| { ANCA MUNTEANU Coperta : CAMELIA CRISANY MATE! PSIHOLOGIA COPILULUI SI AADOLESCENTULUI Editie revizuita si adaugita | =CATEVA PRECIZARI Developand cronologic atractia mea tata de psihologia copiulul si a atolescentulus, doresc $4 mentionez c& ea mina tost snoculaté, inca dia tenpul Studentiel, prin cursul predat de un minunat dascal si om, doamna prot univ dr.doe Stela Teodorescu, de la Universitatea .AZ/.Cuza"din lasl, Ma apo, preacupatlio pe aceastd tema @ doamnei prot.univ.cr.doc. Ursula Schiopu, de la Universitatea cin tatea sa incontundabila mi-a turnizat deopotriva un Desigur, experienta mea materna si-a avut rostul el, cdc) astfel am realizat Gat sete de mare prépastia dintre teore si practica in probiema cunoasteri si educa unut copil, sau altfel spus, c& in acest domenu rémanem mereu nisie scolar, Talectoria serpuitoare a profesiunii mele m-a adus, intr-o 21, pe malul aceste' discipline. $1 poate c& abia atunci, printre studeti si pentru student) am redescoperit cu adevarat copitul, cum numai matuntatea til poate dezvaiur ‘Am evocat acest peniplu emotional, pentru a demonstra cat de amplu se Gonsteleazé paleta gratitudinilor mele. Dar nu este tolul, deoarece pentru ‘ranstormarea une) iubin intr-un provect $1 apoi tale editoriala a tost nevole de cativa suporten de naderde In acest context, adresez multumm speciale colaboratoare! mele, prep.unv Delia Ciotéu, de la Universitatea de Vest din Timisoara, pentru zilele lung alo unes wen Torde pe care mi le-a davuit, cu pilduitoare rabdare 31 delicata atectune. in ronal culegeri textului suplimentar, aterent actualei versiun, precum 1 in scopul tehnoredactarii pimare a luerarii pe ansamblu, Nutresc ganduri de recunostinla prietenai mele, pictoriia Camelia Crisan- Matet deoarece @ acceptat, pontrua doua card, s& innobiezo prin subliltercs jalentulut ei, coperta une! cari semnate de mine Pentru tructuoasa 31 deja recidivista noastra colaborare, doresc sa Rinnolesc sentimentele mele de gratitudine conducerii edituri, doamner cirector Augusta Anca, precum si domnului coneslier editorial, Adrian Dinu Rachiora Calde muttumin domnisoare: Rodica Nicolae pentru priceperea 1 ludinea cu care mi-a cizelat, pentru tipar, torma finald a cart de tata Sunt recunoscatoare si domnulur Emanuel Pitut, precum i echipel sale do tipografi de ia , Vatran Atlanz’ Multumesc s1 tuturer celor, nenumiti aici si care s-au abatut adeseon din drum lor, pentru a-mi fi alétun so AM. IDENTITATEA PSIHOLOGIEI COPILULUI SIA ADOLESCENTULUI (Problematica, legile domentului si caracterut interdisciplinar de fiintare) A. SCHITA PRELIMINARA ul ‘A Acum cand omenirea goneste spre coliziune cu mileni I, aga cum remarca A, Toffler (1995), tone lee eae a 1 oun ele e1 surse: violenta, averea $I 7 Iroworabile restructuran. Astfel, violenta se converteste Weptat ‘a devine cunoastere fi a ee Sear aire nseoahier ee pena are fugara nanosecund ‘1 té, deoarece ea .2 deveni joasterea creste in prestant finala a afacerior. substiutu fnar (A Toler, 1988, ° 2). ae Dat find aceasta conjunctura (c rospectiv realizat de UNESCO $i facut public car Congest International de Psihologie, desfagurat in 1990 (8 hepa) sihologia so va plasa, la inceputul mileniulul vitor. in tops btiintelor vremii, alatun de genetica moleculara $i microelect oe , ihol 5 tituie astazi ca 0 A Psihologia varstelor se inst a A i atu) de psihologia gene entala a psihologiel, al potologa diferentiala, cea socials! cea patologie’. Apartia ©. casi Prcelorlaite denvati, atesta procesul de maturzare §\ expa r psihologice. stint cadrul psihologiei varstelor, ciclul de ona si dezvoltare (cu cele tre secvente majore: copilaria pubertatea A adolescenta), ocupa un loc privilegiat, dat find pordecisiva in instrumentarea destinului uman. Ca urmare, psihologia copilului $i a adolescentului polarizeaza un interes mereu mai viu, atat din partea specialistilor, cat s1 a publiculut larg tn acest timp al marilor sinteze si replieri de forte, pe care Ellen Kay (inca In anul 1900) il denumea, cu emotie 1 speranta, ca un secol al copilului, Nici autoritatile institutionalizate ale veacului n-au ramas insensibile la aceste imperative. Fara a detalia, cdteva exemple vor fi sugestive. Incé in anul 1948, prin Declaratia Universalé a Drepturilor Omulut a fost stipulat pentru orice fiinté umana dreptul fundamental la educatie, Ulterior, in luna noiembrie din anul 1959, Adunarea General a ONU a ratificat Declaratia Drepturilor Copilulul, care recunoaste oficial specifictatea copilaiel, postuland dreptun pe masura (la snatale, securitate, invatamant si educatie, Protectie impotriva drogurilor etc.). Romania a aderat si ea la acest document, incepand cu anul 1990. Fara indoiala, orice societate civilizata si-a protejat copii femeile $i batranii, iar progresul comunitatii umane nu poate fi conceput fara cultul valorilor, ceea ce presupune respectul fata de elite, dar si fata de ce: care pasager traverseaza penoade de fraglizare (gravidie. matemitate, menopauzé, andropauza etc.), Precum si fata de vitregiti destinulu,, respectiv fata de handicapati Referitor la acestia din urma, UNESCO, in cooperare si din inttiativa guvernului spaniol a organizat la Salamanca (Spania), in tunle 1994, 0 conferint& mondial care a reunit reprezentanti din 92 de tan si. 25 de organizatii internationale. Animata de. nobilul mperativ al scolilor pentru toli” aceasta reuniune a adoptat Declaratia de la Salamanca ce jaloneaza principiile, politica 51 Practica educational a copilului cu probleme speciale, In ultimi ani, alaturi de constanta deschidere fata de copil, a aparut © preocupare mai activa faté de varsta adultd si de Senectute, cea ce evoca efortul societaitii actuale de a fructifica toate energiile sale $1 de a trata cu deferenta orice finta uman, indiferent care este varsta e1 10 Se reafima astiel vebiltatea Well formulate de, © Jung carela cea de a doua parte yale cach ‘acum, pe fondul estomparii tuturor eindenteler feelers varstelor anterioare $1 al ae aniaigianel ales intra in scend proce: . e persed aeole metamorfoze intenioare pe care indi tebe 88 pias pe drumul contorsionat al rea 7 aa oe cae il ‘a inta ul ‘A Copilul roprozinté acea fiinté uman az ontogeneza de la vareta pronatald g! pand in pubertate, adica ni la 10-11 ani, Aga cum mentiona H Piéron (1959), in monentul Paster el nu este decat ,un candidat la umanitate™, adic 2 potentialitate care va urca treptele umanizari numai sub actiun 4 a factorilor educativi. , serare incontestabil, varsta copilariel este incomparabil mai lunga la om decat la orice alta specie, Chiar dae ial copie a extrem de vulnerabila $1 inapta de a t opr gi iara aportul adultulut, el posedao remarcabia slestate iva, M.Debesse (1977, p. 124) avea 2 Sd spunea ‘a educa inseamné a inaita, a Inéita copilul pana la stare ee Varsta copilériel are viata, culoarea $i contururite et A ontogenetica. lata de ce, diferite de oricare etapa onl ° Gnentarea teleromoristé (din Ib. greaca, teleios - incheat, more = forma), cae interpreta psiiculcoplului dupa. tiparele oferte de cel adult, constituie o waune perimatd 3 desuets Atel, teona M mult vehiculata in secolul . cai un adult in miniatura, Aceasta conceptie @ fost soulberata detonant de catre J.) Rousseau prin celebrul séu roman bee Despre educatie(aparut in anul 1762, ed. romaneascd din 1873), la invitatia_marelu pedagog fancez, formulaté fn aceasté carte: incepeti deci prin a studia mai bine pe elevii vostri caci, desigt ina ‘cunoasteti deloc’, a ramas de o actualitate tulburatoare, in p celor trei secole care s-au asternut de la formularea e1 ”au sete indotat, cunoastorea autentica a copilului nu se e ura, afectiune si speranta. lata ti a Poder a Pe ero care acopera lacul de veu'al Mer . P.15), renumitul pedagog italia doar un nemurtor testament, dar si un imeputzabilmpersre eM Eu ji rog pe co} J pili dragi care pot tolul, 64 Se uneasca cu mine spre '@ a constru pa ir oament $i in lume’ Seelte 28 Precizand obie it i acoeccana oe tt pang dimensiuni: particularttatile de var. asemanarrle si deosebu adolescentii aceleiasi varst legile psihogenezer giei copilutui gi cesta implied “mai multe a $i individuale, mai precis, le psihologice existente intre copii si te, preoum $1 factorii dezvoltari psihice s1 B. EXCURS ISTORIC A Premisele psiholo i a giei copilului ierd ler te nies See ate Caci ea are voare stravechi ce trebuie le st. ex adolescent, incepand cu zori umanitati °S8° 9° copit_ ® Comenius, Rouss: c . eau, Pestalozzi si Fré rezonanta ale clasiciemulu pedagogic, au fortifeat tong, a germinat psihologia copilulu, er - aul 5G pettecut la finele secolului al Xix-lea si inceputul Sereteeee lee: IR consonants cu efervescenta generata de xperimentale si, respe: statsicinpaihologie, Ponte exponent ede marcé alarm pentru eenlinnet {1857 1911), care fondeazd .Socetatea libers (1909) oe coptlulu (1908) si scre lucrarea Ider no1 despre copi , fe unde lanseaza renumitul test mental realizat de el n cola borare cu Th. Simion: ,Scara meinoa a inteligente $i adolescentului se nume de ortilizat terenul pe care ca ramura distinct a psihologiei 12 BH. Wallon (1879 - 1962), care initiaza revista ,Copilaria” (1948) s1 este autorul unor lucrari de