MONITORUL OFICIAL ROMANIEI PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTARARI S! ALTE ACTE Anul 173 (XVII) — Nr. 451 bis Vineri, 27 mai 2005 SUMAR ‘Anexa la Ordinul ministrului transporturilor, constructor ‘gi turismului_ nr. 27/2005 pentru aprobarea Reglementari tehnice .Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa, indieativ NP 112.04 2-124 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIE!I PUBLICE CENTRALE MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $I TURISMULUI ORDIN pentru aprobarea Reglementéirii tehnice ,Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct", indicativ NP 112-04*) in conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea tn constructii, cu modificirile ulterioare, jn tomoiul art. 2 pot. 45 i al art. 6 alin. (4) din Hotardrea Guvernului nr. 412/2004 privind organizaroa si functionarea Minisierului Transporturilor, Construcfiilor si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare, avand in vedere Procesulverbal de avizare nr. 50 din 6 julie 2004 al Comitetului tehnic de specialitate — CTS 6 si Procesulverbal de avizare al Comitetului tehnic de coordonare general nr. 28 din 15 octombrie 2004, ministrul transporturilor, constructillor gi turismutul emite urmatorul ordin: Art. 1, — Se aprob& Reglementarea tehnicé Art. 3. — La data intrérii in vigoare a prezentului ordin, sNormativ pentru proiectarea structurilor de fundare Ordinul ministrului luerétilor publice gi amenajéiri tertoriulul directa, indicativ, NP 112-04, elaboraté de nr, g/Nj1991 pentru aprobarea reglementaril Universitatea Tehnic& de Constructii Bucuresti, prevéizuta in anexa) care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. — Prezentul ordin se public& In Monitorul Oficial al Romanici, Partea |, si intré In vigoare in termen de 30 de zile de la data public&rii. sNormativ privind proiectarea si exeoutarea lucrarllor de fundatii directe la constructit, indicativ P 10-86, publicat tn Buletinul Construcfillor nr. 7/1991, precum si orice alte dispoziti contrare isi inceteaza aplicabiltatea. Ministrul transporturilor, construcfilor si turismulul, Gheorghe Dobre Bucuresti, 23 februarie 2005. Ne. 275. ") Ordinal nr. 275/2005 a fost publat in Montana Of! al Remével, Parte 1, ar. 451 din 27 ma 2005 ¢! este repredus gi In acest numa bis.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 NORMATIV pentru prolectarea structurilor de fundare direct, indicativ NP 112-04 Lista notatiilor si simbolurilor ‘Notafia saw oa nei UM —_| Semniticatia A Te] _| Anja sectiunit wansversale a sistemufui de fundare Aas [rum] [Aria de armatura de suspendare Bar [rom?| [Aria armiturii verticale Ap fram?| | Aria minima a placit As (mim’|__| Aria lateralé a stdlpulai pe inalfimea paharalut ae {may __ | Supralata sectionit de Torfeeare Tunecare)dintre Slamental verfcal i plangeu (placa) Dimenslunea cea mal mica a tipi fundayiel avand forma B In) dreptunghivlard in plan; Litimea sistemului de fundare pentru fundatii de sectiune dreptunghiulara in plan Be [a] | Eatimea activa a fundatie! Be im Tafimea sau diametrul plicit utilizate pentru determinarea caractetisticilor de compresibilitate prin incercarea pe teren, D TEN] — | Rigiditatea citindricd a radierulul E [kPa] | Modulul de elasticiate E [kPa] | Modulul de deformafie liniard al terenului de fundare E {kPa]___| Modului dinamic de deformatie liniard al terenului de fundare Ei, {kPa}__| Rigiditatea aproximativa a constructiet Ei, [kPa]__| Rigidiatea findatier F TEN] | Forfa tiictoare tranismist intre perepii cu planunt mediane intersectate G {kPa]___| Modulul transversal (de forfecare) H iG Tnalfimea fundatie! Ga [m) Ynalfimea la marginea fundatiei tip obelise [Fi Fi (im Tnaltimile treptelor bloculut din beton simplu Fic {a} Tndifimea secfiunii fundafiei continue Br tl Grosimea fundului paharului Hy {mm “Adincimea de Taghet Fin [el Tnaljimea minim’ a fundafiet He (ml) Tnaltimea paharului 1 tm] Momentul de inerfie al secfiunit transversale a sistemului de fandare {in Jungul axei longitudinale le tH Tndicele de consistent 1 “Momentul de inerjie al une! fagit de radier definita intre mijloacele a 7 a doua desshideri succesive te [a Tndicele de plasticitate K ou Coefficient care depinde de forma in plan a fundafiel, rigiditatea fundatiei, cota z 2 punctului pentru care se calculeaza tasarea Ke Ol Coeficientul presivnii Tatcrale a pamantulul in stare de repaos Ko, Cl Indice de rigiditate pentri radiere generale de forma dreptunghiularé | Ke, co iditatea relative | Dimensiunea cea mai mare a talpit fundajiel avand forma | L [m] reptunghiulara in plan; Lungimea sistemului de fundare pentru | fundatii de sectiune dreptunghiularé in plan Te iol Distanta dintre doi stalpi vecini Ti i Langimea treptei blocului din beton simpla *) Anéxa este reprodusa tn facsimiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Tel Tay Valoarea maxima a dimensiunilor plicit de baz Ts TKN Valoarea de calcul a forfet de lunecare wansmisi plangeului superior M [iNimy | MOmentul incovoietor rezufant in central de preutate al seciuni fundatie’ Mw [kPa]___[ Modulul edometric Ma a Coeficient de corelatie tnire valoarea modului edometric in intervalul de presiuni 200+300 kPa gi modulul de deformatie liniars M [kN] ‘Momentul incovoietor transmis paharalui prin presiuni pe peretele ad KPa] Modula cia ‘detenminat pentra intervalul de prestunt Mi [ENm]__| Momental incovoretor in stalpul t MM. Nm) | Momentele incovoietoare rezultate in plan orizontal aplicais piri » Me [eNom] "| supetioare a peretelui frontal | Mere TeNmj | Momentul capabil al stiipului in secfiunea de la faja paharufut 1 My [Nm] | Momentul incovoletor fata de sectiunea x-x | My [kNm) | Momentul incovotetor faya de sectiunea y-y 1 7 phox) | For axils Rezuttanteincirettilor axiale fo central de greutate a | sectiunii fundatiel N Numiiril de foviturt necesare penotrari instalatiel SPT pe o adan- a cime de 30 cm pentru un diametru al tijei de penetrare de 50 mm Nice [EN]_| Fora axiald transmist la pahar prin Tecnu de monoliare Ni fN] | Forta axialé fn stdfpul Re. [EN]_ | Forja de intindere tn perefit longitudinal N kN) Fora axiala maxima in stalp in faza de montaj a structur istnosi UN] | prefabricate [P TEN] __| Rezuitanta presiunilor pe peretele frontal a [kN] [ Forfa thietoare 7 ux] | Potts tetoare Ta elemental veriial al suprastractart asoctald = wului de plastificare la actiuni seismice One [KN] ___| Forfa tdictoare care se dezvolté in clementul vertical sub planseu Re kPa] __| Rezistenfa de calcul a armaturil de suspendare Re [Nima] | Rezistenta de calcul de baza fa compresiune a betonulul R [EN] | Reacfiunea in reazemul i Re [N/mm] | Rezistenja de calcul fa intindere a betonulit din stip vu te] Berimetrul sectiunii de forfecare Modulul de rezistenfa al tipi fundatiel avand forma w {m"] | dreptunghiulard in plan; Modulul de rezistent& al sectiunii transversale a sistemului de fundare b im] Tafimea une? fagii de radier definits intre mijloacele a dows deschideri succesive a KP] Redan Ta compresiune monoaxialé a pamantulul (coeziunea & Tl Distanfa din centrul de greutate al lpi fundafiet la axul stdlpulutt e tf Tndicele poriior = tb [mm]___| Tniljimea sectiunit tansversale a grinzi it [=] Grosimea radierului Toalfimea cuzinetului; Indifimea secfiunit transversale a grinzit in he (mm) | cep Ba tir] Tniljimea diafragmelorMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Tndijimea sectiunii tansversale a grinail in reazem Coeficientul de pat obfinut prin incercarea de probé cu placa de laturd sau diametru B, Coeficientul de pat obfinut din tncercarea cu placa de Im Coeficientul de pat al mediului deformabil Tungimea de ancorare Lungimea cuzinetulut Tungimea elastica ‘Dimensiunile secfiunil ransversale a stalpulut Coeficient de corectie care depinde de raporiul intre grosimea z a stratului deformabil si kafimea B a sistemului de fundare | Coeficientul condifiilor de tacru: Presiunea de contact findajie-teren Rezistenja pe varf (CPT) Grosimea diafragmelor Viteza de propagarea a undelor longitudinale (principale) prin teren Viteza de propagarea a undelor trasversale (secundate) prin teren Deplasarea tilpii fundafiet pe dircetie verticala Rigiditatea cadrelor din componenta constructiei Factorul de transformare de Ta valoarea k’, la valoatea ky Unghial bloculut din beton simple Unghiul cuzinetulut Deformafia Tongitudinala specifica iametrul barei de armaturs Coeficient de fiexibilitate pentru radiere sub stalpi uniform distribuiti pe suprafata acestora Coeficient de frecare Fey] > ele aei alles eee Coeficient de deformafie Wansversala (Poisson) al terenulul de fundare 2 Coeficient dinamic de deformafie transversala (Poisson) al terenului a de fundare [plem’| | Densitatea Bforil unitar normal Gr [kPa] | Efortul unttar normal vertical a [kPal__| Bort unitar tangential media pe suprafaja de Tunecare < eMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 1. Prevederi generale 1.1. Prezentul normativ se aplicd a proiectarea structurilor de fundare direct pentru clidirile de locuit si social — culturale, constructile industriale si agrozootetmice. La proieciarea structutilor de fundare direct se va avea in vedere respectarea cerinfelor prevazute la punetul 2.2 si in reglementirile tehnice conexe. La proiectarea structurilor de fundare directi tn condifii speciale de (eren (paménturi sensibite la umezite, paménturi contractile, plimanturi lichefiabile) se au in vedere si misurile suplimentare din reglementarile tchnice in vigoare specifice acestor cazuri, 1.2. Normativul se referd la urmatoarele tipuri de fundatii directe: 8) fundatii izolate ») fundafii continue ©) fundafiiradier 1.3. Reglementérile tehnice de referinf& sunt enumerate in capitolul 13. 2. Principii generale ale conformarii de rezisten{& a infrastructurilor 2.1, Definirea sistemului structural $i a subsistemelor componente ale constructiei 2.1.1, Sistemul structural reprezinté ansamblut elementelor care asigurd rezistenja si stabilitatea unei constructii sub actiunea inctrcirilor statice $i dinamice, inclusiv cele seismice. Elementele structurale pot fi grupate in patru subsisteme: suprastructura (S); substructura (B); fundatile (F); teronul de fundare (1) (fig. 2.1). 2.1.2. Suprastructura reprezinti ansamblul elementelor de rezistenffi situate deasupra infrastructurii (1). 2.1.3. Infrastructura este alcituiti din substructurd si fundatii, La construefiile care nu au substructurd, infrastructura este alcatuit& din fundagii.. 2.1.4, Substructura este zona pozitionaté intre suprastructura si fundatii. In raport cu suprastructura, aceasta prezinta diferente de alcttuire si conformare, care conduc la capacititi de rigiditate si rezistent’ majorate, 2.1.5, Fundafiile reprezinta ansamblul elementelor structurale care transmit inedrearile la terenul de fundare. 2.1.6, Terenul de fundare constituie suportul constructiei si reprezinti volumul de rock sau de pamént care resimte influenta constructiei respective sau in care pot avea loc fenomenc care s& influenteze constructia. 