Petkmans, J, (2003), Integrarea european’. Metoda $i analizd economic, editia @ dova, Institutul Europe ean din Romania, Bucuresti Riley, G. (2004), The competition policy, Coleciia Economics Case Study wow tutor2u,net Sapir, A. (2003), An agenda for a Growing Europe, Brussels, European Comission, Tsoukalis, L. (2000), Nowa economie european, Editura Are, Chisindu, 2000 Capitolul 4 Politica comerciala Pentru a conduce Ia crearea unui mediu de afaceri predictibil, viabil si deschis, politica in domeniul concurentei trebuie completati ct o viziune corecta privind politica comerciali, Instrumentele de politica comerciala tebuie folosite in combinatie cu alte masuri de politici mactoeconomice, pentru a creste competitivitatea produselor romanesti, areduce deficitul balanfei comerciale, a incuraja oferta agregata ete In conditile globalizari (cresterea concurentei privind atragerea investitilor strkine directe, dorinta de a pitrunde pe noi piele de desfacere etc.), obiectivele si instrumentele de politic comercial dobiindesc o importants deosebitd. Tocmai de aceea, Roménia trebuie si implementeze un mix optim de masuri in domeniul comercial, pentiu a echilibra balanfa comercialé sia contribui, astfel. la macroeconomi stabilitatea 4.1. Principii, obiective si instrumente Politicile comerciale ~ ansamblul masurilor prin care se intervine att asupra exporturilo, ct si asupra importurilor une tr Ree) Bfectele aplicirii urmatoare, In cas xelor vamale sunt studiate in sectiunea | wnei fri mici, impunerea tarifului are dow importante efecte: pierderea de eficienta si problema echitai, in tabelul de mai jos,2 1% Poli canon corer odificarea bundstirii unei tari, dupa aplicarea tarifuly, comparativ cu bundstareatirii respective, in condipile liberului schimib E Liber sein | Protection [tumor APwD | AP W(14)G. protuetoi BPgc BP«(tsoR WVeniturite uvernui ca 5 vine lrmare a plicit tarifidlui | TOTAL — cus Gy J 2 | — sirderea de eficientt prin protectionism (impunerea unui tai Se observa ci in situatia protectionismului exista. pierdere ae reprezentati prin zonele FCH gi GID. Zona FCH reprezinti pierderea de produce. Pentru cd impunerea terifului conduce la un pret mai ridicat, producitorii autohtont va Produce mai mult fé de productiarealizaté in eazul existenei prefull Mondial. Aceasta presupune o alocare ineficienth a resurselor pe piate prog, Putem cumpara o unitate M la preful mondial P,, sau putem roduce o unitate M la un cost marginal mai mare decat P, Zona GID reprezinté pierderea privind consumul. Pentru cb impunerca tarifului conduce la un pret mai ridicet, consumatori inter! Yor cumpara mai pufin decat in situatiaexistenfei prejului mondial Pu, mai sclzut. Astfel, surplusul consumatorului descreste eficier catluld 133 Problema echitii in cazul protectionismutut {in situatie de protectionism, comparativ cu liberal schimb, Jmpunerea tarifului creste surplusul producitorilor si descreste surplusul consumatorilor. Este echitabilé sacrificarea surplusului consumatorilor pettru a creste surplusul producdtorilor? Pe de alta parte, protejarea producdtorilor autohtoni din anumite industri va presupune renuntarea la alte proiecte de investifii pentru alte industri?” Are un cost de ‘oportunitate ridicat alegerea protejarii anumitor industri? in cazul unei tari mari, care prin aciunile sale pe piata mondial poate influenta pretul mondial (price maker), analiza se schimba putin, find invocat argumentul tarifului optim, in cazul unei tari mari, daca prin impunerea tarifului ea reste preful la un anumit bun pe piata intern’, cererea intern pentru burl respectiv va scAdea, iar aceasta va conduce la scdderea cererii mondiale Aste ca urmare a deficitului de cetere se va ajunge la scdderea prefului mondial la bunul respectiv. Analiza impuneriitarifului in cazul unei fari mari (comparatie cu liberul schimb) La fel ca si in cazul jarii mici, surplusul consumatorului descreste ‘a 4F,(1+1)G, surplusul producatorului reste la BP, (1+)F, ian Pierderea de eficienta este dati de zonele FCH — pierderea prin istorsiunea de productie ~ si GID — pierderea prin distorsiunea datorata consumului. Exist totusi o diferenti in ceea ce priveste veniturile