI nu facuse rau la nimeni, dar albii t-au alungat de pe pamintut strarnosllor lui ~i atuncl a trebuit sa faca iili el rau oamenltor albi. Am ~a-J rag pe tata sa-rnl spuna de ce nu pot trai irnpreuna oarnenll albi cu Joe-indianul. Oar asta miine, pentru ca- tata e obosit :;;i trebuie sa se odihneasca. A ajutat-o pe mama sa se ridice ~i au plecat tmpreuna spre dormitor.

Eu am ramas sa urrnaresc programul TV.

Nu pot inielege prea mulle pentru ca nu are cine sa-rni explice. Tala zice ca am un mod diferit de perceptte :;;i crede ca in unele chestiuni l-am depa:;;it in inteligenta pe ceilalti eopii de virsta mea, ca pot fi mindru de mine. NIJ 'stlu ce inseamna a fi mindru de mine; 0 sa incerc sa aflu.

•

~ Astazi am vorbit foarte puttn cu tata. Dimineata a venit furgoneta postei $1 ne-a adus un colet. Tala I-a destacut $i a zis ca .astea sint ultimele noutati in biofizica $i rnedieina". S-a incuiat in ateher $1 nu a ie~it pina la prinz clnd I-a chemat mama la masa, Pare a foarte preo-

cupat.

Eu Ie-am spus ca vreau sa res in gradin,a.

Mama m-a rugat sa nu tree dincolo de poarta si sa nu vorbesc. Pe partea cealalta a strazii era 0 masina. Fusese acolo ~i jeri. Voiam sa ~tiu de ce sta acolo ~i am iesit din gradina. In rnasina erau un om ~i un ciine. Ciinele a inceput sa mirlie clnd m-am apropiat. M-am intors $i am vrut sa intr.u in casa sa Ie povestesc despre ciinele din masina, dar usa era lnchisa.

M-am strecurat prlntre gratiile de la fereastFa. Geamul fusese uitat intredesehis. Am gaslt-o pe mama intinsa pe canapea. Tata era ghemuit in fotoliu. Nu-mi place cind sint asa. Tfupurile 10f se racesc asemenea. obiectelor din jur. Nici conturul nu mai e asa clar: parca pulseaza ceva inauntru. Am intetes ca ei nu 'lor ca eu sa snu toate acestea. Vorbesc incet, cu multe intreruperi $1 nu-i tnteleq. Uneort mama scapa cite un geamat. Nu stiu de ce se ascund; acum sint mare $i as putea intelege.

Gineva bate la u~a, dar nu are cine sa d~schida. Nici mama, nici tata nu se pot mtsca atunci cind sint in crtza. Loviturile tnceteaza ~i se aud pasl lndreptjnduvse pe alee. Tatii incepe sa-l trernure eonturul bratslor, picioarele zvicnesc sl devin ealde. Asta lnsearnna ca 0 sa-sl revina, intotdeauna dupa criza e foarte obosit $i mcearca sa doarrna. De asta data lnsa, dupa ce aajutat-o pe mama sa se ridice, s-a uitat pe fereastra, a deschis usa sl inainte de a intra in atelier a spus: .rnai avem foarte putin timp, simi transform area din ce in ce mai profunda". Mama a lnceput sa pJinga lncet. Am iesit atara. Nu-mi place cind Ii gasesc asa, parca ceva se rupe in mine, rna desfac $i rna iml'lra~lii. Cred ca acum lnteleg ce inseamna sa vrei sa mingii pe eineva, sa vrei sa-I ocrotesti $i siH faci fericit. Nu stiu ce t-ar putea face fericiti pe parintii mei. .

Cind am intrat din nou in casa, usa era intredeschisa. Mama nu mai plingea. Era in dormitor ~i se uita la patutu! pe care erau insirate [ucartile mele, citeva hainute vechi sl mingea atbastra, Mereu Ie schirnba ordinea, in ultimul timp din ce in ce mai des. Se uita fntr-un singur loc·:;;i rarntne nerniscata. Nici tatii nu-i place sa 0 gaseasca asa. 0 min§iie U$0r pe par, 0 saruta linga ureche si-i sopteste .euvinte pe care nu Ie in1eleg. Mama se sprijina de el $i atunci parca se unes.c intr-un . sing.ur tot. De data asta tata a intrat in dorm itor si s-a asezat pe pat fara sa spuna ceva. Mama a coborlt singura in- sufragerie. Asta inseamna ca tata e suparat, De mull nu a mai fost asa suparat.

in usa de la intrare se aud din nou lovituri.

Tata coboara din dormitor: - Cine e? lntreaba.

- Doctorul Yona. .

Vocea e rea sl nu-rni place. Tata deschide usa:

- Buna seara, dernnute MarUn! spune. stratnut, Sint incintat sa va cunosc. Ma SBU-

6

ffintMipalia

zatl ca dau buzrra, tara sa-rni anunt in prealabil sosirea, ins a etarn in trecere si am profitat de oeazie.

Omul are in tesa un Cline care lncepe sa miriie atunci cind intra in easa, Tatii nu-i plac strainf sl nu-I invita sa ia loc. Dar doctorul

Yona pare sa ignGre acest Il!cru. .

- Vreau citeva tabroun, spune. Apraciez originalitatea durnneavoastraet sper sa fae 0 investltle rentabila. Daca nu va putetl hotarl acum, am sa vln miine si:j, discl:Jtam detaliile. inca 0 data ma scuzati ca v-am tulburat lini$tea. Sarut miinile, doamna: noapte buna, dornnule Martin.

Strainul pleaca $i tata rarnme ln cadr 1::1 I usli. - il cunostl? lntreaba mama.

- Nu credo Raspunsul vine oboslt.

- E un om rau? intreb. Nu-mi raspunde ni-

rneni. Tata $i mama urea scarile. Se due sa se culee. Pentru 0 clipa se opresc:

- Sa-ti deschid televizarul? .._

- Nu tata, noapte-bunal

Vreau sa ma gindesc in llniste la tot ee s-a tntlrnplat azi. Cred ca e cava grav. Tata nu a tost niciodate alii de suparatei mama la fel. in carlile acelea tata eauta un raspuns pe care nu I-a gasi!. Decl are nevoie de ajutor, $i daca nimeni nu ne ajuta, e pentru cs .rumenl nu-ti da fara sa-ti ceara'', Asa spunaa mama. $i noi nu avem nimic de dat, Am sa-i etc marnil sa vinda [ucartlte - mingea ·$i hainutele $i cartea eu .Ioe-lndianul. Doetorul Yona 0 sa ia cileva lablouri $1 atunct-o sa avem bani multi. Cu bani se poate curnpara once, chiar sl raspunsuri la lntrebarl. Cred ca il iubesc pe tata. Milne, vreau sa fumeze din nou pipa $1 mama sa rida. Atit; de rar ride mama!

•

I-am spus mamii de jucarii, de mingea albastra $i de Joe-indiarrul. Nu m-a ascultat ptrra la capat, SI-a-acoperi! cu palmele urechile $i a iesit repede din camera. NI::I inteleg de ee. Eu am vrut sa fit'! bine.

Tata rni-a zls ca poate nlctooata n-o sa mai avem nevoie de bani. Asta tnseamna ca nu 0 sa mai taca tablouri. Intotdeauna eind termina un tablou spune ca 11 dor oehii, caput, ca liecare tablou il doare. Nu stiu eurn ar putea durea un tablou. Dar nu I-am intrebat; era foarte .tris!. Voiam sa rna due in gradina si I-am rugal sa-mi deschida usa. Ma$ina deieri e tot acolo. Citiva copii trec pe lin9a ea, se opresc sl se uita la cline. Ma apropii $i ciinele incepe sa miriie, copiii fug. Doctorul Yona nu e Tnauntru. De ce mlrlie ciinele? Nu-mi place. Toto era blinda sl curnlnte. Am sa Ie spun parintilor despre rnasina sl despre ooctorul Yo-

na. - .

Usa e lntredeschlsa. Ma strecor inauntru.

Mama vorbeste cu tata, 11'1sa foarte lncet.

- A$ vrea sa-l mingii, Ma'rtin, ca pe orice copil, sa plinga $i sa-I alin, sa ma simi mama. Nu mal pot, intelegi? Uneori' imi e frica de el. Nu-I rnai simt al meu; e un strain. inChid echll $.1 imi spun ca nu-l adevarat, ca totul e doar

(Confinuare in pag. 106) --------~--------------~~.7.

un vi.s.AjUJlge Sll intind mina. Ma stapinesc, pentru ea as Tnt1lni doar g:olul. De cetocmai noi?

Tata nu spune nimic. Mamei il e fri<::a de mine, plinge ~i tala nu spune nlmic, Mamam.'a vrea alttel, nu rria iubeste. parinlii mej sinl meschini. Toto era s.ingura fIlnla care ma iu-

bea. . '

Tata se ridipa $1 zice ca,.nu mai putemface nlmie", .apoi lace. In fata btblioteclt tata se spriJina eu spatele de ratturi. Se aud pa$i .. Doc'lorul Yona vine pe alee.

_ Buna ziua, dornnule Martin. Intra in casa fara sa fle invitat. V~ati mai gTnditla propunerea m_ea? -4

_ Imi pare rau, domnule Yona. Nu mai pte-

tez.

_ Foarle lnterasant, $i de ce? - Din motive care nu va privese,

_. A$a! se miJa dectorut, Rasfoie~te cartea eu Joe-lndlanul.

- Pentru copii, nu? Ooamna de ee e Irisla?

Pot sa va alul eu eeva?

- Iff$i !lfara!! Ii spune rata

- Da? bine, rnultumesc. Buna ziua, dom-.

nule Martin,sarut rnllnile doamna $1. .. pe curind.

Tata inchide usa,

- Nu-mT place, spune, nu-ml place. La urrna suna a .amenlntare. Poate' fj trimis de ei.

Va trebui sa plecam 'de aiel. ""

_ E~ti SigUf, Martjn? intreaba mama. Chiar trebuie?

- E mal bine ·a$a, raspunde lata,apoi iese atsra. Ma striga incet, apot,din ee in ce mai tare. Mama rna cauta in bucatarle, atelier si dorrnitor. Sint mereu linga,ea, dar nu-l raspuna, nu La voi mai raspunde vreddaNi, nu rna lubesc.

Tlrziu, lata intra in easa,

_ S~a tntunecat; spune, nu stiu unde ar

putea fi. .

- Daca l-au pnrrs, Martin? intreaba mama:

Ge se va intimp'la? Nu mal rezlst, as vrea sa mar; n u rnai. are niciu n rost. La' ee bun? Usa se cleschide bruso, izbit~ Cle perete.

_ Buna seara, rna seuzatica vin neinvitat.

Docterul Yona intra in casa insotit de- cline. Clinele mirfie. Fii cumtnte, Ma){. E rasa pura. De ob/cei nu se manifesta asa,

_ Ar fi bine sa plecati, zice tata.

- Dupa ee lamurim etteva ehestiuni, dorn-

nule I(risti'an. .

_ Nu rna numesc 'a$-a. .

- Intr-adevar nu va rnai numili a$a. Pe vremea oind ati purtat aGest nume, ati lucrat in cadrul unui l.abo.~at0r milit_ar.

_ E 0 confuzie, clomnule Yana.

_ Nu domnule Kristian. Cuplul dumneavoastra a fast se:iectat c:lintr~.un lot mai mare de sueiecti $i, cre!lleji-ma, nu e u~o1" sagas8$.ti o perache in care partenerii sa aiba acela$i dim ca'~diac, acee.a$-istruetura a biocimpului, sa prezi.nte caracte'risliei psihice atit de as.emanatoare. Parametri'i durilneavoastra sint inregistra.ti pe calculator, incepind de la ca.pacitate.a olfaGtho:a pfFla la eea motorie. Va·

ffintkipalia

pute,li deplasa pentru a confruntare.· Persona] insa.nu am nlcl un dubiu,

~ Va repel, domnule Yona, ca eo confuzie. _ Sinteji arnuzant de nalv, domnuleKristian. Barba st mustatlte nu constituie 0 deghizaresuHcienM, de$i nu int.slag totust cum ali reusit sa scapali pin,a aeurn, Aveli 0 voinla neobi~l'Iui.ta, ne-an dern('lnstra.t-o,

- 1m; pare raIl, dornnule Yona, nu sintem nol-cel pe care ii cautatl

- ·Domnule Kristian, dupa ee ne-atl parasit. s-a nascut copilu], Nu puteti neqa Ati test cu ella 0 seri.e de medici. ultenor oi s-a 0.0- rnanlcat asta, Compe1enta lor nu v-a putut fi de folos, Nu mal inlilnisera astfel de. manifestari, Era fi.rese. Niei nel nustim exact ee rnodificari a indus intreruperea brusca a experirnentutui, Probabil a rezultat aJtceva. Dar sl din esaeurl se poate tnvata,

Predati .. ne copilul, arpulea deveni prime]dies, Veli p~jmi unul normal in sehtmb, daca asia va satisface.

_ - De de ... dece ar putea deveni prime]-

c:lios?intreaba mama. .

_ Pentru ea s-au produs modifieijri in acest sens, Avem nevo';e de un soldat perfect, 'cu decseblte capaeitat], ~i un soldat perfecl e un uciga$ perfect, doamna. E tnscrls in structure llii asta, Fiul dumneavo:astra e un polenti'al orrmtnal.

_ Nu i!:l.teleg ce vorbitt, II intrerupe tata.

NQi nu avem nlei un flu.

_ Dornnule Kristian, incepsa-mi pi'ert! rabdarea .. Patru ani ati' reuslt sa va ascundetl, Din nefericire penlru dumneavoastra, ne sin'teV indispensabilL v-ern eautat; evident, eu toata discretia. Tri~im vrernuri tulburi, opinia publica, zlarele, dar clnd ta 0 adlca, tot armata ... $i durnneavcastra na faeeti necazurr. Ati tost vi'1ZatCir de zlare, serner, spalator d,e geamuri, cornls-volator.; Mereu ajungearn prea tlrziu, nu eredeam ca va mai gasim. Intimplator, un tablou de-al durnneaveastra a cazuj in mina unui om de-al nostru, amator de arta, Plctura dumnaavoastra nu se incadra in niei un eurent $i nici O\lCOala cunoscuta. Van Gogh era dattonlst $1. plnzale lui sint rnarcata ce acest lucru. Teoretic, in urma tratamentului, acuttatea dumneavoastra vizuala se modlfioa in sensu) receptarll imagin.ii in .infrar0$u. lablourile dumneavoastra prezentau caractertstic! deosebite. Au lost analtzate de oanieni competentl sl mice dubiu a fast inlatural. Nu va ramlne declt sa ma insolil.i, dornnule Krislian. Tata nu faspunde .. S€I sprijina de fotoliu, se clatina ~i se ehirce$te in limp ce Irupul i se raCe$te treptat. Giinele miriie $i se zba.te in lesa. Mama aluneea ihcet pe canapea. Nu-mi place dnd sint a$a .. Ceva pulseazainalJntruJ lor, incerelnd parea sa se sparga.

_ Fara trueuri, slriga doctorul YQna. (Dar tata liu se poate mi$ea atunci ciAde in eriza.) R!'dica~le, spune c:locloruL Se apropie $iIO~ veste, cu virful p~nt'ofuluj, trupul cazul. Deai nu vrei? Se Tndreapta spre canapea. Palma i se ridica $i cade peste obrazul mamei" apoi se ridica din nou.

VIS GRIPAl

de'Ray Bradbury

'I-au p us oearsafu ri proaspste,

curate, scroblte, Jar: pe masuta de sub lampa TOZ., difuza, era lntotdeauna un pahar cuauc de .PQrtoeale dens, abia stars. Lui C.liarl,es nu-l . Tari)inea de cit sa-i eheme pe marna sau pe t~ ~i €Ii i~i bagau irnedlat capul pe usaca sa,: vada cit de bolnav mal era. Acustica incaperi'iera mlnunata: puleai auzl cum tsl gargariseste roaleta gitlejul: €Iii de portelan dimineata, cum bate ptoala darabana pe aeeperts cum alearga scarecu 'isleti, prin peretll lortalnici, sau cum. in cotivia de la parter. em'ite triluri un canar. Daca e:r-ai indeajuns de prudent.

nu era prea rau sa fii bolnav. '

Charles avea chiar ctnctsprezeee ani Era pe la mijlocul lui septembrie ~i tinulul era ~i.~jolit de toarnna, Era in pat de vreo Irei zile, cmd, brusc, JI eovil'~i panlca,

Mina hii lncepuse sa sec modttlce. Mina lui dreapta., -.,~djca. Se uita laea. Era tlerbinte \,i transptrata si se odihnea pe geam, singura. Tremura \,i se mi\,ca oleaca, !\poi z-acu acoto, schimblndu-sl euloarea.

in dupa-amiaza aceea veni doctorul din nou 'l?i-I batu pe pieptul lui stab asa cum ai bate 0 toba mica,

- Cum iti merge? intreba doctoruJ, zimbind. iii, stlul 0 sa-mi spui: "Gu grip,a stau

'8

bine, doctere, doar ea rna simtgm,aznic", ha, hat $j rise singur de bancullui prea des repetat.

Gharle.s zacea acoto $i baneul asia orioilSi traditional devenea realitate,_ Bancul i se in$uruba in ca·p. Mi,ntea- lui II atinse, .apoi se retrase pallds $1 ingrozit-a. DOGtorul habar n-avea cecrudeerau glumele lui!

- -Doetore, $opti Charles zaclnd, lipsil de culoare. Mina mea, nu-ml mal ap-arpne. Dlmirneata s-a tiTansto.rmat. inaltceva. A$ vrea sa facicumva .sa fie din nou a mea, dectoro. Doctore!

\ Doctoru.li$i .miji dintii Si'-I palp61 rntna

- Bine, dar n-al nlrnlc la mina. Ai avut dear un user vis gripal.

- $i totusi s-a sehlrnbat, doctore. Oh, eoctoret str,iga Charles, .r,idicilidu-~i indureTat cludata jul mina palida. Nu rna! ela feU

Ooctorul e!ip_i. .

- 0 .s~Hi dau 0 pastila TOZ atunei, Si puss 0 rapleta pe limba lui Charles. inghite-o! - - $i mine mea 0 sa fie ca inai!nle iill va fi din nou a mea?

.; SigUT, sigur:

case tacu. iar doctorul pleGa pe- drum in trasurlca lui sub Qeful lini~tit, alba.stru, de septembrie -. Un ceas ticaia dej1)arte; [os, in lumea bucatarriei. Charles zaee.a ~-i4Si - privea .rnlna ...

Dar mina nuse modifioase. Era in cenlinuare: _sltceva ....