2.2. Cerinte privind proiectarea fundatiilor 2.2.1. Fundatiile trebuie proiectate astfe! incdt st transmit la teren incdrcérjle construciei, inclusiv cele din actiuni seismice, asigurdnd indeplinirea conditilor privind verificarca terenului de fundarebis/27.V.2005 Fig. 2.1 Componentele sistemului structural Suprastructura (8); Substructura (B); Fundatiile (F); Terenul de fundare (T); Infrastructura (I) 2.2.2. Fundatiile ca elemente structurale se vor proiecta astfe! incdt s8 fie indeplinite conditiile de verificare la stirile limita ultime si ale exploatirii normale. 2.3. Cerinfe privind proiectarea substructurilor 2.3.1. Substructura are rolul de a prelua incdrcatile provenite de la suprastructura si de a le transmite fundatiilor. 23.2 Substructura este aledtuitl, de reguld, din elemente structurale verticale (pereti, stalpi) si elemente orizontale sau tuclinate (placi, grinzi etc), 2.33, Proiectarea substructuri trebuie s& find cont de conlucrarea cu fundatiile si suprastructura, 23.4. La proicctarea substructurilor se vor lua in considerare incdrearile proprii, incdrcdrile ‘ransmise de suprastructura si de teren conform prevederilor de la cap. S. 23.5. Bforturile din actiuni seismice transmise substructurii se vor asocia mecanismului de plastificare al suprastructurii (fig. 2.2). Aceast& conditie nu este obligatorie in zonele scismice de calcul E si F definite in normativul ‘NPLOU-92, 23.6. La proiectarea elementelor structurale ale substructurii vor fi indeplinite conditiile de verificare la starile limita ultime gi ale exploatétii normale. Infrastructura se va proiecta astfel incat sf fie solicitata, de regula, in domeniul elastic de comportare, Se admite proiectarea mecanismului ée plastificare 2 structurii la actiuni seismice severe cu dezvoltarea de articulatii plastice si in substructura, In aceste situafii se vor lua masuri care si asigure o comportare ductilé a substructurii siaccesul pentru interventii post seismice.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 Fig, 2.2 Sisteme structurale cu mecanisme de plastificare in suprastructur’ 3, Alegerea tipului de fundatie 3.1. Factori de care depinde alegerea tipului de fundatie 3.1.1. Sistemul structural al constructiei = tipul de suprastructurd (In cadre; cu perefi etc.); - dimensiuni (deschideri, travei, ndltimi — suprateran si subteran); + alcituirea substructurii; - materiale (beton, metal, zidarie ete.) - eforturile transmise fundatiilor in gruparile fundamentale si speciale de incircari; - mecanismul de disipare a energiei induse de actiunea seismic& (pozitia zonelor potential plastice, eforturile transmise fundatiilor etc.); - sonsibilitatea la taséri a sistemului structural. 3.1.2. Conditiile de teren = natura si stratificafia terenului de fundare, caractersticile fizico-mecanice ale straturilor de pamant sau de roca gi evolufia acestora in timp; = conditile de’ stabilitate general® a terenului (terenuri in panta cu structuri geologice susceptibile de alunecdri de teren etc.); ile hidrogeologice (nivelul si variajia sezoniera a apelor subterane, agresivitatea apelor subterane, circulatia epei prin pamant etc.); = conditiile hidrologice (nivelul apelor de suprafati, posibilitati de producere a inundatiilor, a fenomenvlui de afuiere etc.). 3.1.3. Conditiile de exploatare ale construct - eforturile transmise la fundatii (din sarcini statice si dinamice ~ vibratit produse de utilaje ete.); - posibilitatea pierderifor de apai sau substanfe chimice din instalajile sanitare sau industrial; - fncalzirea terenului in cazul constructor cu degajéri mari de caldura (cupioare, furnale ete.); - degajari de gaze agresive care polucaza apele meteorice si accentucard apiesivitatea chimica a apelor subterane; + influenta deformatiilor terenului de fundare asupra exploatirii normale a constructiei; - limitarea tasditilor in functie de cerinjele tehnologice specitice. 3.1.4. Conditile de executie ale infrastructur - adancimea sipiturii pentru realizarea fundatiilor constructiei si modul de asigurare a ‘stabilitati stpaitucii;MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 451 bis/27.V.2005 - existenfa unor constructii in vecindtate care pot fi afectate de lucririle de executie a infrastructurii (Gnstabilitatea taluzului, afuierea terenului la realizarea epuismentelor etc.); - sistemul de epuismente; - prezenja refelelor de api-canal, de gaze, de energie electricd ete. 3.2. Criterii pentru alegerea adincimii minime de fundare 3.2.1. Adincimea de fundare este distanta masurata de la nivelul terenului (natural sau sistematizat) péind latalpa fundapiei. 3.2.2, Adancimea minima de fundare se stabileste in functie de: adéneimea de inghet; - nivelul apei subterane; - natura terenului de fundare; - fndlfimea minim& constructiva a fimdatiei; ~ conditile tehnologice. 3.2.3. STAS-ul de refering& pentru adaincimea de inghet este STAS 6054/77. 3.2.4, Adincimea minim de fundare se stabileste conform tabelului 3.1 in funetie de natura terenului de fundare, adéncimea de inghet si nivelul apei subteranc, Tabelul 3.1 i H ‘Adincimea minlind de fundare adancimea de | adincimea apei (cn) inghet subterane fati de : Reto tedainied cota teronulu ‘Terenuti | ‘Terenuti fete natural de ingher” (em) (m) Roci siinesase | _oricare oricare 20 Pietriguri curate, He2.00 4 | nisipuri mari si oricare mijlocii curate a bial 2.00 36 Pietrig sau nisip Firs70 2.00 50 argilos, argilé grasa Hp70 H22.00 Hi+10 50 | e H<2.00 H20 30 Nisip fin prifos, pra} Hie70 Heo 2 2 argilos, argilé i250 #10 30 préifoast gi nisipoas H>70 Heng Sa 30 "Observafie — Valotile indicate penira cazul terenurilor ferite de inghey se musoara de cota inferioara a pardoselii, 3.2.5. Talpa fundatiei va p&trunde cel putin 20 cm in stratul natural bun de fundare sau in stratul de fundare imbunatayit, 3.2.6. Pentru constructiile fundate pe terenuri dificile (pimanturi sensibile la umezire, paménturi contatile, piméntri Tehefiabile etc}, adincimea de fundae este indicta in reglementrle tehnice de referings specifice acestor cazuri.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 4, Materiate utilizate la fundatii 4:1, Fundatiile se aledtuiese in mod obistuit din: - beton armat; - beton simplu; - zidarie de piatea. 4.2, Caracteristicile betoanelor utilizate 1a executarea fundafiilor se stabilese de proiectant in funotie de destinatie, solicitari, conditiile mediului de fundare si influenfa acestora asupra durabilitatit betonului din fundatii; acestea sunt definite in normativul NE 012-99. 43, Clasole minime de beton se stabilese astfel: a) Beton simplu Cus pentru umpluturi, egalizir gi bloc (la fundatiie tip bloc si cuzinet). b) Beton armat Cero pentru fundafi izolate sau continue, fundatii monolite tip pahar, cuzinefi, radiere si refele de grinzi neexpuse la actiuni agresive, cu procente optime de armare; Cias pentru fundatii prefabricate tip pahar, fundaii supuse 1a solicit supuse la actiuni dinamice. Jn conditii de agresivitate caracteristicile betoanelor se stabilese ca in normativul NE 012-99 respectiv C215-88, importante si fundajii 4.4, Tipul de ciment ce se utilizeaza la prepararea betonului pentru fundafii sc stabileste in functie de influenta condifiilor mediului de fundare ca in normativul NE 012-99. 4.5. Ofelul beton trebuie sk indeplineascd condi 438/1-89 respectiv STAS 438/2-91. Pentru armétura rezultati din criterii constructive se utilizeazé, de regula, ote! OB37 iar pentru armétura de rezistenf rezultatd din calcul se utilizeaz& ofe! OB37, PC sau plase sudate din STNB. definite in documentul de refcringa STAS 4.6, Pentru fundatiile din zidarie de piatra documentul de referinfA este STAS 2917-79. Mortatul intrebuintat este din var si ciment de marci minim Mio avind documentul de refering STAS 1030-85. 47. Pentru fundatiile continue ale constructiitor cu cel inult un aivel amplasate tn mediul rural se pot aplica gi solutii constructive bazate pe folosirea materialelor locale, Fundatiile se pot realiza din zidarie de piatr3 sau beton ciclopian. 5. Soficitri transmise infrastructurilor 5.1. Prevederi generale 5.1.1. Solicitérile transmise iatrastructurilor se determina considerand eforturile transmise de ‘uprastructuré, incircdrile aplicate direct infrastructurii (Inctrcari din greutatea proprie, din incarcari de exploatare, forfe seismice etc.), presiuni sau impingesi ale pémantului, presiunea apeiete, Orice actiune semnificativa pentru proiectarea elementelor infrastructurii sau pentru verificarea terenului de fundare se va considera in categoria de solicitari transmise infrastructurii. 5.1.2. Solicitatile transmise infrastructurilor se determina in gruparile fundamentale de incdrcari gi in gruparile speciale de tncdrcér.40 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 451 bis/27.V.2005 Stabilirea solicitarile transmise infrastructurilor tn grupirile speciale de incarciri este, de reguli, condifionaté de dimensionarea completa a suprastructurii. 5.1.3. Solicitarile transmise infrastructurilor se determin cu valori corespunzitoare proiectirii elementelor de beton ale infrastructuturii si cu valori corespunztoare verificirii terenului de fundare. 5.1.4. Structurile considerate in cafcul in stadiul de comportare liniara (elastic) se recomanda si fie schematizate ca ansamblul constituit din suprastructura, infrastructurd gi teren de fundare. 5.1.5. fn gruparea special de inctrcati la actiuni seismice, cénd, de reguld, se accepta plastificarea suprastructurii $i dezvoltarea unui mecanism de disipare a energici induse de cutremur, solicitirile transmise infrastructurilor se determina corespunzator forfelor generalizate (N, M, Q tc.) dezyoltate in sectiunea de la beza suprastructuri (fig 5.1). Directa wetual stismice SECC Fig. 5.1 Solicitirile trensmise infrastructurii de suprastructura. transmise infrastructurilor in grup&rile fuandamentale de incdreéri 5.2.1. La verificarea rezisten{ci infrastructurii sia terenului de fundare vor considera valorile de calcul ale eforturilor transmise de suprastructura, 9.2.2. Pentru stabilirea valorilor solicitirilor transmise infrastructurii documentul de refering este STAS 10104/0-75 si pentru coeticienfii incarcarilor documentui de referinté este STAS 10101/0A- 71. 53. Solicit insmise infrastructurilor tn gruparile speciale de InctircBri 5.3.1. Prevederile de la pet. 5:3. sunt aplicabile gruparilor speciale de incdreéri in care se consider actiunite seismice aplicate constructiei. Calculul va considera orice directie de actiune seismicd semnificativa pentru proiectarea infrastructurii, De regula, se vor considera 8:directii in plan orizontal, corespunzatoare directilor principale gi directiilor oblice (Ia 45° si 135°) ale constructie’. 