CLUJ-NAPOCA 2014 ARHITECTURA $1 URBANISM FACULTATEA DE Meee ee riety SPATIU ATMOSFERA yk EMOJIE - pledoarie pentru o arhitectura care emotioneaza - STUDENT: € INDRUMATCUPRINS Preambul pag 5 Capitolul 1. Emofia in arhitectura 1.1 Scurta perspectiva istoric’ pag 11 1.2 Manifestul Arhitecturii Emotional i pag 13, Capitolul 2. Emotie si senzorialitate 2.1. Cultura Vizualului pag 23 2.2. Sensibilitate versus Senzorialitate pag 26 2.3. Experienta spatial multi-senzoriala 2.3.1. Vizualul 7 2 ..pag 28 2.3.2. Acustica pag 29 2.3.3, Tactilitate i Conectivitate pag 31 2.4. Datoria Arhitecturii pag 31 Capitolul 3. Atmosfere Arhitecturale 3.1. Spre o definitie . . . pag 35, 3.2. Experienta arhitecturala pag 39 3.3, Spatializarea atmosferei peg 41 3.4, Arhitectura atmosferic’ pag 43 4.5.Studiu de caz: Atmosfere arhitecturale in literatur3: Orhan Pamuk’ Istanbul - povestea melancoliei unui oras - pag 47 Capitolul 4. Arhitecturi care emotioneaza / Studii de caz 4.1, Muzeul Experimental £! Eco sau Opera de arta total pag 53 4.2. Magia lui Luis Barragan / Casa Barragan, Mexic pag 59 4.3, Muzeul Quai Branly, Paris, arh. Jean Nouvel pag 63 4.4, Casa fara forma/ proiect experimental - Peter Zumthor pag 67 4.5, Capela Bruder Klaus, Peter Zumthor . pag 69 4.6. Interpretarea subiectului in Romania 4.6.1. / Pe-un picior de plai / Pe-o gurd de rai pag 73 4.6.2. Casa Herezeg, Timisoara, arh. Radu Mihiilescu pag 72 Capitolul 5. Interpretari personale ale emotionalului in arhitectura : ... pag 81 Concluzii pag 87 Bibliografie pag 881. Le Corbusier, Vrs une archi facture, p.16S, Pans, Flarmar ton, 1999, 2 Amotim ciple ll Pallas, duran, The Eyee ofthe skin, ‘Architecture and the sere, Pacer Zurtnor = Atmeepheres Paul Arsonne, Barbara Pala Architecture emationnelle Matere a penser PREAMBUL "Constructia este facutd pentru a fine, arhitectura pentru a emotiona Le Corbusier! Lucrarea de dizertatie de fat abordeaz3 prablematica emotiona- lului in arhitectur3, 0 tema care ramAne, in ciuda cétorva studii remarca- bile, relativ putin cercetata.? In societatea contemporané, exista tendinta de a inlocui idea de emotie cu aceea de senzatie. Curva, acelasi lucru este transferat, poate intr-o manier involuntar’, gi in arhitectur3, int-un secol al vitezei si tehnologiei, dominat de cuvinte ca date, progres teh- nologic si computerizare, iar arhitectura tinde ast&zi s3 devin pur vizuala si spectacular; impresioneaz privirea, dar uitS de dimensiunea umand a firii omenesti Lucrarea de fata pledeazi pentru o intoarcere la ceea ce consider a fi valorile esentiale ale arhitecturii: atmosfera, lumina, umbra, mate- rialitate, implicit tactilitate. Emotiile in arhitecturd, fie ele pozitive sau negative sunt indisolubil legate de nofiunea de atmosfer’. Desi at- mosfera si ambianta sunt calitati majore ale mediului inconjurator si ale spatiilor, acestea nu au fost prea mult observate, analizate sau teo- retizate tn arhitecturd. Profesorul german Gernot Béhme este unul din g&nditorii pionieri ai filozofiei atmosferei, aléturi de Herman Schmitz. In cadrul profesiei de arhitect, Peter Zumthor este singurul ce pan’ acum a incercat s& sublinieze importanta atrmosferei arhitecturale in cartea sa, ” Atmospheres.” Filozoful german Gernot Bohme considera atmosfera ca fiind unul din factorii esentiali pentru a intelege relatia dintre caracteristicile spatiale si prezenta fizic3 constient’, fntr-un anumit spatiu. El sustine cer cetarea mai amanuntita a domeniului atmosferelor, fiind ferm convins c& acest lucru va deschide un nou nivel de potential creativ pentru athitec- turd. Scopul acestei dizertatii este de a intelege contextul in care se nasc aceste concepte, cel al arhitecturii emotionale si al atmosferelor, de ase intreba asupra legitimitatii acestora, cat si despre posibilitatea de a le include astazi in procesul de proiectare Lucrarea igi propune, de