You are on page 1of 10
GENETICA este stinga care studiaza ereditatea si variabilitatea organismelor. EREDITATEA este capacitatea viepuitoarelor de a primi de la ascendenti un set de caracteristict distincte side al transmite la descendenti, VARIABILITATEA este capacitatea viefultoarelor de a se distinge unele de altele prin caracteristici specifice.Fiecare individ este unic. De ce este importanta variabilitatea? Variabilitatea a avut si are un rol foarte important in adaptarea organismelor. Dece? Deorece dferentele pot si prezinte avantaje sau dezavantaje fn functie de mediu. ‘Toate caracteristicle unui individ au o baz genetic’, reprezentati de materialul genetic (molecule de ADN=acid dezoxiribonucleic) aflat* in nucleul celulelor eucariote. Molecula de ADN confine secvente codificate numite gene. ‘GENA este un fragment dinr-o moleculd de ADN care contne informatia necesar8 producer ‘une anumitesubstange/realiril une! anumitefunei a celulei/organismull. Constituia genetic a unui individ poarté numele de GENOTIP. Din interactiunea dintre genotip slmediu rezutafenotipul. Scanned with CamScanner : FENOTIPUL reprezinté toate caracterisicile observabile ale unui individ. Material genetics fn clu sub forms de cromozoml 0 Andere ub Bore CROMOZOMII confin AND si proteine, sunt vizibili in timpul diviziunilor celulare, contin hnumeroase gene dispuse intr-o ordine precisi. Numarul si forma cromozomilor sunt ‘caracteristice speciei. Fiecare celula a unul individ si fiecare individ al unei specii au acelasi ‘numar si aceeasi forma a cromozomilor. ACIZICI NUCLEIC 1.1 Compozifia chimicd a acizilor nucleici in 1953 Watson si Crick au descoperit structura ADN-ului, model confirmat ulterior de Wilkins - acizi nucleic (ADN $i ARN) sunt macromolecule alcatuite din unitafi repetitive care se numesc nucleotide. O nucleotida este formatl din: a)bard azotati:-purinici + ADENINA (A) + GUANINA (6) -pirimidinicd = CITOZINA(C) > TIMINA (T)>Ab > URACIL (UL_s ARN ) pentoza (riboxd cu $ atomi de C):— riboz’ in ARN = dezoxiribez’ fn ADN «) radical fosfat, ce se leaga la C5’ al propriei pentoze Legarea radicalululfosfat la C3‘ al pentozei din nucleotida vecin& duce la form: Legere aaa duce Ia formarea unei catene ss Scanned with CamScanner 1.2 Structura primara si secundara a ADN- 4) Strutra primar a air mullet este o structure monoestenar ret fn wrma Polimerizarii nucleotidelor. a : 7 oud nucleotide aliturate se leagi prin intermediul unui radical fosfat_prin legaturi fosfodiesterice intre carbonul 3° al pentozel primel nucleotide si carbonul 5” al. pentozel -ucleotidei urmatoare (3'-> 51}, rezultind o catend polinucleotidic. 8B) Structura secundard este formati din dowi catene polinucleotidice risuctte inspiral in jurul ‘unul ax, forménd dublul helix (tur complet de 360° lafecare 10 nucleotide). ‘Aspect de dublu helix = scard flexibild: -balustrada (la exterior) este formati de pentozele unite prin grupari fosfat = troptele (la interior) = baze azotate Catenele ADN au urmatoarele caracteristic: 41) sunt antiparalele (5->3" 513'->5)), adicd au direcje diferit de polimerizare 2) sunt complementare (o baz8 purinic& se leagh de una plrimidined sinvers) 3) legate prin pungi de Hidrogen de naturd electrostatic, duble intre A=T, AzU, si triple ntre Strucutra bicatenara a ADN-uluiprezintSo mare stablitate fizic3 asigurati de: = puntile fosfodiesterice intercatenare pe verticald - punfile de H intercatenare, pe orizontalé : Proprietitile macromoleculei de ADN, datorate structurii bicatenare sunt: 4) denaturarea - prin incilzirea unel soluyl de ADN (90°) legaturile de H se pot rupe, rezultand ‘ADN monocatenar ») renaturarea - capacitatea