referinté tn domentu: Copilul turbulent. (1925), Onginile caracterului la copil (1934); Evolutia psihologica a copilulu: (1941); De la act la gandire (1942), Onginile gAndiri la copil (1948) etc. # Este fondatorul unui laborator de psihologie a copilului # Dupa opinia sa, pe ruta ontogenetica survin o serie de verize’, ce restructureaz& periodic personalitatea individulu.. Spre deosebire de Piaget, care este preocupat de geneza logicii, Wallon igi focalizeaza atentia asupra genezel fiintei umane, fenomen ce rezult din relatiile pe care acesta \e stabileste de timpunu cu semenii sai. Acordand prioritate afectivitati, el semnaleaz’ rolul structurant pe care Tl joaca aceasta in existenta copilulut in descendenta filosofiei iui Bergson, psihologul francez introduce conceptul de durata concreta, ce semnifica ansamblul transformarilor cantitative si calitative, pe care omul le traverseaza brusc sau lent datorita raporturiior ce le stabileste cu ambianta Desi a desfagurat o impresionanta activitate de laborator, Wallon nu a idolatrizat nictodata virtutile experimentului in cercetarea psihologica, ramanand preponderent un observator prin vocatie: HL J. Piaget (1896-1980) este creatorul unui curent cu ample reverberatii in epoca si anume, epistemologia genetica, disciplina care studiaza problemele de gnoseologie, prin abordarea experimental a modulu: cum se formeaza structurile operatorii, pe traseul evolutiei ontogenetice a gandirii copilulut. @ Opera piagetiana cuprinde peste 60 de carti si monografii, cele mai elocvente, din perspectiva disciplinei care ne intereseazd in contextul de fata, sunt urmatoarele: Limbaju! $1 gandirea la copil (1923); Reprezentarea lumii la copil (1926); Nasterea inteligenter (1936); Psihologra inteligenter_ (1947), Introducere in epistemologia geneticé (1950), Judecata moralé la 3Sopil (1987); Psihologra copilulu (1986, in colaborare cu B. Inhelder) ete. Conform opiniei sale, inteligenta si gandirea reprezinta © suita de operatii ce iau nastere prin interiorizarea unor actiuni. Pana la varsta de 18-16/17 ani, in evolutia mental a individulur se succed mai multe, stadii, care culmineaza cu gandirea operatorie formala, ce semnifica momentul superior de echiliprare dintre obiect si subiect. Idea forta care i-a fertilizat intreaga sa opera si care sa conturat Inca intr-un articol scris la varsta de 15 ani (si dedicat adaptarii molustelor alpine la altitudine) se refera la modul cum un organism reuseste sa supravietuiasca $1 eventual s4 evolueze, tn Pofida provocarilor ostile ale mediulu!. Conotatille filosofice ale aceste! probleme |-a indemnat ca, in repetate randun, sA conteste, atat blazonul de psihotog, cat 1 acela de psihiog al copilarie1 Afirmandu-si deschis identitatea de epistemolog, el igi va focaliza atentia asupra genezei functiilor de cunoastere. Ca urmare, studiul copilulu: nu va fi un scop in sine, ci numa un mijloc Pentru a afla cum evolueaza inteligenta acestuia, de la formele e| fudimentare pana ajunge la stadiul gandini logice, adica la etapa cea mai inalté a pocesulu: de adaptare Rolul periferic ocupat de afectivitate in gestionarea operei sale se datoreste faptului ca aceasta ,nu creeaza nimic intelectual’. ©1 are peniru inteligent doar o functie strict energetica, aga cum ofunctionarea unu automobil depinde de benzina care actioneaza asupra motoruluy, dar nu modifica structura masini" (apud. R. Zazzo, 1983, p. 292). @ in pofida faptului c& preocupairile piagetiene s-au focalizat precumpéanitor asupra functiilor care in aparenta distoneaza flagrant cu prioritatile psihanalizei, marele savant elvetian @ manifestat o constanta deschidere fat& de acest curent major al veacului nostru. Concret, el este cea dintai somitate care prezinta in Franta 0 expunere nemedicalé pe teme de psihanalizé (1919), urmate 1 de alte interventii similare in cadril unor congrese 4 sc alc rturile sale cu psihanaliza nu se opres eae cum 0 atest numeroase personaiist sini Pia et a intretinut pe toata durata vietii sale un dialog i ce fertl cu discursul psihanalitic, aspirand chiar spre, o autenticd sinteza cand ,psihologia functiilor cognitive ff iilieraanit intr-o 1 la care Ie va ameliora . ctiona intr-o teone general taecmnarss una pe alta” (apud, R. Zazzo, 1983, p. 297). Sonia lf Printre reprezentantii de frunte ai ea Panty é ‘reur - ara si Ed. Claparéde, W. Stern, S. iF T° carmichael, A. Berge. M. Debesse, sotil Za2z0, J. Chateau, G Berger, P.Osterrieth, A.Freud, sofi Bilchlor, R Spitz, M. Kien, ; "W. Bi D. V. Winnicott, E. . B. F. Dolto, W. Bion, J. Bowlby, D. ison, iev, Luria, Galperin, Mencins! Bettelheim, Vigotski, Leontiev, 6 Meee ocaa kena in Romania, problemele copilariel si a = ficiat de slujitori fideli gi Hrceriond anaes acionreed u-Teiugan, U. Schiopy, A T. cima ceauea, E. Verza, S. Teodorescu, P. sibeaaetars Nevoant St Zisulescu, A. Tucicov-Bogdan, |. Radu, |. Holban, - Neculau. M. Zlate, N. Mitrofan, P. Golu, M. Golu, T. Rudica, ; Pru L. lacob, A. Gugiuman, A. Stoica, M. Caluschi, |. Dragan, . Vintilescu, ig his 5.2 i u, P. Velciov, M. Jigau, E. Bonct ae fe vn un opinia tui J. Piaget (1972), formulas In Were Inoitor pe care s~ le si pedagogie, versantul inoi g paneea Spill, din anul 1935 incoace, este dominata de /e prioritare: ae Sane inteligentei $i asimilarea activa a cunostintelor; + rolul experientei in formarea notiunii; + optimizarea mecanismelor de transferare a experiente! sociale $1 lingvistice de la adult la cop 15C. LEGILE PSIHOLOGIEI COPILULUI SIALE ADOLESCENTULUI Ca in once stiinté socio-umana gi in acest domeniu problematica legilor aferente poate fi abordatajdin mai multe unghiun de vedere. A Mai intai de toate, se poate opera distinctia dintre legi de Stare (statistice) gi legi de desfasurare (dinamice). * Prima categorie, coa a legilor de stare, caracterizeazs ansamblul fenomenelor de acelasi fel si surprind trasaturile umn pices sihic la un moment dat (proces in plina devenire), precum s1 existenta simultana a unor insusini psihice. # Cat priveste legile trasaturile psihice ce se con: altele nol. Ele arata, de pllda, cum experiente initial nesemnificative, prin acumulani cantitative genereazé modifica calitative, Astfel, ry Cop de 3 ani daca se Joacé doar de cateva on impreuna cu alti copi, Ti Inregistreaza initial nici o modificare comportamentala. Dupa un fumar de ani ins, survin achwzitii notabile cum sunt: sociabiltatea Sori de colaborare, fantezia ete. .Printre legile de destasurare mentionam: legea cele! mat mani tentatii, legea incercarilor si erorilor in rezolvarea problemelor ete. A Dintr-o alt perspectiva, mentionam c& psihologia Copr-lului si adolescentului nu se poate sustrage nici de eib Incidenta unor fegi ale psihismului in general Concret, este vorba de urmatoarele: * legea generala a dezvoltarii culturale, cotata de P yanet' ca fundamentala in psiologie $1 care demonsireazé ca orice functie inainte de a finta in plan intern (intrapsihic) a existat in plan extern {interpsihic, social). De pilda, limbajul constituie. mar in , un mod de comunicare cu cei din jur apoi, de desfasurare, acestea determina 'serva prin confruntarea lor dialectica cu inte in 16 ipostaza de limba) intern, devine suport pentru andre: oe . Tegea diferentiori si integrarii proceselor psihice se fefera la aceea ca, initial once fenomen psihologie functioneaza global, nediferentiat, dupa care, treptal ; se specializeaza, subordonandu-se _imperativelor centrale ale psihismului + legea constientizarii postuleazd un mare adevar s) anume a, numai prin confruntarea cu o prob! lems, un ul la constientizarea core: conflict sau egec se ajunge faptului sau a relatie! respective. De geompl, con ant cu un care deseneaza pe pam if emo iat), va realiza ca moale (ce se va rupe ime te a a in instrument care suficient s& foloseascd u i reproduca forma cretonului, ci conteaza si duritatea \ legea generalé a alternante aotivitagil a # * pail ai a de HM Fay (1940). ar sihice, pusa in evidenta de Intensificarea cresteri fizice se acompaniaza de o ers. diminuare a cele! psihice gt nv A Abordarea legilor ce regizeaza domeniul seo ne ele ontogenetice face si in functie de etap a e facings indwidul, De pda, varsia prescolara este guvernata d 4 man tentat of ie Sintne exista s1 leg! ce caracterizeaza diferite process ihiee. Pentru localizerea idei, mention’ eateva exemple pentru 7 at — legea pragurilor absolute $1 diferentiale, pentru ee i legea constante! perceptive; pentru memorie — legea uitar Ebbinghaus ete. 7D. LEGATURA PSIHOLOGIEI COPILULUI $A ADOLESCENTULUI CU ALTE STIINTE 4 Functionarea interdisciplinaré a oricare! stiinte constituie astzi 0 cerintaé elementara de supravietuire $1 progres. Dat fiind amplitudinea 1 complexitatea obiectivelor pe care trebuie s& le rezolve psihologia copilului si a adolescentului, aceasta angajeaza raporturi de cooperare si sustinere bilateralé cu o serie de ramuri si discipline conexe. A Ca urmare, ea intretine legaturi stranse cu stiinta. mama (psihologia general) a caret satelit este, dar si cu alte discipline derivate, mai mult sau mai putin liniar, din aceeasi matcd: psihopatologia, defectologia, zoopsihologia si pedagogia. Avand in vedere unitatea dintre dimensiunea somatica