guvemamentale obfinute prin impunerea tarifului. Pentru fara. mic Incasirile guvemamentale ca ummare a apliciii tarifului erau reprezen. tate prin zona FHIG, iar pentru fara mare, existi un venit suplimentar la buget, exprimat prin zona JHIK. Astfel, in cazul {tii mari, venitul total a urmare @ aplicisiitavfului este reprezentat de zona FIKG ‘Venitul suplimentar JHIK se numeste edgtig datorat termenilor Schimbului. Dupa cum se observa, pierderea de eficienti FCH + GID ste depasita de cAstigul datorat termenilor schimbului JHIK. Argumen- 4ul tarifului optim presupune impunetca acelui tarif care si manimizere iferenta dintre céstigul datorat termenilor schimbului si pierderea de sficienta, adic& maximizarea rezultatulu relayiei JHIK ~(FCH + GID),» — Pelle economy o G Sp m™ \N fe MM MMM import ingentele ~ presupun limitéri ale canttatii de bunuri care oate fi importa Contingente, versus liber schimb — analiza comparata din punc de vedere al efectelor de bundstare m a Sa presupunem c& se impune un continge ¢ impune un contingent asupra importului din bunul M (o cantitate limita Q). Oferta total O'- OO. adiet oferas 12s, O, plus canttatea importata (contingentul), Q. Economia comunn a nivelul E, producta intema este Ms, cererea interna este My, contin ‘mportatd este egald.cu Q= My ~ Ms, iar preful intern creste la, P 2 ‘ NN “2 “2 | No D por MME ay contol 185, Fata de liberul schimb, in cazul aplicarii contingentului, surplusul consumatorului scade Ja APJE, iar surplusul producdtorului creste la HP.D. Pierderea de bundstare total, in cazul aplicarii contingentelor vizavi de cazul liberului schimb, este reprezentatd in grafic prin zona DBCE. Exist pierdere de eficienta reprezentata prin zonele DBF si EGC, ca si in cazul impunerii tarifului. Dar DFGE, care reprezenta yenitul bugetar de pe urma aplicarii tarifului, exprima acum veniturile obtinute de importatorii contingentului din bunul M (rente de contingent), Taxe vamale, versus contingente evamale ~“Contingente flnstrument prin care se obstrucfio- | Instrument prin care se obstructioneazi neard imporule. rule excita misimes oferti stn. tate maghitudines oft sane Gaver ineaseazdveitur la ager | Fimele importatoue insane Wea depeurma eplicéi tral tur unmare a aplicii contingent nN __| hvvreme de contingent) Ofer de Bunt din import se poate | Oferta de bunut inion rindne modifica ca urmare a eresteriicom-|aceeasi iniferent dec production Peitiviiiproducttonilor sn sau | sant sunt mai efcien seu canal te Aexistene unui cus favorabil lor. sim le est favor Daca elasticitatea cererii, in functie | Daca elasticitatea cererii, in functie de | de pre, penta buna! M este foarte | pret, pentru burl M este foarte mare mick, impunerea tarfuui nu este | Impunerea contingentelor ns este |efcen __|efcien “| Dacd vrem si veduceny imporuile | DacA vrem 3 reducen Tmporurle gin M ca o anumithcanttate, impu- | M-cu 0 anumita canat, = Nerea tarifului nu are eficienté | contingentelor ae eficientaridicata Tidicata Rise sclzut de lobby Leoruprie politi, | Rise erescut de lobby politic, corupfie | pentru obtinelicente de imyx Restrictiile voluntare Ia export (RVE) Tara A determina fara B sa-si limiteze exporturil, situatie prefera- bilé din punctul de vedere al bunastarii globale, celei in care tara A8 _ Polite’ econo trebuie si-si limiteze importurile. RVE-urle sunt preferatealtor insta. Mente de politics comercala, deoarece previn rlzboaiele comercile Aplicarea lor are aceleasi efeote de bundstare ca si contingentcle, dap rentele de contingent ramén la exportatori din fara care aplica RVE-uvile De ce fill Bit convine ar Jimitezesolantar export (vb) Setemeciiam Aar || RvEusicaunipeteme | RvBaneam leas impuna Posibiitateafinnetor din araB st acto || meee contingene yi, astel, || Ge contingent mn xportu a fimatt mai |} exporatoare din ara B sm a LE __J|_imporatertinjara a |] emesis J Barierele netarifare ~ presupun exigente legate de normele sanitar-veterinare, standarde de calitate, cerinfe legate de. protects ‘ediului, ambalarea produselor et. Prin aceste misuti se pot bloca importurile. Se considera ci batierele netarifare reprevintd ©. forms Mascata de protectionism. In ultimii