2. Solicitarile iransmise infrastructurilor proiectate corespunzitor unei comportiri elastice de fire suprastructura plastificat& sunt asociate mecanismului de disipare a energiei induse de acfiunile seismice. Valorile forjelor generelizate transmise infrastructurii sunt determinate prin majorarea forjelor capabile dezvoltate de mecanismul de plastificare a suprastructurii cu coeficientul kr:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 ky = 1.35 (6.1) Forfele generalizate capabile se determin& considerand rezistentele de calcul ale matetialelor. Dacé forfele generalizate capabile se determind considerind rezistenfele medi ale: materialelor valoarca cocficientului ky est ke = 1.00 (5.2) 53.3, Dac mecanismul de plastficare care asiguré disipares energiei induse de cutremur implica dezvoltarea de deformatii inelastice si in elementele substructurii, pentru calcul se considera ummatoarelé valori ale solicitirilor transmise de suprastructura: + pentru calculul elementelor inftestructurii se considera valorile sol speciale de incdrcari; = pentru verificarea terenului de fundare se considera valorile solicitirilor capabile speciale de incdredri majorate cu coeficientul ky dat de (5.1). rilor capabile din grupatile grapirile 5.3.4, Solicitirile transmise infrastructurilor de c&tre suprastructurile care raispund elastic ta actiunile seismice se considera cu valorile date la pet. 5.3.3. 5.3.5. Efectul componentei verticale a acfiunii seismice se va lua in considerare la proiectarea sistemelor de fundare in concordanj& cu normativu] P100-92; tn cazul fundafiilor sensibile la forts tietoare/strpungere (radiere tip dalé groasé ete.) valorile coefientului seismic de calcul pe directie verticala sunt +2k,. 53.6. In grupitrile speciale de incdreari care cuprind si actiunea seismic se considers actiunea de lung duratd a incdrcarilor aplicate direct elementelor infrastructurii precum si fortele seismice de calcul stabilite pe baza unui coeficient seismic eu valoafea minim: c= LSak, 3) 6. Stabilirea dimensiunilor bazei fundatiei 6.1. Conditii generale 6.1.1. STAS 3300/1-85 respectiv STAS 3300/2-85, sunt documente de referinfa pentru dimensiunile ‘bazei fundatiei si se stabilesc pe baza cal culului terenului de fundare. 6.1.2, Dimensiunile bazei fundatici se aleg astfel incdt presiunite 1a contectul intre fundatic si teren si ab’ valori acceptabile, pentru a se impiedica aparitia unor stdiri limitd care si perecliteze siguranta constructiei si/sau exploatarea normalé a constructiei. Stirile limité ale terenului de fundare pot fi de natura unei sidri limivd ultime (SLU), a c&rei depasire conduce la pierderea ireversibila, in parte sau tn totalitate, a capacititii functionale @ constructici sau de natura unei star limitd a exploatitri! normale (SLEN), a cAtei depasire conduce la fntreruperea expioatirii normale a construcfici. 6.1.3. Starile limit ale terenului de fundare avand ca document de referinfd STAS 3300/1-85 sunt: ~ slarea limita de deformajit (SLD), care poate fi de natura unei stéri limita ultime (SLD.U), dack deformafiile terenului conduc la deplassti si deformatii ale constructici incompatibile cu structura de rezistenfa sau de natura unei stiri fimiti a exploatirii normale (SLD.EN), dacd deformatiile terenului impiedica exploatarea normal a constructiei; - starea limita de capacitase portanté (SLCP) corespunde unei extinderi a zonelor in care se Iindeplineste conditia de rupere (efortul tangential efectiv este egal cu rezistenfa ta forfecare a materialului) astfel inedt are loc pierderea stabilitifii terenului si a constructiei, in parte sau in "112 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 tolalitate; starea limitt de capacitate portanti a terenului de fundare este intotdeauna de natura unei stiri limite ultime. 6.1.4, in functie de particularititile constructiei gi ale terenului de fundare, presi terenul de fimdare se pot stabili, in cazul fundavii directe, in trei moduri: ~ 0,5) pot fi considerate terenuri bune ‘Tabelul 6.2 Modul de Terenul Constructia cam Bun [ Pamant Sensibilitatea la | Restrictii de a Dificit bocziv satura} Importania rae deformatii in presiunii | (TB) tasiridiferentiale acceptable) fincdrcat rapid| exploatare (Obismuitl Speciat | acy Sensibilal Fare Co) | (cs) Nesensibiley (cSEN) |restrcti eee x Ee x ~ z ‘SLD. x SLDEN = SLCP aie SLCP Z x eeeereaes (Eee eee 62.2, Conditiile care trebuie respectate in cezul calculului terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale se diferentiaz in functie de tipul incdrcarii si de gruparea de incircare (gruparea fundamental GF, gruparea speciala GS) si sunt sintetizate in tabclul 6.3. 6.2.3, Pentru stabilirea dimensiunilor ta plan ale fundatiei este necesaré, dupa caz, indeplinirea tuturor conditiilor speciticate in tabelul 6.3, Prin aceasta se consider’ implicit indeplinite conditiile ccaleuui terenuiui de fundare la starea limiti de deformatie si la starea limit de capacitate portant, ca stiri fimitt ultime.14 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Tabelul 6.3 Centrica ‘Cu excentricitate dupa Cu excentricitate Tipul incdrcarii o singura directie dupa doud directii feb CRETE ETAT Gre ee : TO roe i » P " cd | GF | _____ Pet Poon Pemex 1.2 Peony Petmax= 1-4 Peon tS. Piers 12 Peony, Pretax 1A Peon | Pretmar =1.6 Peonw 6.2.4, Dimensiunile in plan ale fundatiilor se stabilesc astfel ca rezultanta inedrcdrilor provenite din actiuni din grupari fundamentale sé fie aplicat’ in cadrul simburelui central, 6.2.5. Pentru situatiile in care in gruparea fundamentalA intervin solicitari orizontale importante, scarchtilor st se aplice in afara simburelui central cu c sinu fic mai mic de 80% din aria totald a acesteia. In cazul construcfiilor de tipul castele de apa, turnuri etc. nu se admite desprinderea fundatiei de pe nepermanente, se admite ca rezuitenta i conditia ca sectiumea activa a tilpii fundat teren in grupatile fundamentale de tncdreari. 6.2.6, Excentricititile maxime admise pentru rezultantele incdrcarilor din grupairi speciale trebuie si fie limitate astfel inet sectiunea activa a suprafetei talpii fundatie’ s4 se extind’ cel putin pand in dreptul centrului de greutate al acesteia. 6.2.7, Modul de calcul al lui pes pentru excentri 6.3. Calculul terenuluj de fundare la starea limita de deformatii 6.3.1, Prin calculul terenului de fundare la starea limité de deformatii se cere indeplinirea a douk seturi de condifii, sintetizate in tabelele 6.4 si 6.5. tate pe dou directii este prezentat In anexa F. Tabelul 6.4 Tipul stiri limite de deformatie Condifia de indeplinit ] As, A, sf, Conditii sic in tabelul 6-4 au semnificafia: = Ag: deplasdri sau deformatii posibile ale constructiei datorate tasérilor terenului de fundare, calculate cu inc&re&ri din gruparea fundamental& pentru SLU; ~ Ay: aceeasi semnificatic ca si Ay calculate cu incérciri din gruparea fundameritald pentru SLEN; ~ By wdeplasdri sau deformayii de referingi admise pentru structirs, stabilite de proiectantul structurii;, In lipsa unor valori stabilite de proiectant pot fi iuate in considerate, orientativ, valorile specificate jn anexa A pentru constructii neadaptate in mod special in vederea preluarii tasdrilor neuniformeMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 ~ Ay: deplastri sau deformatii adi proiectantul tehnolog. din punct de vedere tehnologic, specificate de Tabelul 6.5 Centrica Cuexcentricitate dupao ] Cu excentiicitate dupa singur& directie doua directit Vy Tipul \. incarearii THEETEEEL Condifia dé Poe oni Pets Ppt Petmax1.2 pps Pet mes 14 py in condifiile definite in tabelul 6.5, pa (presiunea plastica) reprezinti presiunea corespunzatoare: unei extinderi Limitate pe 0 adancime egal cu B/4, B flind latimea fundatiei, a zonei plastice in terenul de fundare. Prin zona plasticd se infelege zona pe conturul si in interiorul cdreia se indeplineste condifia de rupere in pamant. 6.3.2. Presiunea plastic’ py este 0 presiune acceplabila. Conditiile din tabelul 6.5, a cétor indeplinire precede efectuarea calculului deformatiior probabile ale terenului de fundare, reprezinta condifii de valabiliiaie a calculului de deformatii, in care tereaul este asimilat cu un mediu liniat-deformabil iar utilizarea relatiilor din Teoria Elasticitayii este admisé. 63.3, In anexa A sunt sintetizate prevederile din documentul de referin STAS 3300/2-85 referitoare la calculul terenului de fundare la starea limita de deformatii. 6.4, Calculul terenului de fundare la starea limitd de capacitate portanta 64.1. Prin calculul terenului de fundare Ia starea limit de capacitate portant, in cazul fundarii directe, se cere respectarea conditiei generale QamR, cu cele trei forme particulare date fn ubelul 6.6. Tabelul 6.6 Fundajie de J Fundaje soretaté Fundaie pe taloz sau in suprafay [___ transversal apropiere de taluz 15ee SLCPA SLcp.2 SLOP calcul acne Ns09L’B'pe T <0.8,N M,<0.8M, ‘inde: Q reprezintl inelrearea de caleul asupra Yerenahui de Fundare, proventily din acfunile din gruplrile speciale; R reprezint& valoarea de calcul a rezistenfei terenului de fundare; m reprezinta cocficientul condi 6.4.2. in anexa A sunt sintetizate prevederile din documentul de referintt STAS 3300/2-85 referitoare la calculul terenufui de fundare la starea limita de capacitate portant’. 7, Proiectarea fundatiilor izolate Prevederile prezentului capitol se aplica la proiectarea fundatilor izolate ale stélpilor de beton armat si de metal. Fundstiile izolate pot fi utilizate si tn cazul unor elemente structurale continue, dacd structura este proiectatt considerdnd rezemarile concentrate. normatiy sunt: ‘Tipurile de fundafii izolate care fac obiectul prezentul 2) Fundariile pentru stalpi de beton armat monolit: ~ fundatiitip talpai de beton armat (fundatiielastice); = fundati tip bloc si cuzinet (fundati rigide). b).Fundatiile pentru stalpi de beton armat prefabricat: - fundafii tip pahar; alte tipuri de fundagii adaptate sistemului de imbinare dintre stdlpul prefabricat si fundatic, pentru stlpi metalici: bloe si cuzinet; - fundafii tip talp& de beton armat. Proiectarca fundafiilor izolate de beton armat se face avand ca referin{& prevederile definite in STAS 10107/0-90, Dimensiunile in plan ale fundatiilorizolate se stabilese conform prevederilor de la capitolul 6. La alcdtuirea fundaliilor izolate se va fine seama de usmatoarele reguli cu caracter general: 2) sub fuundatiile de beton armat monolit se prevede un strat de beton de egalizare de 50+100 mm grosime, stabilit functie de conditiile de teren, executie si suprafata fundatici; ») sub fundatiile de beton armat prefabricat se prevede un pat de nisip de 70+150 mm grosime; ©) fundatiile se pozitioneaz’, de regula, centrat in axul stélpului; 4) pentru stélpii de calcan, de rost sau situatii in care exist in vecinatete alte clemente de consiructii sau instalatii se pot utiliza fundatii excentrice in raport cu axul stélpului; in acest caz momentul transmis tdlpii fundatiei se poate reduce prin prevederea de grinzi de echilibrare.