Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Sadoveanu Haia Sanis PDF

    Uploaded by

    Pagina de Folos
    9 views23 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views23 pages

    Sadoveanu Haia Sanis PDF

    Uploaded by

    Pagina de Folos

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 23
    MIHAIL SADOVEANU MIHAIL SADOVEANU ORERE ORERE 7 e critica il, ie critica i de de CORNEL SIMIONESCU CORNEL SIMIONESCU i Cu un studiu introductiv Note si comentarii de de CONSTANTIN CIOPRAGA p CORNEL SIMIONESCU si | FANUS BAILESTEANU EDITI CRITICE NTECUL AMINTIRII @ POVESTIRI DE SARA APA MORTILOR j ®) i EDITURA MINERVA Ne FO ay a » Grigore Lajcu avu deodata un urlet de manie. in coll ef, fetita igi indbusi un strigit de groazi. Brancit, cucoana Lufa se izbise cu ca- ul de un ugor, apoi cAzuse la pimant, Lajcu iest repede in uli gi porn incet undeva, a deal. CCucoana Lufa se sculi ticut, prin intuneri. Intré in bucdttie i jaja focul. Puse ceaunul de mémaligi. Apoi rimase in picioare, cu amar gindindu-se la suferingile ei de ani, suferingile ei care nu mai aveau sfisit = Nu mai pot! nu mai pot, gemu ea cu durere. Nu mai pot... De ani de zie sufér, dar acuma nu. mai pot {si pipli timpla lovitd. $i parcd din toatd fiinja ei traditt pornea tun indemn de hotirire. $i ca intm-un fulger se viz fintanii, cu capul zarobit, ~ si pe acei care o chinuiesc, pe tofi imprejur, cSt- tind cu spaim’ in fund, acolo de unde roaba fi privea cu ochit inghefai i = Trebuie si sfirgese, trebuie si sfarsescl... si porni deodats, fir si-si dea sama, spre fantdna de la poarti. Cand ajunse, se opri si puse mana pe ghizdele, apoi pe roat, apoi pe lanf. Simi firul rece. $i deodaté ca inr-o fulgerare, o spaima ncbund o invilui, 0 infigurt ca un glulgiu rece. Se intoarse, se agezA pe prispd, st ciai ca intt-o ne- simi; intr-o nemiscare fara zbucium. Era cel dint popas pe care-1 fioea cucoana Lufa in ziua aceea. Era liniste in juni adieri dinspre fgridind 0 ricoreau; parci simfi dulocafa odihnet in toate midula- rele... Apoi ridicd fruntea intr-un rastimp, ~ si va lumina din bucd- trie Ziva ei de frimaniare incd nu se sfirsise, O jale ciudat, 0 sf siore ascujitd de neputin(d i se sui din miruntaie spre ochi; se intinse incet pe prispé si incept s& pling. N-avea pe nimeni Hing’ dansa nimeni nu se induiosa de suferinjile et, ~ sii se prea cl de-acuma va smut istovita! Plingea asain ticere, Tarziu auzi pasii lui Lafcu. Auzi din prag si chemarea sfioasi, duioas’ a fet = Mamufi, mamufal Se ridic& gemand, cu oasele trudite, gi int pregiteasea cina. in bucltirie ca si 2s 30 HAIA SANIS I fn mahalalele deta miavazi locuiese ovrei, grim in cisue leproase, pe ui intotocheate st inguste. Parteaaccasa cuprinde mat palin de un sfert de tare. darn ea silslesc ca mult mai Fullete decit in celle tre sfertr, ale crestinilor. unde Inverzese opaci si crest linsiea cu ct gradinle se mares. In dsimea aceasta 2 Tu Ise, doar in Broscarie au pripigit ctiva rom, nctionart, rmici,odagi, si pujni nemj: un naar, cava dobar. Inco, pe Uli mica, pe ula idovim, pe ulifasoaleor, pe uiasteimbs, se Jnmuleste, cess farmed in Tuminasoarelui in popor sla, ares duce incovoiat-nicazurle, Ist vorbese netulburatjargondl sis inching Dumezeuli sit. Sint acolo cdsufe vech gi joase: din uli trebuie 8 cobort dou