altfel, s8 exploreze notiuni care tin de o parte mai putin concret’ a arhitecturii si anume, aspectele care tin de material, de ambiguu si de metafizic, toate inglobate in notiunea de atmosferl, abordand 0 problematic’ ce tine de estetica arhitecturala Arhitectura reprezint3 o dualitate, Intre fizic - tangibil si intangibil - efemer si perceptie. Imaterialul in arhitecturd este la fel de important cai fizicul in arhitecturd. In timp ce partea rationala si functionala a acesteia trebuie s& se ingrijeascd de materialul si obiectivul vietii umane, partea nemateriala nu trebuie si neglijeze nevoile emotionale, sufletesti, profund umane si prin urmare, s8 tneerce si rspunds acestora G&ndindu-mé inapoi, inspiratd de exercitiul pe care il face Peter Zumthor fn cartea "Thinking Architecture”, am realizat c3 prima mea intdlnire cu arhitectura a fost una emotionalé.Imi amintesc si acum atmosfera din sala de clas’, unde, la ora de Istoria Artei, din plictisul general, a aparut catedrala La Sagrada Familia, Impactul a fost atat de putenic incat rr-a trezit instantaneu din amorfeala si inertie. Mi se prea c e ca o epava uitat de milenii pe fundul unei miri care a venit acum sé-si spun povestea. Asta era arhitectura? Asta avea ea puterea si faci? Aproape instantaneu, mi-am dat seama ci asta vreau i eu si fac. $8 spun oamenilor despre povestile luminii, ale um- brelor, ale materialelor i ale texturilor...S8 devin athitect, s8 ptrund in aceast lume $i si incerc si le arat si altora povestea din spatele ei in ani de studiu care au urmat, mi-am dat seama cB incet, incet am Inceput s8 vad altfel lumea din jur S8 observ. Lurmini si Umbre. Materie, materialitate, texturi, Cum toate contribuisu la Atmosfer8. Emotie Incepusem si mi preocup de aceste aspecte mai inefabile, si le spunem aga, gi ram mai putin preocupata de partea rationala si mate- matic’ a proiectelor. Ma g3seam deseori géndindu-ma cum s-ar simi cineva intr-un anume loc...sau ce anume dintr-un spafiu il face ca acesta s8 ne rman’ impregnat in memorie, si ne trezeasc dorinta de a reveni acolo (de exemplu — locul preferat dintr-un oras), cum ne imbogateste si ce anume ne potenteaz’ o anumita traire, o anumitS perceptie Am incercat s8 gisesc o parte din réspunsuri in lucrarea de fata, care incearcé s exploreze aspectele mai putin tangibile ale designului siale experienfei: efemerul, emotionalul, constientizarea mediului incon- jurStor prin intermediul simgurilor Dificil de identificat, capturat si exprimat, atrmosfera oferd calit3ti comniprezente — pe care noi, ca arhitecti si interpreti ai mediului natural si construit ~trebuie s8 le descoperim si sa le Mntelegem pentru a le putea apoi genera apoi prin intermediul meseriei noastre Incercdnd si gisesc niste caracteristici comune operelor unor arhitecti pe care fi apreciez, Le Corbusier, Peter Zumthor, Louis Kahn, Alvar Aalto, Tadao Ando, am observat ci acestia lucrau si cu partea imaterialé a arhitecturii sau altfel spus, ei utilizau partea material& (struc- tur3, lumin§, diferite texturi) pentru a crea imaterialul in arhitecturl — reprezentat in primul rand de atmosfera. CSutirile teoretice ale unora dintre ei m3 aduceau in acest loc, al spatillor care suscit’ emofii, invit’ la calm, serenitate, contemplare. Deci nu orice fel de emotii, ci cele care Inal{3 individul din punct de vedere spiritual. Chiar in timp ce mintea mea se preocupa de aceste lucruri, pe holul facultatii era o expozitie intitulaté: Luis Barragan — Arhitectura Emotional, cu fotografil ale uncia din operele considerate manifest pentru acest tip de arhitecturd. Cu- oarea, textura, lumina si umbra erau principalele elemente constitutive ale proiectului, prezentate in acea expozitie. Atunci mi-am dat seama c& asta este ceea ce caut in proiectele mele : emotia in arhitectura Lucrarea de fat este deci o muncé de cercetarere asupra acestui domeniu, pe