ani, barierele netarifare au incidenfa din ce in ce mai mare asupra comerfului international Legile comertului ycorect” — cuprind impunerea de tave antidumping si subventionarea exportului sau impunerea unor tare suplimentare ta import. Dimpingul presupune vanzarea produselor in exterior la prefur ial mici decit costal de producte sila preturi mai scdzute decat pe pra Siarulul care exporti. Principalele efecte ale dumpingului sunt: tn rad dg bundstare crescut pentru consumatoi si pericolul practic prejurilor de pradi, In cazul in care se descopers un caz de dumping, se pereepe 0 Ex} vamalé egalé cu diferenta dinte costul de producte caleulet si pre, taxi numita taxd antidumping. Existi mai multe tipuri de dumping, dar cel mai problematic este dumpingul persistent (Moonjong, Teta, 2001). in cazul in care o nga actioneazi pe 0 piaté intern& protejatl, ea va avea un comportament de Monopol pe aceasta piata, dar se va afla in concurenfa pe piata mondiala Aunei eand vinde un bun, ea va compara venital marginal objinut pe Piate intema (MR) cu venitul marginal obtinat pe piata mondiala (MR-), alegéndu-1 pe cel mai inalt, La prejul mondial P,,. MR ~ MR. aptlul ‘7 export Pana la punctul G, MR > MR, iar firma va vinde cantitatea Q, pe Piafa interna la preful P, . Dupa punctul G, ea va vinde pe piata mondial cantitatea Qs ~ Qs, pana cénd atinge punctul F, unde costul marginal MC este egal cu MR, Efecte asupra buniistirii pe piat [Autarhie [Liber schimb- [Surplusul [ARB ADcr consumatorul pepiata interag | | Surplusul CPaBT CF producitorului Loe piata interna Po Prin dumping, comparativ cu situafia liberului schimb, pierderea neta interna este reprezentata prin HIGE. Subventionarea exportului — subventionarea de cétre guvemn a producfiei interne a firmelor, in vederea incurajarii exporturilor. In cazul unei fari mari, eresterea productici sia exporturilor determind sc&derea prefului pe piata mondial la nivelul 2; . Producdtorii inte primese (7, + $) pentru fiecare bun exportat (S este subventia Pentru fiecare bun X exportat,OO 8 ___olititccnamisn | capt 109 I evans Protectionismul —argumente politice si economice — ther schimb _Subventionarea exportull Protectionismul determina creserea preturlor. Cu toate cd pierde- oneumetorutui APWC ACRAS)E | | le consumatoritor sunt mai mari decateistigurile producttorilor, acest Surplusal - | din urmé sunt mult mai bine organizafi, deci au o putere politics mut producto BPyD {BF | Dare [Chettieli bugetare ca Lirmare a subveotionari ° SX~ Xy) -— al fecporutor ee | um jus atte ? ; | protectionismul? ° te police | > | Cand se producitorii romani cer Guvermului e: impund taxe suplimentare 4.2. Comert liber, versus protectionism. Argumente Tenens NN L cere | > 1 Protect _ irene [iene satanani || Potce ae svacrea | poche rain] dislocag vecimulut sectoarele afta de iG ; (eee — |__| = __]]] J crate, [Params Srepeamwrcichas || gomamancumet eres’ |} Sette or bln ‘omit ‘ccm ie| son deme oy ‘Va avea loco seidere salanilorin scteaole confrunti cu concurenja neloiala a importurilor, ‘dictarea unor ordonanfe care si 4a import ~ se invoca clauza de salvgardare [ere] ott |L_ Comert liber, versus protectionism Problems Fabrica tn Romnt). Pentru o politics comercial J eampit in |] | au vorcarpis Boma I |" ene — State car restrctionen® ‘satLT Le wo Plt economice onitolu 4 ut [Gi used atele a protectionism? Arguments [sme nde ere) [Teoria omer reg) | Tena RTE] mera —— Frisians pea] os Ee sent ssw amren ana | [| CS vena necesari pentru a | | mondial fal de concurengs, a m face fi presiuni | {prin redocereacosturilor (= = ‘flind mai transparente). in L__ ams _— Comert liber sau protectionism — analiza bazata e teoria jocurilor Fie doua blocuri comerciale (doi jucdtori): SUA si UE, Ficcare Poate alege varianta liber schimb sau protectionism. Posibilitayile sunt urmatoarele: Dac ambii jucdtori aleg liberul schimb, atét SUA, ct si UE vor céstiga din comert; Dact ambii jucdtori aleg protectionismul, niciunul din cele doua blocuri comerciale nu va céstiga nimic ~ Dacé unul din cei doi jucdtori alege protectionismul, atit SUA, cat si UE vor castiga prin protejarea piefei inteme si din comertul efectuat pe piafa celuilaltjucator. Strategia pentru SUA: Daca UE alege liberul schimb, atunci SUA vor avea un céstig ‘nsemnat, alegiind protectionismul; ~ Daca UE alege protectionismul, atunci SUA vor castiga, daca vor alege protectionismul. observa cd protectionismul este o strategie dominanta pentru SUA $i printr-o analiza simetricd, si pentru UE. Matricea castigurilor ne aati ci exist o strategie dominanti de echilibru.