trepte casi dai intun miros greu de ingrimadize ss te loves ck Capal de tvan, Feresiele abia se idic de-o palma deasupra noro- iului din drum, Dintr-o locuin(a ies dimineaja si doud famili, si wei, ‘Barbai isi incep goana dupi pane, femeile oflite Incep a se purta de colo colo cu sugacii in brafe, pe cénd copii nenumragi cu ochi frumosi gi cu parul cref, cu obrazal plin de murdiri, tmbricali in ~adrenfe, igi pornesc traiul pe insulele mai uscate ale uf De-acolo pornesc cotiugarii cu straiele ninse de fini, cu lemniria hhodorogiti pe cele patra roate. $i tristii cai schiloziabia inainteazitIn hhamurile rupte si innodate cu capete de franghie, se poticnesc, se coprese din cind in cind cu capetele plecate in pimént si privesc cu ochii umbrifi de tradd inainte-le, Stipsnii griesc repede, se Intreaba, se cearti, apoi biciul cade, si cotiuga se urneste, clampanind din cheieturi, De-acolo si niste omulefi mirunfi si unsurosi pornesc, ccind cu greu tnichelele cu gaz. Intri garbovi in ulifle mai deschise privesc in pimdnt si inainteaz& Incet cu un strigit prelung gi tremu- ator, care giseste risunet in tofi strengarii mahalalelor: gaz-gaz! De-acolo pornesc iute calfele spre mesterii din alte pargi mat bogate ale tirgului; subjir, palizi, Niciuasii acestia deapana marunt din pi- cioare, tremurind in dimingfile racoroase si molfiind inc’ cea din uurma imbucaturd de pane. Tar spre bariee, .spre porile cet, se indreapta babe cu ochi ascufii si sire, cu saluri grele In spete ‘Asteapta pe sitenii din imprejurimi gi dezbat crincen prefurile, din cinci in cine bani, eu supdrari, cu juriminte, cu ochii bulbucafi, ca 6 urile care nu-si mai contenesc melijatul. Acolo in sfirsit, in jurul sinagogilor, cresc gi pier acele viistare ale neamului care niciodaid ma ies in ulijle largi: ologi si riticpi Ia minte, cu fefele pururea triste, si zimbitoare. icarea zilnicd, in zarva obisnuitl, rizbat corurile monotone lor, care silabisesc litera legii dupa glasul dascalului, Din ind ua ceaus teve gribit spre sinagogs altul colinda cascle cu oala noua in care fiecare last si cada banul morjilor, lar drumul jandul mabalalelor acestora ¢ (oldeauna plin de mizgA si an voie te scoate in cmpul acoperit de ciulini, unde, intr-o pustitat Uisttoare, se arata heighesul, fxd o floare, fri un arbor, cu lespezile albe de piatra dcasupra licagurilor vesnicil Spre sabas deodati toatd viala aceasta se opreste, Se aprind Tumandile; stip familii, la masa curat, igi incepe ruga. Dupai o ptimand de nacaz si de hran& proasta, pe apacate, ~ Dumnezeu po- oporului Ini si mandnce collier, carne gi peste. Mai porun- este Darbatului si se linisteasc’ si, in divanul cel mare, sub chilotele de puf de gascd, sisi cerceteze nevasta. Sien ziua de odihnd havrele risund de vaiete si de céntari; bitranii intra in papuci in scoala, in laibire negre si cu cugmé Blin $i cel din urma, cel mai sirac si mai umilit, se grabeste spre rugiciune, cu cirfile in cogteiul alb de pang’, In ingramadirea aceasta si in siricia aceasta a neamului siu a crescut Haia, fata Ini Leiba Sanis. Pind la gapte ani n-a cunoscut alt lume. Mahaialele romnesti erau tot aga de depare, ca i America, La sapte ani, tati-siu Sanis, om sirac, si Rifea, cu tofi copii lor, sau Surimutat la Bargioani la jari, Acolo aveau o nuda, Meer Avramovici, care Ricuse