Vintu'l sutta afara . .Frunzele se izbeau in

cadere degeamul rece. - -

La patru ·fi.x sa transform a si caal'a_lta rntna. Par'ea sa fie .untel de: febra, 0 suest,ante chimi.ca, un virus. Pulsa $1 58 mlsca de eoto-colo, in fiecare celula. Batea ca 0 ioima calda. - Unghiile. se facura atbastre. apoi rosrt, Le trebui 0 ora ca sa se modifice si, eind termi:narat mlna arata ca orlce alta miha. Dar nu era 0 mina obisnuita, Nu mai era mina lui. EI zacu fasoinat de,oroare, apoi adormi extenuat.

Mama'li aduse supa la sase, Nu putu s-o atinga-.

~' Nu mai am miini, souse, cu ochf inch i sl.

- Dar miinile tale nu au nirnic, spuse mama.

- Nu, gemu el. S-au dus miinile mele.

Pare-a\> avea bll~teni in loc de mllnl, Oh, mama, ta-ms in brats, marna, mi-a frica.

A trebult, sa-I braneascsea ir:Jsa~i.

- Mama, spuseet, chearna docterul, te rog, sin! tearte bolnavt

- Doctorul vine in seara asta pela opt, souse mama $i ie~j,

La sapte, lnconjurat de casa pr.insa·n intuneric. Charles sedea in pat, eind slrnli ca

i se inlimpla tucrul 'aceta inti] ta un pioior, apol la celalatt.

- Mam,a, vino repsde. urla et,

Dar cind veni mama lui, tucrulaceta nu se rnai ihfimpla.

Oind ea sa duse [os, el statu, pur :;;i shT1Plt:l, fara sa se mai lupte, in vrEtme ce picioarele lui se zbateau, se infierblMtau, se in~ reseau puternlc sl camera se umplea de catdura' modifiC!:arii 'febrile. Stralucirea se tiri de ia degetele pictoarelor spre genunchi.

- Pot saintru? Doctorul i1 zlmbsa din prag.

- Doctore! stri:ga Oharles. Repede,

hal, !rage patural •

Doclorulridica paJura ccndescendent,

- Poftim. E$ti sanatos tun. Transl'l.iri~ insa, Ai ceva febra·. Ti-am spus sa nu te ml:;;l! din pat, dar n-ai rost baiat eurnlnte. II ciuf?i de 0brazul lui urnedsl TOZ_ Ti-auajutat pasn-

lele? Oe-li ma] taes mina? '

- Nu, nu. Acum si cealalla mine si pi-

cloarele mele! .

- Ei haide-haide. 0 sa-tl mai dau trei pastlle, una de f,ieeare madular, rnm, ce zlci, dragule ... rtse doctorul.

- Dare or sa-rni ajut~? Te TG@, te rag

mull. Oe·am? ,

- Un caz usor de scarlatina, complieat

de a Simfilla gripa. . - , ,

- E un fel d'e rnicrob care traieste 51 are mai multi rnlcrebl in mine?

-Da. .'

- Esti slgur ca e scarlatina? Nu mr;ai

Iacut niei un fel de analize!

. - Ored castiu clespre ee esle vorba atunci cind faceonsultatii, spuse- doctorut, luind pulsul baialului eu autoritate rece,

Gharleszacu acolo, tara sa scoata vreun cuvlnt, pina eind doctoru: l-?i" Tnehise cu 'zgomot trusa lui rleagra. Apol, in camera ta~ cuta vocea baiatul'ui ivi a structure rnmtaturala, slaba 5i oehii i se Iumlnara de aducere-arninte,

-:- Am cittt oda1a 0 carte. Despre eopacl pi.etrificati. Lemnul se vtranstosmase in piatra. Arata cum se prabusesc ~i putrezesc copacii, iar rnlneralele int~a in ei si se multiplica, Seamana. cu copaeii, dar RU sint copact. sint piatra. Baiatul se opri, Se putea auzi rasuflarea lui in camera linistit§. sl calda,

~ Ei bine"? fa.cu, docloruL

- M-am giiTdil, spuse Charles, dupa un timp. Qare microbii erase -?i ei? Adics, la ora de biologie ne-au spus despre animale unicetulare, amoebe ~i chestii de acestea, -?i cum, cu mllioanede ani in urrna, ale s-au unit pina crnd au devenit 0 gramada si asa a aparut primul cerp. Pe urma tot mai multe ce'lule, s-au unit 1;>i s-au tacut mai mari -?i .Ia sfirs'il probabil ca s-au faeut un pes:te, 51 apo'i am venit· nol, si noi sinlem 0 gramada de eelule care s-au haladt sa se unease-a, saseajute unele pe altele. Nu-i asa.? Charles l:;;i umezi.

,buzele lui fJerbin1i.. .

- $i-ce-i eu asia? Doctorul seapleca asupra lui

, - Trebuia sa~li spun. Ob" doctore. lre~

!I1nticipalia

buia sa-ti spl!,!n asia! striga eL Ce' s-ar inumpia, hal sa ne inchiiiluim, te rog, sa ne lnchl- puim, ea pe vremuri, mal multi microbi se unesc :;;:i ver sa taca 0 gramada, se muJt.iplJea si asa se fae mal mulll, ..

Miinile lui albe erau acum pe piept $i se tirau spre git. .

- $i se hotar-asc sa puna sUiplnlre pe un om! stri.ga Charles.

. ~ Sapu'n a stap-ini,re pe u n om?

. - Da. sa. devlna, un om,Eu, miintle, pi-

cioarele mele! ce-ar fi ca 0 ~oala - sa stie cumva sa' uclde un om Sl totusl sa~i supravle-

tulasca? .

- Oharles urla, I

Miinile lui erau pe git.. Doctorul se aprople, strigfnd.

••

La ora noua doctorul tu condus la trasurtca lui de mama $i de tats care-i dadura geanta. Vorbi'ra citeva clipe- in vlntul rece al neptil,

- Legat'i-i strlns miiriile de picioare, spuse doetorul. Nu am chef sa-st faea singur TaU ..

~ Gare 0 sa fie totul : bine? mama il apuca de brat,

Doctorul 0 patu pe umar.

~ Nu sin! eu doctorul tarniliei de peste treizecide ani? Are febra. De.lireaza!

- Bine"aar vinataile de pe giL Era 's,a se sutocel

. - Legati-l strlns, Miine djmineat'~ 0

sa-l treaca,

Oalul $i trasurica S8 grablra pe drumul intuneeat, de septernbrle,

La ora trai dirnineata, Oharles era ihca treaa in eamaruta lui din spate .. Patul era umed sub e,apul si splnarea lui. EI era foarte cald. Acum nu rnai avea niei miini, ntci picioare ~i corpul tncepuse sa se rnodttlce, Nu se rnlsca, dar se uita la vastul sl!)atiu gol al tavanului cu 0 intensitate dernenta, Un ttmp ti~ pase ~i scuipase. dar acumera prea s.laeit $1 ragusit, iar mama urease de mai multe ori $a-. tamponeze fruntea cu servets umede. Acurn , tacea sl avea miinile legate de plcioare,

•. Simtea cum peretll trupului se trans-> forma, cum .organete se deplassaza, );:um pJaminii se aprlnd ca ni~te foale fierb.infi de alcool trandaftrlu. Camera stratucea de parca o lumina focul unul carnin.

Acum nu mal avea trup, Se dusese, li:ra sub el, dar se umpluse de pulsul vast 'al unui ~rqg. arz~lo~,. letargic. Era CF' :;;i cum oghjlo~ t!n~ .I-ar 11 talat frumos capvl sl capul lui zacea heannd pe 0 perna noptatica, in vreme ce corpul de mai jos, viu inca, aparlinea altcuiva. Boala ii inghitise Irupul ~i, .astfel hranifa, se re~ P'!"odl;lsese intr~un duplieat. Erau acolo si pe~ rll mm,uscult.al bral.eJor, fjj unghrile sl cicalricele 1;>1 degetele .de la. picioare, fjialunila de pe coapsa dreapta, totul cl?piat la perfectie.

,

Am mum, se gindL Am tost omorit sl tctusi traiesc. Corpul mew a murlt, e numai boata in el $i nirnertl nu stie asia. Ma voi plimba, dar nu voi mai fi eu, va fi altcineva. Va f un fel de lucru rau, foarte rau, atit de infrieo$ator, ca e greu de Inteles $; nu poti sa te ginde$ti la asia. Ceva care 0 sa eumpere pantof $i 0 sa bea apa si-o sa se insoare intr-o buna zi, d.esigu r, si-o sa taca mai mult rau decil s-a fac.ul vrecnata pe lume.

Acum caldura i se turisa in susul gitului, pe obraii, ca vinul hert. Buzele Ii ardeau, pleoapele luasera foc asemenea unor frunze. Narile lui trimiteau in afara flacarui albastre, incet, lncetlsor.

Asta 0 sa fie, se gindi. 0 sa-rni ia capul $i creierul sl 0 se-mi copieze fiecare ochi si dinte sl , toate semnele din creierul meu, fiecare fir de par si fiecare voluta a urechii mele $1 dupa ala n-o sa rnai-rarnlna nimic din mine.

Sim'li cum creierul lui se umple de un mereur in fierbere. Simti cum oehiuJ sting see rasucsste in sine $i pe urma cum S8 retrace ca un melc si se modlflca. Ochiul lui sting era acurn orb, Nu-i mai apartinea, Era teritoriu dusman, Umbai se dusese $1 ea, 0 taiasera. Obrazul lui sting era rnut, pierdut. Urechea lui sting a nu mai auzea. Ii apartinea altcuiva aeum. Lucrul acesta care se nastea, acest lucru mineral care inlocuia busteanul de lemn, aceasta boala care inlocuia celula de animal sanatos.

lncerca sa urle $i putu sa urle tare, acut, strident in camera in limp ce il inunda creierul, iar ochiul drept sl, urechea oreapta ii erau dsconectate; Acum era orb $1 surd, tal un foc $i panica, totul moarte.

Tipalul luiincefa inainte ca mama sa alerge la capul patului.

Era 0 dlrnlneata Irumoasa, limpede, GU un vint racoros care-t ajuta pe doctor cu calul sl trasurica lui pe drum $i-I adusera in tata casel. Baiatul statea in picioare, la tereastra, gata tmbracat. Nu-i raspunss clnd doctorul ii tacu semn cu mina sl-i stri!jla:

- Ei, ce se intimpla? Te-al sculat dinpat? Doamne!

- Doctorul urea scarlle, alergind. Intra in

dormltor, rasutttnd din greu.

- Ce faci aiel, de ce nu sial in pat? il intreba peli>aiat. il bstu pe pleptul lui slab, ll lua pulsul si temperatura. Formidabil! eludat! ~ normal. Normal, durnnezeulel

- Nu voi mai fi bolnav nlelodata, declara batatut, calm, stind in picloare si uitindu-se departe prin fereastra mara. Nieiodata.

- Sper ca nu. Arali minunat, Charles!

- Ooctore! ..

- Oa, Charles.

- Pet sa- merg Ja scoala acum? intreba

Charles.

- Ei, Ie aotiduce $1 miine. Pari destul de nerabdator.

-- Sint nerabdator. imi' place seoala. $i

10

toti copiii. vreau sa ma joe .cu ei, sa rna lupt cu ei, sa-j scuip ~i sa ma joc cu cozile de cal ale tetelor si sa-l strin!jl mina profesorului sl sa. pun mina pe toate hainele din vesttar ~i vreau sa cresc mare si sa cal,atoresc $i sa dau mina cu t01i oamenii de ilia Pamint $i sa rna insor si sa am a droaie de copii sl sa mii' duo la biblioteca $1. sa minuiese ea(ti - intentlonez sa lac toate astea: spuse balatu]. utttndu-se in. zarea dlrninetil de septembrie. Cum

mi-ai zis? .

- Poflim? se mira doetorul. Tr-am

spus -Charles, desigur.

- E mai bine decn- fara nici un nume, ered, 'nornbanl :Charles.

- Ma bucur ca vrei sa mer!;)i din nou la scoala, spuse doctorul.

- On, abia i3$tept, zimbi baiatul, Multumesc pentru tot, doctore. Hai sa dam rnlnal

- Bucuros.

OMura mina grav sl vinJul limpede sufta prin fereastra desehisa, I$i strlnsera miinile aproape un minut. Baiatul Ii zimbea batrinului !;!i-i multurnea. _ _ .

Apot, rizind,baialul 'alerga. pe sean, ducindu-I pe doctor _ pina la trasurtca lu~. Mama sl tata venira "sl el sa-ei ia acest fencit rarnas-bun.

- E sanatos tun! spuse- doetorul. De

necrezutl

- $i puternlc, spuse tatal. S-a desfacut sil'lgur din legaturi azi-noapte. Nu-i asa, Charles?

- Chiar asa, tacu baiatut,

- Da. Cum ai faout-?

- Oh, spuse balatul, asia a fast mai

demult.

- Mal demult, auzi!

Risera cu totii sl, in tim-pee rtdeau, baiatul cel tacut i$i rnisca plciorul gol pe poteca

- $1 matura un' grup de iumiei rosii .C!He_ ale~ga~ ineoace $i incolo. Tainic, eu ocni straluciton, in vreme ee parinlii lui vorbeau cu balrinul. vazu cum furnicile ezlta, sa infioara si lncremenesc pe ciment. Acum ~tia ca sint reci.

- La revedere!

Doctorul mina sl se duse departe.

6aiatul mergea in tata parlntiler. $i cum mergea, se ulta spre -ora!;! si incepu sa Iredoneze"Zile de seoala" foarte incet.

- Ce bine ca e tar senates, spuse tatal.

- ra Ie uita, ce doritcr e sa mearga la

$coalal I' . . "I'" b -to •

Baialul se intoarse rrustn, $1 11)'1 ra rsa

amindoi parin,ii cu forta zdrobitoare. Ii saruUi de mai multe ori.

Apoi, fara nici un cuvint, 0 lua repede pe scart $i intra in casa,

In salon, inainte oa ceilalf sa intre, daschise repede usa coliviei, baga mina lnauntru $i mingiie canarul gal ben .0 slnguri

data. .

Pe urma, lnehise usa coliviei, se dadu lnapoi $i astepta.

Traducere de NINA GEORGE DAIANU iJl-..!4· t· ClJIIlKlpa.la

zaoa DE PE MUNTELE, LINI,TIT

de Danu1 Ungurea.nu

Povestea 0 incepem intr-o dimineata cenu-sie si friguroasa a Parlsului.

Rodin deschise oehh cutremurindu-se.

Fulgi mari, g~emotoace de spurna cadeau din cer scotlnd, ori de cite ori se atingeau -unf de ceilaltl, un zgomot de celofan mototolit. Dupa toate aparentele, Parisul intreg fusese prins sub aeoparamlntul lor sl avea sa ramina asa vrerne de sass Juni !ill mal bine,

Rodin i!ili departa genunchii de gura mai greu decil ar fi crezut, Apoi. GaSCa nernultumit. Avusese un vis ciudat din: care lsi mai aducea aminte doar frinturi stralucltoare. Daca ziua avea sa se dovedeasca prtelnlca, dtn frinturile acestea urma sa teasa ceva trai~ic ~i nernaivazut, Se scuta cu parere de rau, In vreme ce se imbraca, echii ii cazura de mai multe ori pe peretele din fata lui unde 0 mina de artist zugravise cu mestesuq vorbele:

"f:..JI.HIL SINE ARTE"

La vremea aceea, Parisul, ,0 planet a de rnarime mijlocie pe care 0 descopertssra in tirn-: pul eelei 'de-a treia marl migralii, gemea de

flJnticipalia

arti~ti Erau alit de multi incil la fiecare cinci'sprezece secunde se nastea 0 opera, jar la fiecare minut 0 capodepera. in general, ei umblau in hoarde (llc~twite din zece-doisprezece plctor], cinci-sase sculptor! $i vreo dol poetl care in perioadele de Inspiratie devastaure@iuni intinse. Pe acolo, rnulta vreme, critici ori oameni fara har blntuiau lipsiti de puteri, ascu nzin du-se cind rasun au . rafalele lndepartata ale rnasinilor de scris, Muzicienii nu e~au aertculosl pentru ea h'alad.uiau singuri $i puteau fi auzltt de la toarte mare distanta. Cei mai multi impingeau tncnncenatl

. un pian ori 0 harpa pe rotile.

De-abia incepuse iarna. Inspiratia parea un abur subtire, ing,hetat in vazduh, iar hoardele motaiau amortite prin colloane, preqatindu-si vlitoarele creatll ori rumegindu-Ie pe cele trecute.

- Mi-am adus aminte! striga Rodin,

Cee(l ce nu era intru totul adevarat. Oistingea totusi in csata visulus- noctum Ulil obiect, o torma stralucttoare ,~i pura, Oistingea IiAij ferme, avintate intr-un zbor etern, parca a pe-

II

n~c~e ?e ar~pi,. pa~ea 0 inim_a putstnc, parca prcaturt de iubire intr-o cupa verde ca jaduL Distingea mina rnaestruhii ' atingind, mingiind, sugrur!Jind materia. Printre degetele albe de efort trsnea forma aceea desavir9ita.

._ Sint un geniu! striga iara$i.

Nimeni nu-l cantrazise. Aodin porni sa dea roata birlagului sau injghebat intre peretii unei grote adinci. Nota cu nota, 0 slrnfenie gr-andioasa incepu sa clocoteasca in el, €Uprirlz.indu-i_ rnaoutarele. Imagine dupa imagine, filrnul Intreg al celor ce aveau sa sa infaptuiasca se derula cu vifeza ametltoare lntre hotarele mintii sale, nauclndu-l. $i curind nu mai rarnase in deptinatatsa trupului sau un ~ingur O'SCiOT_ care ~a nu se fi incins pina la Incandescenta, 10 smgura celuta care sa nu arda. Aveau sa se petreaca lucruri mario

Apoi se rna; llnlsti. Trebuia sa lrnpartaseasca neintirziat din zbuciumul sau citorva atasl. Catre amiaza cobort eu pas sprinten la poalele muntelui. Marginile vasrnlntului ii fluturau ca uri stindard. Un vint de euvinte profetice ii zburlise firele crete ale barbii.

_ () pasare, .. , zicea, ba flU ... un dragon .

o femeie scotlrrd flaeari pe nari ... 0 noara .

Un illunte cu fruntea Incoronata de fulgere.

$i tot asa, Merse in josul riului, privind sloiurile fara sa Ie vaca 9i murindu-se zdravan de c,iteva ori. Intr-untjrztu intilni· un grup de vreo sase oameni. Judeclnd dupa buricele degetelof 9i dupa culoarea incerta a hainelor erau pictori. Sedeau cu totii in jurul unui foe rnaricet. perpelirrdu-se eu lncetul,

. -:- F.ralilor! _striga Rodin cu'dragosta in privm, azt noapte am avut un vis.