si cea psihicd, domeniul la care ne referim, stabileste raporturi reciproc avantajoase $1 cu o serie de stiinte biologice g1 medicale cum sunt pediatria, igiena infantila $1 puericultura etc Intrucat nu poate evita o sere de inferente cu caracter general, psihologia copilulu! si adolescentului angajeaza colaborari fructuoase $1 cu filosofia, etica, estetica, logica, sociologia etc. 4 Asa cum spunea Goethe, copilul reprezinta. .dimneata minunaté a omenuril’, adic acel tezaur inepuizabil care poarté cu sine toate fagzduintele posibile. lata pentru ce, psihologia copilului sia adolescentului are o importanta particulara in peisajul atat de zbuciumat al epocii contemporane. Ea constituie un instrument Indispensabil in recuzita educativa a adultulu! pe drumul anevoios, dar atét de nobil si pasionant, care duce catre emanciparea definitiva a copilutui Aceasta alchimie inegalabila ca profunzime si subtilitate, ce caracterizeaza schimbul de stafeta dintre generatii a inspirat felurite reflexii, pline de consistenta si culoare, Astfel, marele ganditor arab K.Gibran (1985) compara parntii cu un arc de la care copiii sunt trimigi departe, .ca niste sageti vir 18 La randul sau, strélucitul nostru filosof, C.Noica (1990, p.8) nota in Jurnal filosofic: »Discipolul vine la tine sé-li cearé. Tu trebuie s-l inveti cé nu are mimic de primit ca trebuie s& creasca, Discipolul vrea sé devind ledera...". desi trebure sa devina doar el insus. 19FACTORII DEZVOLTARII PERSONALITATII COPILULUI! SI A ADOLESCENTULUI ; A. PREAMBUL 4 Potentialitarea nedefinita, dar atat de promitatoare pe care © reprezinta orice copil la nastere, devine realitate numai daca lraverseaza un proces complex si indelungat de.modelare, ce presupune interactiunea dintre ereditate, mediu si educatie. 4 Gradul de implicare a factorilor respectivi in epopeca devenrri fiinte: umane a fost amplu comentat in literatura de resort, ceea ce a condus la structurarea urmatoarelor diractii majore Modelul_organicist (activ) a factori ona ). care pedaleaza prioritar pe Aceasta orientare is: are sorgintea inca la Platon eapété amploare pin huctarea lu F Galton, nttatna ‘Hereditary genus (1895), dar ramane activa ‘$1 in secolul nostru, prin G.Stanley Hall, A.Gesell, EL. Thorndike, prin teoria determinismulur genetic (DJensen, H.J.Eysenck), prin etologie (creaté in 1986 de l EibiEibesfedt), prin sociobiologie (initiata in 1975 de E.O. Wilson) etc. - in plan educativ, acest tip de teone alimenteaza o viziune sceptica; # Modolul_mecanicist (reactiv) deplaseaza accentele in dezvoltarea copilului asupra factorilor de mediu Dintre exponentii acestei directii mentiona ti jonam pe: J. Locke. Helvetius, M.Rosenzweig, V Durand §.a. $i o serie de curente vor promova un asemenea model: behavionsmul — (J, Watson), 20 neobehaviorismul (B.Skinner, C-Ht watarea sociala (E.N.Miller, A.Bandura) ete. Optimismul pedagogic pe care il gonereazé onentarea respectiva capata uneor! accente naive, desuete: .Dati-m un prune normal fiziologic, afirma raspicat J. Watson (apud. .Bontas $i colab., 1983, p.28) si vor face din el, dupa dorinta, un fizician, un preot sau un om de afacen'” Modelul_interactionist acrediteaza o viziune mai realist, ce vrea SA concilieze extremele antenoare, considerand ca forjarea personalitatii umane este rezultatul interventiei concertate dintre ereditate si mediu. O sene de curente prestigioase subscriu aceste! direct psihanaliza (S.Freud si discipolii sai, mai mult sau mar putin fideli), constructivismul genetic (J Piaget), constructia persoane! (H.Wallon, L.S.Vigotski) ete. B, ROLUL EREDITATH ‘A Ereditatea este proprietatea fundamentala a materie! vii de a conserva si transmite de la antecesori la succesori ceea ce este definitoriu pentru specia respectiva. Aceasta particularitate a fost sesizata din cele mai vechi timpun, dar abia in secolul nostru datorita prestatillor remarcabile realizate de genetica si biologia moleculara (multe incununate cu premiul Nobel), comunitatea umana a facut pasi in decriptarea misterului ei 4 A fost identificata baza materiala a ereditatii (ce se afla nucleul fiecdret celule, fiind reprezentata de cromozomi, gene, acizi nucleici), precum gi legile care o guverneaza (Mendel, Morgan). Fara a detalia, mentioném cA genele sunt plasate pe 24cromozomi intr-o ordine liniara a cromezomy rio or "4 riguroasa si sunt formate din aciz & Totalitatea genelor formeazd ; ro genotipul sau patrimoniul ereditar. Programal @ Asa cum mentioneaza Kai i a rent gan si Segal (1976), in fi ania. umana exista intre 20.000 si 125.000 de gene. Pentru orice oe umana potentialul genetic rezulta din imbinarea unitatilor materne sr paterne. Fiecare specie are un anumit numar de bebecniaiaa (de pilda, omul poseda 23 de perechi). Dintre acestia, be pariah autozomi $1 sunt prezenti, atat la sexu! masculin cel feminin. A 23-a pereche ins&, sunt het 1, stero: psuceeeeeetit sexual ) st diferé la barbat fata de femeie. Concret, fa Sexul masculn exsta un cromazom X si unul Y, in schimb la sexul par doi cromozomi X. Rezulté cA ovulul contine int totde: Scie nei in timp ce spermatozoidul poarta fie un coomacun . lal apoi, cromozomul X are o lungime de cinci fee decat cromozomul Y gi cuprinde mai multe gene. Cand ovulal ‘dIneste un spermatozoid Y (androsperm) se naste un baiat cand intalneste un spermatozoid X Prin. urmare, I etal caro copilului, Intrucat nu toate genele de pe cromozomul fouled Pe eromozomul Y, ta sexul masculin apar caractere inkate. Datorité vulnerabilitatii crescut fata de anomaliile sex-linkate, ni sponte et a . humarul avorturilor spontane, ca cazutilor de deces la o varstai tiny ein cazul vests arsta timpure este mai mare in cazul acest ote sus, datorita faptului c& poseda doar un singur + Sexul mascul este dezavantaj ijat din punct d vedore genetic. Mai apo1, baiatui se dezvelta ma lent decat fats, de v sta intrautenna si pana la maturitate (Hutt, 1972) : in pacate, rata nou nascutilor cari a re prezinta cromozomiale este destul de crescutd, apronmaty v100, -onform datelor furnizate de Hetherington g1 Parke (1986) genetic, . ar te se naste o fetita, intotdeauna tatal este cel care determina sexul 22 Pentru a decela prezenta unor anomalii genetice si a lua masurile adecvate in timp util, se practica diagnoza prenatala a produsului de conceptie. Dintre cele mai uzitate mijloace de investigatie mentionam: amniocenteza, sonografia etc. ‘Amniocenteza consta in examinarea unei mostre de lichid amniotic, prelevat de la femeia gravida in a 16-a sptamana de sarcina (dat& care reprezinté timpul optim pentru aceasta analiza). jntrucat in lichidul respectiv plutesc celule care provin de la fetus, cercetandu-le putem detecta amprenta geneticé a acestuia si respectiv eventualele nereguli. Se apreciaza ca prin aceasta metoda se pot evidentia aproximativ 60 de anomalii cromozomiale sau disfunctii metabolice. ‘Sonografia se refera la proiectarea pe abdomenul femei gravide a unui fascicol de ultrasunete $1 vizualizarea ecoulu! produs de acesta, in functie de structurile interne bombardate prin jetul sonor respectiv si care pot fi uterul mater, placenta sau fetusul Metoda este util in a surprinde prezenta unor anomalii, precum microcefalia (subdezvoltarea marimi craniulut si a creterului) $1 acefalia (absenta unor parti din crete) Dintre cele mai raspandite maladii cromozomiale amintim: sindromul Down, sindromul Turner, sindromul triplu X, sindromul Klinefelter, sindromul X-fragi Sindromul Down (mongoloism) este provocat de aparitia in timpul meiozet a unei aberatii la nivelul celei de-a 21-a perechi de autozomi, care genereaza, fie o perturbare a ordinii cromozomilor. fie prezenta unui cromozom suplimentar, adica 47 in loc de 46, cat este normal pentru fiinta umana). Frecvent aceasta maladie se manifesta la mamele care au o varsta inaintat. Investigatiile de ultima or au scos in evidenta c& la o pate din pacienti, spermatozoidul este responsabil de a filivrat cromozomul aditional, ceea ce inseamna ca gi tatii (mai ales, cei de peste 45 de ani) pot induce o asemenea maladie (Hetherington si Parke, 1986). Tabloul clinic al acestel maladii aliniaza 0 fizionomie de mongoloid (cap rotund §1 plat, nas mic, dentitie defectuoasa, gat scurt etc.), un retard fizic g1 mental 23Precoce $1 0 mare vulnerabilitate la o serie de boli (motiv pentru care, de regula, moartea survine inainte de instalarea adolescentel) {In continuare, vom prezenta cteva din maladiile provocate de unele disfunctii la nivelul cromozomilor sexuali. Sindromul Turner este specific sexului feminin, datorité absente! unui cromozom X din perechea XX, ceea ce inseamna cA. in acest caz, exist doar 45 de cromozomi, iar marca specifica este X0. Pacientele respective sunt scunde, cu o forma bizara a guril si urechilor. De regula, sunt normale din punet de vedere intelectual Sunt sociabile $1 cu un accentuat simt al umorului. in schimb. ele Prezinté frecvente greutati la soris $1 in rezolvarea_problemelor spatiale. Absenta hormonilor feminini prejudiciazé formarea caracterelor sexuale secundate, Antagonizand, printr-o hormono. terapie cu estrogen acest deficit, se poate infiuenta favorabi Gezvoltarea lor fizicd, far a se elimina steriitatea