oleaca de avere eu erdsma si avea nevoie de un credincio S-a dus Sanis 1a Bargicani in sat si a inceput s& faci negustorie in crasm’, iar Meer, om ginditor, cu barba neagr’, a prins a face alte speculafi Din acea vreme, Haia igi aduoe aminte de multe Iucrari, Acolo era ‘un sat mare; si veneau fMic8i Ja crdgm’, ficai frumos imbracati $i voinici, si petreceau. Ei fi era fticd de dnsi i sttea intr-un ungher privindw-i. Cate unui o apuca de guvifa de pir de pe frunte, ii zimbea, sii didea 0 bucifici de covrig. Atunci fi trecea un fior prin vine si imdnea cu ochii afntti la chimiul sclipito, plin de alimuri, care se migca inaintea ei Din cand in cnd intra in casa lui Meer, Se vita la Iucrurile curate, ia alimurile sclipitoare. Madama Emnestina umbla imbracati bine prin casi si avea doua slugi cirora le didea porunci,Iar fata Tui Avramovici era acu 0 domnigoari de doisprezece ani, care cetea 10- midneste dint-o carte. ~Isi aduce aminte Haia de 0 zi cind a poposit {in sat un regiment de soldafi, CAntau cornurile frumos in aerul lim- pede al amurgului si flacai in uniforme incepuri a furnica in toate x0 3s pnfle, Un ofiertindr si mindra, cu musticionra neagr, a intat in ast la Meer, Hata il privea vimiti dinte-un cot si ea aut spundnd: ‘Vi rog sf nu vi supdra(...am fost mes ali in gad, Meer Avramovii sa rdicat de la masa lui si a dat mina ofe- rului. Ernestina a zdmbit cu prietinie si I-a poftit in salon. §-acolo au aprins lampa cea mate gi au inceput s8 stea de vorbd, Si a intrat si domnnisoara Bet sa dat mana cu ofiferul, si s-a pus sea pe scaun fi 2 inceput a vorbi veseld cu el. Asta-i plicea tare Haiei; st dint-un olf, dinu-o odaie de-altur,privea gi asculla. Domaul Meer se ulta inditor into parte s spunes ™ Paa-acu, slavd Domnului, nu mi-a mers ru; da’ am de gind st ri las de toate celelalteafacei gi si raman cu pdmént.. Am si jau in srenda,.. Acuma numa cu pimantul se cfs parae. Si offer tind da din cap; pe cind Betisuspina cu dragoste: ‘Ares deie Durineze, tat, 38 bute. Si cum sta pe seaun, sa ridicatochil mari, negri si sprincenati, spre oaspee, sparc’ avea flacari in privri iar zambetwi era de 6 duleca[a nespast. ‘Mai tira a inceput Haia a pricepe mai bine lucrurle. Aca crescuse, umbla mai cura imbricatd gi se ducea mai des pela dom goara Bet Ti era drapA domnigoara Bed. Era frumoasi s desteapi si xtea multe cli. Sesiaduoea foarte bine aminte Haia cl fata accea cuminte si bogata avea o suferina mare side multe ori plangea.. $i SpuS el dat: Hala, eu sint foarte mahnita.. Eu nu vreau si mA mérit ou un evreu, Eu am o dragoste. si de multe ori plang Pe vremea acsea a venit de multe ori 1a Bargicani un domnigor subgitl, care era subprefect, — si Avramovici il primea bin... Iar Bett lumbla atuncea vesell i ridea, cu ochii umez Pricepea Fisia dra- gostea aceasta, si-i era mila de fata st4panilor... $i asculta ca intr-un_ Vis un plas metodios care spunca: E tands, dstep, si vorbeste fru- 3s. $i madama Ernestina suspina: i are legiturl ox lume bun," lar Meer Avramovicisttea la masi ca todeauna, gi se gn- dea adinc, plid, cu timpla sprjinita fn mana sting. eva s-8 fatamplat pe urma. Ce anume, nusi di sama fata Tui Sans, Poate a ploct. domigoara; poate au plecat ou tof, De la crisma din Bargloani Leiba Sanis gi eu ai Tui Sau Intrs iar In tre; fi de atuncea stau