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 7 7.1. Fundatii pentru stalpi de beton armat monolit dati tip talpa de beton armat tip talp& de beton armat pot fi de form& prismaticé (fig. 7.1.a) sau forma de obelisc (fig. 7.1.b). Betonu! utilizat la realizarea fundatiilor tip talp& armatd va fi de clas minima Cara. 7.1.1.1. Inaltimea fundatiei (H) se stabileste functic de urmatoarele conditii a) asigurarea rigiditifii fundafici de beton armat; dacd se respect valorile minime ale raportulvi dintre indltimea fundstiei si dimensiunea cea mai mare in plan (H/L) date in tabelul 7.1 {ultima coloana) este admis ipoteza distributieiliniare a presiunilor pe ter b) verificarea fundatiei la forfA tdietoare; dacd se respect valorile minime ale raportului dintre {nalfimea fundatiei si dimensiunea cea mai mare in plan (H/L) date in tabelul 7.1, sectiunea de beton poate prelua forfa taietoare nefiind necesare arméturi ransversale; a) ) Fig. 7.1 Fundatii tip talpa de beton armat ©) vetificarea fundatiei la incovoicre; de regulé verificarea sectiunii de beton armat la starea limits de rezistenté la incovoiere nu implica modificarea inaltimii sectiunii de beton stabilita conform punctelor a sib; 4) valoarea minimmé a inalfimii fundatiei este Hyie = 300 mm, inattimea la marginea fundatiei tip obelisc (H’) rezultd tn functie de urmatoarele condi 4) indltimea minima necesard pentru ancorarea arméturilor de pe talpa fundatiei (154ou); ) panta fetelor inclinate ale fundatiei nu va fi mai mare de 1/3; ©) valoarea minimd este H’qiq = 250 mm. 7.1.1.2, Armatura fundatiei (fig. 7.2) este compusi din: a) armatura de pe talpd, realizati ca o retea din bare dispuse paralel cu laturile fundafiet ‘Armatura rezulté din verificarea la moment incovoietor in sectiunile de la fata stalpului. in caloulul momentelor incovoietoare din fundatie se considera presiunile pe teren determinate de solicitarile transmise de stdlp. Se vor considera situafiile de inedreare (presiuni pe teren) care conduc la solicitirile maxime in fundatic, Procentul minim de armare pe fiecare directie este 0.10 % pentru anmaturi OB37 si 0.075 % pentru armaturi PCS2. Diametrul minim al armaturilor este de 10 mm. Distanfa maxima intre armaturi este de 250 mm;18 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Armatura se distribuie uniform pe latimea fundatiei gi se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea minima de 159. b) armitura de le partea superioard, realizatd din 3+4 bare dispuse in dreptul stilpului sau ca o retea dezvoltatd pe toata suprafata fundatiei Fundafiile tip obelise care nu au desprindere de pe terenul de fundare au armiituri constructiva la partea superioard, unde se dispun pe fiecare directie principala minimum 3 bare de armaturd OB37, cu diemetrul de minim 12 mm, La fundatiile care lucreaz’ cu arie activa, armétura de la partea superioara rezulta din caleulul la ‘incovoiere, Dimensionarea arméturii se face in sectiunile de consola cele mai solicitate, considerand momentele incovoietoare negative rezultate din acfiunea incircarilor din greutatea fundatici, a umpluturii peste fundatie si a sarcinilor aplicate pe teren sau prin repartizarea momentului Incovoietor transmis de stilp. In accasté situafie de solicitare armitura se realizeazi ca o refea de bare dispuse paralel cu laturile fundatiei. Diametrut minim af armaturitor este de 10 mm. Distanja maxima intre armiituri este de 250 mm; distanta minima este de 100 mm. Armatura se distribuie uniform pe lijimea fundajiet si se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea minima de 159. ©) armiitura transversald pentru preluarea forfelor tSietoare se realizeazd ca arméturd inclinat’ dispusa in dreptul stdtpului Forta tiietoare in sectiunea de calcul se determing considerand o fisurd inelinata cu 45° si presiunile dezvoltate pe teren de forfele transmise de stalp. Daci fundetia lucreazi cu arie activa, la calculul forfei tAietoare se vor considera presiunile efective pe teren, 4) armaturi pentru stip (mustati) Armiturile verticale din fundatie, pentru conectarea cu stélpul de beton armat, rezulté in urma dimensionariVverificarii stdlpului. Armaturile din fundatie (mustitile) se alcituiesc astfel inet in prima sectiune potential plasticd a stdlpului, aflati deasupra fundafiei, barele de armatura si fle continue (tira tnntidiri). Elrierii din fundafie au rol de pozitionare a armaturilor verticale pentru stalp; se dispun la distante de maximum 250 mm si cel putin in 3 sectiuni, ‘Armétura trebuie prelungits in fundatie pe o lungime cel putin egal cu leone + 250 mm, unde Iascorre S determina avand ca referint’ documentul STAS 10107/0-90. fof Fig. 72 Armarea fundatiilor tip talpa de beton armat Tabelul 7.1 Presiunea H/C minim pentru care nu | AVL minim pentru i i fective este necesard verificarea la | care nu se verificd maxim’ forfd ttietoare a fundatiei | rigiditatea fundatieiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 (pe teren (kPa) [Beton Gino | Beton Carns 00 022 020 025 150 0.25 O23 0.26 200 O27 0.26 027 250 029 O27 0.28 300 030, 0.25 025 400 032 030. 033 600] 039 035 035 *) pentru betoanc de clasi superioarl se uillizeaz valorile date in tabelul 7.1. pentru clasa Cizns. 7.1.1.3. Calculul momentelor incovoietoare in fundatie Pentru calculul momentelor incovoietoare in fundatie se considera sectiunile de Incastrare de la fata stalpului gi presiunile pe teren pe suprafaja delimitata de taturile talpti si planul de incastrare considera (fig,7.3) Calculul simplificet al momentelor incovoietoare in talpa fundafiei se face cu relafiile 7.1 si 7.2: Be 1 =B[p, +(, - pe 1 M.=B5+61-n.)5] a 2 My = L-Ppca > iPines =( Pit P2)/2 (72) ig. 7.3 ‘In cazut fundaiilor 1a care se respect condifile privind raportul minim H/L din tabelut 7.1 stabilit ‘in funcfie de conditia de rigiditate a tal pentru care aria activa este de imum 80%, armatura calculaté funcfie de momentele incovoietoare (M, si M,) s¢ distribuie uniform pe talpa fundatiei. Dacé aria activa este mai mica de 80%, in relatia 7.2 se inlocuicste Pea cu valoatea px. Dacé fundatia este solicitati cu momente incovoietoare pe dou directii (solicitare oblic&), pi, aviind semnificafie de presiune maxima pe teren, se determina cu telafile indicate in Anexa F. 7.1.2.Fundati tip bloc si cuzinet Fundatiile tip bloc de beton si cuzinet sunt alcatuite dintr-un bloc de beton simplu pe care reaver’ un cuzinet de beton armat in care se incastreaza stélpul (fig. 7.4). 19MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 7.1.2.1. Blocul de beton simplu se realizeazi respectiind urmatoarele condi a) indlfimea treptei este de minimum 400 mm ta blocul de beton cu o treapta; b) blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a ciror indljime minima este de 300 mm; indlyimea treptei inferioare este de minimum 400 mm; c) clasa betonului este minim Cys; dact in bloc sunt prevazute armaturi pentru ancorarea cuzinetului clasa betonului este cel putin Cao; 4) Inaltimea blocului de beton se stabileste astfel incit ta sé respecte valorile minime din tabelul 7.2; aceasti conditie va fi realizata gi n cazul biocului realizat in trepte (tig. 7.4); ©) rosturile orizontale de tumare a betonutui se vor trata astfel incdt s& se asigure condifii pentru realizarea unui coeficient de frecare supraunitar intre cele dou suprafete. hyb Liylyls, ' a / A Fog : & tel 4 +1. a. Bloc de beton cu o treapta . Bloc de beton cu dous treapte Fig. 7.4 Fundatii cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat Tabelul 7.2 Valor minime tga. Presiunea | funcjie de clasa efectiva pe betonului__| teren (KPa) [G5 | Caan sat mai mare 200 ss 250 130 Lis 300 1.40 130 350 150 140 400 Tea 130 600, 2.00 185 7.1.2.2. Cuzinetul de beton armat se proiectears respectiind urmatoarele; a) cuzinetul se realizeaza cu form’ prismatica; b)_dimensiunile in plan ($i b,) vor respecta urmatoarele condi = st fie mai mari decat dimensiunile care asigura limitarea presiunilor pe planul de contact cu blocul ta valori mai mici decat rezistenta de calcul la compresiune a betonuluis - se recomanda urmatoarcle intervale pentru raportut l/L respectiv b/B: * bloc de beton cu o treapti:ly/L = 0.50 + 0.65 * bloc de beton cu mai multe treapte L/L = 0.40 + 0.50 ©) inalyimea cuzinetului (h.) va respecta urmatoalele valori minime:" ~he = 300mm; «hele = 0.25;MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 a = tg8 = 0.65 (fig. 7.4); dact tgB = 1.00 nu este necesard verificarea ciwzinetului le forts taietoare; = valori minime impuse de conditia de ancorare a armaturilor pentru staip, cu lungimea lescoore + 250 mm, untde Iisconre este definitd in documentul de refering STAS 10107/0-90; 4) clasa betonului este minim Cxro; clasa betonului rezulté si din conditia de rezistenta la compresiune localé a betonului din cuzinet in sectiunea de incastrare a stilpului (de regulé, Re casinet = 0-7Re stilp); 2) rostul de tumare dintre bloc si cuzinet se trateaz& astfe! incdt si se realizeze continuitatea betonului sau, cel putin, conditiile care asiguri un coeficient de frecare = 1.0 (definit in documentul de refering STAS 10107/0-90). 7.1.23, Calculul momentelor incovoietoare pozitive in cuzinet se face considerind incastrarea consolelor in sectiunile de la fafa stflpului (fig. 7.5). cM 4 | | | HST I} Fig. 7.5 Presiunile pe suprafata de contact dintre cuzinet si bloc, functie de care se determina eforturile sectionalc in cuzinet, sunt determinate de solicitirile din stilp (nu se tine cont de greutatea cuzinetului). Presiunile pe suprafafa de contact dintre cuzinet si blocul de beton, dac& nu apar desprinderi sau aria activa este cel putin 70%, se determina cu relatiile (7.3): Ne Meu) Ne, Mew al ra ar Sa aa ae 03) daca: pez<0, atunci se admite p.2=0 iar pei Se determina cu relatiile (7.4): 2N, 2N, = py = Pa 3.5 (e Mew 3 {% Moor ay "(2° Ne ie beter unde: No, Ma $1 Meg, sunt for{a axiald si momentele incovoietore la nivelul talpli cuzinetulul. Momentele incavoietoare in cuzinet se calculeaza cu (7.5) si (7.6): Mb, [ps3 +0 ~rad§| 5) (76) acd aria activa de pe suprafata de contact cuzinet - bloc este mai mica decét 70% din talpa cuzinetutui (lob.): Ma= Mey Si tespectiv, My= Moy) a 7.1.2.4, Armarea cuzinetului va respecta urmatoarele conditii: a) Armatura de la partea inferioard:22 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 ~s¢ realizeazA ca o rejea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului; aria de armatura rezulta din verificarea la moment tncovoietor in sectiunile de la faja stalpului (fig. 7.5); = procentul minim de armare pe fiecare directie este 0.10% pentru armaturi OB37 si 0.075% pentru arméturi PC52; ~diametrul minim al armaturilor este de 10 mm; ~ distanta maxima fntre armaturi va fi de 250 mm; dist -armétura s¢ distribuic uniform pe litimea cuzinetului minim& de 159. fa minima este 100 mm. ¢ prevede la capete cu ciocuri cu lungimea b) Armatura de la partea superioara : ~ se dispune daca cuzinetul are desprinderi de pe blocul fundatiei ; -~ se realizeaz& ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului si ancorate in blocul de beton simplu, dup& modetul din fig. 7.4.b; ~arla de armeétur’ pe fiecare directie rezalti din: verificarea la compresiune excentricd a sectiunii de beton armat pe suprafata de contact dintre cuzinet gi bloc; in verificare se va considera rezistenta de calcul a betonului (Re") cu valoarea: 2M Sp coine : (78) bile unde: be este latimea t&lpii cuzinetulvi (fig. 7.5); dac& zona comprimati pe talpa cuzinetului este mai mare de 70% din aria tilpii, pentru dimensionarea armaturilor de ancorare in bloc se poate considera si o schema de calcul bazata de preluarea de armaturd a rezultantei volurnului de eforturi unitare de intindere de pe suprafaja