care Lam gisit mult mai vast si mai complex decat 1l pot cuprinde aici, in cele c&teva pagini, dar prin care sper c& am reugit s8 pun bazele unei cercetiri si experimentSri care mi va ghida de-a lungul tuturor c&utarilor viitoare.Teza se compune din cinci pSrfi. Prima parte a acestela abordeaz’s aspectele istorice ale subiectului, prezentind cadrul conceptual, factori gi contextul politico-economic in care a luat nastere ideea de emotie in arhitectur, precum §i 0 scurt’ trecere in revist8 a principalilor adepti ai acestei migc3ri Partea 3 doua se adreseaz senzorialitatii, explicdnd importanta declansirii tuturor simturilor intr-o lucrare arhitecturalé si modalitatea in care acestea ne imbog3tesc experienta spatial, Al treilea capitol vor beste despre atmosfere, intrucdt emotia in arhitecturd este indisolubil legat de emofie, Pentru Peter Zumther, arhitectura care reuseste 8-1 emotioneze este © arhitectur3 de calitate, iar unul din mijloacele prin care el obtine calitatea in arhitecturd este atmosfera, Persepective teo- retice sicritice, “ce sunt?”, “cum sunt?”, “de ce sunt?” ,“care este apor- tul acestora si ce impact au ele asupra celui care experimenteaz’ arhi- tectura?” sunt cdteva din intreb3rile la care Incerc s gsesc un rspuns Capitolul al IV -lea prezint, aga cum sugereaza 5) ttlul ilustrativ Arhitectura care emotioneaza, cAteva studi de caz ale unor proiecte pe care le-am considerat relevante pentru ilustrarea conceptului de arhitec- tur emotionala Capitolul al V lea prezint’ interpretarea personal a emotionalului in arhitectur’, prin explicarea conceptului sia principalelor directii ur mirite in elaborarea proiectului de diplomé, iar concluziile sintetizeazi ideile principale ale studiuluiDurer - Mainile ok ald a bisericii Saint-Séverin din Paris| Paul Acdanne, Barbare Polls Architecture amatonnela. Viatene 4 parser, Pars, Ections Ls Bord de LLeau, Calleesion La Muerte, 2010- 2011, pag21 1.1, Scurta perspectiva istorica Este dificil a fixa cu precizie un anume moment in cadrul istoriei ar- hitecturii c&nd aceasta a inceput, respectiv a incetat si transmit’ emotii Arhitectura este implicit legat3 de emotie, aga cS insisi expresia "arhi- tectur’ emotional” poate prea, la o prim’ vedere, o formul’ tauto- logic’. LucrSrile fenomenologice demenstreaz’ c& orice spatiu produce emotii asupra omului care il parcurge $i il locuieste. Cu toate acestea, redundanta expresiei intensific’ ideea unei arhitecturi care va lucra prioritar asupra emotiilor si deci, asupra sensibilit3tii subiectului Dar, in periplul nostru pe drumul arhitecturii pe care 0 numim emotional8, consider ci este extrem de corect ca primul popas fScut 58 fie in cadrul arhitecturii spatiului sacru. Aceasta a presupus mereu un raport cu divinitatea, reprezentand incercarea omului de a-si depasi conditia lirmitatoare a trupului si sta- bilirea unei legSturi nemijlocite cu o entitate superioara. Astfel au luat nastere pirarnidele arse de scare ale Egiptului si Mexicului, templele de ltata pe bazele celei grecesti, spatiul oriental, Goticul, Renasterea si Barocul, Toate acestea au creat exemple nenumarate de arhitecturd ce ar putea fi etichetat& drept emotional, Cci ce este arcul gotic dac& nu o frumoasé metafor’ a mAinilor impreunate In rugciune, genial transpus’ apoi si intro solutie strucurall? pe Acropole, intreaga cultura a imperiului roman, Barocul introduce conceptele de iluzio optics (pictura trompe cei), ambiguitate si scenografie in athitectur3. Toate lucreazS cu emotia uman’, in mod inconstient ins8, pentru c& problematica emotiei in arhi- tecturd ramane neabordat pani in secolul al XVIll-lea, Relatia dintre arhitecturd si emotie nu devine central decat dup’ nasterea esteticii, marcat’ de publicatia operei intitulat’ explicit “Estetica, a lui Alexander Gottlieb Baumgarten in 1750. Pan’ atunci, predominau de fapt, conceptille