in clsuja cu dous oda din Broscarie. Au trecut Sapte ani snc un spor n-aintrat in gospodrie. Sdraci au Bas: dot Ditefi mari au fugit in America, indatd ce-au tras sor; cilalft crestea, sabi si ndcdjii,ueeniei Ia un inichigiu, si se gandeau si ct in odihina simbete,cdteodata, se gindeau gi visa la fara acoea indo- prtat la planted Sigaduingi, unde banul se citiga ugor gi unde te oft imboga 2s » n Haia era fat mare, eu ochi verz, plini de tumin; in mahalaua, a eva prietine de neam sin, si tria bine cu dansele; din vreme in vreme igi aducea aminte de visuile gi de suferinjile de ddemmult ale fetei lui Avramovici si cdea pe gindur...O migcau dese ori amintrile acestea din vremea cind cu tot tzliau mai bine. O cli- pl insemnatd in viaja ei eta si plecarea frafilor mai mari, eu pribegi Ff mumérase: patruzeci gi einei de tineri porneau pe jos spre pamntur strain, spre Hamburgul de unde se intinde oceanul nemarginit. Erau ‘iti de drum, cu tot calabalcul in spate, si colindau mahalalele nea ‘ulti, cantind cu durere, inindu-si pentru totdeauna rimas-bun de Ia pamantul pe care se nAscuserd, Au cintat si la casa rabinului, si Fabinul nu s-a aritat; si au pornit mai depart, intovardsiti de o mare rmalime, si pe ling cimitir le-au scizut glasurile, si cotind drumul ‘eel mare abia se auzeau ca o adiere mahnité cfntirile tor, ~ sien ‘curdnd au murit sunetele; pe cnd plangeau mamele si surorile. lar Haia nu plangea... Ea se gindea ci fratit ei se vor intoarce; c& ea ni- ciodaté n-ar pleca in firistrdine, niciodati, pentru nimic in lume, a- cum, la varsta cind dorurile incep a crese gi dragostile a tremura si-n sufletele celor mai uml, Acuma Haia era o fai naltuyi-n boi; sin plimbaile de vineri sara, cu celelalte fete, se avintase chiar pénd la gridina publicd si pnd la ulifile romdnesti, unde era lnigte, rlcoare gi livezilerisipeau ‘dieri parfumate. La vérsta ei gisca pufind plicere numai in aceste clipe de rigaz; iar in ceasurile cAnd sta acasf, lucrénd la 0 cusituri ori la un cdlfun, icoanele vazute i se desteptau in lumina umedi a o- chilor. Viafa care fierbea in juru-i sfracd si mcd, igure palide st flminde, siptiménile si lunile de rabdare, toate, fri ca ca si-si dete sam, citeodati o ficeau si ravneasci la alt vial, sf invidieze soarta altor femei din alt neam, mai libere, mai respectate gi mai scutite de eri Astfel intrau in sufletal ei mai multe ncazuri deeat bucurii, si astfl tia in mijlocal neamului ei. Bitea drumul parinilor, pani la scoalA, pand la feredeu; pnd la siracele croitoii st magazii din apro- piere; tfecea printre pruncii nenumaraji care umpleau ulifile; iesea si intra intre femelle care se purtau domol de colo-colo, vorbean moale 41 trigdnat, se certau ori se tinguian fii intremupere. Plngea pentru © rochie, pentru o bluzi, pentru o pireche de botine, se ceria cu mai- lesa Rifca si améndoud porneau tinguiri nesfirgite cand Leiba Sanis intra in casi, ticut, bocknind rar cu cizmele uriage. La Anul Nou, la Haman, la sirbatorile de toamnd, se veselea cu tot tineretul din jurul ci. Erau uitate nicazurile, glumele, pécdliturite, cdntecele, chefurile ‘aveat 0 putere neobignuita; petrecca ca intro inftigurare; cu grabi ‘ou eama ascunsi cl toate se Vor sfarsi prea curind, Uneori eidea pe ginduri, cu inima grea. De la scoala statului se {ntorceau alungati