ce le caractenzeaza. Sindromul triplu X este prezent doar la femei, datorita aparitie! unui cromozom —suplimentar la perechea XX Simptomatologia specifica. se caractenzeazé printr-o serie de Perturbairi la nivelul capacitatii de invatare, precum si a unor carente in planul memoriei $1 al limbajulul, desi nu este vorba de un retard mental propriu-zis Sindromul Klinefelter apare numai ta sexul masculin datorita aliprii la perechea XY, a unui cromozom X, de unde rezulté 0 configuratie specific’ XXY dromul X-fragil este prezent si el doar la barbat, prin aparitia unui cromozom Y suplimentar, alatuni de perechea XY. ceca ce determina o amprenta caracteristica $1 anume, XYY. Fat de barbatii normali, pacientii afectati de cele doud maladii au o staturé mai inalté gi un Ql. mai redus. In cazul sindromului Klinefelter apar steriitatea 1 unele trasatun feminine ca de pilda dezvoltarea excesiva a sdnilor. Multa vreme s-a crezut & indivizii XXY $1 XYY sunt un autentic pericol social caici, dat find agresivitatea lor funciara, din randul lor s-ar recruta crminalii ce: mai 24 feroct Studi uteroare au mai retugat cova din Paceedaeta a, il jumal sumbra, intrucaét s-a demonstrat ca ni cee inalitatii este mai nidicat tendintele infractionale $1 rata crimi mal ridicall fala de jus, s-a dovedit cu acest prile) c&, ena one jozomiale, retardul mental 4 sunt sau nu prezente anomaliile crom niale, Sa Siu ain Tagtoni favortzanti at cnmmaltati (Hethenngton $i 986) 7 ek Dupa aceasta paranteza indispensabiia s1 thainte dea patrunde in miezul problemei, se cuvin cateva precizi -logice: i aie Genotipul reprezinté cantitatea de informatie stocata intr-o celula si aflata in stare latenta, fara sa fi cunoscut inca influenta mediulut « Fenotipul este rezultatul interactiunii dintre genotip $i ite). mediu (prin multiplete sale influen et jin contextul aceloras: decantan conceptuale trebuie spuds demarcatia dintre innascut 1 mostenit Aste. cand un copl wne iste cu 0 serie de aberatii cromozomiale mex | Pel Sal ate indicat ca ele c@ fe considerate ca Innéscute $1 nu ae urmare, aga cum mentioneaza M.L.lacob (1994, eroditatea este 0 premisa cu 0 logiea probabilista. care poate oferi individului o sansa (cand este normal configurata) sau 4 (daca este tarata). f : nena rd an perspectiva filogenetic ereditatea umand se poate consiaia cea poseda un set restrans de instincte. ti i a tru care copilul est arativ cu cea animala, motiv pent dependent fata de paint sai_czea ce ra determinat pe K Lorentz {apud. M.L.lacob, 1994, p.37) sal considere .un specialist in ecializare” ereditara. ie res pepsinicul apartine sferel fenotipulul, ceea ce scamnna cB el presupune interactiunea dintre ereditate g1 mediu (G.Allport, 1981) 25# Rezulté ca orice fenomen psihologic se formeaz’ 5 retuseaza intreaga noastra viata, deci, in acest plan nu exista 0 ereditate pura, In plus, ereditatea isi pune amprenta in mod diferit asupra proceselor psihice. Dupa R.Zazzo (1946), cu cat un fenomen este mai complex cu atat depinde mai putin de ereditate. Studii_mai recente au furnizat o serie de elemente mentare care ne obliga la_unele retusun. Astfel, s-a demonstrat ca, atat schizofrenia, cat si comportamentul agresiv au importante premise ereditare. Concret, cand intr-o pereche gemelara, unul din frati sufera de schizofrenie, sansele ca $i celalalt 84 dezvolte aceasta maladie este de 50% pentru monovitelini s1 doar de 15% pentru cei bivitelini (Gottesman $1 Shield, 1982). in plus, aga cum mentioneazé Ch. G, Morris, (1988), copiii parintilor schizofreni, vor fi afectati de zece on mar frecvent de boala respectiva’ comparativ cu restul populatiel infantile, care nu prezinté asemenea tare familiale ¢ Alli cercetatori au argumentat rolul major al ereditatii gi in alte directii. Cateva exemple vor fi edificatoare: pentru inteligenta generala (Wilson, 1983); pentru abilitatea verbalai si spatiala, precum $I pentru: memorie, temperament, preferinté fata. de anumite mente, stransul mainii la salut, deprinderea de a fuma si a consuma alcool (Farber, 1981): pentru abiltatea de a povesti, cat $1 Pentru atractia fata de anumite hoboy-uni, nume, tigan, tatuaje, Spray-uni etc. (apud. Moms, 1988). In fine, a fost relevata si conditionarea genetica evident din cazul alcoolismulu! cronic $1 al actului suicidar. A Temele ereditare ale dispozitii psihismului se refera la o serie de tii. Si anume Nervos (repartitia arilor arhitectonice pe creier, structura celulara a zonelor, starea legaturilor); ti verbomotor; izatorilor vizual, auditiv, chinestezic, 26 re * raportul dintre pumul sial-doilea sistem de semnalizare {aptitudini senzorio-motor simple, memorie bruta, dispozitii afective fundamentale). O parte dine aceste predispoziti se vor activa imediat dup nastere, altele mai tarziu in ontogenezé, dupa cum exista unele ce e vor activa niciodata ; aes Cert este c& patrimoniul nostru ereditar este constelat multiplu si difuz, ceea ce inseamna ca in functie de solicitarile mediuiu sau ale educatie (ca factor de mediu constientssistematic organizat), 0 drectie sau alta va prinde contur. Dar zestrea noastré genetica nu actioneaza ca o fatalitate, deoarece aceias factor extern! pot realiza unele ajustani si retusur. chiar dac nu sun ditati tarate taculoase, asupra unei eventuale ere: ae eee e Conform studiilor de creatologie, la nastere orice fiinfa umani, ce poseda un Q.l. normal (de cel putin 90), tezaurizeazé o otentialitate creatoare, macar minima, pentru un eee So-meniu, potentialiate co va deveni manifesta numar daca wed respectiv va beneficia in familie si in scoala de un climat educativ See ee port ereditatii in dezvoltarea personalitatii_ umane iteazi de mai multe metode: uaiieaza ce Mancheta familial. pn cafe se realizeaza comparat intre nivelul intelectual al parintilor si cel al copillor propri, dar si intre frati gi suron. Extinzand studiul si ta alte rude de sange din cadrul acelerasi familii putem ca prin aceasta ,tehnicd a pedignulu’, s& stabilim in ce masurd gradul de rudenie influenteazé asemanarea dintre persoanele respective, : + fenomenul adoptiunii, cand se confrunta cotientul de inteligenta al panntilor cu al proprillor copii si, respectiv, cu al copiilor adoptati : + studiul copiilor institutionalizati (in case de copi prtelinate), ce presupune compararea inteligentel unor aindivizi care, desi partajeaza acelasi mediu de viata, au 0 zestre nativa extrem de diversa; metoda gemenilor. cea mai pretioasa dintre ele si care a fost utilizaté de numerosi autor: Galton, Gesel Thompson, Woodworth, Freeman, Burt, Wilson Farber, Oancea-Ursu §.a. Concret este vorba, atat de Studiul gemenilor monovitelin: (monozigoti), cat i a celor bivitelini (dizigoti, fraternali) Alternativa cea mai fericité este desigur cercetarea monovitelinilor, deoarece prin intermediul lor natura ne ofera sansa de a ne afla in fata celor mai asemanatoare (nu gi identice) fiinte umane din punct de vedere ereditar, ceea ce ne justifica $4 atribuim mediului diferentele dintre ele. Spre edificare, precizam ca, in timp Se gemenii monovitelini apar datonta sciziunil aceluiagt zigot (ovul fecundat) si, prin urmare, poseda un genom comun, gemenii bivitelini Se nase prin fecundarea a doua ovule distincte, aga incat patrimoni lor ereditar nu este mai asemanator decat al fratilor obisnuiti Singurul element specific pentru e: este faptul cd intrautenn partajeaza acelasi mediu de viata Configuratia —sarcini depen-denta de data la care se Piontelli, 1992) * daca aceasta are loc in prma_zi dupa fertilizare, gemenii respectivi posed fiecare placenta, conon si sac amniotic propriu, daca diviziunea survine in umatoarele sapte zile de la conceptie, monovitelinii in cauz sunt dotati cu placenta $!corion comun, dar cu sac amniotic separat daca diviziunea se produce in intervalul din gemelare monoviteline este Produce diviziunea zigotului (A a saptea s1 a treisprezecea zi de la fecundare, gemenii monovitelin Partajeaza deopotriva placenta, corionul si sacul amniotic; 28 + in fine, daca divizunea se sealizeazd Ineo —2 tretsprezecea si a paisprezecea z1, apare un fenor jedomit, cel al gemenilor siamezi 7 a Oncat de mute harurt ar acumula metoda gemelard ea nu este infailibila. in sprijinul acestei afirmati se pot a rmat, 1977) ; amo ee ite si destul de laborios de @ decide daco nastere gemelara este mono sau bivitel He 7 aitornativa cd sexul gemenilor respectivi _diferd, putem sa fim siguri ca este vorba de o situatie bivitelin8. Aparienenta la acelagi sex sau 0 placenta comund nu evocd infotdeauna 0 | gemelantate monovitelina, Din pacate, nic: studiul ultrasonogratc realizat in timpul gestatiei, nu este pe depl eaitica or, abia analiza atenté a placentel si a membranes despartitoare dupa nagtere, fa care se adauga analiza unor trasaturi fizice (aspectul urect a crrcumfernta capului) sau analiza sangelul, paat conduce la un diagnostic ferm (Piontelli, 1992), (is + avand in vedere frecventa relativ redusa de nasten gemelare (dupa cum mentioneaza Gh Oancea-Ursu in 1985, 0 nastere bivitelina apare cam [a 60-100 de hasten, lar una monovitelina aproxmatw la 340 Ge nasteri) este dificil de a constitui esantioa zentative pentru cercetare . aeosrecs partajeaza acelasi