obiectiviste sau clasiciste despre Frumos, care fl situau, in principiu, in adecvarea obiectului de art cu un frumos obiectiv, si prin urmare, presupus independent de capacititile perceptive sau sensibile ale individului. Dar, incepand cu secolele al XVHea si al XVIl-lea, problematica frumosului in arté se gseste ra- portat’ progresiv la o relatie Tntre subiectul care percepe $i obiectul perceput. Atunci, relstia dintre observator si operele de arti devine un raport “estetic”, adic un raport unde criteriul principal nu mai este adecvarea la un frumos obiectiy, ci dimpotriva, trimite la chestiuni ce fin de sensibilitate, sentiment, afectivitate si emofie, conform etimologiei cuvantului “Estetic3”. Atunci, chestiunile de gust, placere estetic’, vor cocups un loc central in reflectiile pe marginea artei si implicit, a arhitec- turii.” Romantismul secolului al XV/ll-lea a influenfat tematizarea emotillor estetice puternice, exprimate des prin termenul de marefie. Fara in- doiall putem afirma cin cadrul acestui curent se stabilesc legaturile Intre emofia estetic’ gi caracterul simbolic al arhitecturii "2 lbidam pag 26 Astfel emotia estetic’ va fi strans legat’ de evocarea valorilor mirefe care sunt capabile de a produce realizarea arhitectural3. Opera, prin intermediul dimensiunii simbolice, impresioneaz&, trezeste un senti- ment de depisire a limitelor, aduce transcendentul la timpul prezent. {in secolul al XVll-lea, Jacques-Frangois Blondel afirma, tn cursuri- le sale, c& 0 arhitectur3 este complet atunci c&nd toate partile care o compun fac referire in mod simultan la: preceptele artistice, dorintele proprietarului si intentiile arhitectului. Intervin in opera arhitecturali, pe de-o parte, frumosul obiectiy, si pe alt’ parte emotia si caracterul subiectiv exprimate prin inspiratia arhitectului La inceputul secolului al XX-lea, nasterea urbanismului este mar- cat8 de scrierile lui Patrick Geddes, care th “masiniriile sale de locuit”, amestec3 fn mod explicit subiectivul cu rationalul pentru a provaca o dialectic’ permanent’ fn procesul conceperii oraselor gi al arhitecturii Geddes articuleaz’ psihologia, aspectul mental (introvertirea, subiec- tivul) in opozitie cu viata sociala (extravertita, obiectiva). El acorda impor tan atat cunostintelor stiintifice nascute din observatille faptice cat si cunostinfelor dobandite prin senzatii si impresii subiective Emotia, ideatia, imaginea, formeaz3 firul unei viet! interioare, unde senasc idei Aceste idei cer un grafism, un imaginar oferit de stiinte, de geometrie, de matematic’, de fizic3 dar mai ales de design. Acesta va fi imaginea ideti, concretizarea e1 Emotia imaginat’ (simbolul), idea imaginata (notérile grafice), ideea “emotionata” (filozofia) sau imaginea - emotionata (poezia), acestea sunt conceptele propuse de Geddes pentru articularea ratiunii cu emofia in construirea oragelor $1 a arhitecturii Emotia este prezentat’ drept o fort creatoare a proiectului io surs& de expresivitate, etapa pasivi indispensabila pentru inceperea ac- fara de care orice actiune este seaca gi lipsita de o semnificatie. Conceptul de transcendenta practica, intdlnit in Romantism, este reluat $i reinterpretat de filozoful german Est Nolte, care 71 pune in relatie cu fascisrnul. Regasim acelasi tip de teoretizare a emotiei estetice, ca fundal al analizelor facute de Alberto Pérez-Gémez, istoriei arhitecturii occidentale. Aprobandu-| pe Heidegger, A. Pérez-Gémez apard ideea unei desensibilizari a arhitecturii occidentale care-si pierde simbolistica, aflat sub presiunea dezvoltari gi a gandirli tehnice si matematice, a ceea ce Heidegger numea "imbarcarea lumii pe vaporul tehnicii.”” Dominata astfel si prin urmare, incapabilé de a mai simboliza valo- rile universale, arhitectura va fi sdracita de capacitatea ei de @ emotiona Functionalismul si rationalismul introdus de modernitate, desi