si batufi cu pietre copii ovreilor. Veneau in goand, sphriayi, se opreau si se intorce in loc injurind; apoi se rispaindeau prin casele scunde, cu lacrimi gi tinguiri, $i femeile si batranii bli: timan pe strini, pe got, si-si amintean de toate chinurile din urma de cele pe care le apucaser gi de cele pe care uncori, sara, la focurile jemii, cirturarii le murmurau de pe ciri, cu glasuriteignate: istorii triste din pribegii fra sfirsit. I se impietrea gi el inima gi mu i se prea nefirese cA, din intunericul si tristeja viefit lor, copiti neamu- Jui, cind ies la lumind, privese piezig in juru-le si scuipa cu un blis- tim murmurat spre biserica crestinului. In clipele acelea i se pirea ddeparte tare de a ea paint Ja alk ume, de la ea si pnd la strlinii cu- raf si veseli ai mahalalei, I se prea departe. Cici ei weceau nepisi- tori privind in alt parte, rd grii, $i ea avea into clips o privire de urd spre ei, iar altcori, in colful ei de fereastra, avea 0 stringere de inima. fntr-o vreme, primavara, Haia a prins a umbla prin casa parinjilor ci cu.o deosebitd bucurie In fiecare ceas ist na din ocnija mare a so- bei caljunul inceput si da fuga in uli Rifea, maiod-sa igi rica ochii negr, Piri sii clinteasc trupul gras din locul ei, din cerdacal darapanat. Intreba cu voce asculit Haie, unde te duci, Hale? = Ma duc paind la Tudorifa! striga repede fata gi apuca la vale, pe cirarea zbicit. Tudorifa era fata picherului fon Rusu, un om cfrunt, negra la o- braz, forndit si kiudaros. Acest Ion Rusu, cu un cortel mare de doc, cu straiclei ponosite, cu 0 pilirie cenugie de pisli in cap, bitea dru- muri lung, dela canton la canton, de Ia crisma la crasma,~ sisi lisa fgospodiria in plata Domnului, Nevasta de multi vreme-i murise; um- ‘ase cu trei copii din mahala in mahala, prin case cu chirie. Pe doi copit fi pusese in pmdnt, morji de anghin4, iar fata cea mai mare, Tudorifa, deodatd incepuse a crest, deodatd se prefcuse int-o dom- nisoara balaie si voinid. ‘poiméni o mirit!grfia pe nas, cu mindri, lon Rusu. Zes- m, ~ dar chiar si.am avere, n-ag da zestre fetei mele... Cui fi place, aga so ie... $i pleca, méndru, cu cortelu-i urias gi cu pari. cemugie. ‘Ca totdeauna si aicea in Broscirie, de cind se mutase, fata mai mult singura stitea acasd. Cosea o rochie pentru nevasta unui functi- ‘nar din cdnd in cdnd, fcea cite-oleact de horbotl, st izbutea sisi Ccumpere 0 panglici now, o bluzi, ori 0 palirie de pai. Ton Rusu zicea =Eu pe Tudorija mea o port modest... Nu-mi place luxul. Ch am avere, tot aga a5 purta-o et v 10 2s 0 Sil colinda pe drumurile ui, ia Sta se nfceasingurd hse im- brace Singur i plvea sri prigeno grin de vareaat din dosul case, si hrdnea vic cincisprezece gail care dSdeau Ou, Avea o i curtfica, culver de pete colorate pe jos, cu ,tablour™ pe pate Othello ntinznd wn ba spe depart pvestind Desde- Tone isprvile i, Romeo sirtnd pe Jt, altel Tina intra se aera po un slung in repeal feresirelor deschise, pe care inforen flo in oa de ut. Tada, aezata Tn fndul una ivan, o privea zimbind; i amndoud teen 0 vreme,apoiincepeau Ss vorbeaek De unde ai mata ag framoase porte? a neha int-un rind faa Sani “"Leeam cumplrat dela larmaro, rispunse Tudor. Tabourle acesca au gi pov Eu le-am ett acu dot an. ie aat cum i= tonseste maura, Desdemonei, viele fl. Pe rnd ef sau fubit