spatiu uterin, unl dintre gemeni este intotdeauna dezavantajat, cece ce va determina o constitutie fizicé mat hin Spunem aceasta deoarece, aga cum a demonstrat expermental Pionteli (1992), adeseon col mai mic dintre gement este mat precoce $i mat dinamic dupé nastere, 29* datorita unor caracteristici specifice ale mediulut Post natal, la gemeni se poate vorbi initial de o dezvoltare ceva mai lenta (inclusiv in plan intelectual). Aceasta particularitate se datoreaza, pe de o parte, supraprotectiei cu care familia inconjoara perechea gemelara, pe de alt parte, unui fenomen numit ,vraja cerculur inchis". ce const& in aceea cA gemenii fs! ajung unul altuia si, ca urmare, angayeazé o gama mat restrdnsa de relatii cu anturajul 4 Conjugand datele furnizate de eminentele domeniulu, (in uima cercetarilor realizate prin intermediul acestor metode),, cu observatille empirice, ce s-au stocat de-a lungul vremil, putem acredita aportul ereditatii in dezvoltarea personalitatii umane. invocand cateva argumente majore: * Aparitia .copiilor minune’, care de la o varst frageda, cand educatia nu avea inca timp sé-si spuna cuvantul, proseaza aptitudini exceptionale pentru un domeniu. In muzica s-au inregistrat cele mai frecvente precocitati, ce azé nume de rezonanté precum Mozart, Haydn, Rimski. Korsakov, Mendelhson-Bartoldy, Enescu $.a Nici celelalte domen nu sunt vitregite de asemenea apantii eclatante. in literatura (Gosthe, Goldoni); in pictura (Rafael Sanzio, Repin, Grgorescu). in stiinfa si tehnicé (Gauss, Pascal, Newton, Leibniz, Stophenson, Edison, T.Vuia_s.a.). $i domeniul matematic cunoagte apa spectaculoase. Este vorba de acei Copii, care probeaza virtuti atat de Stralucite in ceea ce priveste calculul mental, incat pot intra in concurenta cu performantele unor calculatoare mat putin sofisticate Printre acestia se numara unele persoane ce au ramas in anonunat, aitele care $1-au adus contributia la propasirea gtiintel (Gauss, Euler, Ampére) Copit de gentu au fost i luli stia s& scrie, iar la 3 ani s& citeas lectura in orginal clasicii france: Hasdeu (care la varsta de 2 ani ca), dar $1 Nicolae lorga (care . Inca de la varsta pregcolara); 30 Existenta ,marilor familii’ (H.Salvat, 1972), baie posibilitatea transmiterii din tata in fiu, timp de mai mu enerati, a unul talent remarcabil pentru un anumit domeni serve notonetate este familia Bach, tn muzies, unde din cei 87 de membrinascutl pe parcursul a cine! generat, un numar de. 15 ine au fost compozitori remarcal el mai it Famane desigur J.Sebastian Bach, in preajma muzici ee teed cum se infirpé Dumnezeu” (E.Cioran, 1991, p.79). Fiind casatori : doua ori, el a avut 20 de copii, dintre care 10 au tee ee furnizat cateva fitudini_ muzicale. Si familia Strauss a 7 fonaeab le in domeniul muzical. Cazuri simi Ror Tatan ie a iT 4 (fami ‘izian, i: jiteratura (familia Dumas), in pictura (fan ‘Natoma f (familia Bernoulli), in fizica (familia Bequerel); in le naturii (familia Darwin) etc. a ea indoiala, in toate aceste cazuri prezenta unor teme a sorginte ereditara este incontestabilé. Dar nu/ este totul, ci a jersoanele respective vor partaja cu rudele lor (mai mult sau m: eatin directe), nu numai o constelatie fericita de gene, ci si un I Tare AEA Fee ARATE Cee TES eneae nee RHE eeneeee lu, 1985). ee ° panpuete intre diverse categorii de persoane sub intelectual. . eon studiu atent si nuantat al problemei identifica doua ipos-taze distincte: d i : me + Indivizi care traiesc in acelagi mediu de viata. Aceasta itiva comporta urmatoarele precizal ates aS cel mai aseméanator coeficient intelectual (Q.1.) se Inregistreaza la gemenii monovitelin (diferenta este de 3,1 puncte), apo: la bivitelini (diferenta este de aproximativ 8,5 puncte) gi, in fine, la fratii si surorile obignuite (diferenta este de 13,2 puncte); 4+ coeficientul intelectual al parintilor este mar apropiat de al propriilor copii decat de al copiilor adoptati (cu toata comunitatea de mediu existential) * calitatea cctientului. de inteligent& pentru copii uditi, ce cresc impreuna (in. orfelinate, acecasi familie), este extrem de variabila datorita diferentelor evidente dintre capitalul lor ereditar, ¢ Indivizi ce traiesc in medii * gemenii _univitelini raman asemanaton in ceea ce Priveste nivelul intelectual, chiar daca sunt despartiti (diferenta find pana la 6 puncte). Mai mult chiar, date ind similitudinite zestrei lor ereditare, monozigotii vor semana mai mult intre e: daca vor crete separat deoarece, incepand cu pubertatea, nu vor mai face eforturi disperate de a se individualiza (S.Farber, 1982) * cotientul de inteligenta este mai apropiat in cazul fratilor $i surorilor care traiesc despartiti, decat la copi neinruditi ce crese impreund # Unele experiente pe maimute in decenuu al treilea al secolulu: nostru sotii Kellog din SUA (de profesie psihologi) au realizat un experiment inedit, crescand preuna, In conditii educative identice. propriul lor fiu_ pe nume Donald, impreuna cu Goa, un pui de cimpanzeu. Cu toate progresele notabile si rafinamentul comportamental pe care le-a dobandit maimuta, in acest climat uman, odata cu aparitia limbayulut la copi acesta isi va surclasa ,fralele” curand, eliminaindu-| definitiv din cursa pentru umanizare. Desi Goa devenise o autentica vedeta printre antropoide, ea nu-si va putea depasi niciodata conditia animaliera datorita barierelor impuse de propria sa ereditate. La concluz imilare ayunge gt familia de psiholog sovietici Kots, care a realizat o cercetare cu obiective apropiate de cea americana, avand drept protagonist pe cimpanzeul lent. 32 in a doua jumatate a veacului nostru, cupluri de psihologi (sotli Hayes, Gardner, Premack g.a), sau cercetatori solitan (H-Terrace, F. Patterson s.a) au studiat in ce masura antropoidele sunt capabile s invete limbajul uman. Rezultatele au fost in general modeste, cu exceptia celor obtinute de dr. F.Patterson (1985),0 cercetatoare americana, specialist’ in psihologie animal, care a reusit printr-un travaliu asiduu, dar pasionant (ce a inceput in anul 1972) s&-si invete eleva, pe gorila Koko, ca la varsta de 14 ani sé posede un limbaj surprinzator pentru o maimuta. Concret, vocabularul et avea in dotare 500 de cuvinte, la care se adauga $i 500 de semnedin imbajul Amesiam (al surdo-mutilor). Alaturi de aceste achizitii ingvistice remarcabile, prin coabitarea ei in mediul uman, ea a dobandit cu repeziciune si unele ,metehne” specifice aceste! lumi: admiratie de sine (,Frumos animal gorila’), nervozitate, minciuna, mici pasiuni (pentru suete, pentru pisici) etc. Performantele obtinute de Koko sunt singulare, restul experimentelor de aceeas! facturd s-au soldat cu efecte minore, ceea ce ar sugera ca si in lumea animalelor ca si in cea umana, natura nu este la fel de generoasa cu fiecare individ. Chiar daca nu putem bagateliza nici modul defectuos $i neunitar de proiectare a experimentelor respective (si care a constituit 0 alt& sursa de controverse), putem aprecia, in final, ca nici macar primatele (adicé cea mai evoluata specie animala) nu pot fi umanizate cu adevarat datoritd unor ziduri postulate de o ereditate limitativa; Expresiile faciale la om, pentru o serie de trairi afective ca: gestul de aprobare, rasul, plansul, flirtul au un caracter universal, indiferent de timpu! sau locul caruia ji apartine, sau de nivelul su cultural. Rezulta c mimica oricdret fiinfe umane poate fi corect decodificaté de 0 persoana, ce apartine altei cultun. Acest lucru este posibil deoarece avem de a face cu un set de reactii, care apartin unui fond ereditar comun intregii noastre spect 33Ideea a fost vehiculaté pentru prima oaré de Ch.Darwin, la finele secolului trecut, dar a capatat consistent prin studiile etologice realizate de |. Eibl-Eibestfelat, dar si prin cele interculturale H.C.Trandis, W.W.Lamber, M.Cuceloglu, P.Ekman, E.R Sorensen, W.V.Friesen ¢.a. 4 In inchetere, vom prezenta cateva asertiuni generale cu privire 1a aportul ereditatii in formarea si dezvoltarea Personalitatii copilului, Cu toate ca problema a fost atat de mult framantata, ea nu este inca pe deplin elucidata, cea ce |-a determinat pe R.B.Cattel (apud. J.Larmat, 1977, p.74) sa observe, cu o umbra de umor, ca in aceasta chestiune s-a produs ,mai multé caldurd decat lumina O asemenea stare de lucruri igi subordoneaza mai multe cauze. Mai intai de toate, este vorba de complexitatea deosebita a fenomenului respectiv, la care se adauga si inerentele sale conotatii filosofico-politice, ce au alimentat doctrine si practic: aberante (eugenie, rasism) $1 care au culminat cu monstruozitatile intmaginabile comise sub flamura nazismului Problema ereditatii ramane in suspensie si datorit’ manierei inc lacunare de investigare. a ei. Bazandu-se proritar pe masurarea inteligentei prin teste, se pleaca din start de la o viziune artificial, atomizanta asupra psihismulu uman. Cdci, in realitate, personalitatea umana functioneaz& permanet ca un tot unitar si Indivizibil, ceea ce arunca o lumina nu tocmai favorabilé asupra pretentict exagerate $i false a oricdrui test de a izola in stare pura un proces psihic sau altul. 