(Protectionisi, Protectionism), UE Liber schimb Protectionism | Liber schimb (G0, 30) | (20, 40) otectionism (40, 20) 0.0) | In absenta oricdrei alte informatii, cele dowd blocuri comerciale vor adopta strategia dominanta (Protectionism, Protectionism) care nu ar aduce eAstig pentru niciunul dintre ele (0, 0), in ciuda alegeri stratgiei cu maxim de eastig de bunastare totala (Liber schimb, Liber schimb) 0, 30). Care sunt solutiile pentru alegerea strategiei (Liber schimb, Liber schimb)? a) Negocieri comerciale bilaterale intre SUA gi UE ) Integrarea in zone de liber schimb, uniuni vamale ete.; ©) Negocieri multilaterale sub ,umbrela” Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC). ‘anismul politicii comerciale a Roméniei are un grad inalt de armonizare cu politica comercialé comund a Uniunii Europene, mai ales Prin angajamentele negociate in cadrul acordusilor Organizatei Mondiale @ Comerfului. Armonizarea in domeniul Uniunii Vamale este mai dificil, Cresterea exporturilor — factori de influenta: * prin reducerea numarului si volumutui barierelor netarifare gi a Tatei barierelor tarifare la exporturile Romani ~ deprecierea cursului de schimb, Prin interventiile BNR, creste Competitivitatea exporturilor roménesti;we Poi econo ‘precierea cursului real de schimb si cresterea prefului relay de export al bunurilor comercializabile (efectul Balassa-Samuelson), ~ convergenfa salariilor catre media UE. Cresterea importuritor ~ oportunitati si riscuri + eresterea imporalui de tehnologii noi si a produselor de inal calitat * eresterea stocurilor de investi stine directe si de portofoliy, ~ accentuarea deficitului balanfei comerciale si de cont curent resterea somajului in sectoarele afectate de concurenta importys rior Politica comercial a Romaniei ~ oportunitii si riscuri Lipsa coordonarii intre decidentii de politica comercialy COCEPE — Departamentul de Comer} Exterior si Promovare Economic) si alte institutit administrative; Din punctul de vedere al consecinfelor macroeconomige, Politica comerciala este una secundard Aplicarea instrumentelor de aparare comerciala (antidumping. antisubventii si salvgardare) se afla intro faz& incipienta. Reactivitatea scizuté.a Romaniei la practicile comerciale ilegale Principiile esenfiale pentru fundamentarea une comerciale adecvate in Romnia sunt 4) Principiul delimitarit competertelor ~ Parlamentul Romaniei a edicteze reglementéri privind numai aspectele generale de_ poliich Comercial. Ministerele nu trebuie si se implice in luatea deciziilor de politic& comerciala; 4) Principiul uniait de decicie ~ aspectele tehnice ale decizilon politicd comerciala ale Romaniei si cada in sarcina DCEPE, care seg asuime responsabilitatea pentru deciziile luate; ©) Principiul cost-beneficiu ~ cuantificarea costutilor si benef ciilor unei masuri comerciale ) Principiul etic — firmele care importa nu iau parte la decizilé de politica comerciale. Prin integrarea in Uniunea Europeana, apar urmatoarele modi ari ale poliicil comerciale a Roméniei politic 13 eet — Romania va trebui sa- i lista de angajamente Ia OMC i sanegocieze, impreuna cu membrii UE, o nous listé de angajamente; ~ Romania va trebui sé adopte Tariful Vamal Comun al UE; - Acordurile comerciale ale Roméniei vor fi anulate Modificdrile taxelor vamale ale Roméniei prin aderarea la UE Yor avea un impact negativ asupra bugetului, veniturile din colectarea faxclor sclzéind. Corinte viitoare ale politicii comerciale a Romaniei, in prisma fderirit la UE Redefinirea managementului politicii comerciale ta nivel fafional pe misura transferarii procesului de luare a deciziei la Bruxelles ~ Gisirea unor modalitti de diversificare a exporturilor, Accelerarea fluxului de investi straine directe in Romani ~ O politica diferentiata pe sectoare, pentru a reduce costurile de amonizate a tarifelor cu standardele UE intrebari recapitulative 1. Care sunt principatele instrumente ale politicii comerciale? 