Pictorii ramasera cu gurile' caseate,

Apraape totl rnestecasera alb de zinc.

Cel mai mare peste ei, un batrln Picasso se scuta sa lnteteasca tocut. Ceva mai intr-~ parte se aflau doi saci urlasi. Baga miinile pina la cot intr-unul 91 Ie scoase pllne de fenicsi r:!'i~ll~i pe G~re. i! azv!rli !n flacari. Fenicstl cron_camra rnulturnitl, mlstulndu-se, Altii Ie luara locut. Nu era cazul sa faca economie de vreme ce se gaseau pe toate drumurile. ApO! lega din nou gura sacului.

- Prostii, ii" spuse malcom lul Hodin. vramea inspiratlei e inca departe. Ai rntncat gras. - ldiotilor, mugi Rodin, fugind de aC010. Avea el cui sa-t povesteasca ee trebula povestit: Dadu buzna in curtea marginita de bolovani irnensl pe care riul ii carase odinioara fara sa-$i puna problema la ce i-ar putea seNI mal tirziu. SlJakespeare gedea pe unul dintre ei motaind melancolic in interiarul unei sube mi\aase al carei miros Ie trasnea de Ie douazed de pa~j_ Din dnd in dnd, deschidea ·un ochi ca sa priveasca zidurile danipanaturii sale de case in care, dupa ce 0 afumase bine instalas~ dtiva ~obolanisl 0 bufnita ranchlu~ noas'8. Ii serveau drept muze pentru poemele sale romantioe.

_ E flumos le-mi spui, mormai cind Rodin nu _mai ~vu suflu psntru a continua. Da, 10alte flumos. Iml adute aminte de ultimete velsuli

pe cale Ie-am sclis: .

12

,,As vlea sa rna lidie la tel cu tine Sa cobolim GU ploaia mai apol

$~-n asfintltull de dogoa!e pllne _ Sa ne-ngloparn dlvirrl in peine moi"

- ~~ vl.ea sa .fiu de f~ta cind te-et Tnglopa,

• m~~ma~ $.1 Ao~m, pornind mai departe. Cu tot!.! ban ula~ ca Shakespeare dosea intre peretii af~m~tl mare parte dlntre proviziile pe car,~ ~el ~m _cer '.e 'para~utaa periodic pentru a flSlgUT! ca artlstilor n-o sa Ie vlna lntr-o buna z.i eheful de a paras; Pa(isuL

Pe Bnlnnhilde 0 ocoli de departe. Rasunau pe dealul din apropiere tobele ei pe care Ie cara zi 9i noapte in .dorinta de a fl altfel decit loti ceilalti muzicieni. Fuma \igari cu radiollta care a taceau mal tosforescenta decit lin lieurici si it iubea patirnas pe Rodin or! de cite ori il prindea.

_ Ei bine, ce vint te aduce Ia mine rnicutuIe? il lua la rost natrlnul Michelangelo. '

$edea in. mljlocul unei puzderii de lucrart, u~~le .termm.ate, allele ba, infati9ind serpi, pasan $1 pesti dezghetati din piatra, -Iemn ori arama Materialele tradltlonale erau la mare pret.

Rodin, i9i privi picioarele umilate de alergatura. Intre timp, vrsut prinsese un contur clar si acum se straduia sa-l puna in concordanta eu realitatea tnconjuratoare,

-:- Tiiicutule,zise I lnistlt, cred ca am dat Iovitura.

e, i~ P?ye:;11 tolu.1 in cuvlnts putine si simple. !I In1atl9a ~em~la .pasa!e preqatindu-se sa-sl ra zborul ;91 sa dlspara pentru vecte, li desense deticatstea scheletului $i moliciunea penelor tesuts din mlliarde de fire nu mal graase decit un atom, fiecare strop;t' cu o alta culoare, fiecare cintind 0 alta nota la cea rnai mj~a adi.ere -. A<:!use. in fata oChilo'r lui ehipul fecioretnic, tspita lnsuportabila a formelor. Materia era rece $i ardea carnea palmelor cind r.eugeai sa-Ii _ ad~nj gindurile $; s-o miflgii. Matena era muta 91 Ie asurzea cu tumultul dez.lanJ~it al lumitor ori iti pleura otrava 9; neputinta In trup cu glas tara pereche de dulce.

R?din str.inse pleoapele cind vorbi despre lumina orbitoare ce curqea ineet ca lava ~difl?ur!'or din pupilele femeii. la~ cind i9i mchlput, pentru miile de privitori carora deget.ele I ';Ii av~au sa le-o lase prada, un sarut turisat Sl nesiqur, buzele ii sfiriira pllhe de durere. Votbl putln $i asuda ca si cum ar fi ureal 9l, ar fi c~borit de zeci de or; Muntele Uni$tit. ~I":!te~ ca ~r ~i 'put~t vorbi 0 zi Si 0 noapte 9' Inca 0 Zl fara sa se sature, fara sa dezg~o.ape macar jumatate din fruiTluse\ea 9; 1:\0- 9~11a care dospeau i[l carnea inimii sale. lar inlma acea~ta nu mai era inima, ci un pumn care se sfTlngea $i se desfacea ritmic pe mine~ul d.a!tii. Fe"!eia pasare 19i dezghiocase deja aTlp'lle ca nl~te frunze in ventrlculele lui '$i respira adinc inairitea ultimului zbor.

Michelangelo taeu multa' vreme. Pe Paris tralau v'reo suta de Michelangelo, mai miGi ~i Iliai mari, dupa cum ii tinusera puterile. Mai eraw cam tat ati'tia Fidias, cincizeci-9aizeci de

tl)diciparia

Henr-y Moore si nenumarati Rodin. Nie~ unuia nu-l treeuse vreodata prin cap ca ar putea sa renunte, Situ alia statea la fel de rau ~i in .celelalte arte. Numai printre pietori, de - pilda, sala~luiau vreo mie de da Vinci. Anual, oamenii din eel' stringeau cinci sute de Gioconde ~i Ie duceau eu ei.

- Ce-ai de gind? zise in cele din urrna Michelangelo. ,Aodin il privi 0 clipa. Batrinul il intelese-se. - Am sa rarntn pe muntele meu, spuse incet. N-am sa cobor pin.il. ce nu se va Ii sfir~it totul. Oricum va arata acest sttrslt, - $i cum te vei descurca in tot acest timp?

E prima oara cind aud asa ceva din gura unui artist. Pot sa yin sa te mai vad?

Rodin rise usurat. Parca reusise sa iasa de sub un belovan at dracului de greu. - Fire~te ea poll. Veniti cu totii daea vretl, $tiu bine ce drum am de facut. - Ai nevoie de ceva anurne? Vrei sa-ti tmprumut sculeie mele.? Vrei sa prindem dbua-trei modele?

Batrfnul nu fusese ni«iodata de acord cu haitukea rnodelelor. Spunea ca spaima Ie altersaza trasaturtle cele mai interesante. Era mai bine sa negociezi eu oamenii aceta. Dar multi dintre artlsti nu se sinchtseau de spu-

sele lui. .

Rodin se ridica rnutturnit. - Frumos, zise atingind cu degetele crestetul unui grifon pe [urnatata desprins din oul lui de platra. - Dar .trecator, il tntorma Michelangelo.

Va fi nisip intr-o buna zi. .

- Iti rnultumesc pentru gazdui"re, zise Ro: din. Sa ne vedem sanatos].

Mu-ntele Linistit era intr-adevar llnlstit.

Timp de 0 saptamina rntnca, dormi, sparse. lemne ~i cara apa cu Gobilitl}. Visul se inche,gase eu totulin mlntea lui f?i aeum il lasase acolo s-a se dospeasca, Ave,a de ~gind sa se apuce de trsaba de indata ce s-ar If sim1it in stare sa-l taie felii fari! ca mina sa-l tremure. lama se anunta scurta !il.i geroasa. .

lntr-o noapte se de~tepta brusc. Auzi sunetul unei respiratll profunde, apoi realiza ca e propria sa respiratle. Din scobitura' grotei vazu sute de focuri asternute pe toata la,timea val], pilpiind, murind, nasctndu-se, Ele se oglindeau uneori in eer f?i atunci unii dintre ceicare se tncalzeau in jurul lor if?i aminteau, dtndu-le nurne, de stele. Aerul tremura inghe· rat.

Rodin if?i umplu pieptul ~i se rasuci pe calclle. Merse in fundul grotei. Acero se gasi in tata unei usi totunde de titan, cu grosimea de doua palme.l!?i imbraca la repezeala scafandrul de lucru, rasucl zavoarete sl patrunse inauntru. Rise.

Era ullimul bulgare de material care mai supravietuise furiilor creatoare din fiecare primavara, Stralucea torclnd ad9rmit,. ca un motan la toe, viclean ~i satut. Ii spunea de obicei "pfini$oara", dar, de tapt, era teloniu, elemenlul 164. Un unchi celibatar $1 fara scrupule it trecuse tntr-o noaple prin centura

~{ n1i<ipQtio -------- ~_ .... ..:011

vamei. Fusese aproape 0 tona, lnsa bwna parte transmutase, dintr-o pasiune maio vee'tie a unchiului, in rachiul de Iastari fabricat de un artist batrtn. Pe vremuri avusese 0 iubita la un depozit de elemente rare. Deseori adormise printre conteinere in plntecul carora asteptau minuni $i visase in zumzetul monoton al stelelor pastrate sub chele,

Rodin surise din nouaminlirilor si se apuca de treaba. Cetele de artlstt pripa~ite in vale aveau sa urmareasca tremurul rnuntelul sau, dar pulinii pasa de asta. lsi intipse degetele protejate de mlnusi in bucata de "piinif?oara" framintind indelung materia pina ce ea deveni ca aurul $i suparator . de stralucnoare. Din toata masa izbucneau mici jerbe stsntoare, abur putnind, explozii miniaturale f?i veninoase. Aburul nastea norlsori de atomi intaritatl care i~i traiau cllpa de libertate f?i se lasau

apol inghilili de lutul auriu. .

"Piini~oara'" acurnula incet energia mediului, bolborosind pina cind in incapere se a~ternu promoroaca ~i aerul incepu sa sune ca sticla la fiecare gest. Dar nu era inca de ajuns. Rodin i$i scoase manuslle, continuind sa framinte. Frigul ii lovi doar cUeva degete, in schtrnb' "piini!?oara" intinse radacini mai subtiri ca 0 inchipuire $i patrunzjndu-! sub piele 1i sorbi din pu_teri. Curind tmbatrtntse cu citiva ani, dar cind il?i puse din nou rnanusue pasta era gata pentru a fi modstata.

Trase mai intii un fir $; Ii tnnoda capatut, petrecindu-l peste lini'ile .unui cimp atlt de puternic ineit de ·fiecare data cind se apropia de el i~i simtea gindurile fugind ca un stol de vrabiiin vscinatatea mortii, Moartea ca un fel de a exista. Dadu brinci mosotulul [material. Firul, pe care, din pricina dlametrului ridicol, abia il putea zari in rastirnoun ea pe un fulger scurt, porni sa se inh!$oare cuminte, iar el se aeeza sa-t vegheze.

Statu asa, fara sa doarrna, fara sa. rnantnce ~i fara ·sa bea, 0 zi si 0 noapte. Din cind in cind, tresarsa lnspaimlntat, crezind ca paienjenteul s-a rupt. Din clnd in cind, barbia Ii cadea in, piept ~i mlinile bateau aerul rece. Dar eli-

pele continuau sa se scurga. .

Pe primul strat asternut, eel mai din adine, atomii tusesera ti,Jrbati. Pe cel Q_e-!ll doilea, turbarea .se pretacuse In ura mocnita pentru tot ceea ce este impur ~ialca.tuise 0 piasa deas~_ de capcane din care nu se mai putea lest, Incepind GU cel de-al trellea strat de fir, electronii devenisera, lumi pe cuprinsul carora se iscau sl sflrseau civilizatii, se porneau razbcaie, mureau cei vll, inviau cei rnorti. 0 paloare bojnavlctoasa incepea sa acopere straturile patru, cmcl, sase ~i inca altele. Apoi, tot mai spre supratata, tot mai in atara, fierbin-teala zburase, totul se lmlstea, raminea cuminte. Erau ape in care nimeni nu pescuise vreodata, tarta tariilor ascunsa in eer, visul fara 'sfir~it. Era lini$te care putea fl prinsa cu mlinile.

lntr-un tirziu, Rodin se ridlca !?i privi "plinisoara", Mai ramasesera ctteva picaturi pilpiind ca ni~te taciuni pe jumatate stin$i, apo;

Iii

se sfir~ira ~i acetea Biciul firului iI plesni peste vizor, laslrtd un semn subtlre, cenusru Rodin rise ~i opri fusul uri as, opintindu-se cu urnarul in urzeala aurte, Se slmtsa sprinten sl proaspat ca un eopilas, Pe urrna dadu drumul Qazului. Ajutajele suflara peste tot clor galben verde ca Iarba p,iilita, argon si oxlzt ai fierului pulverizatl, care asternura, peste forma sl peste trupul lui Rodin insu~i.. umbre singe.rii, aducind cu niste rani. Un batrin anernornetru se rotea incet intr-un coil

in ceasurile care urmara, Rodin i.;;i trnbale coconut in ourentl de inductie ee-i dadura groaznice mlncarirni ale plelii, Sciilda totul in lumina potarizata pina ce obiectele tncepura sa-l joace in tata ochilor. Revarsa torente de ultrasunete in care rnadularsre I se prefacura in pulbere .;;1 se intregira: la loc. Cu asta totui fu gata.

Scoase forma afara, la intrarea grotel, si, inainte de a se prabu~i intr-un somn de mutte are, mai apuca sa 0 vada profilindu-se peste spuzeala de stele, cava pentru care era limpede ca nu-sl are locul pe lumea aceasta.

Incepusera vlscolele, Jos, in vale, rasuna clantanitul ritmlc al zecilor de arti.;;ti suficient de talentati ca ~a nu-st gaseasca un adapost. Pe 0 raza de cincisprezece metri in jurul formei nu cazuse nici macer un fulg de zapada: o radiatie perslstenta facuse sa Inrnuqureasca salcimH. Rodin lucra in rnatou. Radiatia Ii acoperise bratele .;;1 pieptul cu un rnuschl verde inch is. ca al copacilor mai batrln], Din cind in cind, furnici arnortite inca ii dadeau tircoale.

Mai intiii.;;1 facu aparltla Shakespeare. Nu . era oblsnult cu ureusul .;;i gifiitul stirnise iepurii de prin culcusurl.

- Hu ... of ... hu ... ·oL., zise, la care Rodin ii raspunse ca da, nu s-au mai vazut de multa vreme.

- Hu ... ot... hu ... oL, spuse Shakespeare.

- Da Iucrez. tncuvunta Rodin.

Tacur'a apoi. Dalta musca putln cite. puf n, sco1ind un sunet sec, fara ecou. Un . span sl!b-' tire se dezlipea din masa de !elpm~~ p~r~lnd toate culorile arsurilor de parca ar fl strabatut universul de la un capat la eelalalt. Acolo unde ascutisul sapa rani adlnci, straturile de dedesubt 1:;;:1 revarsau mcandescsnta pentr~ citeva clipe. apoi se acopereau cu 0 bruma atbastrute, rece. Din strtnsoarea millor de kilometri de fir scapasera arlpile femeii pasare .;;i i$i fluturau virfurile. in curind aveau sa iasa la supratata chipul, urnerii, pieptuL

- 1e flumos! cementa S~akespeare .... !'i!nisoala" asta rna dute cu gmdul sple maltl-

mile arnetltoale ale velsulul, _

Recila vreme de-doua csasurt. Cind se notari sa coboare in vale, Rodin modelase deja ciliva dintre zulufii femeli pasare,

- Ascultal Ii striga poetul Inainte de a se plerde in mean<!rele poteeii. Id.ef!a. dainuie: rnulta vreme dupa Ie tolma s-a f:alamltat. Mal bine ai fisclis un poem desple femeia asta a tao

Dar Rodin nu-i raspunse. Virful dallii schita acum 0 pereche de sprineene delicate. Ave!'lu

sa semene cu sprincenele unei fete pe care o cunoscuse cu ani in urma in Andromeda $i care pentru ~roprietatil.e' eleetromagnet.ice deosebite ale trupului sau fusese folosita multa vreme ca antena de ernisie. Era suprasaturata cu lnfcrrnatie, stla absolut total in atara de un singur lucru: ca iritr-o buns zj aveau s-o Indeparteze. Civi!izalille care recepnonasera transmlsiile tacute prln intermediul ei ineepusera in mod lncenstlent sa preia, ca pe un zgomot de tond persistent, cite ceva din firea ei vssela sl, eupa cum spuneau altll, oarecum usuratlca. Da,' sprlncenete aveau sa fie ale ei.

Mai trecu 0 saptamina. Cazuse atita zapada peste Paris incit cu greu mal puteau fi deslusite dealurile din lrnprejurirni. Cind' 1$i ridica ochii, Rodin avea irnprasia uneori c·a s-a catarat mai sus decit cel mai inalt pisc al lumii, ca. a strapuns plapuma moale de nori $i odihnests undeva, deasupra lor, in llniste $1 pace. 'Zgomotele toate fusesera uitate, mai rasunau doarfi$iitul fulgilor, cuvintele arborilor cu multe ierni in spinare $i tacanitul daltli, intotdeauna alta caci "piini.;;oara" hacula metalul ori de cite ori Iovitura nu cadea asa cum trebuie. Arti.;;tli din vale ascultau ziua intreaqa sunetul, rnormalnd ursuzi. Numai .grosimea stratului de zapada Ii lmptedtcase sa dea navala cu mult inainte de soslrea prirnaveril ca sa vada ce .;;i cum.

Apoi, intr-o dimineata, se produse nenorocirea.

- Am obosit, ii spuse Brunnhllde, imbrati.;;indu-,I cu patima. Qaca estl _cuminte,am sa-ti daruiesc 0 saptamina intreaga. Mi-e 0 foame de lup.

Dalta ramase tara stapln unsprezece zile.

Asta se intlmpla p.entru ca el nu fusese destul de vrednic ca sa cesnrseasea in departare huruitul infundat al tobelor ei. Ori poate ca nlci nu avusese ce sa destuseasca. Tobele rama-

sesera oricum la poale. .