st fu fagtamndoi depart a la rma, somo “Deceaomorits? ~ Romora-o pent cto temea..Aplri-ounom tilos. Stun maura a omordt., Sie foarte frames. “Da era vinovail? Ni, era vinovat. ispunse 2imbind Tudor iat Haia se ita eu Inareamint pe pre, ganar, tuburath “Dar dincolo, co-arat? ~Acolori Romeo silica. aman nenoroi.. $i cate ata am. Spune cum erau dusmane fare lor, cum et au vlzut Sai inbies Amdndot eta frum. Si pe md nau avut noe, $ finindot au mur. Eu cand am et, plangeam. ta thea, geal, Deodat inte Donmnigoart Tudor, vet semi cts si mie. “Cosi eetese? — Ch de cae spu. Eu if fac oe vet. Vin saat cum ste plepteni ea mine, cu valur, ca sn se mai sce peptnatura, Mi rt howd fa buza.. Dac aga de umes, fare te 10g sm cetegi st mie Ceaicasccasta a incepu -0 fact Tora lee ui ma, cind si la ingrdmadirea acoen de cae ajungean miresmele pamdntlu limed_Sonrcl ava o mind deosebt tina gi pe ust pe fereste in dda std in eareromdnca cetea raz, monoton, fa ui Sans ascula netinti, migeindw-! numa mile deasupra Toru pe Gare avea pe bra, Din cd in cn se oprea§ fneaasupa cri pr careo tinea Tudoria dol oct areStor,pe care Indah spec inci serge ince, pe fur, cu dosul pale Tine mos! ice ca la urd im amr, plea cu pre de vu spre cas. Muli vreme, mainte dea adorn, prin cap i vajiau ‘otbe se tremuraa in oc inchs icoanenelmurte Tudorifa era singurd in partea aceca de targ, si zilele4 treceau mai ugor cu fata Tui Sanis. Vorbeau despre intamplnile tagului si mai ales despre ale mahalalei: despre o Iehuza, despre 0 moarte, despre © bitaie. Simbita, Haia venea gti si vesela, dupa o mancare buna, Ia cae nici vinul mu lipsise. Teseau pe o rohaici, se plimbau pind sub dealul Ulmilor, si se intorceau cu un buchet de flo, vesele gi afijate Tineripalii,stangaci in hainele lor now, trecean pe lingh dnsele smurmurind fnturt de cdntece; «i Hala, alaturea de Tudor, nici ma se vita la. “Apol pretinia intre cele dous fete se stranse si mai tare. fntr-un rand, in amurg, Haia intsind fuga in casa picherulu, s opti wimitd in prag.indardil oalelor eu flon, la fereasta, Tudonia sta de vorba run baiat nalt, negricis, c-0 umbré de mustajé deasupra buzelor. Stitu la indoiall. Dar Tudorija incepu sé rid Ins, Hale, intr, nut teme, ef mu te mnne Ea ink gi se agecd pe o margine de divan, tcuti si mira. Pric- tina ei spunea ceva ta wun zimbet, cind ¢-o incruntare din sprancene; si din vreme In vre- tne ist oprea ocii ca de plcura asupra oveicei. Haia igi pleca gence, privea in pimdnt, apoi far cerca si vada obrazul celui din faa ei, s Fidica pleoapele cu sil “Tudorifa se ridid s-s ptrecu pretinul pe dindos, pin in hudis; apot indatd se intoarseraznd, vorbind ~ Ce sai raed, ag? Pind acu mu al vat niciodata? = Nu, nul cunose... Cum il cheama? ~ Stefan Bucsan ~ Aistai Stefan Bucsan,baictul Iui Vartolomei? Eu_-am cunos- cut, cd invja la scoala. Baieit nostri se emeau tare deel. ft a- Tanga pinden ulja noasia.. Pe urma'sa dus de peaii.. Acu nu-t mai cunosteam... Ele? a, ele, Fispunse rizind Tudoria. $i agezndu-se alaturea, pe ivan, dcodati si schimbt glasul si incepu sf spuieo tain mare. Vartolomei, taal lui Stefan, cra un vanturijaré st a colindat aulte trgurl gi sate, ba ca notar, ba ca vechil, pnd ce, la urmd Céizind tot mai tare in patima befei, a ajuns si hu-l mai primeasca himeni; sta lntors far in rg sek. Cu