226 Dincolo de toate aceste discutii, putem afirma ca ereditatea reprezinta o premisa indispensabila a dezvoltari chiar dacd nu constituie singurul ei zeu, cum credea renumitul scriitor O.Wilde. Rostul zestrei ereditare este de a postula granitele pana la care educatia poate inainta, fara a furniza ins miezul dintre aceste granite va fi valorificat C. ROLUL MEDIULUI IN DEZVOLTAREA PERSONALITATI COPILULUI SI A ADOLESCENTULUI Geneza si devenirea_personalitat se afia sub Incidenta factorilor de mediu ‘A Spre nuantarea problemei, mai nou se vorbeste si de ssituatie’ Astfel, A.Neculau (1996), solidar cu o perspectiva constructivisté asupra personaiitati, atrage atentia asupra necesitatii de a aborda fiinta umana intr-un context situational. Dupa opinia profesorului finlandez M.Takala (1984), situatia isi subsumeaza ,/sfona invatari’, in care a fost antrenat individul, cat 51 rranzactille” ui cu mediul din trecut sau prezent. Pentru ca mediul sa devina situatie, el trebuie sa imbrace o serie de ipostaze concrete. In categoria de situatie se aliniaza mediul geografic, fizic, cultural, modul si stilul de viata (Neculau, 1994). A Dintr-o perspectiva extrem de generala, mediul poate fi definit ca ansamblul influentelor postnatale care se exercitd asupra individului, Ca i ereditatea, mediul poate oferi o sansa sau, dimpotriva, o negansa pentru dezvoltarea fiintei umane, tinand cont de modul favorabil sau nefavorabil in care este constelat ". & Proceddnd, in continuare, la abordarea frontala a problemei, putem identifica o multitudine de elemente, ce populeazd aceasta categorie, elemente care se pot grupa in urmatoarele componente $i subcomponente: ¢ factori intern: @ factori externi: +facton fizici + factor! social = neorganizati - organizati copilului 36C1. Factori interni 4 Conform lui I.Nicola (1992, p.57) acest tip de factori se refer la patrimontul nativ, la efectele maturizarii biologice, precum si fa ansamblul tuturor achwzitilor psihologice pe care individul le dobandeste pe parcursul existentei sale 4 Dupa opinia noastra, In consonant cu datele cele mai recente oferite de stiinta actuala, un loc particular printre facto de mediu intern il detine ambianta intrauterina. Influenta universului prenatal asupra personalitafii in pliné constructie a copilului aflat in spatiul uterin, a fost acceptata din cele mai vechi timpuri la multe popoare orientale sau amerindiene, ceea ce s-a materializat nu numai in diverse producti narative, dar gi in practici ce acorda protectie speciala femeilor gravide $1 viitorilor copii Civilizatia occidentalé, exersati s& accepte doar productiile ratiunii si fenomenele testable, s-a dovedit mult mai rezervata in aceasta problema. Desigur, unele exceptii au existat si aici: la Hypocrate, in Biblie sau la Leonardo da Vinci, ceea ce nu anuleaza insa atitudinea profund refractara existenta, pe ansamblu, in spatiul occidental, la adresa acestei chestiunt (cotaté acum patru decenii, daca nu o fantasmagorie deplasata, atunci macar o extravaganta mult prea pitoreasca pentru a fi compatibila cu spiritul sobru, auster si riguros al stiintei). ‘ Dar iata cd dupa anii ‘60, concomitent cu dezvoltarea si rafinarea mijloacelor de investigate medicala, vom asista la o demolare treptata a acestei mentalitati. O serie de cercetatori entuziasti si nonconformisti se vor inrola cu perseverenta la aceasta cauza (Ch.Spezzano, Schwartz, D.H.Scott, _U.Huttenen, P.Niskanen, L.Sontag etc). Ca o sintez’ a acestor generoase stradanii, cartea semnata de Th.Verny gi J.Kelly, in 1981 si aparuta in editie franceza cu titlul: La vie sécrete de l'enfant avant sa 36 naissance (Viata secret a copilulu! nenascut, 1982) revolutioneaza realmente, prin argumente impecabil instrumentate _ stiintific, imaginea clasica despre existenta intrauterina a copilului, spulberand principii, atitudin s1 preyudecatt Copilul in uter este o fiinta activa, aflata in plin proces de intemeiere a propriei personalitati, nu numai sub aspect fizic, ci gi psihologic. Incepand cu a gasea sAptamana din momentul conceptiei, fetusul, in paralel cu spectaculoasele transforma fiziologice, tsi pune si bazele propnulu: sau alfabet psihologic. Achizi-tile sunt initial nesemnificative, dar statornice, iar din al treilea trimestru de viaté prenatal’, copilul poseda deja un aparat psihic in pliné ascensiune (poate reactiona senzorial, a dobandit un sistem rudimentar de invatare, memone, de intelegere $1 afectivitate). @ Asa cum alimentele, alcoolul, tutunul sau medica-mentele ingerate de mama influenteaza fetusul, tot asa onusul ei psihologic, pe care copilul il percepe cu acuratetea si precizia unui mini-radar, vor marca in mod definitoriu personalitatea in devenire a acestula. Deoarece, in viata intrauterina, mama constituie singura fereastra spre lume a copilului, trebuie ca intre doi protagonisti ai maternitatii s4 se infiripe, inca de impuriu, o relatie afectiva bogata si securizanta. lubirea mamei si acceptarea cu bucurie si serenitate a sarcinii (pe care fetusul 0 decodificd) au o importanta capital pentru copil, deoarece afectiunea materna inaita in jurul copilului un scut protector, ce poate stopa si neutraliza unele agresiuni externe. Gravidele care se oupa de onice altceva in afara copilulu! pe care poarta, deci mamele ce practica un autentic ,abandon uterin’, vor exercita asupra psihicului acestuia o trauma profunda, cu efecte pufin controlabile. ,lmaginati-va, afirma Th.Verny si J.Kelly (1982, p.25) ce ati simti daca ati fi inchs singur intr-o incdpere timp de sase, sapte, opt lun. a7fara nici 0 stimulare intelectualé $i afectiva. Aceasta este, in mare, situatia fetusulut ignorat.” ® Dar reevaluarea rolului jucat de mama in ecuatis parentala presupune si reconsiderarea aportului patern si aceasta deoarece tatél, indeplinind un rol major in asigurarea $i conservarea armoniei psihice a partenerei, devine indirect responsabil si de starea viitorului sau copi 2. Factori externi @ Factor fizici 4 Personalitatea umand, pe intreaga ei claviatura somato-psihica, se aflé sub influenta factorilor fizici. Fenomenul este pe deplin explicabil, deoarece omul nu este numai un emitator, ci si un receptor ultrasensibil de , atat la cele care provin din spatiile siderale indepartate, ct si din imediata sa apropiere. In consecintd, totul ne influenteaza: evolutia Soarelui, a Lunii $i a celorlalte planete, conditile geografice, clima, factor meteorologici (temperatura, vant, presiune), flora, fauna etc. ® Ca urmare, nu este gresit sa afirmam ca orice persoand este intr-un fel, mai mult sau mai putin, meteorosensibild, ceea ce inseamna ca tonusul ei psihic este conditionat si de aspectul insorit sau cenugiu al vremii. Desigur, formula temperamentala a individulut are gi ea un cuvant greu de spus la acest capitol. ® in alt ordine de idei, s-a constatat cé randamentul intelectual cel mai bun se inregistreaza la temperatura de 15-17 grade Celsius, iar elevii sunt mai disciplinati toamna si iarna. Se vorbeste 51 de unele accente stoice prezente in comportamentul locuitorilor zonelor montane, faté de cele epicureice, depistate in cazul locuitorilor de la ses. 38 @ Flora gi fauna au si ele o importanta cardinal, deoarece influenteaz’ calitatile hranei si ale aerului. Datorita stransei interdependent dintre dimensiunea somatica si cea psihicd, este normal ca tot ce contribuie la fortificarea uneia, s& reverbereze favorabil st asupra celeilalte, Virtutiile incontestabile ale unei alimentatii lacto- vegetariene (care racoleaza pe zi ce trece adepti din randul celor mai diferite categorii sociale), au demonstrat cat de importanta este pentru bundstarea fiintei umane educatia in alimentatie. Renuntarea si in acest domeniu la amatorism, improvizatie si prejudecati (unele generate de insasi medicina clasica), ar putea contribu: la noi deprinden alimentare. mai putin sofisticate, mai naturale $i incomparabil mai sanatoase pentru omul contemporan. Istoria umanitatii furnizeaza suficiente exemple despre efectele profund devitalizante asupra unor popoare, pe care Je-au provocat diverse erori sau excese alimentare. Dupa uni istorici, nefastul obice! al populatiei de a-si conserva alimentele in vase de plumb a fost una din cauzele care au dus la imbolndvirea et de proportii si, in final, fa prabusirea Imperiului Roman, Dac& malnutritia este profund daunatoare, mai ales, in ultimele luni de gestatie si in primii ani de viata (datorita efectelor nefaste exercitate asupra maturizarii sistemului nervos), supra- alimentatia nu este nici ea mai putin nociva. 