Femela pasare, ascunzjndu-si smu sub vesmfntul ,de tetoniu, 11 prtvea tnsta orl dB> cite ori iesea -dln !!Irota ca sa aduca apa sau lernne pentru toe,

- $tiam ea tl-a 'fost dOJ de mine, zise Brunnhllde intr-a douasprezeeea dimineata, dind - ocol statuii neterminate. Ai iiiceput sa Ultl cum arata Q femeie adevarata Ce-s astea?

- Aripl, facu Flodin cu 0 umbra de spe-

ranta in glas. , .

Briinnhllde i$i aprinsese una din .jigarile €ii, semn ca dorul de duca incepuse sa-i dea ttrcoale. Daca 0 fuma piAa la capat, ciiderea nopti] ave a sa 0 gaseasca departe.

- Nu exista femel eu arlpi, il informa ea.

Frumoasa ta 0 sa st Ie piarda mat curind decit te astepti. vtno cu mine, rnicutule, sintem facutl unul pentru celalalt, Vom umple universui intreg cu sunete minunate. Frurnusetlle nascocite cle tine sint mute. 'Ii-ar placea sa fiu $i eu la fel?

Din prudenta, Rodin nu-i raspunse. Mai tirziu, dupe. ce ea i.;;i trasese in picfQare cizmele ~i coborise infasurafa intr-u'n haloH fosfores-

ffinticipatia

cent, tsl cauta sculele risipite. Dalta i .se paru cu caviar sub presiune ~i chlarella.Oamenii

un obieet strain,lipsit de utilitate. Trebuia sa din cer aruncassra mulle de-a lungul anilor,

se apuce imediat de lucru daca nu voia ca dar cine statuse sa Ie nurnere ori sa Ie bage

d~(i)gul inactivilalii sa-l tnabuse slrnturile. in seama daca nu fusesera de-ale gurii'? a da-

. Mingiie umerii feml:!ii pasare, Jos, in vale, ta, pe 0 coasts impadurita, cazuse, rostogolin-

sunetele mtnunats cu care Brunnhltde inten- du-~i rnaruntaiele pina in undele riului, LIn

tiona sa umple universul provocasera 0 ava- crucisator strain, semanlnd cu un. bocanc [er-

lansa Lovi, la inceput incet, apoi, pe rnasura pelit. Un singur om avusese curiozttatea de

ee mina i se obisnuia, din ce in ce mai sigur, a-I scotoci a zi ~i 0 noapte ~j acela fusese Ro-

apoi aproape orbeste, ghidindu-se mai mult din.

dupa rezistenta materlatulul. Daca. ar fi rani! Aduse deci .cutiile, conleinerele, casetele !ii

prea adine, atune; viata femeii de telonlu, reclptentete, Impinse caructoarete, vagone-

pastrata aeoto de primele straturi, eel at ato- tele, standurile gllsante. In~ira in preajma

mllor nebuni ~i cel al capcanslor mortale, ar batrinului speriat cablurile, ampuftcatcarete,

fi izbucnit afara, pretaclndu-l in scrum _in mai tunurile, laserele ~i generatoarele de anti rna-

putin de 0 cllpa. Lucrul ar fi rarnas neterminat, terie. Multe dinfre obieclele acelea, une~ in-

iar cetele care ar fi napadit muntele in prima- scrlptlonate cu semne necunosute, erau

vara n-ar mai fi gasit nimic altceva dectt un pentru el cutii negre, pastratoare de duhuri

clot diform ~j netrebuincios. cu puteri mag ice ale carer efecte Ie descope-

Ultimul oaspete al lerntl tu batrinul Picasso, rise cu rabdarelli uneorr lnconstlenta. La sfir~

una dintrs controversatele capetenii ale pic- sit, impinse scrlsnlnd din dint; un accelerator

torilor. Vefli pe la arniaza ~i sezu mutta vreme de partlcule miniatural, 0 minune a ingeniozi-

in spatele lui Rodin, privindu-I cum Iucreaza tatil dezlantuite. .

fara'sa-I lntrerupa. Abia intr-un tlrziu tusl dis- - Nu fi copil, smircii plctoru], Nimic nu se

cret, , poate impotrivi timpuluL Nimic nu spravlstu-

Rodin avea febra. Ml,l\lchiul de pe brate fa- Ieste I'>I0ii, vlnturilor, gerului.

cuse sumedenie d~ .flori marunte, albe, cu - RoElin .se repezi cu un muget inabu\li,t spre

petalele cit 0 g{IIt1~li_e d~\ac, pe c~re sudoarea butoanele lui multi colore. Femeia de telonru

se astarnuse ca p.eatuflle de roua. Ferneia de rosl, se innegri, prinse verdele sters al rnuce-

teloniu illi daduse jos coconut protector, gaiului. Deven; invizibila pentru 0 clipa \li rea-

Doar a pojghita subttre Ii mal cuprindea paru acoperlta de un strat stlctos in care cei

gleznele, 0 pojghita subtire pe care sculpto- doi i!?i puteau priv'; cnipunle deformate mon-

rul se 1erise .s"a 0 "indeparteze de teama caea struos. Invellsul se puteaimpetrivi unei pre-

ar pulea sa-$i la zborul. Senzatia era alit de stunl ae un millard de atmosfere. Nu exlsta

raala in cit putea sa vada tendoanele ::;i mus- in unlversut cunoseut un soare a carul stralu-

chli gambeloraurii intinzlndu-se intr-un etort eire sa-l mal po ate smulge femeii padre un

disperat. De aceea nu inaraznea sa 0 prt- semn de slabiciune. Cel putln, alla gaslge

vsasca In cent scrls intr-una din nsnurnaratete carti' tehnice

- E eel mal frumos lucru pe care l-am in- cu care mal tlrzlu Bn}nnhilde "intetise focul.

tilnit vreodata, spuse betrinul Picasso. ~ Moartea vine dinauntrul materiei, 11 batu

Nu mtntea, Frumusetea II rovtse, naucindu-l. prietener;;te pe spate batrinul F?icasso.

Simtea cS: dupa ce va fi placat de acolo avea Scufptorul 11 indeparta rnlna cu 0 srnucltu-

sa rnoara la scurt timp on, dimpotriva, avea ra: Teloniul tremura ctteva mllmi de secunoa-

sa traiasca 0 .mie de ant. Dar nu stra daca 0 inainte de Ii. se prabu~j in el lnsusl cu un vuiet

sa poata macer sa piece. . gray, un sunet pentru care fleeare dintre rnu-

Rodin mal arunca 0 privire iubitei sale aurli, zicien;i Parisului ~i~ar fi dat zece ani din viata.

apai se intoarse catre batrin: Daca arfi suftat, Caramizlle atomiJor sa Intrepatrunsera strins

acesta s-ar fi dezmembrat lntr-o clipita, rlsl- de parca ar Ii vrut sa. faca tata unui perieol

pindu-se pe toata coasta de munte ea tntr-u- lrnlnent. Densitatea crescu de 0 sufa de miU-

nul dintre lablourlle sale eele mai dragi. oane de ori. Femela pas are dlsparu sub.ochll

- iti ml!llumesc! lise. lor 1mpaienjeniti, iar in locul aeera se casca

Picasso J::;i revenea incetul eu in cetu I. ablsul tntunecat al unei djscontinultiti.

Foarte curind uimlrea lasa. loeul neincrederll Vrame de .clteva secunde urmarira Inlamuln~

iar admiratla pizmej. 'du .. se cu vitezs fulgerulul lntlmplarj. pe cafe

- Va trebui Sa 0 ascunzl In inima munle~ Perisul fe srnulgea din mlzga treeututul orj al·

lui, zise, Daca nu se vor Jngriji de aa eel din teJe pe care aves sa Ie Iraiasca 1ntr~un vlllor

cer, cfteva ingheturi 0 vpr preface in pulbere. indepartat; ~c?IO 1uses~ra III na:]terea ~j

Sculptorul suspina sfin~it. Femele pasare moarlea fl~carUia dlnlra el, Jnse atlt de rsplde

smitea un zumzet ademenitor, plin de pro· oil. nu Ie putusera aJeQe din vafma~ag. Pentru

misiuni delllarle. 0 clips, spatlul sa eurbase In 8ljlI(fei lncit ra-

- I!Plinl~oara'!, continua Mlrrnul s'fatos, nu masera aproapel!lurzl Ijll orbl e1nd, Ie nlel 0

e tara moarte. sut~ de metri, trseu un va3 de pasa9£!ri os t.sp

- Va fI! tipa Rodin, caa curse regulate 1n cocl'JllIa I,Inei galaxil

Dadu buzna in grota $1 scoase la lumina zi- aflate· la 0 departare de mal blne de Irejz~l(;li

lei tot ceea ce strinsese prlmavara de prima- de anl·lumina. Apoll femels reaparu pe locul

\lara, in vreme ce hoardels strabateau Parls~l - ei, teah1r! ~i S1ralucltoar~cao ogllnda. a1i~a

In lung :;;i in rat, 1ncajenndu-se pe conservels dosr (l-a Tntrs limp marglnlle 'arlpllor I p" on-

ffinticipalia 15

dulasera rnarunt, iar plcioarele ii devenisera cam butucanoase,

- Ei ~i? facu sfidator pictorul.

Rodin urla Innebunlt. Eliber a cimpuri ne·_ maivazul de puternice, dez+antul trasnetut ~i netiinta, Deschise porti de milionimi de secunda in paisprezece universuri paralele prin care femeia pasare se plimba nestingherita. ~i din care se intoarse. Opri timpul ~i ii da.d,u drumul din nou, Plonja in atcatuirea unduitoare -a teloniului, impingind electronii cu pieloarele pen!ru a-i face sa se roteasca mal repede. secatul rezervele de eflergie ale muntelui, care incepu sa se farimileze sub talpile lor. lnchlse trupul modela! de miinHe sale intr-un spatiu aparte, numai al lui, vizibil cu ochiul liber, 'par decalat in timp cu 0 clipa §ii, asttet, intangibil.

larla 'sfir;;it, blestemind, dadu drumul antimateriei. Ea patrunse in taptura femeii pasare fara a 0 anihila. Atomii "piini:;;oarei" continuara sa vietulasca inechilibru cu antiatomH "piini:;;oarei" ~i ave au sa 0 taca pina la sfirsitul sflrsitulul. Numai ca nimeni $i nimic, nicicind, nu avea sa rna. poata atinge statuia.

Hodin rasufla adinc $i it cauta din priviri pe . batrinul Picasso. Acolo unde ar fi trebuil sa se afte acesta, i se piiru ca mai zareste pentru

o clipa un fir subtire de abur, 0 casare, - Batrine! striga.

Tacere. .

Atuncl se intoarse iarasl catre femala lui de teloniu ;;i se cJatina. Era neagra, cu bratele acoperite de par des $i degetele picioarelor

impodobite cu gheare. De umeri ii splnzurau aripi de liliac. Ochii pare,au jar nestins ;;1 in

.Iocul nasului avea 0 scobitura, Gitul ii dtsperuse .. i;;i flutura cele trei perechi de sini. Cind deschise Qblra impro$cindu-I pe Rodin cu acid i se vazura sutele de dinti ascutltl,

. - Traiesc, eroncani trista, Traiesc ;;i sint nem u.ritoare. ...

Apoi dadu 0 singura data din' aripi. Pojghita care Ii 'incatu:;;ase gleznele plesnise de mult. Cine ar mai fi putut tncatusa assmenea glezne?

- Tralese, spunea mereu. Traiesc ;;i sint

nernuritoare. . .

Disparu asa, in cer, descrilne cercuri tot mai largi. Spusele ei nu erau cu totul adevarateo Avea sa supravietuiasca expansiunii _~i ccntractiel unlversului de numai patru ori. In tot acest timp insa' nimeni nu avea sa 0 mingiie sau sa 0 ucida.

Spre saara, Michelangelo se ivi de dupa un colt de sttnca, tusind, aducind il'l sp_ate cu slabele lui puteri un sac. cu merinde. In urrnalui venea prlmavara. Statuse ascuns in apropiere ;;i vazuse lotul pina cind primwl cere al pasarii il daduse de-a berbeleacul. Se apropie stingherit de Rodin. Acesta continua sa $ada. pe vine, cu hainele fumegind, cuchipul plin de negreala. Avea lacrimi in ochi cind ridica, fara sa sceata un cuvint, degetul sl ii arata batrinului gaura cerului. Michelangelo privi si el inlr-aco.lo.

- Ptiu, uritenla draeului! zise.

(Hrmare din pag. 7)

- Nuu, opreste!l strig. Simi 'ca rna lmprastii, ca sint pretutindeni in camera. Opresteel! Stiela ferestrei se sparge, ciinele se zbate in lesa, urla, apoi se: chlrceste cu labele strinse subel. Doctorul Vona i:;;r acopsra urechile si fl:lge impletieindu-se pe alee.

- Ma al.lzili? intreb. Nu am sa va mai supar, promit: rna auziti? Mi-e frlea, Trupurile lor se raoesc $i conturul se sterge. Pulsatla .aceea continua insa ritmic, venind ca de faarte departe.

Pasi repezi ravaseso prundisul aleii. in casa patrunde din nou doctorul Vona, lnsotlt de Irei barbati. - Aiei sint, spune. nu au unde fugl1 Pe undeva trebuie sa fie ascuns ;;i un generator de i nfrasunete,

Bastoarna biblioteca, ciocanesc peretii, oauta prln dulapuri $i in atelier. Doctorul Yona intra in dormitor. Rastoarna patulul, taie mingea albastra, striveste jucariile sub talpi si injura. Unde erau parintii mel sin! acum doua pulsatii lente.

- Trebuie sa fie prin aproptecet striga Yona

teslnd; nu au unde fugi. Haldetl mal repede. .