de contact, obtinutt dintr-o distributie liniara a presiunilor; * verificarea la moment incovoietor negativ a cuzinetului incdreat cu fortele dezvoltate in armiturile de ancorares jametrul minim al armaturilor este de 10 mm; stanfa intre armaturi va fi de minim 100 mm si maxim 250 mm. ©) Armaturile pentru stalp (musta): - armiturile verticale din cuzinet, pentru conectares cu stdlpul de beton armat, rezulta in urma dimensionaii/verificarii stalpului - armaturile din cuzinet se alc&tuiesc astfel incdt in prima sectiune potential plastica a stélpului, aflath deasupra fundatiei, barele de armaturi s& fie fara innadiris - etrierii din cuzinet au rol de pozitionare a armaturiilor verticale pentru stalp si se dispun in cel putin tn 2 seotiuni ~armaturile trebuie prelungite in fundatie pe o tungime cet putin egal cu lungimea de ancorare majorata cu 250 mm; -armiturile inclinate se dispun pentru preluarea forfel t&ietoare in consolele cuzinetului dacé tgB <1 (Gg. 7.4) si se dimensioneaz avand ca referinta STAS 10107/0-90. R= 7.2. Fundatii pentru stilpi de beton armat profabricati Fundafiile izolate pentru stélpi de beton armat prefabricat pot fi realizate ca fundatii tip pahar (fig. 7.6). = fal tt — oy |B #100, mo : ( : 7, anes * aT, : Fig. 7.6 Fundatio tip pahar pentru stilp prefabricatMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 7.2.1. Dimensiunile sectiunilor de beton 7.2.1.1. inalfimea paharului Hp {nattimea paharului Hp se stabileste respectand urméatoarele cerinte: - asigurarea lungimii de encoraj (Igo) & armaturilor longitudinale din stdlp: Hp liconj-+ 250mm; Hp se poate reduce daca armatura este Intoarsa la baza stélpului, xj S¢ determina avind ca referinfa STAS 10107/0-90, considerand conditii normale de solicitare; = condifiile de aderenfi sunt stabilite functie de modul de ccalizare a stalpului prefabricat; - limitarea efectului forfeitSietoare pe lungimea de stalp introdusd in pahar: = Maton (7. aad 3-1,b.R, ce) unde: Mgrsp - momentul capabil al stélpului in sectiunea de la fafa paharului Is, bs - dimensiunile sectiunii transversale a stilpuluis Ry- rezistonta de calcul a intindere a betonului din stélp. Conditii constructive generale: © Hpz 12k; in cazul stilpilor cu seotiune dreptunghiulara cu dimensiunile |, si b,, 1, = ba ‘+ Hp = 500 mm in cazul stalpilor 1a constructii etajate; Hpz Hy/L1 Ja fundatiile stalpilor de hale ou poduri rulante $i ai estacadelor; Hy este inaltimea liberd a stdlpului de la fafa superioar’ a fundatiei pani la rigla acoperigului. Grosimea Hy fundului paharului (H,) rezult& in urma verificdrii la siripungere; in calcul se va considera sitafia cea mai defavorabilé de solicitare la stripungere, din faza de montaj sau exploatarc a constructiei. {in faza de montaj, cu pabarul nemonolitizat, verificarea la stripungere este dati de conditia (7.10): L-B-(ly =HiNbsHO so75.u.m, “R,+Ny (710) unde: N srinony este forfaaxialdi maxim in stilp in faza de montaj a structurii profabricate; U = 2is+2bst4He este perimetrul sectiuni de forfecare; R,rezistenfa de call a intindere a betonului din findatia pahar, Noy = Gove Gay = 100 Nimnan? gi Any = aria de armiturd verticals dispusd pe fata interioart a paharului, aneorata corespunzator pe flecare parte a planulului de cedare la stripungere; stmt in faza final, forfi axiali maxima Nyrox (Valoare de calcul) trebuie si respecte relafiile (7.11 $i7.12): . B-(1, +H, Xb, +H) Nope Dep OTS UHR, +Nes # Noy (ay)24 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Niap = Asti: (732) unde: Nip - este forja axiald transmisa fa pahar prin betonul de monotitizare (Fig. 7.7); Ag - aria lateralé a stélpului pe indltimea paharului: Ag = (2ls+2bs)H,; R, - rezistenfa de calcul la intindere a betonului de monolitizare; my - coeficientul condifiilor de lucru, cu valoarea my = 0,30 fn cazul constructiilor fire poduri rulante sau cu poduri rulante cu regim usor de lucru; mye = 0 in cazul halelor cu poduri rulante cu regim mediu sau greu de luers sau al constructiilor solicitate dinamic din incarcarile ‘curente de exploatare, — Neva ey ‘Hp | | dseeeeeneceual Fig. 7.7 Transmiterea forjei axiale din stlpul prefabricat la fundatia pahar 7.2.1.3. Verificatea paharului (bp) Verificarea peretilor paharului fn plan orizontal Eforturile transmise peretilor paharului de soli din stlp (M si Q) sunt reprezentate in figura 7.8. Momentul incovoietor (M;) transmis paharului prin presiuni pe peretele frontal se determina cu relatia (7.13): M,= aM -Ner 5) 20,4Mgr (7.13) Rezultanta presiunilor (P) pe peretele frontal este: P= 1.25My/Hr+Qsr (714) — BS ry ip, di] }0,8Hp Lot Ue!) a) b) Fig. 7.8 Solicitiri in peretii paharului Momentele incovoietoare rezultate in plan orizontal aplicate parfii superioare a peretelui frontal: Mr = 0,045Plp (2.15) Mc = 0.020Ph, (7.16) Forfa de intindere in peretii longitudinali (N;) rezulta:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 451 bis/27.V.2005 Np=P/2 an Secfiunea de beton gi de armaturd in perepii paharului trebuie sa repecte urmatoarele: a) Peretele frontal se verificd la actiunea momentelor incovoictoare M, si M, stabilite cu relatia, (7.15), respectiv (7.16). Armatura rezultati se dispune in treimea superioar’ @ perctelui si se prelungeste cu lungimes de ancorare masurati de la jumititea grosimii peretelui lungitudinal al paharului (fig. 7.10), byVerificarea perctelui frontal Ja forfi tHietoare implicd limitarea eforturilor principale in peretele paharului, conditie care impune: ise b, ae (7.18) ©) Perefii longitudinali se verific& ta intindere centricd cu forja Np. Armétura rezultati se dispune simetric pe fefele peretelui, distribuita in treimea superioara a paharului (fig. 7.10). 4) Verificarea peretilor longitudinali la fort téietoare considera sectiunea activi ou dimensiunile b;’éq sau by’bo (fig. 7.9), in fumotie de directia actiunii in stélp si fora tdietoare de calcul cu valoarea Np. Dack: ‘Nop + 0.5bs'agR (Np + 0-5b,"bR) (7.19) armatura pentru prefuarea forjei tietoare nu este necesar& si se dispune pe considerente de armare minima. in situafiile in care condifia 7.18 mu este respectaté se dimensioneaza armatura pentru preluarea forfei tictoare cu relajia (7.19) sau se dimensioneazé ca etrieri: armatura se distribuie In peretii longitudinali pe directia corespunaitoare dimensiunii mai mici a peretilor longitudinali (fig. 7.9). ope + + Ha} | Hral t | | SEL _ A eereeetregtte ee a) Cazul: ag Hp~A ) Cazul: bo < He-A Fig. 7.9 Directia armaturii pentru preluarea forfei tdietoare in peretii longitudinali ai paharului Daca armavura se dispune pe directie vertical in peretele paharului (ey = Hp~A), aria totala necesard (Aa) intr-un perete rezults: Ay* og Nett (7.20) Daca: by < He-A, armatura se dimensioneazé ca etrieri, conf. STAS 10107/0-90. ©) Verificarea in seotiunea orizontala de la baza paharului considera sectiunea chesonat& cu dimensiunile exterioare abo si grosimea peretilor by". Scofiunea se verifick ia compresiuae cexcentrici cu valori ale eforturile de calcul N si M, determinate astfel: Forta axiald N = Nic (Valoare calculaté cu relatia (7.12). Momentul incovoietor: M = Mgc+QsrH (721)28 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 f) Armétura rezultaté din calculul paharului la compresiune excentric’ se dispune pe directie vertical, uniform distribuitd pe laturile sectiunii. g) Grosimea minima a peretilor paharului (bp) este de = 200 mm in eazul paharelor din beton armat monolit; - 150 mm la paharele din beton armat prefabricat, h) Atmatura dispust in peretii paharalui trebuie sé respecte gi urmiitoarele cerinje minimale: © procentul minim de armiturd orizontal& este 0.10% pentru arméturi OB37 si 0.075% pentru armaturi PC52; = procentul_ mi armaturi P52. de armiturd verticala este 0.10% pentru armituri OB37 si 0.075% pentru 7.2.2: Monolitizarea paharului Dimensiunile golului paharului se aleg mai mari decat ale sectiunii stdlpului pe'fiecare directie si sens cu 50#75 mm la baza pabarutui si cu 85+120 mm la partea superioaré a paharului, Imbinarea dintre stilp si fundatie so realizeaz4 prin betonarea spatiului din pahar. Betonul de clas& minima Cis2o va avea dimensiunea maxima a agregetelor de 16 mm, Suprafefele stalpului si paharului se curdja si se umezese inainte de montare in pahar si monolitizare, Daca intr-un pahar se monteaz’ mai mulfi stilpi (in dreptul unui rost), distanta intre acestia va fi cel pufin 50 mm pentru a se asigura betonarea completa a spafiului dintre stilpi si a paharului 7.2.3. Armarea paharului Schema de armare recomandat8 a paharulai este data in figura 7.102, Varianta de armare din figura 7.10b corespunde situatiilor in care nu rezulti armatur& pentru preluarea fortei t8ietoare in perefii longitudinali gi din vorificarea secjiunii de la baza paharului (a compresiune excentrica) nu rezultd necesara o armatura vertical, ‘Arma&turile orizontale se ancoreaz sau, dup& caz, se innddesc, ca bare intinse (ig. 7.10c). Armitura orizontalé din pahar trebuie si respecte urmatoarele condi - diametrul minim 610 mm in treimea supericara a paharului si $8 mm in restul paharului; ~cel putin 2x3 bare orizontale in treimea supericard a paharului; - distanfa maxim’ intre armaturi este 250 mm, Barele verticale din pahar au diametrul minim 8 mm si se dispun Ja cel mult 250 mm distanya. 7.2.4. Verificarea télpii fundatici pahar Talpa fundatici pahar se verificd le moment incovoietor si la forfi tdietoare. Verificarea la moment incovoietor si fortd tietoare se face in sectiunile de Ia faja paharului si din axul stdipului prefabricat, Calculul momentelor incovoietoare se face cu relatii de tipul (7.1) si (7.2), pe fiecare directie principal a fundatiei. Se recomanda ca tnaltimea H, si fie stabilitd astfel incdt armatura calcutata tn seefiunea din axul stlpului, cu indlyimea Hy, sé fic suficientd pentru preluarea momentului incovoietor din sectiunea de la fata paharului, Se vor respecta si conditiile (fig. 7.6): Fy Hy +100mm *H>06h, Procentul minim de armaturé in talpa fundatiei este 0.10% pentru arm&turi tip OB37 si 0.075% pentru armaturi tip PCS2. Diametrul minim al armaturilor este 10 mm. Distanta moximd intre armituri este 250 mm, Armitura se distribuie uniform pe lajimea tilpii si se prevede la capete cu ciocuri avand lungimea minima de 156. Verificarea la forté tdietoare cste semnificativa in sectiunile de la fata paharului.