catenelor complementare de a reface dublul helix + procesul are loc printr-o raciretreptatd, lent, ce permite refacerea puntilor de H -amestecind catene de ADN de origin diferite se pot forma hibrii moleculari Gena reprezintd un segment din molecula de ADN, care confine informatia geneticd necesari sintezei unei catene polinucleotidice sau a unei molecule de ARNr si ARNt. La eucariote, gena prezinté o structur’ discotinud, ind aledtulta din secvenfeinformationale numite exon! gi noninformationale, numite introni, La procarlote, ena prezinti o structura continu, find alestultS dear din exont. Scanned with CamScanner \ ACIZI NUCLEICI-COMPOZITIE CHIMICA ACIZI NUCLEICI sunt de 2tipuri -acidul dezoxiribonucleic ADN; -acidul ribonucleic ARN. ACIZII NUCLEIC! sunt substange chimice macromoleculare formate din unity simple mumite rmucleotide. Nucleotida este aledtuith din 3 componente: -0 bavi azotat; -un zahiir(o pentozi); un radical fosforie(P). Bazele azotate sunt substante organice de tip purine si pirimidinic, Bazele azotate purinice sunt: -adenina(A); -guanina(G); -ambele sunt prezente in ADN si ARN. Bazele azotate pirimidinice sunt: ~itozin(C),prezente fn ADN gi ARN; ~uracilul (U), prezent doar in ARN. Zahirul este un monozaharid cu 5 atomi de carbon(o pentozi),reprezentat de: -ribo2i(R), prezenti in structura ARN; -dezoxiriboza(D),prezenté tn structura ADN. Combinarea unei baze azotate purinice sau pirimidinice cu o pentoz& formeazi o nucleosids Dacé se ataseazio gruparefosfat Ia pentoza uni nucleoside, rezult o nucleotids,unitatea de baza a acizlor ‘neleii Prin inlurea nucleotdelor se obinpolinucleotide. Rasicalul fsfa(P)formeacd legituresterce eu pentozele, LLegitua se face intr al cincilea stom de earbon al unei pentoze CS gil treile atom de carbon al pentozsi urmétoareC3 ,ezultnd lanjuri(catene)polinuleotidce cu soucturk regula tori Tegiturilrfosfodiesterce dine nucleotide. Legarea nucleotidelor inte ele cu formarea lanjurilorpolinucleotiice, reprezintdstructura primars a acizilor nuclei ACIDUL DEZOXIRIBONUCLEIC ADN {in macromolecula de ADN se deosebese 2 tipuri de structuri: ‘astructura primar monocatenarreprezentati de seevenja de nucleotide dint-o cateni; ‘structura secundard, reprezentat de stractura bicatenard sub form de dublu helix a ADN-uui U Molecula de ADN este bicatenas, fin formats din 2 catene polinucleotidicerisucite une i jurul ¢eleilalte in spiral, forméind un dublu helix eu bazele azotate dispuse spre interior; {D Cele 2 catene de ADN sunt antiparale, o caten8 are orientate 5-3 iar cealltlcatend in sensul 3~$ CCitirea informatie’ genetice se face tnfotdeauna drectia C 5- C3. Scanned with CamScanner Fosfat (P) uci (5) ‘Adenind (A). Timing 1 Seale OF ‘Guaning (G) Legdturd de hidrogen cotati {1 Cele 2 catene sunt complementae, in sensu cf intotdcauna o nucleotida care confine ob purinicd se leagi eu 0 nucleotid care confine o baza azotatlpirimidinic gi invers; fa macromolecula de ADN exist 4 tipuri de legtur: adenina-timin,timina-adenina,guanina~-citozina.citezina~guaning; 1 Structura bicatenarii a ADN se realizeazA cu ajutorol unor punt de hidrogen: duble intr adenina gi timing, triple intre guaniné gi citozin. Legiturile sunt de naturd electrostticy, se arag ntre le. Legiturile triple dintre guanind gi citozind conferio stabiltate mai mare regiunilor ADN bogate in acest baze azotate, decitlegiturile duble ntre adenind gi timing. DENATURAREA $I RENATURAREA ADN-ULUL 10 Daca o solujie in care se alls ADN este incSzit pind la aproximativ 100°C legiturle de hidrogen dintre perechile de baze azotate complementare se rup si se separi cele 2 catene de ADN, proces numit

You might also like