Clnd s-a reintors dlmineata, a rarnas citeva clipe in pragul usli, apol a intrat, Cu piciorul . a rascont clteva- carti lmprastiate pe parchet,

~~~------------------~------

s-a aplecat, a rasfoit una, apoi a destacut lesa

lui Max. .

Am faeut sa vibreze uri ciob de sticla atunei clnd am spus "buna-dimineafa". 1)0Ctorul Yona s-a oprit, neintelegind. t-au vorbit apoi tata si mama. A priceput de unde vin vocile $i a zdrobit ciobul sub talpl, Am spus din nou .Buna-dlrnlneata, domnule Yona" $i i-au rezonat lentilele oche+ariloj. A fugi! spre rnasina sa, impiedicindu-se in prundlsul rascoltt al aleii.

Acum am putea spune ca sintem rnulturnltl, insa tata ar vrea din nousa slmtaqustut unei cafele tierbinti ;;i sa fumeze pipa. mama sa se plimbe prin pare :;;i sa cneasa ghemuita in fo- 101iu. Ea zlce ca niciodata nu am fost asa singuri. ca ceea ce e omenesc ~i la 'tndemtna tuturor noua ne este interzis. Uneori 11 mai vizitam pe docterul Vona. Acum nu ne mai cauta: e fericit, se joaca cu papu;;ile sl manifesta 0 predllectle deosebita pentru mingile albastre, nurnal albastre. E pacientul unei clirnci mili-

tare de psmlatrie. ,

- Structura noastra, spune tata, ne faciliteaza aceesul in cele mal ascunse locuri, Putem face multe; mull rau saurnult bine. Mama crsde ea-; putem sill sa ne faca rarasl oameni. Poate V0m reusi.

Asteot cu ner aadare clipa aceea .

Unul din gigantii ntereturi!

SF, Afthur C. Clarke reprezinta poate asocierea cea mai fericita (daca nu-t luiim

tn consiaerere pe "colegul $i conourentut siiu" Isaac Asimov) dintre 0 so/ida pregatire $tiinrifica $i 0 fantezie ia$ita din tiperete semnitieetiai comune. Pentfu a sxemplificaaceasta 'afirmatie este suficient sa eemneiem teo-

ria sa asupra sateliti/or de comunicetii, elaborata in timp ce studia prototipul de radar GCA {Ground Controlled Approach), publicata in 1945, care, des! si-« dovedit peste tieeeni! velebititate a $tiintifiea, a fest tratata mu/ta vreme drept 0 imaginativa fantezie mat degraba /iterara. Am mal adauga ca

in 1"972 (14 martie) tucreree

lui Arthur Clarke "Moartea' , si senetarur; sCl'isa "in 1961,

era citata ca preba in Camera Gomitetului Reprezentantilor in oomentut Astronauticii pentru somniticetiile sceneriutut preconizet

cu 11 ani tneinte de aezvoitarea $i implementarea unuia din cele mai speetecutoese programs de cuce-

rire a spafiului cosmic initiat

de NASA.

$1 ca sa cemetetsm

aceste exemple, . semniticelive pentru capacitatea de anticipare a aeestui insolit erestor, vom enumere- si ctteva date cu aspect statistic. Este eutor al peste 30 de carti din domeniut $tiinfific $i al peste 35 de volume de SF dintre cafe pe cele mal importente - adevarate repere ale genului - 0 sii tncercsm sa /e tecem cunoscute cit!tori/er nostr! orin intermediul Go/eeriei de pavestiri stiimitioo-temestie« "Anticioetie" ,sau prin almanahul cu acela$i nume. lata-Ie:

"Sf!f$itul copilariai" (eu cafe incepem reeaitere« Coleetiei), "Ora$ul $1 steiele", "Lumina Pamintu/ui", "Fintinite paradisului", "Pam intu/ imperial': ..inti/nire cu Mequza': .Intttntr« cu Rame" (publicat in edifia soeciala a Almanahului .Anticipatia'~, "einte,eele in departstulu! Pamint", ,,20.01: 0 odisae spa riala ". ,,20.10: A

HJ.rtrici pallo

aou« odisee", ,,,20.61: A trets odlsee" (ecranizate cu mare succes), iar tn colsborere eu Gentry Lee - "Leaganul" si .Rem« III".

Revenind la personsiut

nostru, Arthur Clatke s-a naseut la Minehea't'i, Somerset (Anglia), in _1917. Dupa cum remarca chiar et, a avuf $ansa de a intre pe mina unor dascali pricep.l:Jfi, care au stiut ss-i vetoritico curiozitatea $1 imaginatia debordante. "Am avut ooroc cu dasealii met; des! uni!

- erau mai buni dec It altii, nu-mi amintesc sa ti avut vreunul slab". merturiseste

eutotul, intr-un eseu publtcat in 1972 despre Huish Grammar Sctieol, pe care a urmet-o in Trauntor. Aiei, sub inttuem« protesotutui de engleza, capitan E.B. Milford, incepe sa scrie nuvele $i scntt« pentru revista '$C01Ii, "Huish Magazine".

",Imi aduc eminte sedintele· editoriale de la ineeputul enllor 1930. Cam 0 data pe saptamina, dupa are, Mitty (protesoru! de eng/eza, n. r.] tsi intrunea persona/ul $co/aresc si ne eeezem cu totii in iuru! unei mese pe care trona 0 punga mare cu acade/a din caramel cu unto Jdeile stra/ucite erau raspJatite pe loc. Mitly a inventat cointeresarea po~itivii CU

aAi tneintee lui B.F. Skinner. Mai avea, de asemenea, $1 0 rig/a mesiv« pentru cointeres area negativa, pe care 0 totosee numai in clasa - niciodata, din cite-mi aduc emint», la sesiuni!e eattoria/e. "

in semn de respect pentru eet ce i-a 7ndrumat primii pa$i pe c;ararile ,iteraturii, avea sa dedice, tretzec! de ani mal tirziu, lucrarea "Cele 9 miliarde de nume ale lui Dumnezeu" lui "Mitty, prl-· mu/ meu editor".

in perioede enitor '3D "se contemineezii" de pasiunea pentru literatura $tiin(.ifico-tentesttes, un subiect la moa« fiindexplorarea spatiutu! extfiitere~tru $i, tireste, in. ptitnu! rind Luna. "Cazusem sub vraja literaturii stitott uco-sentesrte« de atunei ne msrturteest« Arthur Clarke - $1 tnce-mt amintesc prima revisfa care mi-a intrat In stapinire. Am $1 scum, vie st stra/ucitoare tn fafa ochilor, coperta numsrutut din mente 1930 a/ lui "Astounding Stories 0" Super Science», cuprinztnd "Briganzii Lynii» de Ray Cumming... Imi pusesem in glnd sa adun un set eomplet din teate revistele SF $i orectic tmi atinsesem tinta cind izbueniree riaboiutu), In 1939, a provocat 0 u$oafa modificare a prioritatilor. Ince-mi aduc aminte extazul prlmlrti de pachete - 0 . data chiar a lada! - de reviste SF oe care Ie cumperesem pe cifiva Mnuti (trudifi din greu qe mama sa, viiduva, n. r.J. In cete din urma am strins Q cotectie de troi sau patru sute de reviste, care au disparuf In timpul riabotutut. Aeum ar fi veioret 0 mieJ: avere. "

In 7936 intra in H.M. Exchequer and Audit Department, iar apoi se taroteeze In RAF (Royal Air Force).

Dupa riizboi a obtinut diploma in $tiinte (in fizicli $..1 metemetice; la King's Co/lege din Londra, care mal tlrziu I-a ales membru de onoere. In tre 1948-1950 a fost redactor adjunct la re-

. vista "Physics Abstracts~' la

--------------~-------I~

Institution of Electrics En-

gineers. fn 1946-194Z :;;i 195a~1953- a fast pre$edintele Societatii Briteniee Interplanetare.

Din 1954, interesul seu pentru exptorerite subacvatice I-a dus la Marea Bariera de Corali din Australia sl in Ocesnut Indian, iar aetua/·menta este dlrectotut Safati-urlter Submarine, cu sediulin Colombo.

A aparut de mai multe ot! /a radio :;;i TV, in speclal cu Walter Gorklt« pe canalul CBS in timoul misiunilor Apoljo. Seri(!,/ele tv reeuzate de el; .Lumes misterioasa'" st "Puteri strenit"; au tos: fiifi:Jzate in toata lumea.

Arthur Clarke este membru in Consiliul Societafii Autoritor, viceoresedtnte al Societatii H. G. Wel/s st membru al mutter alta organizarii stitnttttc« si literare. Poseda citeva doctorete in $tiinta :;;i literatura, 0 Madalie de aut a Institutului Framklin, Premiul Charles A Lindbergh, Premiul UNES~ CO-Kalinga $i 0 candidat'Wa Oscar pentru sceneriu! filmului _ ,,2001: -Odiseea spa(hila". In 1987 a' fast invitst (a New Delhi pentru a tin~ ()iscu(.suf Memorial Nehru, sub pre$edin ria primelui-mitiism: de etunci, Raiiv Gandhi. A tost, de esetnenee, protesor la t.eboretoe-

rele de Cercetart in Fizica din Ahmedabad:

In timpul tiber, face obsetvarii astra nom ice, cu tetescopul sali de 14 inci, joaca tents de mas a, face exptorari sutsecvetic« $1 se jQaf:a cu cote sase calculiJ.t0are personale.

tocosoa in Sri Lanka de 30 de ani, a fast numit, in 1979, de carre pre$edinte/e Jayewardere, Chancel/a; al Universitiitii din Maratuwa. cste, de asemenea, Chancel/ar al Un iversit.a(ii Spatiale Internatiomite $i a tondar Centrui Arthur Clarke pentrv Tehno/ogii Modeme:

in 1989, ea 7neununare suprema a- tetentului sau aeoset»: de prolific _$i pentru serviciite aduse intereselor culturale britentce In Sri Lanka, regina Anglief i-e de.cernst tittu! de Cavaler a/

Imperiului Britanic.

•

Ol:.Jpa. cum sa poate vedea,

Arthur Clarke si-« asumat :;;i multiple rasponsabilirafi de mentor spiritual, de adevarat misioner In slujba adsva- ruritor $tiin(ei tntr-o zona a cutturt! ce avea nevoi« scut« de a/utor. Un rol deosebit de important 1-8 eeordet miicarit de emstor! in oomeniot literaturii SF. "Literatura SF - msrturtsee et -a incura/at tntotoeeun« :;;i din plin am a-

''f;: { 1

A(\>II:c. WId-.

Salutllrlls mete ALMANAHULUI ANTICIPA TfA $1 tuturor cltliortlor de SF din Romanta!

Po tJ TIC 11"1:7 I A ~.~........:,~

Cu cele mal buns ural Arthur Clarke

teristnul; au existat literalmente mii da reviste multiplicate. (uneort, tiparite) scoase de "fan!" etiuuiesu. Acesrea au indeplmit rotu! toerte totosttor de remp« de lansare pentru multi scrtitori, acum prafesiof]i:;;ti In domeniu. Primele povesttri pe Gare te-em dus la bun sfir§it au aparut in unale tiin aceste revtste, $1 clteva mostre s-w putea bueure :;;i acum de un oerecere interes. Oaca nu pentru eiteev«. macar pentru a serv! drefJt un zero sbsotut fata de cere sa fie etalonate serferile mete de mal ttrztu. "

G aetivitate de Igrga pelarizere a atenfiei opiriiei pubtice spre problematica CI!Ieertrtt cosmosutui a realizst-e prin intermediu/ So-

• elota!;i Britanice Interplanetare, unde se organtzau prelegeri daosebit de atractive si instructiv« susttnute de mari persI.'Jnalitati in acest domeniu.

Printre: cele mai recente ectiunt de acast gen sa nl:.Jmara $i inti/niraa organizata in Arabia Saudita, tn 1989, cu 151 de personalitaf! marcante ale cercetert! $i expto-

. rarii spa(iu(ui cosmic, orintre care S-8 numarat $1 CO$moneutul reman Dum/tru PrUfilariu, fntilnire raalizata sub auspiciile printulul mostenttor al suverenutut aces-

tei tari. .

Prin amabilitatea domnului colonel Dumliru Prunafiu, caru/a ii muuumim pa aceasta cale pentru nenumaralele doves! da simpatie $i spri/ln .. ecoraete rev/sfei noasfre $i mtsosa! SF, Arthur Clarke ne-e transmis un mese; pe cere il reproducem in fa csim II, adresat tuurontor de literatura SF din tara noas/fa, Pentrl4 inceput am dori sa va prezentam, in cedru! Coleeliei, una din- oele rna! reprezenfafive opere a eeestut autor - "Sflr:;;itu7 cootttute;" - un roman ee puna in evldenta 0 viziune origlna/a a 6volutlei omenlrii in deven/rea .sa spre perffJcfiune, retevtnd, in context, adevaruri banutte de ina/nta$iI nostrt din lumea anttca orienta/a.

ffinticipalia

tnnticipa!ia

10

vutcenut care 0 ridicase pe Taratua. din eatncurite Psciticului - dormea de peste 0 iumetet« de milion de ani. Cu roare .acestea, gindi Reinhold, peste putina vreme, insula avea sa fie sca/datatntr-o exotozi« de f/acari cu mult mal nimicitoare declt cele eere-i vestisera nasterea. Privi spre locui lensiiri), urmerirui piramidele de scnete ce tnconiursu, inca, Columb-u/. La septezecl de metri deasupra solului, vtrtu! ei ref/ecta ultime/e raze ale Soarelui amurgind. Aceasta urme sa fie una dintre ultime/e hopti ale raehetei; in curind avea sa pluteasca in stralucirea eterna a soeretu),

Era lini$-te aici, sub palmierii de pe coama insulei. Singurele zqomote razbattna dinspre Proiect erau duduitui-ocezional al vreunui compresor, sau strigatul unui muncitor. Reinhold ss indragosrise de palmierii ecestle pitici; eoroepe in fiecare seara, venea sic! sa-$i priveasca

- micutul regat. Se tntriste, grndindu-se ca toti copace;i urmau sa fie spulberati in atom; atunci cind Colu!'1b avea sa se inalte, printre flacari, catre stele.

La 0 mila aineoto de recife, James Forrestal i$i aprinsese retteetoerete $i matura cu ele apele tntunecete. Soareje disparuse complet, iar noaptea tropicafa se napustecr dinspre est. Purin msiltios, Rein'h(f)/d se intrebii daca portevtonut se estepte sa descopere submarine rusest! aat de aproape de tarm.

Ca intotdeauna, evocarea .Rusiei il duse cu .gindul la - Konrad $1 la dimlnesse aceea din primavara dezestruoess a enului 1945. Trecusera mai mult de treizeci de ani de atunci, d-ar - amintirile ace/or qltime zile, ctnd Reicn!.!1 se farima sub eteeuriie in valuri din est $i vest, nu se stetsesera. ii rasareau tn minte, cu /impezime, ocni! alba$tri $i obosiii ai lui Konrad $i tuieiel« euri! din barba nerasa, In timp ce-st strfnsesera mine $1 se despattisera printre ruineie unui sat prueec, cu retugiatii scurgindu-se la nesfir$'it pe finga ei. Fusese 0 desparrire simbotlztna tot ceea ce se petrecuse dfJ atunci in fume: tupture dintre Est si Vest. Konrad _ alesese drumul spre Moscova. Reinhold 11 considerase un prost, dar acum nu mal era tot aUt de sigur.

Timp de treizeci de ani /I crezuse pe Konrad mort. Sfirea suprevietuiri! lui i-a adusese, cu numai 0 saptamina In urmii. cotonetui Sandmeyer, de te SpionajuJ

Tehnic. Reinhold nu-I p/acea pe Sandmeyer $1 era ponvins ca sentimetitet« erau reciproce. Insa nici unul dintre ei nu liisa emotiile personete sa primeze asuore obligariNor de servictu.

- Domnule Hoffmann, incepuse colonelu! cu un ton ottete: Am primit din Washington 0 serie de tntormettt ingrijortitoere. Evident, stm strict secrete, dar

.. am ho·taFIt sa Ie comunicsm personalulu;, tennic, pentru ca. fiecare sa-$i dea seam a de necesitatea eccetersr'! lucr:ului.

Se oprise dramatic, insa gestuJ nu-l impresionase pe Reinnold. Banu{a ae avea sa urmeze.

- RU$ii sint aproape - egaN cu noi. Poseda un sistem de combustie at(i)mlc~ ce ar putea fi mai eticient dectt al nostru, $i construiesc 0 raeheta pe maluf Lecului Baikal, Nu stim In ce stadiu se gasesc,

- dar presupunem ca racheta poate fi lensata chiar anul acesta. Stit! ce inseamna

asta... . .

Da, se gindise Reinhold, stiu. S-ar putea sa pierdem eursa ...

_ Cine este setut lor? intrebase, tara sa se estept» fa un raspuns.

Spre surpriza lui; coteneto) $an(!]meyer scosese 0 lista batuta la mestn« primul nume de pe lisra era al lui Konrad Schneider.

_, Pe multi dintre eeest! oameni i~ati cunoscut te Peenemunde, nu-l ese» rostise colonelul. Poate tzbutim sa deducem citeceve despre metodete pecare Ie folosesc. A$ dori sii-mi spuneti cit mai multe fueruri des pre cei pe care i-ati cunoscut: speci-alitatea lor, ide-j mai eeosebite, cbestiuni de teiut sst« ... SUu c~ nu-l usor, dupa atitia ani, dar poate reu$ifi sa ma ajuta!i. -

- Singurul om important este Konrad Schneider, riispunsese Reinhold, Era sclipitor; ceifalfi sint doar ingineri competent;'. Dumnezeu stie - ce-a facut Konrad in treizeci de ani ... GTndifi-va: a vazut probabil rezu/tatele noestre, pe ctna no; nu stim nimic despre ee a oblinut e/ ... Asta-i otere uneventei.

Nu dorise sa critice serviciui de intormetit, dar, pentru 0 clip a, i se paruse ca Sandm_9yer fusese of ens at. Dupa aceea, coionetut inaltase din umeri.

- enter aumneevoestr« mi-ati spus ca un asemenea sti! de Jucru aCfloneaza In ambele directii. Schimbul nostru fiber de intormetl! inseamna un progres acce/e-

u -...:~. f

... ' IHnlpa ,,10

~o-----------------------

rat, in ciuda fafJtulul Ga aezv.iiluim anumite secrete. Institutele de cereete»! ale rusitor nu cunosc probabit nici jumatafe din lucrurile oe care Ie fac proprii! lor oameni. 0 sa Ie aratam c-a Democretie va ajunge prima pe Luna!

Democretie - rahat! i$i spusese ReInhold, dar stiuse sa-$i pastreze qtnaurite numai pentru el. Un Konrad Schneider vetore cit un mitio» de nume de pe Q'lisfa eteotoret« $i ce tacuse Konrad In tot acest timp, cu toete. resursete URSS-ului in spatele lui? Poate chiar In momentui aceta, racheta sa era deja desprinsa de pamint ...

•

So are Ie ce paraS!Se Taratua se alia inca sus deasupra Lacului [3aikal atunci cind Konrad ScHneider $i eiutotu! de comisar pentru cercetsri nucleere se intoroeau aga/e de fa un testal motorului rachetei. Urechile Ie (iuiau dureros, aesi; deasupra tecutui, ultimele ecourl ale bubuiturilor se stinseserii cu zece minute in urme.

- De ce e$ti posomorit? intreba brusc Griqorievict. Acum ar trebul sa til bucuros. Peste inca 0 luna, vom fi pe arum, ier yankeii 0 sa-$i muste mtinite de furie.

- E$ti optimist, ca de obicei, tecu Schneider. Este adevarat, motorul funcfloneaza, dar nu-i =»: ettt rie U$O~ .. Recunesc, scum nu mei mtrezaresc ntet un obstacol, dar ma il'lgrijoreaza vestile din Teretu« .: V-am spus ott de bun este Hoffmann, s! are la dispozitie miliarde de doleri.: Fotografiilc ace lea ete rachetei lui nu stnt foarte clare, totusi se pare ca nu-t departe de tint». $i~a incareat motoarele acum cinci saptaminl.