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 451 bis/27.V.2005 a7 Daca indltimea sectiunii (H) si lungimile consolelor (1,, by - fig. 7.6) respect: hall si bisFh, (7.22) {fort tdietoare este preluald de beton. ‘Daca conditiile (7.22) nu sunt realizate se dimensioneaz armitura transversala din bare inclinate. ® @ o a iz I | 7.10. Armarea pabaralui 73. Fundatii pentru stélpi metalici 73.1. Fundafiileizolate ale stélpilor metalici se realizeaz4 ca fundatie cu bloc si cuzinet (fig. 7-11). Se pot utiliza si modele de fundatil tip talp& armata, de forma prismaticd, daca inal\imea acestora asigurit lungimea de inglobare necesar& pentru suruburile de ancorare ale stalpului si este adecvatit adancimii de fundare. Stal etatic Mortar de poza_ a ‘Suruburi pentru fixarea 25150mm grosimé “stalpulut in fundatie Carcasa pentru pozitionarea Amatura | “sirubutifor de ancorare ~Gietnenat : lege Heer eee Fig. 7.11 : 713.2, Stalpul metalic se realizeari cu o plack de bazA prevazutt cu rigidiaiiti care asiguré transmiterea presiunilor la fundatie gi a forfelor la guruburile de ancorare.unde: Neeste forta de intindere din surub MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Sectiunea fa plan a plicii de bazi rezuiti din condifiie privind limitarea presiunii maxime pe ‘suprafata de contact cu betonul la urmatoarele valor: ~ rezistenfa la compresiune a betonului din euzinet; ~ rezistenfa la compresiune a mortarului de poz’. Presiunea pe placa de baza se determin’ considerand soli si forfe de pretensionare a suruburilor. ittrile capabile ale sialpului (Nery $i Meap) 73.3. Dimensiunile gi pozitia guruburilor de ancoraj definite in documentul de referinf& STAS 10108/90 , se stabilesc in functie de momentul incovoietor capabil al stalpului. Lungimea minima a guruburilor de ancoraj prelungita in fundafie este determinata astfel: - valoarea maxim a dimensiunilor plicit de baz& (L, sau Ly(fig. 7.11) majorata cu lungimea de ancoraj a surubului (309) daca suprafaja lateral a acestuia este nervuratt; - valoarea maxima L, sau Ly, (fig. 7.11) majorata cu fungimea de ancoraj a gunibului (159) dacd suprafaja lateralé a acestuia nu este nervureti dar la capétul surubului este prevazuté 0 placa metalic& rigida si rézistent& pentru ancorare; aria minima a plécii (Ap) rezulté din verificarea presiunilor transmise betonului pentru ancorarea surubului (7.22)conform relatiei 7.23: N, Ns a OAR, (723) 7.3.4. Sectiunea de beton 7.3.4.1. Betonul din cuzinet este de clas minima Cero. Betonul din bloc este de clas minima Ceo acd armaturile cuzinetului sunt ancorate in blocul fundaliei; dac& in bloc nu sunt dispuse armaturi de rezistentA, clasa minima este Cas. 73.42. Blocul de beton se realizeazit respecténd urmatoarele condif - fndlimea blocului de beton se stabileste astfel ca valoarea tga. si respecte limitele minime din tabelul 7.2; aceast conditie se impune gi in cazul blocului realizat in treptes ~ indltimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treapta; = blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a caror indltime minima este de 300 mm; - turnarea blocului de beton se va realiza astfel incat sé fie asigurati continuitatea betonului. 7.3.43. Cuzinetul de beton armat se proiecteaza respectind urmatoarele cond ~ cuzinetul se realizeaza cu formé prismatic’; - dimensiunile in plan ale cuzinetul (Ic $i b,) vor fi mai mari cel putin cu 300 mm decat dimensiunile plicit de bazaa stélpului (L,, Le (fig. 7-11))- = dimensiunile fn plan ale cuzinctului se stabilese gi tn funcfie de conditia de limitare a presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori mai mici decat rezistenfa de calcul la compresiune a betonului; = se recomanda ca raportul b,/B ({/L) si se situeze in intervalul 0.50+0.65; yimea cuzinetului he va respecta urmatoalele limite minime: *h, = 300mm; he se stabileste astfel incat tga sii respecte vatorile minime din tabelul 7.2 pentru betonul de clas Caro; + rostul de tumare dintre bloc si cuzinet se trateaz astfel incAt si se realizeze continuitates betonului sau, cel putin, condifille care asiguré un coeficient de frecare w= 1.0 (avand ca referinté STAS 10107/0-90). 2: condi marea fundatiei se realizeaz dup modelul din fig. 7.11. Se vor respecta urmatoareleMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 4) armatura verticalé din cuzinet rezulta din verificarea la compresiune excentric& a sectiunii de rost dintre bloc si cuzinet; eforturile de calcul din sectiune au valori asociate momentului de dimensionare a guruburilor de ancoraj ale stipul }) armatura de la partea superioaré a cuzinetutui, dispusé {a cel mult 100 mm sub placa de baza a slalpului, se realizeazi ca o rejea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului, prelungite pe verticala in cuzinet gi bloc; ~ diametrul minim al armaturilor este de 10 mm; - distanta dintre armaturi va fi cuprinsé intre minim 70 mm si maxim 200 mm; 6). armatura verticala de pe fiecare laturé a cuzinetului se prelungeste in bloc cu o lungime care asiguré ca distanjele 1s, Io, $i b, din figura 7.12 si fie cel putin egale cu lungimea de ancorare (definita in STAS 10107/0-90); ) armaturile orizontale minime, dispuse pe perimetrul cuzinetului sunt: - 1/4 din armatura verticald din cuzinet; ~ 68/200 mm, +i i 1 Fig, 7.12 Armarea fundatiei cu bloc si cuzinet pentru stalpi metalici 8. Proiectarea fundajiilor continue de beton armat sub stalpi 8.1. Domeniul de aplicare Prevederile prezentului capitol se aplica la proiectarca fundatiilor continue ale stalpilor de beton armat monolit. Prin adaptarea sistemelor de fixare ale stilpilor (pahar, suruburi de ancorare), fundatiile continue pot fi utilizate si pentru statpii de beton armat prefabricat sau la structurile cu stilpi metalici. Solutia de fundatii continue sub stalpi poate fi impusa, tn general, in cazul urmatoarelor condi a) fundafii independente care nu pot fi extinse suficient in plan (constructii cu travei sau deschideri mici care determing "suprapunerea” fundafiilor independent, stalpi lang un rost de tasare sau la limita proprietati ete. (fig. 8.1)); b) fundatiiizolate care nu pot fi centrate sub stalpi (fig. 8.2) ete; Iundati continue ‘inde onto 1 “Wma de propriate) Fig. 8.1 Fig. 8.2,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 ©) aledtuirea general a constructici in care stélpii structurii in cadre au legat subsolului) cu peretii de beton armat rezemati pe teren prin fundatii continue (fig. 8.3); 4) terenuri de fundare susceptibile de deformatii diferentiale importante gi unde nu se poate realiza o crestere a rigiditatii in plan a ansamblului structural. (la nivelul uh wey t Tad conti 8.2, Alc&tuirea fundaiilor 8.2.1. Sectiunea de beton La proiectarea fundatiilor continue sub stalpi (cazurile a gi b, pet. 8.1) avand alcttuirea de grind se recomanda respectarea urmatoarelor cond - fundatiile continue se dispun pe o directie sau pe dou directi, = deschiderite marginale ale fundafiilor continue pe 0 ditectic se prelungese in consola pe lungimi cuprinse intre 0.20+0.25L9; lor descrise in capitolul 6, Se recomanda aceastii majorare este necesari pentru ci, datoriti interactiunii dintre grinda static nedeterminata si terenul de fundare, diagrama presiunilor de contact are 0 distributie neliniara, cu concentrari de eforturi in zonele de rigiditate mai mare, de obicei sub stalpi; + indltimea secyiunii grinzii de fundatie, H. (fig. 8.4a) se alege cu valori cuprinse fntre 1/3+1/6 din distanfa maxima (Lo) dintre doi stalpi succesivi; indlfimea tdlpii, Hy, se determina in functie de valorile indicate in tabelul 7.1 pentru raportul H/B; cazul gtinzilor cu vute (fig. 8.4b), lungimea vatei, L, -(¢+4) Ly» iar insljimea vutei, 4 Hq rezulté din condifile: 1) - condifii constructive: + Bye 300mm ‘+H’ = 200 mm (pentru grinzile cu vute) + b= b,4502100 mm. = elasabetonului si tipal de ciment se stabilese functie do nivelul de solcitare a fundaiei si conditiile de expunere a elementelor de beton armat. ‘Clasa minima de beton este Cans.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27,V.2005 e aso, L, Stee | ait Hen tele F Ee fais ‘el i ala n = & Sf, He 20.2+15He = ta oh fel Hates SE ete Fig. 8.4 8.2.2. Armatea fundafiillor Asmitura de rezistenta din grinda do fandare rezulté din verificarea sectiunilor caracteristice la ‘moment incovoietor, fort tietoare si, dacd este cazul, moment de torsiune. Eforturile sectionale in lungul grinzii de fundare (M, T, Mt) se determins conform pet. 8.3. ‘Daca structura rezemata pe grinda de fundare este rigid’ (de exemplu cadre cu zidarie de umplutura etc.) se pot utiliza metode aproximative de calcul; in cazul structurilor flexibile (cadre) se recomanda aplicarea metodelor exacte. Prin calibrarea eforturilor capabile se urméreste evitarea dezvoltitii deformatiilor plastice fn grinzile de fundare continue in cazul actiunilor seismice, Armatura longitudinal dispusé la partea inferioard a grinzii se poate distribui pe toat& lsfimea tlpii, Se recomanda dispunerea de armaturi drepte gi inclinate, Procentul minim de armare in toate seotiunile (sus si jos) este de 0.2%. Diametrul minim al armaturilor longitudinale este 14 mm. Pe fefele Iaterale ale grinzii se dispun armaturi minim 410/300 mm OB37. Btrierii rezulté din verificarea la forfd taietoare si moment de torsiune. Procentul minim de armarca transversala este de 0.1%. Diametrut minim al etrierifor este 8 mm. Dacd lajimea grinzii (b) este 400 mm sau mai mult se dispun etrieri dubli (cu 4 ramuri). Armatura de rezistenfé a tlpii fundatici in sectiune transversala rezulté din verificarea consolelor la moment incovoietor. Daci se respect conditiile privind sectiunea de beton date la pct. 8.2.1. nu este necesard verificarca consolelor ta forts tietoare, Armatura minima trebuie s& corespunds unui procent de 0.1% der mu mai putin decdt bare de 8 mm diametru la distanje de 250 mm, Longitudinal grinzii, in console se dispune armitura de repartitie (procent minim 0.1% st 1/3 din armétura transversall a consolei), Dac’ grinda de fundare este solicitata la momente de torsiune consoleie se armeazA pe directie transversal& cu etrieri iar longitudinal se dispune armiiturd dimensionata corespunzaitor stiii de solicitare. Armaturile pentru stélpi (mustii) rezultd din dimensionarea cadrelor de beton armat. ‘Mustajile pentru stalpi se prevad cu etrieri care asigurd pozitia acestora in timpul turnarii betronului, Nu se admite innadirea armaturilor londitudinale ale stélpilor in sectiunile potential plastice de baza constructi 8.3. Caleulul grinzilor continue 3t32 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 451 bis/27.V.2005 Calculul cu metode simplificate Metodele simplificate sunt cele fn care conlucrarea intre fundafie si teren nu este luati in considerare iar diagrama de presiuni pe talpa se admite e fi cunoscutl. 8.3.1.1. Metoda grinzii continue cu reazeme fixe Fundafia se asimileaz& cu o grindé continua avand reazeme fixe in dreptut stalpitor (fig. Se accepts ipoteza distribufiel liniare a presiunilor pe talp’, rezultatt din aplicarea relatiei: ¥ 2) 3) Ma QING + YM, (4) unde: N;- forfa axial& in stall is M;- moment ineovoietor in stélpul i d;~ distanja dc la centrul de greutate al tipi la exul stélpului i. a » Fig. 8.5 Metoda grinzii continue cu reazeme fixe Pentru o lafime B constant’ a grinzii, inc&rcarea pe unitatea de tungime este: Pata 69 Fundatia se trateaz ca o grind continu’ cu reazeme fixe, acfionatti de jos in sus cu incdrearca variabild liniar tntre py si po si rezemati pe stalpi, Prin caleul static se determina reactiunile R; in reazeme adica in stalpi. Daci RAN oo (8.6) utilizarea metodei este acceptabild. Se trece la determinarea in sectiunile semnifiative a eforturilor sectionale (M, T).. {in cazul fn care conditia (8.6) au este indeplinita, pentru a reduce diferenta inte incdrctrile in stlpi si reactiunite in reazeme se poate adopta o diagrama de presiuni pe talpa objinutf prin repartizarea ‘netredtilor (N, M) fiec&rui stlp pe aria aferenta de grinds (fig. 8.6).