2% in concluzie, o alimentatie rationala (cu deplasarea prioritatilor céitre produsele lacto-vegetariene), ar putea contribui nu numai la sporirea imunitatii naturale a organismului $1, prin aceasta, ar spori sansele in lupta cu o serie de maladii cotate incurabile, dar, in acelasi timp, ar provoca si o armonizare a intregii personalitati, Afirmatia ,spune-mi ce mananci, ca sd-ti spun cine est’ devine astfel, dintr-o simpli gluma, un adevar de necontestat 39@ Factori sociali A Odata cu progresele inregistrate de omenire, influenta factorilor fizici asupra fiintei umane este tot mai filtrata, corectaté ‘sau chiar denaturata uneori de prezenta factorilor sociali Acestia ‘se subdepartajeaza, la randul lor, in urmatoarele componente: * conditii socio-economice, adica resursele materiale pe care le poseda familia copilului respectiv, conditii ce trebuie s4 fie de valoare medie pentru a asigura o dezvoitare armonioasa a personalitatii acestuia; * conditii socio-profesionale, care se refera la profesiunile persoanelor ce populeazi ambianta imediat a copilului (mat ales, ale parintilor); ‘ * conditii socio-igienice, ce desemneaz toate strategiile uzuale prin care se asigura copilulur o stare de sanatate optima, atat fizicd, cat $1 psihologica; * conditii socio-culturale, care evoca nivelul de instruire al celor aflati in anturajul cel mai apropiat al copilului, Precum 1 ansamblul consumurilor culturale in care este implicat acesta. Un nivel cultural, cel putin mediu al fami constitute un factor stimulativ; * condifii socio-comunicative gi socio-afective, ce cuprind atat climatul afectiv in care traieste copilul, cat $i diversitatea relatiilor pe care le angajeaza cu cei din Jur. & Intrucat in momentul nasterii, omul nu este decat o potentialitate umana, transfomarea lui in realitate reclama imperios, ca inca din momentul nasterii, sa fie angrenat intr-un proces de socializare, Fenomenul implicé mai multe fatete * socializarea primara (a carei paternitate apartine lui AKardiner, 1939) se refera la ansamblul caracteristicilor psihologice pe care le dobandesc membrii unei colectivitati umane, datorita partajarii, de timpunu, a aceluiasi spatiu existential. Acest tip de socializare alimenteazd aparitia specificului_ national Catre varsta de 6/7 ani, procesul socializarii prmare inceteaza (apud. S.Mentzos, 1977); * socializarea secundara implica totalitatea trasaturilor pe care un individ le dobandeste in urma impactulu exercitat asupra lui de institutii precum: scoala (cu diversele e1 grade), institutile culturale, organizatiile Politice etc., * socializarea anticipativa (R.K.Merton, 1945) evocd acele statusuri i roluri spre care persoana respectiv aspira in vitor. 4 Pentru a nuanta $i aprofunda rolul factorilor de mediu in ultimul timp, s-a impus un nou termen: niga de dezvoltare (Super si Harkness, 1982). Aceasta cuprinde ansamblul tuturor elementelor cu care un copil intra in relatie, la o anumita varsta, # Concret, continutul nisei de dezvoltare urmareste urmatoarele aspecte: * obiectele gi locurile a care are acces copilul intr-o anumita etapa ontogenetica; ‘© reactille celor din jur fata de cop * registrul de competente pe care adultul le stimuleaza la fiecare varsta, * activititile pe care adultul le impune copilului, far a. cere consimtamantul si cele pe care i le propune, iar copilul le accepta de bunavoie Fara indoiala, niga de dezvoltare are o structura flexibila, care oscileaza de la o cultura la alta, in functie de imperativele educative ale fiecarei natiuni (traditia avand o pondere particulara, in acest sens). Spre exemplificare, vom mentiona cain intervalul cuprins intre 4-9 ani, prioritatile diferé: in SUA, pe primul loc se plaseazA studiul, in Japonia - jocul, in Kenia - munca, iar in India - interactiunile de natura sociala (B.Brill $1 H.Lehalie, 1988) aw4 Mediul social se prezinta ca o configuratie labinntica si dinamica de elemente, greu de inventanat si controlat, ce influenteaza personalitatea umand de-a lungul intregii sale existente Rolul sau major in formarea si dezvoltarea personalitalii umane poate fi atestat prin cateva argumente sugestive: Factorul social reprezinta o conditie peremtorie pentru insagi procesul de umanizare. In acest sens, L.Malson (apud H.Salvat, 1972, p.165) afirma, cu deosebita inspiratie: »lnainte de intalnirea cu semenii $i cu grupul sau, omul nu este altceva decat o suma de virtualitéti, tot atét de imponderabile ca. un abur transparent. Once condensare presupune un mediu, adica lumea celorlalt’ Cazul celor 52 de copii salbatici, crescuti de animale, mai ales de lupi, demonstreaza 4, in absenta anturajulu! uman, nu numai ca asistam la o deturare si la o retardare dezolanté a procesulul de umanizare, ci chiar la o compromitere definitiva a acestui fenomen. §ansele de recuperare sunt cu atat mai modeste, cu cat interventia factorului uman survine mai tarziu (decisivi fiind, aga cum a demonstrat-o opera freudiana, primil dortre! ant de viata). Procedand cronologic, primul caz de acest gen {i constituie celebra pereche de gemeni, Romulus si Remus care, desi au fost crescuti de 0 lupoaica, ar fi intemeiat oragul Roma. O asemenea ipotezi este absolut fantezista, ea avand mai mult conotati sentimentale gi, mai ales simbolice. is spatiul insolit al legendelor, exista gi o serie de cazuri reale, unele dintre ele polarizind chiar eforturi educative dintre cele mai autorizate si mai temerare din partea specialistilor. * baiatul despre care vorbeste Condillac in 1694, originar din Tarile Baltice si care fusese adoptat de ursi © copilul deseris de Fronius la Bragov (1781); 42 * Victor din Aveyron, prezentat de ltard (1799): = Amala $i Kamala din India (1924), doua fetite orescute printre lup! si apot recuperate in mediul uman. Cea mat mic& dintre ele, pe nume Amala, a murit curand, dupa caleva tentalive de fuga, in schimb, Kamala a fost supusa unui program intens de umanizare. La capatul unor eforturi pertinente si concertate, care au durat peste 10 ani, setui de achizitii dobandite se prezenta exirem de modest: ea arbora mersul biped doar cand era supravegheat, pentru c& de obice: se deplasa .in patru abe", vocabularul et reunea doar 40 de cuvinte, la masd folosea cu dificultate tacamurile, profitand de orice gest de neatentie din partea educatorilor pentru a manca cu gura, direct din farfune, sau a rupe carnea cu unghiile ete.; * fetita desorisa de Davis (1940); «Ramu, descoperit in jungla indiana (1968); Genie, o fetita din Los Angeles (SUA), sechesiraté de tre parinti intr-o camera a case! panntesti, incd de pe la dot ani $i tinuta intr-o perfect izolare pana la varsta de 13 ani, cAnd a fost salvata (1970). Beneficiind, in continuare, de un climat educativ normal, ea a facut progrese evidente mai mult sub aspect cognitiv decat ingvistic (domeniu unde a ramas cu multiple carente sintactice), © in fine, mai recent, copilul salbatic din Asia Mica, crescut de o gazela. 22 Toate aceste cazuri au demonstrat ca ereditatea singura (chiar in ipoteza ca ea ar fi generos constelata) nu poate compensa efectele dezastruoase ale unui mediu neadecvat $i deficitar. Specializarea functionala a emisferelor cerebrale este provocata cu prioritate de mediul socio-cultural. 43Se apreciazi cA in zorii civilizafiei umane, numarul stngacilor era predominant. Astazi ins4, sub influenta factorilor socio-culturali, situatia s-a modificat, dreptacii fiind cei mai numerosi Dr. T.Tsunoda (1980), profesor la Universitatea din Tokio, a demonstrat c& ta poporul japonez (si la cel polinezian), lateratizarea emisferei stangi a creierului este si mai pronuntata, comparativ cu celelalte popoare ale lumi. Aceast particularitate se datoreazd unui fenomen social specific, respectiv caracteristicilor limbii vorbite in aceasta zond a globulu. ce abunda de vocale: si elemente afectogene. Rezulté cd emisfera sténga, care in mod uzual regizeaza funetile limbajulul, leva preluat SI pe cole ale gandiri si afectivitati, de a caror gestiune se ocupa, preponderent, emisfera dreapta : ___ @ Structura si modul de functionare a proceselor psihice, in general, oscileaza in stransa dependenta cu tipul de civilizatio din care face parte individul. : : Din perspectiva studillor interculturale, mat vecht sau mai noi, rezulta cA modelele culturale isi pun amprenta asupra perceptiet memoriet, gAndiri, fimbajulut, imaginatie! ete. : Margaret Mead (1928), 0 celebritate in domeniu, a demonstrat ca in Insula Samoa, tinerii nu traverseaza clasica crizd a adolescenjoi, iar in insula Noua Guinee, unde rolurile sociale sunt inversate (barbatul se ocupa de servitutlle céminulut, tar femeia- de procurarea hranel), asistim la o hiperdezvoltare a agresivitatii feminine (comparabilé cu cea a barbatilor din mediul occidental), ceea ce prejudiciazé insasi invulnerabilitatea dei conform céreia agresivitatea este apanajul masculinitati @ in fine, argumentul cel mai consistent $1 probabil cel mai invocat, se refera la influenta pe care o exercita mediul, prin multiplele sale canale, asupra nivelului intelectual * Mult disputatul decataj intelectual dintre rase, care a generat atatea complexe si nefericin, se datoreaz nu unel ereditati 44 capricioase, ce favorizeazd pe unii si ii persecuta pe al inegalitati' adeseori gocante dintre conditille ambientale in care traiesc populatille diverselor zone geografice ale lumii. Faptul ca incd si astazi milioane de oameni nu beneficiaza, nu numai de instructie $i educatie, dar nici de cele mai elementare conditii de hrana si igiena, constitue un dureros flagel pentru omenire in acest final de mileniu. Kagan 1 Klein (1973), intr-o cercetare realizaté in Guatemala, au determinat prezenta unui retard intelectual remarcabil printre copii care proveneau dintr-o regiune izolata. Studiind conditiie de mediu in care traiau indivizii respectivi explicatia devine transparenta. Pe parcursul prmului an de viata, acestia erau izolati in colibe, lipsiti de jucan si avand parte de ingrij