- NU-fi face grin rise interlocutorul sau .. Ef stnt eel care vor avea marea surpriza. Nu y;ta: nu stiu absolut nimic despre noi.

Schneider se irJtreba daca era chier asa, dar evita .sa-.$i exprime in do ielil e. Acestea ar ti putut impinge mirltea lui Grigorievic[ In nist« directii' ciudete si, daca ar tt intervenit 0 oetectiune, disculparea se anunta CQmplicata.

Paznicu/ i/ sa/uta cind intra in cteaire« a ominlstretiei. Se gindl cu amaraciune eli In iuro! lu! erau arTtia so/dati crt; -tetinicient. AGesta era insa modul in care se rezo/vau probleme/e ere! st, atft timp cjt nu-l ststeeu in cafe, nu se p/ingea. In general, cu cfteva exceptii exesperente, lucrurile se aoveaiser« a ti ass cum sperase. Numsi viitorul avea sa spuna aec«

9Jnticipatia

Reinhold tacuse a/egerea cea mai bunii.

Luera deja la rsportu! final, cind iI derenier« strigatele de eter». Pentru un moment, riimese nemiscet Tnaintea blroului, intrebindu-~e . cs eveniment ar fi putut tulbura disclptin« rigida a taberei. Apoi se indr.epta spre teresstre.: $i, pentru tnttie data in v;ara, cunGSCU dezniidej-'

dea - .

•

Stelele parca 11 imprejmuiau pe Reinhold, ctnd cobori colina. Pe ocean, For.restal continua sa cerceteze apefe cu degate de lui'nin~, In vreme ce eseiodsiu; din jurul lui Columb se transformase intr-un pom imens de Creciun. Nums! vtrtul reebete! se- inalfa aidoma unei urnbre intunecate catre stele.

Dintr-un=tiormitot, un aparat de radio transmitea muzice de dans $.i, instinctiv, barbatu/ ts! mi$ca picioarele in ritmul muzicii. Ajunsese aproape de poteoe ingusta de /a marginea plajei cind 0 prestmtire, sau 0 mlsoere intrezarita cu - coada ocntului, ;/ tscu sa 'se opressce. Derutet, privi de la ocean la farm $.i Inapoi; abia dupa un timp se gindi s_a ridice ocnli spre cer.

Atunci Reinhold Hoffmann stlu, precum Konrad Schneider in ecetes! moment, ca pierduse cursa. $i mai Tntelese ca 0 pierduse nu cu cete eiteva saptamfni sau luni de care ss temuse, e! cu mitenii. Umbrete uriss» $i teeute, trecind prin dreptul stelelor la 0 iniiftime pe care nu tnariane« s-o ghiceasca, -erau tot atit de indepartate de micute lui recnet« pe cit era acessra de barcile cioplite din trunchiuri de . copeci ale omului peteotitic. Pentru 0 Clip a, perc« eterne, Rf!i[lhold privi, asa cum privea intreaga omenire, in timp ce navele imense coborau cu 0 neasemuita maretia - pina cind, in cele din urme, suzi suieretut sJa/f> al trecerii

lor prin aerul rarefiat al atmosferei. .

Nu simtt niei un regret ca munca sa de

0. viata era anulata. Trudlse sa auo« omut spre stele st, in clipa succesului, stelele - fndepartatele s! indiferentele stele - ve-

·n/sera la el. Acesta era momentuf in care istoris 1$1 oprea rssuttereo, ier prezentuJ era retezet de trecut, asa cum un ghetar se desprinde din banchizele unde s-a format, pentru a strsbete QceaneJe tntr-o singuratate mtndre. Acum nimic din ceea ce rea/lzasera esoci!« anterioare nu mai conte; in mintee lui Reinhold' ~ rasuna intr-utie un singur SJind:

Rasa umenii nu mal era singura.

- .... ~----------~,II,

pAMiNTUi.. ~I OVERLORZII

CAPITOlUl UNU

Secretarul general al Natlunllor Unite, states nerniseat linga fereastra urlasa, privind in [os, catre fortotul strazii. Uneori se intreba caca era bine pentru un om sa lucrezs la a asemenea ina1time, deasupra celorlalt] asemenealui. Izolarea era tearte buna, insa se putea trans.forma cu usurinta in indiferenta, Sau mcerca doar sa-sl justiflce ostilitatea fata de zqlrie-nort, sentiment r arnas . intact chiar :;;i dupa douazec:

de ani petreeuti in New York? .

Usa dinapoia lui se deschise, dar Stormgren nu se intoarse. In camera intra Pieter Van Ryberg. Urma pauza aceea inevitablta in decursul careia Pieter privea nernultumit termostatul, deoarece era deja bine cunoseut faptul ca secretarului geMeral ii - plaoea sa loculasca Intr-un conqelator. Stormgren astepta pina ctnd ajutorul sau i se alatura, dupa aceea i:;;i desprinse oehii de la imaginea tarnlllara sttotusi tascinanta a strazii"

- Au tnttrzlat, souse et, Wain'wright trebuia sa fi sosit de cinci minute.

- Ne-au eomunieat de la polltie: 11 urrneaza un lntreg alai :;;i circulatia s-a blocat.

Trebui,e sa soseasca dintr-un moment in altul. .

Van Ryberg se opri, apei adauga brusc: - E:;;ti sigur ca faci bine primindu-I?

- Ma tem ca acum este prea tlrziu s-a mal dau inapoL Stii bine ca am aceeptat,

desl n-a tost ideea mea.

Stormgren se indrepta spre birou, jueindu-se cu faimosul presse-papier din uraniu. Nu era nervos, eel mult nehotarlt. Totusi "intiriierea lui Wainwright iI rnultumea, deoareee ii putea center. un usor avantal. In relatiile umane asemenea fleacuri jueau un rol mai important decitar fi banuit orice am bazat pe loqica :;;i ratiune,

- Uite-i! facu brusc Van' Ryberg, tlplridu-sl fruntea de geam. Vin pe bulevard; cred ca sint vreo trei mii.

Stormgren lsi lua carnejelul sl i se alatura. Cam ta 0 [urnatate de mila departare, '1m grup mic, insa hotarit, inainta incet eatre cladlrea Sediu-luL Cei din grup purtau lozmci, .lndescifrabile de la dtstanta. dar barbatul Ie cunostea bine continutul. lncepu sa auda ritmul sacadat al glasurilor, ridicindu-se dsasupra zgomotelor traficului. Sir:nti uh val de dezqust. Lumea nu S8 saturase inca de dernonstratii si sJogane!

Multimea ajunsese aeurn dedesubtul cladirl]: stiau pesemne c'a erau priviti de sus .deoarece, din loc in lac, prin vazduh se agitau pumni tnctestatt. Cu toate ca gestul era ccnstient, nu 'reprezenta 0 sfidare adresata lui Stormgren. Asa cum pigmeii ar arnenrnta un @igant, pumnii aceia turiosi erau lndreptati spre eerul anat la cineizeci de kilometri deasupra lor, catre norul argintiu, stralucitor, care era nava-amiral a

flotei Overlorzilor. .

Poarte probabil, se gindi Stormgren, Karellen privea intrequl spectacol si se distra capias, debarece mitingul acela n-ar tl avut loc niciodata fara instiqarea Adrnirustratorului.

Aves sa fie prima intilnire dintre. Stormgren si conducatorul Ligii Libertatii. Secretarul general incetase sa se mai intrebe daca intilnirea constitula 0 actlune inteligenta deoarece, de cele mai multe ori, planurile lui Karellen erau prea subtile pentru intelegerea umana, Chiar daca se termina tara nici un rezultat, reuniunea era bine venita. Daca ar fi refuzat sa-I primeasca pe Wainwright, Liga s-ar fi folosit de acest

lucru pentru a-I ataea. .

Alexander Wainwri§lht era un barbat inalt :;;i prezentabil, care se apropia de cincized de ~ani. Stormgren stia ca era un om absolut cinstit, si de aceea de doua ori mai periculos. Totusl, sinceritatea lui te impiediea sa-: displaci, indiferent de ceea ce credeai despre cauza pentru care milita si despre unii dintre discipolii sal.

Oupa prezentarils seurte si oarecum crispate ale lui Van Ryberg, Storrngren nu

mal plerdu nici 0 eliDa. .

- Presupwn, ineepu el, ca scopul principal al vizitei dumneavoastra este de. a

22.---- ...... -------

ffinticipalia

SFIR$ITUL CQPILARI/;l

adresa un protest. ofi.cial impotriva planului Fed~ratiei. Asa este?

Wainwright -ineuviinta cu gravitate.

_ - Acesta este tel u I • me u, do rn nul e secretar. Du pa cu m st ili, de c in c i ani mcer cam sa avertizam rasa umaria de pericolul care 0 arnentnta Sarcina aceasta n-a tost u~o~~a, deoarece matorttatea oamenilor par rnulturntti sa-i lase 'pe Overlorzi sa cond.uc~ ru.~ea. asa <?uff.l .Ie. p!a~e. Cu )~ateastea,. petltta noastra a fast sernnata de peste

CInOI rnllioana de inoivlzl din toate lanle globull!ll. .

- Din doua rniliarde §i jurnatate, rur reprezinta un procent prea importan-t ' ..

- Este totusl 0 citra ce nu poatefi. igenorata. lar pentru fiecare persoana care

a semnat exista mutte altele avirla rezerve serioase in leg·atura cu intetepciurrea, 'ca sa nu mal vorbesc de-Iegalitatea acestui plan a,1 Federatiei. Chiar :;;i: Acmlntstratcrul K:arellen, cu to ate puterHe de care dispurre, nu poate 9terg.e dintr-.<>trasafL!ra de condeiun rntlentu de tstone.

- Cine poate:;;ti ceva despre puterne lui Karellen, taou Stormgren. Gihd -sram p.u $ti , Fe€l:eratia Europeana era doar un vis, dar pina am ajuns adult a devenit 0 realltate. lar asia ~se intimpla inainte de sosirea Overtorzjlor. Karelle» sfir.$e$te ceea ee am .inceput noi,

- Europa era 0 entitate cunurata $i g!e0grafica. Lumea nu eite - aceasta e. dite-

renta. _ _ .

- Pentru Overlorzi, replica sarcastic Stormqren, Pamintul apare, pesemne, rnutt . mal insignifianlfala de ceea ce insemna Europa' pentru parintii nostrl. tar unghiul lor d.e vedere, trebuie sa recunoastern, este mal larg deGit al nostru. -

- Nu argumente.z neaparat fmpot"riva Federatiei ca obiectiv 'final, desi multi dintre suslinat'Orii mel n-ar fi de acord cu acest lucru.- Dar ideea respectiv-a ar trebui sa vi"r:!a dinauntru, nu sa fie irnpusa dlnafara, Trebuiesa nemodel.am singuri. destinul! In problernele 'urnane nu trebure adrnise irrterverrtii exterioare!

Stormgren suspina. To_ate acestea le mai auzisa de 0 suta deori si stia ca. nu putea oferi deci~ vechiul raspuns, pe care Liga. Ub~rtatii refuzase 'sa-I accepte. EI avea lncredere in Karellen, pe cind ei nu. Aeeasta era diterenta tundamentala ~i nu avea ce sa rnai taca O'in tertclre, niei Liganu putea face nirnic.

- Permiteti~mi sa va pun elteya intre.bari, rostl el. Puteti nega taptut ca Overlorzii au adus lumii secur.itate, pace (?i prosperitate?

- I:ste adevarat. Dar ne-au rapit libertatea. Omul nu poale triH, ..

- .... numai ortnstomas. Da,l?tiu - 'insa aceasta este prima epoca in care fiecare

individ a avut etauranta hranei. ortcum, ce libertate am pierdut noi in cornparatie cu ceea ce ne-au oferit Overlorzii pentru prima data in lstona umanitalii?

:::-- Libertatea de-a ne controla propriile vietl, sub indrurnarea Domnului!

In sfir$it,. i9isp use Sto rm9ren, am a] u ns I a. su bi ect, Ori cit de d isirnu I at, con fl iotul este, in esenta, de natura religioasa, Wainwr-ight nu te lasa niciodata sa uiti ca a fost cleric, Dasi nu mai poarta sutana, ai permanent impresia oa 0 zaresti pe el.

- Luna trecuta, expttca secretarul general, a suta deepiseopi, cardinali si rabini au semnat 0 declaratle, aflrmindu~9.i suportul fat~ de oottttca Adrninistratorului. ReligiBe 9.lobu.lui sint tmpotriva voastr a.

Wain'wrighf nega. turlos din cap.

- M,ulti concucatort sint orbi; au test corupti de Overlo.rzi. Cind i!;ii vor da seama de. periGOI, va fi prea tirziu. Omenirea i$1 va pierde initiativa si va deverii 0 rasa utiliza't8. in expertmente ..

urrna 0 tacere, apoi Stormgren rosti:" _ _

_,.__, Peste trei zile, 0 sa-l Intilnesc pe Administrator. Ii \/o.i cornuniea obiectiile voastre, deoarece datoria mea este sa. transmit opinllle lumii intregL Dar va pot asigura ca nu va urma niei un fel ae schtrnbare, -

- Mal este ceva adauga incet interloeutorul sau, -Avem mal multe obiectiiImpotrlva OlJerlorzllOr, dar inprimul rind detestarn misterul ou care se tnconjosra. SinIeIi sing'utul om cafe a verblt cu Karellen, totusi nu I-ati vaz.ut nlciGldata.! Este de rniraee

ca.,.j suspsctam motivele? _

- In ciuda tuturor celor f'acute pentru omenrre?

- Da, in ciuda lor. Nu stiu ce detestarn mai rnult: -atotputernleta lui Karell.en sau

izolarea lui? Daca n-ate nimic de ascuns, de ce nu se arata niciodata? Data viitoare

ffinticipaJia

eind vel1 vorbi cu el', domnule Stormgren, 5a-1 Intrebati astal

Stormgren tacu, Nu avea ce raspunde, nirnic prin cafe sa-si cqnvinga interloeuto,. rul. Uneori se intreba daca e.1 lnsusi era convins .

•

Oesigur, din punctul lor de vedere, tusese €I operatie ma'rurit-a. dar pentru Parnint constituise eel mal important ,evenlment petrecut vreodata, Navel!? uria:;;e Tncepuser'a sa se scurga din adincurile nestiute ale spatlului, fara niei u_n avertisment. Ziua aceea fusese descrise tn Ittereturade nenurnarate ori, Tnsa rnmeni nu crezuse ca avea sa se lntlrnple cu adevarat, Cind,:in sfir9,it, se ivisera zorll, formele stralucttoare 9;1 tacute ce atlrnau deasuera ftecarei ,ari reprezentau simbolul unel sttinte I'a care omul nu putea asplra decit dupa secote, Timp de :jlase zlle, navele plutisera nemlscatadeasupra orasetor omului, netasino sa se banulas9a daca stlau ceva despreextstenta acestula, De:;;1 nici nu era nevoie sa se banuiasca: navele cele mai puternice nu se puteau opri lntlmplator deasupra New York-ului, t.ondrei, Parisului, Moscovei, Capet.own-u-

lui, Romei, Tokyo-ului sau Canberrei... .

Unll oamenl banuisera adevarul chiar inainte de _sf7r:;;ltul aeelor zile ce inghetasera lnlmile, Avealoc 0 prima tentative de contact a unei rase care nu stta nimic despre om. in interioru I navel 0 r tacute $1 nem i scats, experti psi hEll og[ stu dia u p robabil reactille ornenirii. Urmau sa actioneze atunei cind curba tensiunii avea sa ahnga maximut,

in cea de-a sasea zi Karellen, Administratorul Pamintulul, :;;i-a anunlat intregi! lurni prezenta printr-e transmisie radlotonlca etectuata slrnultan pe toate frecventete sl Iwigimile de unda .. Vorbea a englez.a. atit de pertecta incTt controversa pe care a stlrnit-o avea sa dainuia tirnp de 0 g,eneratie pe arnbete tarmuri ale f\Uantlcul\Ji. Continutul discursulul fusese Insa $1 mal descurnpanitor decit forma lui .. ln mod evident, constituia opera unor supergenii, dovedind 0 cunoastere cornpleta f;ii absolute a problemelor ornenirll. Nu exista niei 0 Tndoiala: eruditla ~i virtuezitatea lui Karellen, aluzille voalate la cunostinte dintre cele rnai ezoterlce, toate erau deliberate, pentru a convlnpe omenlrea - ca se gaSea in prezenta unel covir~itoare puterl inteleetuale, Cind Karellen tnchelase, popoarele P.amTntuluif;itiusera ca zilele precarei lor suveranita,i luasera sfirf;iit Pe plan local,guvernele Interne aveau Sa-f;ii mentina puterile, dar- in domenlul mult mal larg al afacerllor internationale, deciziile nu mal aparttneau oamerriter .. Argumente, proteste. .. toate erau lipsite de sens ..

Era greu de conceput ca toate tariJie lurnii s.a accepte, fara murmur, 0 asemenea limitare a puterltor. Rezi,sterta activa prezenta Insa dlficultati de nedepa$lt, deoarece dtstruqerea navelor Overlorzllor, daca ar 11 fast posibila, ar fl spulberat oraf;iele dE;!'8- supra carora se aflau. Cu toate acestea, una din puterlle majore incerease ... Probabil sperase sa lmpuste dol iepuri dintr-un foc, lDerltru ca ttnta lor plutea deasupra capitalei unei lari vecmesi dusmane.

Pe, rnasura ce tmacrnea uriasai nave se marise TntT-una pe ecranele de televlziune

. dlncarnera secreta de control, rnicul grup de ofiterl :;;1 tehnieieni fusese, pesemne, frarnlntat de multe ernotii, Daca reuseau, cum aveau sa reactioneze 'rravele rarnase? Puteau 1i dlstruse f;ii ele, lasind omernrea pe drumulei'? sau KareHen urrna _sa se

razbune nernilos pe atacatert? ,- .

Ecranul se intunecase brusc in mornentul exploziei prorectuutut $i lmaginea comutase automat pe 0 camera de luat vaderi aeriahf~, aflata ta mal multi kilometrl departare. In tractiunea de secunda scursa, globul de foe "trebule sa se fl format- deja. aeopermd ihtregul cer cu stralucirea lui orbiteare.

Totusi nu se Tntimpl'ase nirnic de felul acesta. Nava gigantica plutea nevatarnata, scaldata in razele Soarelul. Nu' numal ca prolectjlul nu reuslse s-o distruga, dar nlmenl nu putea intelege. ce se intimplase cu 'el. In plus, Karellen nu lntreprinse, nlcl o -acliune relDcesiva impotrlva vinovatitor $i niei maear nu las'a sa se inteleaga ca $tie de -atac, Ii ignorase dispreluitor, lasindu-i ' S-a tremure cu gindul -l,mei pedepse care -nu sosi ntctodata Fusese un trat_ament rnai efectlv $i demoralizator decit orice 'alta metoda prrn forta. Peste citeva sapt-i3.minL guvernul respectiv se prabuslse, mar-

turisind actlunea,

24

-------------- ffinticipalia

SFiR$ITUL COPILARIEJ

Existase, de asemenea, ~i 0 rezistenta pasiva lnatntea politicii Overlorzilor. De obicei, Karellen ii tasa pe opozttionisti in pace, pina cind acestla de_scopereau ea, retuzind sa coopereze, l~i taceau singuri rau ° slnqura data, Administratorul intreprinsese 0 actlune directa impotriva unui guvern..recalcitrant.

Timp de peste 0 suta de ani, Republica Sud-African a fusese centrul conflictelor rasi.ale. Ambele partl lncercaser a realizarea unei inlelegeri, dar fara. succes - temerile ~i prejudecatile erau prea inra.dacina:te. Guvernele succesive se deoseblsera

numai prin gradul lar de toleranta; lara era otravita de ura *?-i razboaie.ctvlle, •