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 33 a Fig. 8.6 8.3.1.2. Metoda grinzii continue static determinate Grinda este incdrcaté de jos in sus cu reactiunile terenului gi de sus in jos eu inearcarile din stalpi. Se considers ci incircdrile in stalpi gi reactiunile in reazeme coincid, In grinda static determinata astfel rezultati, momentul incovoietor intr-o seetiune x (fig. 87) se calculeazA considerand momentul tuturor fortelor de fa stanga sec{iunii, Fig. 8.7 8.3.2. Caloulul cu metode care iau in considerare conlucrarea intre fundatie si teren Metodele care iau in considerare conlucrarea fntre fundatie si teren se diferentiazt in functie de modelul adoptat pentru teren, 83.2.1. Metode care asimileazi terenul cu un mediu elastic discret reprezentat prin resoarte independente (modetu! Winkler) Relatia caracteristica pentru modelul Winkler este: @1 unde: p este presiunea intr-un punct al suprafefei de contact intre fundatie si mediul Winkler iar zeste deformafia in ace! punct; , este un factor de proportionalitate intre presiune si deformatie, care caracterizeazA rigiditatea resortului, denumit coeficient de pat. {in figura 8.8a sc consider o fundatic foarte rigida solicitata centric de 0 fort concentraté sau de o nc&rcare uniform distribuita, agezati pe un mediu Winkler. Deformatia terenului modelat prin resoarte independente se produce numai sub grinda incdrcat#, ceea ce contravine observatiilor din realitate care arata c& deformatiile se extind si in afara zonei incircate (fig. 8.80) Fig, 8.8MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 fn figura 8.9a se considera o fundatie foarte flexibité supusé la 0 tnedrcare uniform distribuita si agecata pe un mediu Winkler. $i in acest caz, fo realitate, deformatia terenului se extinde si in afara fandatiei, fapt care nu este evidentiat de madetul Winkler (fig. 8.96). Fig. 89 {n ciuda acestor fimitari, avantajele care decurg din simplitatea modetului si a solujiilor matematice prevaleaz’ astfel incét metodele bazate pe modelul Winkler sunt utilizate pe larg in proiectare. O problems esentiald este alegerea cocticientului de pat, ky, de utilizat in calcul, 83.2.1.1, Stabilirea valorii coeficiontului de pat ks Coeficientul de pat k, nu este o caracteristicA intrinsecd a terenului de fundare ca de pildd modulul de deformatie liniara B,, Coeficientul de pat ke reprezinti'un parametru al metodelor de calcul bazate pe modelul Winkler. Acest fapt este pus in evidenta printr-o incercare cu placa pe teren (fig. 8.10), > titty ZA. Fig. 8.10 Pentra un punct de coordonate (p,z) apartinfind diagramei de incdrcare - tasare, in zona de comportare cvasi-liniard, coeficientul de pat se obfine: k,-2 (8.8) z Pentru un acelasi teren, diagrama de incdrcare ~ tasare depinde de dimensiunite si rigiditatea placi Trecerea de la coeficientul de pat k,’ objinut printr-o incercare cu placa de latura B, la coeficientul de pat k, de utilizat in cazul unei fundatii de laturé B, impune introduccrea unui coeficient de corelare a: kwa-k,’ 69) ‘Terzaghi a recomandat urmatoarele expresii pentru a: eee B = pentru piimanturi coczive : a = a (8.10) 2 - pentru pimanturi necoezive : @ = (“ ) (a1)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 fn reiatia (8.11) B se exprima in metri. Relafile (8.10) gi (8.11) sunt valabile numai in cazul Incereati cu place de form& patraté avand lature de 0.30 m. in lipsa unor date obtinute prin incereati pe teren cu placa, pentru valorile k.’ corespunzitoare unei plici cu latura de 0.30 m se pot utiliza valorile date in tabelele 8.1 5i 82. Tabelul 8.1 : 7 Pamant Pansat Phindint faa earn affnat de indesare medic indesat Ib 20.33 0.3470.66 0.67=1.00 k ENA) 74000=25000 25000+72000 "72000130000 Tabelul 82 poo Pamant ~ Pamint ‘Pamant Paimént Pamanturi coezive | tastic eurgttor | _plastic moale _| plasticconsistent | plastic vértos Pee 020.25, 0.25+0.50 050:075 | —(07521.00 Ky (eNin?) : 7o00=34000__ | 34000+63000 | 630002100000 Estimarea valorii cocficlentului de pat k,n funcfie de: + modulul de deformatie liniara E, i de coeficientul fui Poisson v, ele pamdntului: gE, ke SE 12) unde: kp este un coeficient functie de raportul dintre lungimea si ldjimea suprafegei de contact 2 fundajiei (conform tabelutui 8. B,este modulul de deformatie I ‘veeste coeficientul de deformatie transversala a terenului; a= $ unde a este semilitimea iar b semilungimea suprafetei de contact a fundatici. Tabelul 8.3, kn 02584 0.2465 0.2370 0.2292 0.2226 0.1868] 0.1705 0.1606 0.1537 0.1481 0. 00, + modulul de deformatie edometric M: k,-Be 2M 6.13) 8.3.2.1.2. Metode de calcul bazate pe modelul Winkler in amexa B sunt prezentate metode pentru calculul grinzii de fundatie in cazul utilizdrii modelului Winkler.36 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 451 bis/27.V.2005 8.3.2.2. Metode care asimileaz& terenul cu un semispat Mediul Boussinesq este un semispay si coeficientul lui Poisson v,.. elastic (modelul Boussinesq) elastic caracterizat prin modulul de deformatie liniart B, 8.3,2.2.1. Stabliren caracteristicilor E, si v, pentru solicitari statice a) Metode de obfinere e modulului de deformatie tiniard E, = prin tacercari pe teren cu placa, avand ca referinta STAS 8942/3-80; jn functie de modulul edometric M, avand ca referint& STAS 8942/1-89; Jn funcfie de datele din tncercarea de penetrare static& cu con, definite in C 159/89; funotie de datele din incercarea de penetrare dinamic& standard, refering STAS 1242/5-88., ) Determinarea modulului de deformatie liniard, E, ges, in cazul terenului stratificat Epes ™ Pag BLK S (Lv) (Pal @14) unde: m- cocficient de corectie prin care se fine seama de adancimea zonei active 29 (Anexa A); Pre:- Presiunca neti pe talpa fundatiei, (Anexa A) , in kilopascali B. [atimea talpii fundatiei dreptunghiulare sau diametrul fundatiei circulare, in metrs K,, Ko- coeficienti adimensionali indicati in Anexa A, stabiliti pentru adancimile 2=29 $12=0, unde z.se mésoara de fa nivelul tipi fundatiei, $= tasarea absolut probabild a fundafie, in metris Vz mut coeficientul media de deformatie transversal (Poisson) determinat ca medic ponderati in functie de valorile v,, ale diferitelor straturi de pamdnt din cuprinsul zonei active : Oe = post tut oat SET posi nt ©) Limitele de variagie ale coeficientului Ini Poisson, v,, sunt prezentate in tabelul 8.4. ‘Tabetul 8.4 ‘Paméantul ‘Argil saturate “Argild nesaturatit ‘Argila nisipoast Praf Nisip 8.3.2.2.2. Stabilirea caracteristicilor E,’ si v," pentru solicitari dinamice Stabilirea caracteristicilor EB," si vs’ in condifii dinamice impune determinarea pe teren a vitezelor de propagare ale undelor primare (v,) gi ale undelor secundare (v,) utilizind, metode indicate ‘in C241-92, . Coeficientul lui Poisson pentru condipii dinamice, v,’, se caleuleazi cu relatMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 87 (8.15) jar in conditii dinamice, E,", se calculeazA cu relatia: sau , simplificat: £; = pv2 (8.16) 8.3.2.2.3. Metode de calcul bazate pe modelul Boussinesq {in anexa C sunt prezentate metode pentru calculul grinzii de fundare bazate pe modelul Boussinesq. 9, Proiectarea fundafiilor constructiilor cu pereti structurali de zidirie 9.1, Prevederi generale de alcdtuire Alcituirea fundafiilot se diferentiaza functie de urmatoarele condi a) condifiile geotehnice de pe amplasament; ) zona seismica de calcul a amplasamentului: * scismicitate ridicala - zonele AtD + scismicitate tedus& - zonele E+F ©) reginaul de inaltime al constructis * foarte redus - cladiri parter (P) sau cladiri parter si etaj (P+1E) ‘ redus - cladiri cu putine niveluri (P+2E+P-+4B) 6) clidire cu sau fara subsol. Fundatiile peretilor sunt de tip continu; in anumite situatii pot fi avantajoase si funda(iile cu descarcari pe reazeme izolate. Fundatiite se pozitioneara, de reguld, centric si, numai in anumite situatii particulare, excentric fata de peretii pe care Ti suport. 9.2, Fundafii la clidiri amplasate pe teren bun de fundare in zone cu seismicitate redust 9.2.1, Fundatii la cl8diri fira subsol ipurile de fundatii ccle mai frecvent utilizate sunt cele prezentate in figurile 9.1+9.8. Fundatiile bloc cu o treaptt (fig. 9.1) se recomanda atunci cdnd latimea fundatiei B depigeste Tstimea b a peretelui cu cel mult 50+150 mm de fiecare parte. Solujia indicata in fig. 9.2 se recomanda in situatille in care lajimea fundatiet B depiseste laimea b 2 peretelui cu mai mult de 150 mm de fiecare parte, Fundatiile cu soclu i bloc avand una sau doud trepte sunt prezentate in figurile 9.3 si 9.4.38 Fig. 9.2. Fundatic bloc cu doua trepteMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 39 ‘umplture compacta B eceseeeee EEE Fig. 9.3. Pundatie cu soclu gi bloc b pert sina { melanie cormpacite ce = ble de funtie Fig. 9.4 Fundatie cu soclu si bloc cu doud trepte40 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 La fundatiile peretilor exteriori se vor avea tn vedere particularitafile de alcatuire i protectie exemplificate tn figurile 9.5+9.8. Sub perefi exterior realizati din zidarie de blocuri BCA (fig. 9.7) sau perei avind alcdtuire mixta, cu componenta termoizolatoare la exterior sensibil& la umezeal ig. 9.8), fafa exterioar’ a soclului se retrage in raport cu fata exterioard a peretelui de deasupra cu cca SO mm. tencuiala hhidroizotatie freee ee Fig. 9.5 Fundatie bloc sub perete exterior (pardoseala parterului la aceeasi cota cu trotuarul) fencuiala hidrofuga hidroizolatie. placa trotuar pietris. dop de bitum a compactaia bloc de fundatie i Fig. 9.6 Fundatie bloc sub perete exterior (pardoseala parterului deasupra cotei trotuarului)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 a hidroizolatie pardoselii rolatie termoizolatic placa trotuar corpacts bloc de fundatie HB, Fig. 9.7 Fundatic cu soclu si bloc sub perete exterior ou alcdtuire simpla (monostrat) b componenta SIS / structurala @ peretelat 3 peretelut hidroizolatie termoizolatie eee Bee Fig, 9.8 Fundatie cu soclu si bloc sub perete exterior cu aleatuire mixta42 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE|, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 9.2.2, Fundafii la cladiri cu subsol Perefii subsolului se prevad sub peretii structurali, pe cat posibil axati fata de acestia si realizati din beton armat sau din zidarie de carimid, Se recomanda realizarea peretilor de la subsol din beton armat. fn acest caz se vor respecta indicatiile de conformare de la capitolul 10. {in cazul peretilor de subsol din zidarie (cSrimid& pling, piatra) fundatille se aledtuiesc conform detaliilor din figurile 9.9 $19.10, 9.2.3. Dimensionarea fundatiilor Lijimea blocului de fundatie B se stabileste functie de: a) calculul terenului de fundare Ja eforturile transmise de fundatie conform prevederilor de a capitotul 6; b) grosimea peretelui (seu soclului) care reazema pe fundatie: B b+100 mm; (B= By+100 mm); ©) dimensiunile minime necesare pentru executarea si piturilor conform tabelului 9.1. Tabelul 9.1 ‘Adlinciinea sapetarith ny Lijimea minima (m) is0.40 630 0.40