au revalutionat lumea arhitecturalS, au produs Intr-o anumit masurd o arhi- tecturd mecanicd gi tehnica, Exist’ ins numeroase exemple ale unei mo- dernitaji ce reugeste si pastreze senzualul si ermofionalul fn arhitectura Dintre acestia ji amintim pe Frank Lloyd Wright, cu ale lui case cu comnige lungi, ce se camufleazi tn peisajul inconjuraitor si Alvar Aalto, care com- bind perfect tradifia scandinava cu modernitatea si rafionalismnul epocii Tn anii 1930, Mexicul se confrunté cu o mare criza social3, in urma perioadelor revolutionare, iar sentimentul de urgenti al realit3tii va proveca intarirea pozitiilor rationaliste tn ceea ce priveste arhitectura 1253 tbidem pt 4 Mana Uzonor Cushante ae Reck- ‘quer Mathias Goai>(1915-199) {fam comme prem pastque, Un versté de Paris Mt Parie-Sorbonna, 2000, p. 120. Alegerea solutiei tehnice care privilegiazS eficacitatea si economia mijloacelor se impun astfel, ca un rspuns la nevoile materiale, esentiale pentru a supravietui, Arhitectura functionalist devine fn cativa ani, conform regulilor economice dominante, simbolul unei societti moderne indreptate spre profit, AtSt sponsorii c&t si arhitectii ap&ra imaginea unei “frumuseti moderne”, simbolizatS de un stil epurat, reprezentativ al acestei lumi noi, Mexicul, dornic de a se tnscrie in migcarea international, 'gi ofera iluzia de a apargine progresismului universal Primele sernne ale unei dezaprobari din partea elitei arhitecturale vin din partea lui Juan O'Gorman, initial sustinator ferm al migcBrii, care, dezamigit de orientarea acesteia, abandoneaz3 arhitectura in 1939, imi- tat cSteva luni mai tarziu de Luis Barragan. Dac3 O'Gorman se indreaptS spre pictura murala si spre o arhitectur’ organic3, Barragan isi doreste si devin’ peisagist. El va experimenta pe propria cheltuialS patru gridini la Tacubaya care vor primi mai tarziu cele dou case personale, astizi cunoscute exemple de arhitectur’ emotional? Tncepand cu 1950, Mexicul patrunde in sfera modernitstil univer- sale. Guvernul deschide portile capitalului strain si dezvoltS industria, educafia i habitatul care giseste in ideile progresiste ale functionalis- mului cea mai buna solutie pentru o arhitecturé rapid, utilitar3 si ren- tabil’. Functionalismul devinde destul de repede modelul arhitecturii oficiale monopolizand constructiile de la sfArsitul anilor ‘40 pan’ spre Inceputul anilor ‘70, Mexicul se transform’ intr-un vast gantier unde functionalismul, rationalismul sau stilul international predomi’ 1.2. Manifestul arhitecturii emotionale Confruntat cu monopolul apasitor, rece $i insensibil al arhitecturi functionaliste, pictorul si sculptorul Mathias Goeritz se revolt’ si pro- pune, prin manifestul su, dar si prin exemplul concret al unel constructii athitecturale, 0 noua directie, asa cum o face si tn pictur’ gi sculptur’ © directie spiritual, care conduce spre solutii emotionale. “Arhitectura emotional este un experiment pentru a gasi emotii, in cadrul c4rora ne putem deplasa.” *- Mathias Goeritz Aceste rnduri concentreaz3 ideile fundamentale ale manifestului su, supranumit “Manifestul arhitecturii emotionale”, citit pentru prima dat’ cu ocazia vernisajului muzeului experimental El Eco si publicat in 1954 tn revista facultafii de arhitecturd @ Universitatii din Guadalajara ""Manifestul arhitecturii emotional” descrie c&teva din manip- ultile spatiale si artificille extraordinare, asamblate in cadrul Muze- ului experimental El Eco pentru a maximiza reactiile emotionale ale vizitatorului,iluaii optice, perspective accelerate, unghiuri ascutite, di- ferente bruste de scar sau chiar confuzil intre umbre purtate false sau adevarate. Mathias Goeritz cauta s& redea arhitecturii statutul sau de art’, s se regiseascd in aceasta sursa emotillor si a senzatiilor intense, precum nenumiratele exemple din antichitate continu’ gi ast3zi s8 uimeascd si 13