minime, precum $1 de un numar foarte restrans de contacte cu adulti, Pe mésura cresterii copiilor mentionafi, lucrurile se vor schimba, intrucat ei vor fi solicitati s4-s1 asume tot felul de sarcini si responsabilitati, cea ce va contribui la depasirea handicapulur initial lat& prin urmare cum, dupa opinia autorilor citati, ravagiile telectuale provocate la debutul viefii de un mediu privativ sunt reversibile, in sensul cd individul le poate invinge daca se schimba calitatea influentelor ce se exercita asupra lui. O idee similara a fost vehiculata anterior gi de Skeels, in urma nei investigatii de teren care a cuprins trei secvente, intre al 4930-1966 (apud. Hetherington $1 Parke, 1986) © sere de studii pe teme rasiale au demonstrsat c& scolarizarea copiilor negri, chiar in statele civilizate (ca de pilda, in SUA) nu se realizeaza optim, datorita atitudinilor si expectantelor deficitare de care ei au parte fata de activitatea lor gcolara, atat din partea proprilor parinti, cat si a dascaillor. Laosa (1982) si Seginer (1983) au atras atentia asupra rolului major pe care il exercita asupra randamentului scolar al copilului, aspiratile s1 sfaturile parentale. Ori in cazul copillor negri, de cele mai multe ori, parintii nu numai c4 nu sunt capabili sa- ajute la lectii, dar nici nu-i incurajeaza, Tecomandandu-le un comportament conformist in scoala. Ca 45urmare, nu trebute s& ne surpinda daca numarul elevilor negri, care gi cea a muncitorilor necalificati, respectiv a muncitorilor agricoli parasesc scoala inainte de absolvirea liceului este de dou ori mai (ocupantii ultimei categorii — a sasea), se inregistreaza o diferenta numeros decat al elevilor albi (Hetherington si Parke, 1986). Din importanta, de 50 de puncte, in favoarea intelectualitati pacate, sirul anacronismelor nu se opresie aici, deoarece profesorii ¢ In fine, nivelul intelectual depinde si de configuratia ingisi manifesta atitudini diferentiate fata de elevi, in functie de mediului educativ de care beneficiazd individul, deopotrva in apartenenta lor rasialé. Cadmeas (1974) a stabilit ca la nivelul clasei familie gi in scoala. Aceasté problema comporté mai multe ‘intai, 75% din observatiile negative facute In clas se adresau nuante: copiilor negri sdraci, cea ce le erodeaza din start maginea de sine * relativa inferioritate intelectual a gemenilor nu este si le dilueaza asprratile. Rezulté ca aclimatizarea in SUA, din 1954, congenitala, ci dobandita datorité unor caracteristici a scolil de formula desegregata reprezinté 0 conditie necesara, dar ale mediului, atat a celui intrauterin (decarece unul nu si suficienta pentru instaurarea une: educatii cu adevarat dintre ei este plasat in culbul uterin intr-o pozitie mai democratice; dezavantajoasé), cat si a mediului postnatal, cand ¢ Nivelul intelectual este influentat si de conditiile datorité supraprotectie: proverbiale a familiel, dar si a socio-economice si culturale ale comunitatii in care traieste “ fenomenului supranumit .vraja cerculut inchis" (in care persoana respectiva. gemenii igi ajung unul altuia, de unde gi un deficit de Concret, studiind ,geografia intelectualé” a Frantei, realizata comunicare cu exteriorul) rezulté, pe ansamblu, o de M. de Montmoliin (1959), prin testarea a mii de recruti, putem diluare a interventiilor formative din partea mediulut, constata c& cei mai bine clasati din punct de vedere intelectual, sunt * coeficientul intelectual al celor mai diverse loctitorii zonelor puternic industrializate, in timp ce indivizii originari categorii de copii (gemeni monovitelini, bivitelini, frati din regiunile agricole de tip patriarhal furnizeaza rezultate mediocre. si surori, copii adoptati, copii institutionalizati etc.), in prelungirea acestor cercetan si cu valoare adiacenta, se educati in medii diferite, cregte direct proportional constituie 1 prestatia dr. J.Cordier (1963), care a demonstrat ca cu valoarea mediului in care traiesc; majoritatea debillor mintali provin din medille franceze paupere, ce © un spatiu intergenezic relativ mare, intre copiii trdiesc intr-o deplina promiscuitate. el ee aceleiasi familii, (optim este de cinci ani), are efecte + Fructificand metoda statistic’ a geniilor, B.Cattell (apud. favorabile asupra dezvoltarii lor intelectuale, prin |.Bontag $i colab., 1983) a aratat c& din cele o mie de personalitati aportul suplimentar de experienta: ale SUA, pe care le-a studiat, majoritatea covarsitoare era originara * fenomenul Pygmalion, detectat dupa opinia lur din cele mai bogate state americane, att din punct de vedere R.Rosenthal (1974) in aproximativ 200 de cercetéri, economic, cat si cultural probeaza efectele miraculoase pe care le genereaza Categoria socio-profesionala isi pune, st ea, amprenta asupra proceselor intelectuale ale elevului asupra nivelului intelectual al unui individ. Multi specialisti atitudinea stimulativa a dascalului. in esenta, apreciaza ca prezinta un evident avantaj persoanele cu studi medii procedura experimental se desfasoara conform gi superioare. In acest sens, C.Burt (1961) a constatat, printr-un aceluiasi ritual: dupa testarea unei colectivitati scolare travaliu experimental, ca intre intelectualii plasati in prima categorie 46 ar‘sub raport intelectual, cercetatorul selecteaza, complet aleator, un numar de elevi pe care ii recomanda corpului profesoral ca fiind cei mai inteligenti_ din ‘intregul lot testat (desi in realitate, valoarea lor intelectualé era extrem de variabilé). Datorité atmosfere! emulatorii si a creditului afectiv ‘suplimentat pe care dascalii Iau realizat in jurul acestor elevi, dar si datorité stimularii propriei lor motivatii pentru studiu se constata, cu ocazia retestarii lor (dupa aproximativ 12 luni), un avans substantial al cotientulu: lor de inteligenta, fata de cel inregistrat la plecare. Studiile mai recente au demonstrat cd fenomenul Pygmalion nu este activ doar in mediul uman, ci el functioneazi si in lumea animala. A Din dorinta de a controla atat capriciile ereditatii, cat si ale unui mediu organizat, societatea a pus bazele unui mecanism special, fara de care nu poate fi conceput progresul Este vorba de educatie, respectiv de acea ,activitate sistematica pe care adultii 0 desfagoaré asupra copiilor $i adolescentilor, din dorinta de a-i pregati pentru viata, intr-un mediu determinat" (E.Planchard, 1976, p.9), : E lind un factor de mediu organizat, educatia se individualizeaza prin cateva note specifice. Si anume: caracterul el constient, sistematic, institutionalizat si sliintific. Ea detine rolul conducator, atat in raport cu ereditatea, cat si cu mediul. Deoarece influentele ei nu inceteaza ia varsta adulta, chiar daca se mai estompeaza, rezulta cat de legitim este conceptul de educatie Permanenta, concept atat de plastic sintetizat in dictonui latin » Tota vita schola est’. ‘ Comparativ cu ereditatea si mediul, in general, care pot ofer! 0 gans4 sau o negansa, educatia, ca activitate umana specializata, ofera in principiu o alternativa favorabila. Desigur, nici un sistem educativ, in pofida celor mai bune intentii, nu Poate 48 fi considerat perfect. B.Bettelheim (1969), reflectand asupra diverselor alternative educationale, conchide cA orice varianta reuneste deopotriva virtuti si carente, indiferent daca parghia educativa major revine parintilor, unei institutii sau comunitatii de tip Kibut & La capatul aceste: analize, pe care am consacrat-o factorilor dezvoltarii personalitatii, vom observa, impreuna cu J.Larmat (1977) ca, atat ereditatea, cat s1 mediul aliniazd un arsenal de argumente comparabil de bogat si de elocvent. Ceca ce poate parea cel putin suspect, este cd deseori aceleas! date, developate din unghiuri de vedere diferite, pot la fel de bine sd pledeze pentru oricare dintre cele doua cauze. Fenomenul este explicabil daca ne gandim ca in fiinta umana, ereditatea si mediul (atat cel organizat sub forma educatiel, cat cel neorganizat) fiinfeaza intr-o asemenea simbioza, incat incercarea de a le decupa $1 extrage ca entitati pure este anacronica si profund artificiala IF Sintetizand, putem spune ca ereditatea constituie premisa, mediul este conditia, iar educatia reprezinta factorul determinant al dezvoitarii personalitatii umane, Desigur, rolul major pe care il indeplineste educatia reclama instituirea unet forme de calitate superioard, care 4 poata controla lotera genetica 1 $4 0 fructifice constructiv. De aceea, aga cum afirma M. Debesse (1970, p.28). ,fercit este copilul care gaseste astfel, in fiecare etapd a drumului, pe educatorul capabil sa-i insufle treptat forta $i elanul necesare implininii destinului séu de om” * Asezare mica, preponderent de tip agricol, unde toate proprietatile apartin comunitati, ar educatia revine, nu atat panntilor, ci unut educator special pregat acest scop $i care se numeste metapelet (din Ib. ebraic’, metapel — a avea grid) Coneret, inca din a patra z1 de la nastere, copilul este luat din familia sa si plasat ‘spre educare aldtun de alti cinci copii de aceasi varsté, sub directa coordonare a unui metapelet_ De la trei ani si jumatate, el este ansferat Intr-un grup mat numeros (de 18 persoane), avand un alt educator, care ii continua modelarea personal 49