Cind devenise clar di n-avea sa se. faca niei 0 incercare de oprire a dlscrtmlnartt, KareJlen daduse un avertisment. Mesajul continea numai a .zi si 0 ora - doar atlt, Urmase 0 oarecare ingrijorare, insa nu tearna sau panica; nimeni nu credea ca Overlorzii aveau sa intreprinda 0 actlune violenta sau distruqatoare ce ar ti putut atecta atit vlnovati, cit 9i inocenti.·

Nici cei trnplieati nu crsdeau. Ceea ce s-a intimplat a fost ca, dupa ce. a trecut meridianul la Capetown, Soarele s-a stins brusc. Se mai zarea doar 0 pats purpurie, care nu radia lumina sau caldura, P(intr-un procedeu necunoscut, undeva in spatiu, lumina .soaretul fusese poiartzata de doua cimpuri lncrucisate astfel lnclt radialia nu mai putea trece. Regiunea atectata fusese un cerc perfect cu supratata de cinci sute de kilometri patratl.

Demonstratia durase treizeci de minute. Fusese indeajuns: in zlua urmatoare, 9uvernul tarii anunta restabilirea drepturilor civile ale tuturor cetatenllor.

Excluzihd asemenea incidente - izolate, rasa omeneasca ii acceptase pe Overlorzi ca facind parte din ordinea flreasca a tucrurilor. socet initial se diniinuase intr-un timp surprinzator de SCUft sl fiecare r.evenise la ocupatille anterioare. Schimbarea cea mai profunda pe care ar fi remarcat-o un brusc trezit Rip Van Winkle ar fj fast o asteptare tacuta, 0 uitatura rnmtata furi$a, i"n vreme ce omenirea astepta ca Ovel'lorzii sa se arate si sa coboare din navele lor stratucitoare.

Cinci ani mai tirziu, oamenii continuau sa astepte. Asta, gindi- Stormgren, este cauza necazurilor ...

•

Cind ajunse la cimpuJ de aterlzare, Storm~ren fu intimpinat de obisnuita muttirne de spectatori .;;.i eamere de luat vederi. Secretarul general scntmba citeva fraze CLI asistentul sau, l$i lua geanta dtplomatica si pa.;;.i printre privitori.

Karellen nu-l lasa niciodata sa astepte prea mutt, Dill rnultirne se auzi un .Ooohl", .;;.i 0 stera arqintie cobori din cer cu a viteza uluitoare. Un curent de aer flutura rratnele lui Stormgren cind nava rnicuta se opri la 0 distanla de cincizeci de metri, plutind delicat I.a cltiva centimetr! deasupra solului, parca+temlndu-se de atingerea cu Pamintul. !n timp ce se lndrepta spre ea, Stormgren privi carcasa fara nfturi sau suduri, apoi, peste 0 cllpa, lnalntea lui aparu deschiderea care uimise pecei rna; renumitl savanti din lume. Pasl , in singurul compartiment, user iluminat, al navel, tar intrarea se tnchtse de pares n-ar fi existat nlciodata, intrerupind oriee contact cu exteriorul.

Se deschise peste cinel minute. Nu existase nici o senzatle de rnlscare, dar Stormgren stla ca se afla la cincizeci de kilometri deasupra solului, adlne in interiorul nave; lui Karellen. Se gasea in lumea Overlarzilor; de jur-imprejurul lui, acestia 1$1 desfa$urau acttvltatlle lor misterioase. Se apropiase de ei mai mult decit orieare alt am; totusl despre aspectul lor flzlc nu cunostea rnai mult declt Gel din lumea de jos.

Sala micuta din capatul coridorului nu era rnobilata, cu exceptia unui scaun ~i a unei mese, asezate in tata ecranului de vizionare. Asa cum S9 intenttonase, nu of ere a absolut nici un indiciu asupra constructorllor ei. Ca de obicei, ecranul era gol. Uneori, Stormgren visa ca ecranul lnvia brusc, dezvalulnd secretul care frarntnta intl"eaga lume. Dar visul nu se implinise ntclodata; misterul rarnlnea ascuns inapoia dreptunqhiului de bezna. Desi, in acelasl ttrnp, acolo se aflau putere 9i Intelepclune - sl, poate in primul rind, 0 uria9a sl arnuzata atectluna fata de fiintele rnicute care traiau pe planeta de deaes.ubt.

Din dlfuzorul rrrascat se auzi glasul acela calm, nlclodata grabil, cunoscut atit de bine lui Stormgren, cu toate ca il auzise coar 0 singura data. Gravitatea .;;.i rezonanta IU.i of ere au singurele indlcti asupra aspectului fizic al lui Karellen, deoarece lasau

ffinticipat·a 25

impresia coplesltoars de marime. Karellen era urlas - poate ell mult mai mare decit un om. Cu toate acestea, unii savantl, dupa ee anallzasera inregistrar.ea discursului sau, suaerasera ea glasul apartinea unei rnaslnt. Era un lucru pe care stormaren

nu-I putea crede nlclodata, _

- Da, Rikki, tl-arn ascultat interviul. Ce este cu domnul Wainwright?

- E un am cinstlt, chiar daca multi dintre cei care-I urrneaza nu slnt. Ce sa facem

cu el? Liga in sine nu este psrlculoasa, dar unii dintre extrernistti ei propovaoulesc 11';1 mod deschis vjorenta Ma' ir:l,treb daca n-ar trebui sa-rni pestez 0 garda in jurul loeulntel. .. Sper sa nu fie necesar,

Administratorul evita subiectul, cu maniera 'aceea iTitanta, afi~ata uneori,

- Detaliile Federaliei Mondiale au fost anuntate acum 0 luna. S-a inregistrat vreo crsstere substantiala a celor sapte ta suta care nu rna aproba sau a celor doispre-

zeee l:a .suta care n-au deocamdata a parers? .

- Inca nu. Dar nu asia are importanta: rna nellnisteste sentirnentul general, existent ehtar $i printre sustinatoru vestri, ca a sosit momentul dezvaluirii misterului.

Suspinul lui Karellen era perfect din punct de vedere tehnic, desi parca ii llpsea

convi n gerea.

r: La fel crezi :;;i tu, nu-t asa?

Intrebarea era atit de retorlca incit Stermgren nu se obasi sa raspunda.

- Ma intreb daca tntr-adevar iti dai searna. vorbi el eu sinceritate, cit de dificil,l devine sarcina mea in condltiile acestea?

- N-a~ zice ca 0 tavorizeaza pe a mea, raspunsa Karellen, A:;; dori, ca oamenii sa inceteze sa ma considere un fer de dictator ~i sa-$i aduca aminte ca sintun slrnpit! functionar civil, incercind sa administreze 0 polltlca colonlala ce n-a fast initiata de el. .

Asta, se gindi Stormgren, era 0 definltie destul de angajata. Se tntreba daca era $i adevarata.

- Nu poti, eel putln, sa ne aferi un rnotlv pentru izolarea aceastae Deoarece n-o intelegem, ne irita $i da nastere la nenurnarate zvonuri.

Karellen hohoti cu risul lui ad inc, prea rasunator ca sa fie pe de-a intregul ome-

nesc. -

:_ Ce se mai zvoneste ca sint? Mai este la rnoda teoria eu robotul? Mai bine sa fiu a rnasa de tuburi electronice, deeit eeva asernanator wnuieentiped - ah; da, am vazut caricatura de ieri din Chicago Tribune! Ma gindesc sa solicit ariginalul.

Barbatul lsl umezi buzele. Se gindi ca, in unele momente, Karellen Isi privea sarcinile cu prea rnulta usurinta .

. - Asta e ceva serios, rosti el reprobativ ..

- Dragul meu Rikki, tacu Overlardul, daca mai am cite ceva din puterile mentale de attadata. asta se datoreaza numai taptului ca nu iau rasa urnana in serlos!

Stormgren AlJ reusi sa-si ascunda zirnbetul. '

- Asta nu ma pres aiuta Cind 0 ,sa rna lntorc, trebuie sa-i eanving pe toti ca. desl nu te vei arata, -n-ai nimic de ascuns. Nu va fi usor, Curiozitatea este 0 trasatura

umaria dornlnanta. N-o vei putea infrunta pe vecie. .

- Dintre toate problemele aparute de .Ia sosirea noastra pe Parnlnt, a fast cea mai dificila, recunoscu Karellen. Ne-aJi acordat inerederea voastra in alte probleme - puteti s-o taceti $i acum! . _ - Eu te cred, incuvilnta secretarul general, dar nu $1 Wainwright $i oamenii lui. Ii poti invinui ca lnterpreteaza in mod gre$it refuzul tau de a te arata?

Urrna 0 pauza, AP9i, Starmgren auzi un sunet slab (un scir1iit?) ce putea Ii provocat de rnlscarea trupului Administratorului.

- $titi de ce Wainwright si cei aidoma lui se tern de mine, nu-l asa? lntreba Karellen. Glasul s'au era sumbru acum - 9 arga mareata in altarul unei eatedrale: Oameni ca el vei gasi in tbate religiile lumii. ~i stiu ca nai reprezentarn ratiunea si stiinta sl, oricit de lncrezatori ar fi in canvingerile lor, se tern ca Ie vorn detrona zeii. Nu neaparat prln 10rta deliberata, ci intr-o maniera mai ' subtila, Stiinta poate distruge reHgia, ignorind-o sau destrarnindu-i mtturlte. Din cite stlu eu, nimeni n-a demon.strat vreodata mexlstenta lui Zeus sau Thor, totusi acum mai au doar putin adept! Cei ea Wainwright se tern, -de asemenea, oa noi cunoastern adevarul asupra originii

26

ffinticipatia

SFfR$ITUL COPlLAHIEI .. cre'at~ei lor. Ei. se intreaba·:!de cit timp supraveghem omenirea? L-am vazut pe Mahomed fug.iAd iA Egipt sau pe Moise dindevreilor t~blelelegilor? Cunoastem dare tot ce este fals in eredintele lor?

- $i cuno.a.,te11? sopti Stormgren mal mult pentru sine.

- Asta; Rikki, este teams ce-i .chinuie, desi nlclodata n-o vor recunoaste in mod

desohis .. Crede-rna. nu ne bucura sa distrugem credintele oarnenllor, -dar nu potavea creptate teate religiile lurnii $i ei stiu asta. Mai devreme sau rnai ttrztu, ernul trebute sa ane adevarul, In-sa momenlul acela n-a sosit inca. Referitor la izolarea noastra, .despre care afirmi in mod coreet ca _ ne agravea:za sltuatla, problema depaseste atributlile mele .. Regret in aceeasi masura ca §i voi necesitatea acestui mister, dar exist-a su1ieiente motive. Totusl voi incerca sa obtln de la ... superiorH mel 0 declaratie care sa, va satlsfaca §i ·sa nu mai constituie motive de atac pentru Liga UberHitii. Acum, te mg, sa revenlrn Ia problemele noastre .

•

- Ei? fntreba. nera.bdato~ Van Ryoerg. Ai avut noroc?

-- Nu sttu, tacu Stormgran cbcstt, sl, aruncind dosarele pe birou, se trinti in fotoliu.

Karellen i§i consulta supertorii. cine sau ce orfj ei ... Nu vrea sa prornlts nimic.

- Asculta, rosti brusc Pieter. M-am gindit la ceva. .. Ce rnotiv avem noi sa credern ca inap'?ia lui Ka.r-el.len se mai. 9as9§te .. oiI]9va·? Sa pre:.su~unem _ c~ 10li ave~lorzli, a§a cum I-al botezat, se gasesc aici, In navele- lor, In lurul Pammtull.:lI. Poate ca n-au unde sa se auc8§i ne ascund tucrulasta,

_. E a teorie ingenioasa, zimbi Stormgr-en. Dar este comraztsa de putinul pe care-l

eunbsc, sau cred ca-l cunosc, despreIumea lUI Karellen, /' .

_ Ce anume?

-- Adeseert, se retera la pozitia lui de aici cafiind ceva ternporar, lrnpiediolndu-l s,a,.~i continue adevaratele lui preocuparl, despre care nanutesc ca sint 0 forma de maternatica, 0 data, i-amcltat cementariul lui Acton asupra corusttetputern absolute, Dorearn sa vad Gum reaetloneaza, A rls in stHul lui cavernes :;;i a spus: "Peri col U'j acesta nu rna ptlvsste pe mine. In prlrnu! rind, - cu cit termin mal repede munca aigi, cu aHt rna. pot 1l71toa~ce mai repede inlumea mea, Ia multi ani-lumina departaee. In _al doilea rind, nu posed puteri absolute, Sint doar Administrator". Bineinteles, putea

-rninti. Nu pot firriciodata sigur de asta, ..

-- E nernurtter, nu-l asa?

-- Da, dup·a eriterille noastre, <:le§i vlitorul conttne ceva de carepare sa se teama,

Nu-rni imaginez ce poate f,i, Asta .. i cam tot ee stlu despre el.

-- Nu-i prea clar. Ideea mea. este ca flota lui s-a ratacit in spattu $1 cauta un nou camino Nu dorsste sa atlam cit de putini slat, Poate ca toate celelalte nave sint automate, pustli. Poate reprezinta nurnai 0 tatadalrnpuneteare.

-- Ai eitit pres mult science fiction.' .

Van Ry;berg zimbi timid. _

_ .Invazta spatlala" nu se destasoara asa cum se credea,. nu? Ipoteza mea ar explica de ceo Karellen nu se arata niciodata. Nu vrea sa aflam ca nuexista si iI.fti Overiorzi.

Stormgren clatina amuzat din Gap.

- Ca de obleel, teoria ta e prea irygenioasa ca sa fie si poslbila, Desi putem doar sa.-i banuirn exlstenta, in spatele Admtntstraterutul trebuie sa se gaseasca 0 civilizal1e uluitoare, care cunoasta omu.1 <de multa vreme. Pesemne Karellen in"su!?i ne-a studiat tirnp de secole, la, de exernplu, engleza lui. ..

-- Ai deseoperit dacaexlsta vreun lucru pe care sa nu-l cunoasea? .

-- Oh, da, nu numai unul -- dar amanunte minore. Cred 08 are 0 memorle absolut

perfecta; totusi e:xista unele chestiuni pe care, nu s-a deranjat sa. I.E! in~~\e:. u~ exemplu: engleza este singura limba pe care 0 mtelege complet, desl In ultirnii am a prins destufa flnlandeza ca sa. rna tachineze. $1 sa $Hi de Is rnlrre: finlandeza nu se poate rnvala ~n prip'8. ':Carel len c~teaza capitole intregi din .Kalevala". pe. cind .~u -- reeunose, rusinat _ sttu doar etteva versun. Cum~a$te,.de aS€lmen~a, bioqrafiile tuturor politlcienilor in viata, iar uneori pot identifica reterintele tolosite. Cunostin-

tI1ntiCipalia 2.,

tele lui in domeniul istoriei l;>i stiintel par complete - ~ii cit de multe am invatat pina acum de la el. .. Totusi, luate separat, nu cred ca aptitudinile lui mentale Slot real mente in afara sterei posibttltatllor umane. Cu toate acestea, nlcl un om n-ar putea realiza toate lucrurile de care este el capabil.

- Asta am spus-o ~i eu, Incuvtinta Van Ryberg. Rutem discuta Ja nesfjrsit despre Kareilen, dar, in cele din urrna, vom .ajunge la aceeasl intrebare: De ce draeu' nu se arata? Pine n-o va face, eu voi continua sa teoretlzez, iar Liga Libertatii sa amenil)te ...

Inalta ochii spre tavan.

- intr-o noapte intunecoasa, domnule Administrator, sper ca un reporter va aiun-' ge, cu 0 racheta, pTna· la nava ta ~i va intra pe usa din spate, eu un aparat de 1i1mat.

Ce-bornba ar fi! .'

Karellen nu oaou nici un sernn ca ar Ii ascultat discutla. De atttel, bineinteles, nu asculta niclodata

•

in primul an al sosirit lor, Overlorzii intervenisera asupra vietii oamenilor mai putln decit s-ar fi banuit. Umbra lor se zarea pretutindeni, dar era 0 umbra neutra, De9i putine erau orasele mari -ale Pamintului unce sa nu se poata vedea una din navele argintii stralucind la zenit, dupa scurt limp ele au fast neglijate Tn aceeasi masur.~ precum Soarele, Luna sau norii. Majoritatea -oamenilor erau doar vag constlentl ca nivelul lor de trai, in continua crestere, se datora Overlorzilcr. Gind se gindeau la asta, si 0 taceau tot mai rar, i~i dadeau seama ca navele cele tacute adusesera, pentru prima data in istorie, pacea rnondiata si Ie erau recunoscatori.

Toate acestea erau Insa beneficii putin spectaculoase, acceptate :?i uitate rapto.

Overlorzii ramtneau izolati, ascunzlndu-sl chiput lnairitea oamenilor. Karellen putuse impune respect si adrnlratle, dar nu putea clstiqa nimic ·Tn plus atlt timQ Cit continua cu politica aceea. Era user s,a ai rettnerl faJa de niste olimpieni, care se adresau umanitatii numai prin dexul de la sediul Natiunilor Unite. Dlscutthe dintre Karellen ~j Stormgren nu .erau niciodata dezvatuite. pubticului, lar-uneori Stormgren lnsusi se intreba de ce Administratorul Ie considera necesare. Poate ca simtea nevola contactului cu macar 0 fiin1a umana; peats intelegea ca Stormgren avea nevoie de forma aceea de sprijin personal. Daca aceasta era explicatla, secretarul general 0' aprecia; nu-i pasa ca Ug.a Ubertalii il denumea cu dispret: .cunerul lui Karellen".·

Overlorzii nu discutasera niclodata cu guverne sau state. Preluasera Orqarrlzatia 'Nattunllor Unite asa cum 0 gasisera, dadusera lnstructiunl In vederea instalarii echipamentelor necesare cernunicatillor $i-~i dttuaasera ordlnele prin interrnediul secretarului general. In mai multe rinduri, deJegatul sovietic aratase, pe buna dreptate, ca in acest fel prevederile Cartei nu erau respectate. Se parea ca lui Karellen nu-i pasa de asta.

Era uluitor cite Iapte rele, abuzuri si nebunii puteau f inlaturate de masajele venite din cer. 0 data cu sostrea Overlorzilor, natlunlle atlasera ca nu mat trebuiau sa se tearna unele de celelalte, $1 se banuia - chiar anterior atacului esuat - c,a armele existente pe Parnlnt erau, cu siguranta, neputincioase inaintea unei civlllzatll ce calatorea intre stele. Dintr-o data, piedica majora in calea fericirii omentr!i fusese inlaturata,

Overlorzii pareau inditerenji f,ata de formele diferite de guvemamint, atit timp cit nu erau opresive. sau corupte. Pe Parnint Continuau sa existe democratii, monarhii, dictaturi, comunlsrn $i capitalism. Sltuatla aceasta constituia 0 sursa de mirare pentru multe suflete simple, convinse ca. modul lor de trai era unicul posibil. Allii credeau ca Administratorul astepta momentul prielnic introducerii unui sistern ce ave a sa inlature )oate socletatite existente - si de aceea nu-I preocupau reformele politics minore. Insa aeestea, precum ~i alte speculatll reteritoare la Overlorzi, erau doar simple banuieli. Nimeni nu Ie cunostea motivele ~i nimenl AU stla catre ce viitor pastoreau omenirea.

SFiR{>ITUL COPILARIEI

CAPITOLUL 001