un singur bila amas, cu Stefan, si pe acesta a batut, ba horopsit, ca un tian; a purtat Geseulf si timand, gi el umbla din erigma in erésma... dupa aceea ‘emurit lar bajatl a mai rasuflat, -a dezgheat si, pentru cd n-avea rai mult de patra clase primare, a intrat praticant ia judecdtore. Da-i un baie frumos... soptea Tudorta, si dstep, si mu se teme de niment.. Tldeauna are parale in buzunar.. $i umbla bine imbré- cat. Toate ftee se uitd dupa dénsul... Darel mu se utd la nimen Fata Iui Sanis asculta cum se inmlidie in inserarea calda glasul ‘Tudorife, ~ apoi, dupli ce fata picherului tcu, ea ridict ochi, 0 privi dept st parc fi ceru mrturisirea: ~ Nu $e uiti la nimeni?. i “Tudorifa se apropie pind Ia urechea ei. Incepu a vorbi cu foc: ~ Haie! si nu spui la nimeni.. Auzi? Numai tu si sti... Mie mi-i drag Stefan... Vine la mine sara; si tata mu stic.. Numai fie ifi spun, cc tr imi est prietind... S4 vezi cum imi spune c¥ is dragl,g-are si mi ici... Tie nu fi-a fost drag nimeni? = Nui gopti Haia, ~ si dint-o.data simi o mahnire mare in suflet. ‘Améndou ticuri o vreme. Odaia se intuneca pe nesimiite = Clind are si mai vie sf te vad? sopti domol fata lui Sans, = Nu stiu, poate mAne-sard, Mai vorbird un timp, cu greu, despre altceva, apoi Haia se seul si se ducd acasi. Tudorita o apuc de mana, = Da’ si nu spui Ia nimeni. Awzi. =Nu, Nate teme, Nu spun la nimeni. S-acasi, pe cind tati-siu slab, cu piclea obrazului rosie. si tabacita, sta tAcut in colfuri obisnuit, Ying’ sob’, pe cind Rifea scar ‘mana pene de giscd in mijlocul casei, Haia se gindea la descoperirea pe care o ficuse. Cfula sisi aduci aminte de infijisarea Tui Stefan Buesan, de soaptele Tudorifei, de marturisirea primitd, ~ si se gindea, tot aga de tulburatd ca gi-n vremea cind prietna ei fi cetea istriile cele jalnice de dragoste., Trebuie i fe fericita Tudorifa..” se gindea ‘ea iichizand ochi pe jumiatate. (Ce dai asa din cap? intreba deodata Sanis, cu glas gros. Fata tresin, spariat Ce ai cu fata? strigh de la locul ei Rifea. Poate se gandeste la cwva. "Cum se gandeste? Trebuie si fuck treabi... Eu cum muncese toata ziua, de dimineajé pnd in sark? $i de cu noapte ma scol, ca si rma duc 84 jupesc vitele la mesernizd... Nici pe haham murl asteapta cum mé asteapti pe mine... Trebuie SX munceascd. Gandurile ei, ce folos mi-adue mie? ‘Mama si fata il priveau uimite, De multi ani nu rostise Leiba ‘Sanis atétea cuvinte, El sta atta: cAnd se inturna acasA de la abator, scotea de prin buzunisri 5i de prin turetei buciti de care gi le arunca pe leasa care astepta sub tingirile de aram&, ~ pe urm troptia eu ciz- Inele- pline de singe, se ageza la locul Tui gi nu zicea nimic, pana ce fu-l chema nevasti-sa la mincare. Atunci isi indesa in cap paliria sparta $1 ncepea si inghita cu lacomie. Apoi isi stergea cu dosul m: nilor mustajle roi, abarlte, - se invirtea de dou oni prin colfuric3- ‘dnd ceva si nepisind nimic, — isi risucea o figard cat degetul, iesea ‘cu pasi rari si se ducea si-si beie litra de vin in colf la crasma iui Zeilic Ornstain, poreclit Falufi Laptedulce. 30 ~ Ce ai in a-sari se Rifea prelung,privindwl cu mirare = Cineva mi-a figiduit un mire pentrs Haia. rai Sans rdicén- du-g in pod priviile gterse. ~ Un mire pentru Haia?... strigh femeia wimits, $i cine fi-a Riga

    You might also like