2. Explicati modificdtile de bunistare ca urmare a impunerii farifului in cazul unei tari mici, comparativ cu situafia liberului schimb! 3. Ce infelegeti prin problema echitatii? Cum explicati argumentul terifului optim 4. Care sunt modificdrile de bunastare prin impunerea contin- fenclor, comparativ cu situata liberului schimb? 5. Care sunt avantajele/dezavantajele impunerii taxelor vamale, comparativ cu situatia impunerii de contingente? 6. Explicati cum functioneaza restrictille voluntare la export ca Histrument de politic’ comerciala! De ce ii convine unei ati si-si Restrictioneze voluntar exporturile? 7. Ce infelegeti prin bariere netarifare? Dai cdteva exemple! 8. La ce se referd legile ,comertului corect"? Cum putem rezolva Problema dumpingului persistent? 9. Cum argumentafi necesitatea subventionarii exporturilor de Size Romnia? 10. Care sunt cerinjele armonizatii politic Roménici cu politica comerciala comuna a Roméniei? comerciale aPoi! economice Studiu de eaz 1 Analiza subventionirii exporturilor cu ajutorul teoriei jocuritor Astfel, si presupunem c& Dacia Renault (Romania) si Volkswagen (VW) Germania) concureaza pe piata mondiala a automobilelor. Fiecare dintre cele doud firme poate alege si produc sau nu un anume tip de autoturism cu care si intre pe piaja mondialé, Daca ambele produc concurenfa inte ele va duce preful in jos si amandoud vor pierde (Produce, Produce) = (10, -10). Daca niciuna nu produce, niciuna m castiga nimic (Nu produce, Nu produce) = (0, 0), Dac& una dintre firme produce si una nu, cea care produce va avea intreaga cot de piata, iar cealalta nimic. Fes] Ww pT [Produce l Nu pro Exist doud strategii de echilibru de tip Nash (Produce, Nu Produce) si (Nu produce, Produce), in cazul in care VW se afla deja pe pata, iar Dacia vrea s@ intre, putem observa prin inductie inversa ca VW alege si producd, iar Dacia alege si nu producd. Nu existi stimulent Pentru Dacia in a intra pe pia(®. Daca Guvernul Roméniei subventio- neazi productia de autoturisme a Daciei cu 30, matricea castigurilor este urmatoarea: LAGI Renault _] v f= Produce Nu produce w Produce (10, 20) (100, 0) Nu produce ©@.130) I (0.0) ] Daca VW alege si producd, Dacia Renault va alege s produca. Daci VW alege si nu produc, Dacia va alege si producd. Dacia are acum o strategie dominanta (Produce). Teoretic, dacd VW isi calculeazi céstigul, observim c& a (Nu produce) este cea mai buna strategie, Apar 0 serie de intrebairi in legaturd cu acest studiu de caz: capitol 6 145 1) Guvernul Germaniei va subventiona si el exportul de auto- ‘urisme? Atunci VW va alege strategia (Produce) si amndoi producé- torii vor suferi pierdeti. Va exista o seddere a bundstarii contribuabililor din ambele fii, deoarece ei platesc impozitele din care se subven- fioneaza exporturile. 2) Cum putem justifica acordarea de subventii guvernamentale de Ja consumatori la Dacia Renault? 3) Care sunt efectele de bundstare sociald in Roménia, in condisiile acordarii de subvengii la export? Studiu de caz2 Avantajele comparative ale economiei rominesti in primi ani ai tranzitci, Romania s-a intensificatspecializarea in domeniile industriei grele (fier si otel), ca urmare a bazei industriale anterioare sia efectului ratei de schimb supraevaluaté care a favorizat importuri ieftine de energie si materii prime, in ultima perioada, Roméinia s-a specializat tot mai mult in domeniile industriei usoare, consumatoare de forja de munca. Avantajele comparative ale economiei romanesti @) Analizati oportunitatea specialtziirii economiei romdnesti in domeniile productiei de imbriicdminte, incdiéiminte si mobilier 4) Cum considerati unidirectionarea tot mai dezvoltaté a fluxurilor comerciale ale Romdniei? ©) Care considerate ar tebui safle domenile in care ar trebui sd se specializeze economia romeineascain vitor? Explicayh 4) in cazul in care afi fi nuit decident de politica comercial, ce rmasuri ati ua pentru a consolida avamtaele comparative si pentru a ‘denufca noi nise de specializare pentru exporturie roménesti?