in ultimul timp, Slormgren avea un somn agitat; curios, deoarece, in seurt limp, urma sa paraseasca pentru totdsauna grijile funetlel eale. Timp de pa:truzeei de ani, slujise omenirea, iar altl einei ani pe !>tapinii ei. Putini oameni cunoscusera 0 viata cu atitea arnbltii implinite. Poate ca aeesta era necazul: in anii pensionaril, ortctn ar fi fost ei, nu mai avea alte tetur! elnora 'sa se deeice; De cind murise Martha, iar coaill lsi lntarneiasera proprure lor familii, legaturile lui eu lumea parsau oa se destrarrrasera. Se putea, de asemenea, sa fi inceput sa se identifica cu Overlorzii, detaslndu-se astfel de omenire.

Aceasta avea sa fie 0 alta noapte de nsodlhna, cu ereierul invirtindu-se mereu, precum 0 maslna deregl~ta. Stia ca n-avea nici un rost sa mai incerce sa doarrna, asa incit cobort din pat. Imbraca: halatul sl ie9i in 9.radina de pe terasa apartamentului. Toti subalternii sai aveau locuinte mult mai luxoase, dar apartamentul aeela era sufieient pentru necesitatite lui Stormgren. Atinsese 0 pozitie unde nici avutul personal, mel eeremoniile oficiale nu mai puteau adauqa nirnis.

Noaptea era calda, aproape 'sufocanta, dar ceru! era limpede, iar 0 Luna stratuctto are attrna jos, spre sud-vest. La zece kllornetri oepartare, luminile New York-ului sclipeau pe linia orizontului.

Stormgren i~i plirnba ochii peste orasul adorrnlt, suind apoi inaltimile pe care numai el, dintre toti oamenii in- viata, Ie urease. In eiuda departarii, putea zari inveli9ul navei lui Karellen scinteind sub razele lunii. Se intreba ce tacea Administratorul in momentul acela, deoarece nu credea ca Overlorzii dormeau vreodata.

Sus de tot, un meteor scllpi pe cupola cerului. Dlra turnlnoasa rarnase vizibila putln timp, apoi disparu, taslnd numai stelele. Parea 0 rnetatora brutala: peste 0 suta de ani, Karellen avea sa -continue sa eonduca ornenirea catre un tel cunoscut dear lui, dar numai peste patru luni, un alt om urrna: sa fie secreta .. _ general. Stormgren nu era prea atectat de acest ·Iucru; ceea ce conta era putinul timp rarnas pentru a atla ce se ascundea inapoiaecranelor intunecate.

De abia in ultime!e zileincepuse Sa" adrnita ca taina Overlorzilor 11 obseda. La inceput, increderea sa in Karellen it eliberase de indoieli, dar acum protestele Ligii libertatii incepusera sa-si faca etectu]. Era adevarat: toate lozincile sl vorbaria despre inrobirea omului nu, erau altceva deeit propaganda. Pulini credeau eu adevarat in ele sau doreau 0 reintoarcere in zilele de altadata. Oamenii se obisnuisera cu conducerea otscreta a lui Karellen, totusi erau curiosl sa afle cine-i cirmuia. ~i nu puteau

fi invinuiti pentru asta. . .

De~i cea mai cuprlnaatoare, Liga Liberti\tii nu era decit una dintre organizaliile ce se Tmpotriveau lui Karellen '- si, implicit oameniJor care .cooperau cu Overlorzii. Obiectiile 91 politica acestor gruparl erau extrem de variate: unele imbracau 0 forma religioasa, pe cind. altele exprimau doar sentimentul lnterloritatli. (Se simteau, pe buna dreptate, ctldoma indienUor culti din secolul nouasprezece privinClcolonialismul britanic.) Strainii adusesera Pamintului pace sl prosperitate, dar cine putea ~ti care' avea sa fie pretul? Istoria "nu era incurajatoare; chiar ~i cele mai pasnlce contacte intre rase eu nivelurl culturale foarte diferite dusesera, de multe ori, la dlsoarltta socletatll lnferioare. Preeum indlvizii, natiunile j~i puteau pierde entuziasmul in. tata unei lncercarl carela nu-i puteau face fa18.. Jar clvlllzatla Overlorzllor, invaluita in mister-reprezenta iheercareaeea mal teriblla la care fusese supus vreodata'ornul.

Se auzi un "cHc" stab dinspre telexul din incaperea alaturata, care imprimase rezumatul orar trimis de ~tirile Centrale. Stormgren intra in apartamsnt sl frunzarl hirtiHe. Pe cealalta emisferaa globu!ui, Liga Libertalii inspirase un titlu nu toarte original: .. OMUL ESTE CONDUS DE MON~TRI?", intreba ziarul ~i continua: .. Lulnd cuvlntul astazi in cadrul unui miting la Madras, dr. C.V. Krishnan, pressdlntele sectiunli rasaritene a Ugii Uberlalii, a declarat: ~'ExpUealia comportaril Overlorzilor este foarte simpla. As pectp I tor fizic este alit de strain ~I repulsiv incit ei nu indraznesc sa se

arate ornenirii. II orovoc pe Administrator sa negeaceasta. aflrmatie-". .

Stormgren azvlril dezgustat hirtiile. Chiar daca acuzatiile erau reale, ce tmportanta avea? lpoteza era veche, lnsa nu-I deranjase niciodata. Nu credea inexisten1a unel forme biologice, oriclt de stranii. care sa nu poata f acceptata eu timpul, .ba poate

'"

ffinticipatia

chiaro sa fie conslderata trurnoasa, lmportanta era mintea, nu trupul. Daca-I putea conv_.rnge pe Kare!le~ .de asta, _poate ~a Overlorzil ~i-a! !~ modifieat politica, Cu sigur~nla nu puteau_ 1f. mCI pe jurnatats atlt de hidosl pe Cit II aratau desenele si carlcatunle ce umplusera zlareta la scurt timp dupa sosirea lor!

To~u~i .era n~rab~at~r. sa vada cum. aveau sa .se. termine lucr.uril'e. RecunQ~tea cu s.l.nc~ntat~ ca,_ princlplal, era ~ chestlune d.e c~r~ozltate umaria II stla pe Karellen ~a fll~ta_ rationala, dar n-avea sa fIe rnultumlt pma cind n-avea sa descopere care II era Infatl~area.

•

•

in dtmlneata urmatoare, cine Stormgren nu aparu la oral obisrruita, Pieter Van Ryberg fu surprins si putln ingrijorat. Desi seeretarul general obisnuia sa lntreprmda mai multe vizite de lucru inainte de a ajunge la sediu, anunta de obieei secretariatul, In dimineata respectlva, inrautatind !;Ii mai mult lucrurile, sosisera 0 rnultirne de mesaje extrem de urgente, adresate lui Stormgren. Van Ryberg tetetona la ~ase, sapte mlntstere, ineerclnd sa-I gaseasca, apoi renunta dezgustat.

Pe la arnlaza, incepu sa se alarmeze l?i trimise ,0 masina la locumta lui Stormgren.

Peste zece minute, tresari, auzind tipatul unei sirene; 0 masina de politie eparu dinspre soseaua Roosevelt. Pesemne ca aqentllle de stiri aveau prieteni in rnasina respsctlva. deoarece, pe cind Van Ryberg 0 privea apropiindu-se, radiourile anuntau lumii Intregi ca el nu mai era adjunct, ci secretar general al Natiunilor Unite .

Daca ar 1i avut mai putine griH, Van Ryberg soar fi amuzat studiind reactia preset 1ata de disPliritia lui ,Stdrmgren. In ultima luna, ziarele din Tntreaga lume se lmparttsera in doua grupuri, bine definite. Pe de 0 parte, presa occidentala aproba planurile lui Karellen de a-I face pe toti oamenii cetateni ai lumii. Pe de alta parte, statele orientale erau ranite in mindria lor. nation ale. Unele dinlre 'ele tusesera independente mai mult de 0 generalie, iar acum se sirnteau frustrate de toa:te realizarlle obtinute. Overlorzii erau crltlcati- in mod unanim ~i energic; dupa 0 perioada ioitiala de prudenta extrema, presa descoperise ea putea 1i dura cu Karellen, tara sa patsasca nlmic. Acum excela in atacuri vlotente,

Cele mai multe atacurt, cesl verbale, nu reprezentau opinia maselor mari de oamenl.

De-a lungul frontierelor, care in curlnd urmau sa fie dasflintate pentru totdeauna, paza tusese cubtata, dar soldatil se priveau cu 0 prietenie inca nerostlta, Politicienii ~i generalii puteau tuna sl fulgera, jnsa milioanele tacute !;Ii rabdatoare simteau ca un capitol lung 9i singeros al istoriei avea sa se incheie nu peste rnulta vreme.

lar acum disparuse Stormgren, nimeni nu stla unde ... Tumultul lnceta brusc; lumea Il?i dadu seama ca pierduse singurul om prin care Overlorzii, .din motive necunoscute, ·se adresasera Pamintului. Mutenia ii cuprinse pe zlaristi si reporteri: in tacerea lasata .se auzea doar glasul Ligii Libertalii, proclamlndu-sl ingrijorata neamestecul.

•

~o

El1nticipa!ia

Cind Stormgren se trezi, era bezna. Pentru eiteva clipe, fu prea somnoros ca sa remarce ciudatenia faptului. Dupa aceea, se rldiea ~i se intinse catre intrerupatorut

de tinga pat. •

Pe intuneric, mina lui lntilni un perete rece din ptatra Incremeni, cu mintea ~i trupul paratizate de surprlza, Apoi, nestlind ce sa creada, ingenunche pe pat 9i incepu sa exploreze peretele neounoscutcu v.irful degetelor ..

. De abia lncepuse, cind se auzi un "clic" ~1 0 flsle din bezna otsparu. Zari 0 sllueta, pe un fundal slab luminat, dupa aceea U9a se lncnise ta loc, lasindu-I iara9i in intuneric. Totul se petrecuse alit de repede incit nu izbutise sa vada nimie din camera in care se a1la.

_ Peste 0 clipa, fu orbit de lumina puternlca a unei lanterne. Raza Ii poposi pe chip, 'II. fixii un moment, apoi coborT, luminind patul,care nu era declt 0 sattea simota, asezata pe clteva scindwri.

SFiR$ITUL COPlLARIEI Din bezna s.e auzi un glas moale, vorbind 0 engleza perfects, dar cu un accent pe care nu-l putea identiftca,

Ah, domnule secretar, ma bucur sa vad cil v-ati trezit. Sper ca va simliti bine ... Ceva din ultima propozltle ii atrase atentia lui Stormgren, !?l intrebarHe Ii murira pe buze .. Privi in lntunesicsl iAtreba calm:

- Git timp am fost lnconstient?

- CI!eva zile, cnicotl interlocutorul sau, Ni s-a promis ca nu vor apareaetects

secundare. lmi pare bine sa vad os asa este. .

AUt pentru a ci~tiga timp, ert !ill pentru a-!ili testa reactllle. Stormgren cobort picioarele peste marginea patului. Era lmbracat in pijama,. insa aceasta era .mototQlits !ili parea foarte murdara.. Gind se rntsca, slrntl 0 ameteala usoara - nu neplscuta, dar sl:Jficienta pentru a se convlnge ca, intr-adevar. fusese drogat.

Se lntoarse catre raza lanternei.

- Unde ma aflu? rosti tales. Wainwright $1:ie?

- Ei, nu te enerva, i se raspunse din Intuneric. Deocamdata, n-o sa discutarn

despre toate astea. Gr.ed ca tl-e destut de foame. lmbraca-tesi sa mergem la masa .

~ata lumtnoasa traverse lncapsrea sl, pentru prima data, Stormgren i!ill dadu seam a d!3 dimensiunlle acesteia. - Qe fapt, nu era tocmai 0 lncapere; peretll pareau din stinca ![Joala, taiata gro$olan. tntelese ca se gasea sub pamint, posibil la mare adincime. lar daca fusese inconstlent citeva zile, se putea afla oriunde pe glob. ~

Lanterna lumina un maldar oenarne asezate pe 0 valiza.

- Astea ar trebui sa-ti ajunga, vorbi glasul. Lenjeria constituie 0 problema aici, de aceea ti-am luat vreo doua costume $1 niste camasi, .

- Frumos din partea voastra, replica Stormgren.

- Ne pare rau de absenta mobilierului si a luminii eleetrice. Din anumite con-

siderente, loeul acesta este adecvat, dar lipsesc unele eonforturi. t

- Adecvat pentruce? intreba Stormgren, trnbraclnd 0 carnasa, Atingerea tesaturii familiare ii dadu 0 sensatle de slquranta. '

- Doar.; adecvat, raspunsa necunos·cutul. Apropo, deoareee vom petrece destul timp lmpreuna, imi poti spune Joe.

-_-- In ciuda nalionalitiitii, remarca secretarul... estf po lonez , nu-l asa? Gred ca tl-as putea pronunta numele adevarat, N-ar 'fi mai dlficil decit majoritatea numelor

finlandeze. '.

Urma 0 pauza si raza de lumina trernura putin.

- Ar fi trebult sa rna astept la a908 ceva, fiicu Joe cu resemnare. Probabil c-ai mai avut de a tace cu ch_estii de astea .. :

- E un talent util unui om cu tunctia mea. Gred c-ai fast crescut in Statele

Unite, dar n-al parasit Polonia pine cind .. : _.

- Ajunge, II opri Joe term .. Se pare c-al terminat cu lrnbracatul ... mutturnescl

Usa se deschise !1i, indreptindu-se lntr-acolo. Stormgren se slrnti incintat de mica lui victorie. Gind Joe pas! lateral, Iaslndu-l sa treaca, se lntreba dacii era inar-

mat. Mai rnult ca sigur; oricum, avea tovarasi prin apropiere. .

Coridorul era slab Iuminat, cu larnpl ae gaz dispuse din loc In loc !?i, pentru prima data. Stormgren il putu distinge pe Joe. Era un barbat In [ur de cincizeci de ani, avind probabil peste 0 suta de kilograme. Totul parea imens la e.l, inceplnd cu hainele militate. care puteau prevent de la cel putln !?ase forte armate, !1i pina la inelul eu sigiliu de pe mina stinga. Un indi·vid cu dimensiunile lui n-avea pesemne nevole de arrna, "Nu va fi dificil de dat in urmartre", 190i spuse Stormgren, "daea. yoi scapa deaicL" Totu$i n descurala putin taptul ca $i Joe era probabil perfect COAstient de acest lucru.

(( 'ontinuar« in numdrul viitor) traducere de Mihal Dan Pavelescu

ORIZONTA~:

1) Parintele literaturii ~tiinlifico~tantastice. scriitor francez (182&1905) a carul opera ( .. De la Pamin!

la Luna". ,,20000 de leghe sub mari". "Ocolul Pamintului in 80 de zile" etc.) a rarnas 0 permanenta sugeslie a perlectibiHUilii. capabila sa insufl!3 tnersderea in infinitele fGrle creatoare ale omului (Jules) - Celebru scriitor englez (1866-1946). autor al unor romane deanticipatie cultivind hiperbola.:;ii grotescul ("Ma~ina tlmpului" ... Primii oameni in Lu.na" s.a.: H.G.). 2) ...... invizibil'', celebru roman de H.G. Wells (neart.) - " ... doctorul Moreau". alt roman de H:G. Wells. in care un celebru chirurg. tr-aind lntr-un coil Indepartat al lumlt, creeaza la animale calilali n.oi, care Ie aprople de oameni. 3)

" ... Titani!;:ul!". roman in care cnce Cussler i~i imagineaza cii transatlanticul ce s-a scufundat in prima sa cursa, in urma ciocnirii eu un aisberg. ra 14 aprtlle 1912. transporta un secret byzanium, un metal rar ~i extrem de pretios, pentru a ciirui recuperare un grup de temerarl i~i eropun sl reusesc,

ta capiitul unor aventuri paslonante, sa aduca vasut

la suprafala - Facecn. dot. 4) Abre'liere medicala - Crainici la G stalle de radio sau de televiziune. . ·5) Cuvint care intra in alcatuirea a numeroase denumiri geogr-afice turcesf - Loealitate il'l Italia. 6) Traian Stanescu - ..... lnecate... roman de- Felix Adsrca, a carui actiune se desf.ii~oara in cadrul rnirific al Bucure~tiului... anului 5000 (sg.;neart.) - o halta In centru! 7) curoase la carlile de joe - "Un roman in ... ". primul roman de anttctpane stlintifjco~fantastiea di 1'1 literatura ncastra seris in 1914 de H. Stahl. 8} Aoman in care Ray Bradbury ne infati~eaza 0 casa in intregime mscanlzata, de 0 inspaimintiitoare "precizh~ clinlea", in care doua personaje din .Jurnea veche" apar din ce ince mai spafoiate de acest unlvers pe care ei in~i~i t-au doril, dar. de care acum lncearca sa scape ..:::___ Vis!a. 9) Dlnsa - Acela (pop.) - Yvonne -Stahl. 10) Lin"x - Personaj feminin din .. Planeta cubica" a lui Ion Ne- .. gulescu. 11) Insuladecorali - La~. 12) scrutor american, ceJ mai de seama reprez.entant de azi al literaturii de anticipalie. al carut "Univers in prabusire" esta 0" captivanta prezentare a faze!or succssive de cempnlmare a materiel, a car.ei fortii de gravitalre. irezlsttbila, aneantizeaza erlce (Isaac)

Sali de conferinle. cursuri etc. 13) ManipulaTe Cafea SGlubila.

VERTICAL:

1) "Pamintul a .. .", schlta a carei actlune a fQst plasata de Victor Eftimiu in planeta Marte - ,Jaratic - Antemeridian. 2) Poet care ,.a prins ~i cuprins Efernitatea in cuvlnte" (1850-1889) e , izbutind sa surprlnda cu sensibilitate idees distantelcr astronomice ( .. La steaua"). avind, in .. luceafarul". uimitoarea intuilie a r~laliei spaliu-timp ( ..... $i cal de mil de ani treceau/ln tot atitea clipe") - .. Plorenta Romaniei". 3) Violonist in trupa enigmatieului Cop-

pelius din romanul" .. Balet mecanic" (la31) de Cezar Petrescu, in -care se face atuzie la ma~inile €j. bernetice. care au inceput sa fie prolectete abia in 1936 - liarisl roman (1875-1918). peputanzator al ~tiinlelor. autorul romanului S.F. ..0 tragedie cereasca" (vtcter). 4) Litera din vechiul allabet gre-cese - Istorie roman de reputalie mondiala (1871-1940), care a apreeiat drept excepliO'nahi cartea lui H. Stahl "Un roman. in buna" (Nicolae) - Cel mai lnalt virf din masivlIl. Bucegi (2 5Q5 mI. 5) Localifate in Ungaria -' Atribulie - Fapturile

- plapinde, neadaptate.pentru viala. din. rornanul "Ma~ina timpului" de H.G. Wells. 6) Se purt~ pe Gap - Ora~. in NOrvegia - Vasile Ausu. 7) Ora~ in A.P. Chineza - Pele~! - Scrlitcr polonez de repulat,e. mondiala, din acarui crsatte S.F. a fost tradus in romanests celebrul "Solaris'" (Stal'lislav.:). 8) .. Insula cu ... ", roman in care imagin-atia I.ui Jules Veme a creat un· grandios aparat rnarltim, rames printre putinele idei din opera sa nerealizate pina ·astazi Muza astronomiei (mit.) 9) Nota diapazonului - " ... zeilor", inca un roman din creatia lui H.G. Wells - Aiu in India. 10) Scriitor american (1850-1898). autorul r.omanului ..in anul 2000". in caredescrle viala sl impresiile unui personaj care. dupa un somn indelungal. se trezsstejn anul 2000 in orasul Boston, uimit de schlmbarlle interveriite - Dinsele. 11) ..... anulu.i 3000", povestire S.F. de Demetrio G. 1£1- neseu (sg.: neart.) - Marele astronom venusian din romanul ,,0 tragedie cereasca" de ViGtor Aneslin. ,. .~../.. L../. ~. _ Dicti9-nar: ~1!., ~I, E,RU, ,bUr. ENeS. ELIl:II,AAt..

W)<lTI. A_SWN: ~ /' /"..r

. ADAM STQICA

• MAl 1990