You might also like

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Designer's Guide To EUROCODE 4

  

  Document257 pages

  Designer's Guide To EUROCODE 4

  Stefan Fiorano

  0% (1)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2521)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Designers Guide To en 1990 Basis of Structural Design PDF

  

  Document190 pages

  Designers Guide To en 1990 Basis of Structural Design PDF

  Gandhi Hammoud

  No ratings yet
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (608)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5810)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• Casa Sociala A Constructorilor

  

  Document3 pages

  Casa Sociala A Constructorilor

  Stefan Fiorano

  No ratings yet
• Normativ NP 123 2010 Fundatii Pe Piloti

  

  Document66 pages

  Normativ NP 123 2010 Fundatii Pe Piloti

  Stefan Fiorano

  No ratings yet
• Reinforcing Concrete Structures With Fibre Reinforced Polymers

  

  Document158 pages

  Reinforcing Concrete Structures With Fibre Reinforced Polymers

  Stefan Fiorano

  No ratings yet
• Solutii Recomandari Studiu Geo

  

  Document22 pages

  Solutii Recomandari Studiu Geo

  Stefan Fiorano

  No ratings yet
• Pamant Cu Plasticitate .... : W W W W W W

  

  Document1 page

  Pamant Cu Plasticitate .... : W W W W W W

  Stefan Fiorano

  No ratings yet